Republica Moldova

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

EXTRAS Nr. ECMS166/2019

din 18.01.2019

din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 506/24

din 13 noiembrie 2018 cu privire la modificarea Regulamentului
privind organizarea, competența și modul de funcționare
a Inspecției Judiciare

Publicat : 18.01.2019 în MONITORUL OFICIAL Nr. 13-21 art. 166 Data intrării în vigoare

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 4, 81

alin. (6), 24 și 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

HOTĂRĂŞTE:

1. Se abrogă Regulamentul cu privire la organizarea, competenţa şi modul de

funcţionare a inspecţiei judiciare aprobat prin Hotărârea CSM nr. 89/4 din 29 ianuarie
2013.

2. Se aprobă Regulamentul privind organizarea, competența și modul de funcționare a

Inspecției Judiciare, în redacția propusă de Grupul de lucru, instituit prin Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii 471/22 din 23 octombrie 2018, conform anexei parte
integrantă a prezentei hotărâri.

3. Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană

interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării.

4. Prezenta hotărâre se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii

(www.csm.md), iar extrasul din Hotărâre și Regulamentul – în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.

PREŞEDINTELE ȘEDINȚEI

PLENULUI CONSILIULUI SUPERIOR

AL MAGISTRATURII Victor MICU

Aprobat

prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 506/24 din 13 noiembrie 2018

 REGULAMENT

CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA, COMPETENŢA

ŞI MODUL DE FUNCŢIONARE A INSPECŢIEI JUDICIARE

Prin Legea din 26 iulie 2007 nr. 185-XVI, a fost modificată şi completată Legea cu
privire la Consiliul Superior al Magistraturii, conform căreia pe lîngă Consiliul Superior al
Magistraturii a fost instituită inspecţia judiciară.

Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,
organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a inspecţiei judiciare sînt stabilite prin
legea nominalizată şi Regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Inspecţia judiciară este un organ specializat, independent format pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii care asigură, verificarea activităţii organizatorice a
instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei (atribuţii de analiză, verificare și control în
domeniile specifice de activitate).

În exercitarea acestor atribuţii, Inspecţia judiciară acţionează potrivit principiului

independenţei operaţionale.

1.2. Modul de funcţionare, organizare şi competenţă a Inspecţiei judiciare este

reglementat de Legile cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, privind organizarea
judecătorească, cu privire la statutul judecătorului, de prezentul Regulament, precum și de
alte acte normative.

1.3. Activitatea Inspecţiei judiciare are drept scop:

a) îmbunătăţirea performanţei organizatorice a instanţelor de judecată şi aplicarea

unitară (uniformă) a normelor procedurale, prin formularea de propuneri adecvate, pe baza
datelor rezultate din verificările efectuate, şi furnizarea unor informaţii obiective
instituţiilor implicate în gestionarea sistemului judiciar;

b) responsabilizarea judecătorilor prin identificarea situaţiilor sau cazurilor care cad

sub prevederile răspunderii disciplinare a judecătorilor.

c) propunerea măsurilor adecvate, ca urmare a verificării situaţiilor în care se invocă

încălcarea reputaţiei profesionale, a imparţialităţii şi independenţei judecătorilor, şi a
sistemului judiciar în ansamblu;

d) identificarea vulnerabilităţilor din sistemul judiciar, înlăturarea disfuncţionalităţilor

şi prevenirea riscurilor în activitatea instanţelor de judecată.

II. PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII INSPECŢIEI JUDICIARE

2.1. Principiul legalităţii – activitatea Inspecţiei judiciare se desfăşoară numai în

conformitate cu legea.
 2.2. Principiul respectării independenţei judecătorului, precum şi autorităţii de lucru
judecat - verificările efectuate de Inspecţia judiciară se desfăşoară cu respectarea
principiilor independenţei judecătorilor, supunerii lor numai legii, precum şi autorităţii de
lucru judecat.

Controlul exercitat de Inspecţia judiciară nu poate cuprinde hotărîrile judecătoreşti

supuse căilor de atac prevăzute de lege.

2.3. Principiul imparţialităţii – în exercitarea atribuţiilor, inspectorii judecători sunt

obligaţi să fie obiectivi, echidistanti şi neutri, să nu provoace suspiciuni privind lipsa de
imparţialitate. Aceasta presupune manifestarea aceleiași atitudini faţă de toate persoanele
verificate şi care să nu aducă atingere spiritului de obiectivitate şi nepărtinire.

2.4. Principiul confidenţialităţii – verificările şi întocmirea lucrărilor de inspecţie se

realizează cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de legislaţia naţională și internaţională
privind protecţia datelor cu caracter personal. Actele, documentele sau orice informaţii
referitoare la lucrările aflate pe rolul Inspecţiei judiciare au caracter confidenţial, cu
excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.

2.5. Principiul transparenţei - obiectivele verificării vor fi aduse în scris la cunoştinţa

persoanelor controlate, înainte de începerea activităţii de control, iar pe parcursul
verificărilor se vor purta discuţii cu persoanele controlate. La finalul verificărilor,
constatările vor fi aduse la cunoştinţa celor verificaţi.

III. COMPONENŢA INSPECŢIEI JUDICIARE ȘI

STATUTUL JURIDIC AL INSPECTORULUI-JUDECĂTOR

3.1. Componenţa Inspecţiei judiciare:

a) Inspecţia judiciară este constituită din 7 inspectori-judecători;

b) Inspecţia judiciară este condusă de către un inspector-judecător principal, desemnat

de Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, din rândul inspectorilor-
judecători;

c) Inspectorii-judecători sînt aleşi în funcţie de către Consiliul Superior al

Magistraturii, în bază de concurs, anunţat de către Consiliu cu cel puţin 30 de zile înainte
de desfăşurarea concursului;

d) Consiliul Superior al Magistraturii publică anunțul despre desfăşurarea concursului

în Monitorul Oficial, şi pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md).

3.2. În exercițiul atribuțiilor sale, inspectorul-judecător beneficiază de inviolabilitatea

prevăzută la art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului:

- personalitatea inspectorului - judecător este inviolabilă;

- inviolabilitatea inspectorului-judecător se extinde asupra locuinței și localului lui de

serviciu, vehiculelor și mijloacelor de telecomunicație folosite de el, asupra corespondenței,
bunurilor și documentelor lui personale;

- inspectorul- judecător nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în

înfăptuirea justiției și pentru hotărârea pronunțată dacă nu va fi stabilită, prin sentință
definitivă, vinovăția lui de abuz criminal;

- urmărirea penală împotriva inspectorului judecător poate fi pornită doar de către

Procurorul General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile Codului de
procedură penală. În cazul săvîrșirii de către inspectorul-judecător a infracțiunilor
specificate la art. 324 și art. 326 ale Codului penal al Republicii Moldova, acordul Consiliului
Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar;

- inspectorul-judecător nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat

fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Acordul Consiliului Superior al
Magistraturii nu este necesar în caz de infracţiune specificate la art. 324 și art. 326 ale
Codului penal al Republicii Moldova.

3.3. Poate fi aleasă în funcţia de inspector-judecător persoana care deţine diploma de

licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în specialitatea juridică de cel
puţin 7 ani şi o reputaţie ireproşabilă, în condiţiile stabilite la art. 6 alin. (4) din Legea
nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, şi care nu a exercitat
funcţia de judecător pe parcursul ultimilor 3 ani. Este declarat ales candidatul care a
acumulat mai mult de jumătate din voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

3.4. Candidatul la funcţia de inspector-judecător care întruneşte condiţiile prevăzute la

art.71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, va depune la Consiliul
Superior al Magistraturii o cerere de participare la concurs, anexând următoarele acte:

a) copia actului de identitate;

b) curriculumul vitae (formular eliberat de Secretariatul Consiliului Superior al

Magistraturii);

c) fişă personală (formular eliberat de Secretariatul Consiliului Superior al

Magistraturii);

d) copia diplomei de licenţă;

e) cazierul judiciar;

f) copia carnetului de muncă;

g) certificatul medical de sănătate (formular eliberat de Secretariatul Consiliului

Superior al Magistraturii);

h) declaraţia de venituri şi proprietăţi (formular eliberat de Secretariatul

Consiliului Superior al Magistraturii);

 i) referinţă de la serviciu sau de la ultimul loc de muncă.

Actele menţionate, se prezintă la Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii.

3.5. Nu pot candida la funcţia de inspector-judecător persoanele care:

a) au antecedente penale, inclusiv stinse, sau au fost absolvite de răspundere penală

printr-un act de amnistie sau de graţiere;

b) au fost concediate din organele de drept din motive compromiţătoare sau au fost
eliberate, din aceleaşi motive;

c) au un comportament incompatibil cu normele de etică sau desfăşoară activitate

incompatibilă cu normele acestui cod.

Restricţii de serviciu Inspectorul-judecător nu poate:

a) să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi
ştiinţifice;

b) să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice locale;

c) să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic;

d) să desfăşoare activitate de întreprinzător;

e) să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase.

3.6. Inspectorul-judecător poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter

literar, ştiinţific sau social, participă la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile,
articolele şi intervenţiile sale să se pronunţe asupra problemelor curente de politică internă.

3.7. Inspectorul–judecător nu este în drept să prezinte reprezentanţilor mass-media

informaţii despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanţa judecătorească de cît
prin intermediul persoanei responsabile pentru relaţiile cu mass-media.

3.8. Procedura de selectare şi admitere în calitate de inspector-judecător

După înregistrarea cererii, candidatul urmează să depună cerere privind acordul de

efectuare a verificării prevăzută de Legea nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea
titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice.

3.9. Concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector-judecător se desfăşoară la

ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

3.10. Este declarat ales candidatul la funcţia de inspector-judecător persoana care a

acumulat mai mult de jumătate din voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

3.11. Durata mandatului de inspector-judecător este de 6 ani, care începe a curge de la

data adoptării Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.
 3.12. Inspectorul-judecător poate fi numit doar pentru un singur mandat.

3.13. Drepturile inspectorului-judecător

a) Inspectorul-judecător are dreptul:

- să beneficieze de drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţia şi legislaţia

Republicii Moldova;

- să beneficieze, în procesul desfășurării activităţii, de drepturile procesuale stabilite de

legislaţia procesuală;

- să beneficieze de instruire continuă în mod gratuit, în limitele stabilite de lege;

- să participe la elaborarea de publicaţii ori studii de specialitate, de lucrări literare sau

ştiinţifice, cu excepţia celor cu caracter politic;

- să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte

normative, a unor documente interne sau internaţionale;

- să fie membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau

fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.

3.14. Cerinţele şi dispoziţiile inspectorilor-judecători legate de înfăptuirea activităţii

sânt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.

3.15. Inspectorii-judecători sînt obligaţi:

a) să fie imparţiali;

b) să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii

acestora;

c) să respecte întocmai cerinţele legii la exercitarea atribuţiilor şi să asigure

interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei;

d) să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei,

care compromit cinstea şi demnitatea de inspector-judecător, provoacă îndoieli faţă de
obiectivitatea lor;

e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

f) să nu divulge informaţia ce ia devenit cunoscută pe parcursul exercitării funcţiei.

g) să respecte ordinea și regimul de lucru stabilit de CSM;

h) să depună declaraţia cu privire la venituri şi proprietate;

i) să depună declaraţia de interese personale.

3.16. Inspectorii-judecători sânt obligaţi să informeze membrii Consiliul Superior al

Magistraturii despre orice tentativă de a fi influenţaţi în procesul de exercitarea atribuţiilor
de serviciu.

3.17. Neîndeplinirea de către inspectorii-judecători a obligaţiilor sale atrage

răspunderea disciplinară dacă nu sunt elemente a răspunderii penale sau civile.

3.18. Inspectorul-judecător este eliberat din funcţie în cazul:

a) depunerii cererii de demisie;

b) transferului într-o altă funcţie în condiţiile legii;

c) comiterii unei abateri disciplinare;

e) expirarea mandatului;

f) constatării incapacităţii de muncă, dovedite prin certificat medical; i) în caz de deces;

j) constatării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a capacității de exercițiu

restrânse sau a incapacității de exercițiu.

3.19. Decizia privind eliberarea inspectorului – judecător din funcţie este adoptată de
Consiliul Superior al Magistraturii.

3.20. Consiliul Superior al Magistraturii declară funcţia vacantă în situaţiile prevăzute

la p. 3.18. din prezentul Regulament.

3.21. Inspectorul-judecător primește legitimație de serviciu de un model elaborat de

Consiliul Superior al Magistraturii, care servește ca document de identitate pe întreg
teritoriul republicii.

IV. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A

INSPECTORILOR-JUDECĂTORI

4.1. Inspectorii judiciari răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

4.2. Constituie abatere disciplinară:

a) imixtiunea în activitatea judecătorilor sau intervenţiile de orice natură pentru

soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale
membrilor familiei altfel decît în limitele prevederilor legale în vigoare;

b) activităţile publice cu caracter politic;

c) încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a petiţiilor aflate în

procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislaţiei;

d) încălcarea prevederilor legale referitoare la obligativitatea depunerii declaraţiei cu

privire la venituri şi proprietate şi declaraţiei de interese personale;
 e) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu;

f) absenţele nemotivate de la serviciu, întârzierea ori plecarea de la program;

g) atitudinea nedemnă, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, faţă de colegi,

judecători, petiţionari.

4.3. Sancţiunile disciplinare

În condiţiile legii, inspectorului-judecător îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni

disciplinare:

a) avertisment;

b) mustrare;

c) mustrare aspră;

d) eliberare din funcţie.

4.4. După prezentarea de către inspectorul-judecător sesizat a explicaţiei pe marginea

abaterii disciplinare, Consiliul Superior al Magistraturii, emite hotărârea cu privire la
aplicarea sancţiunii disciplinare.

4.5. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii pe cazul dat poate fi contestată, la

Curtea Supremă de Justiţie, în condiţiile prevăzute de art. 25 din Legea cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii.

V. COMPETENŢA ȘI MODUL DE FUNCŢIONARE

A INSPECŢIEI JUDICIARE

5.1. Inspecţia judiciară, are următoarele competenţe:

a) verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;

b) verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în

instanţele judecătoreşti;

c) examinează petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica judiciară, adresate

Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând în mod obligatoriu explicaţia scrisă a
judecătorului vizat în petiţie;

d) verifică sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;

e) verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii

privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;

f) studiază temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova; sau de

către Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru
numirea în funcţia de judecător sau pentru numirea în funcţia de vicepreşedinte ori de
preşedinte al instanţei judecătoreşti, cu prezentarea unei note informative Consiliului
Superior al Magistraturii;

g) verifică executarea hotărîrii CSM;

h) examinează sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise
de judecători;

i) primesc petiționarii în audiență în modul stabilit de Consiliul Superior al

Magistraturii în zilele de joi a lunii, dar nu mai puțin de două ori pe lună.

5.2. În procesul executării împuternicirilor prevăzute de art.71 al Legii cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia judiciară nu are dreptul să se implice în
procesul examinării cauzelor, să se pronunţe asupra sau să pună la îndoială esenţa
hotărârilor judecătoreşti, nu va dispune revizuirea sau executarea oricăror proceduri pe
cauze civile, penale, administrative, respectând principiile independenţei judecătorilor,
legile şi procedurile aplicabile, autoritatea lucrului judecat.

5.3. Inspecţia Judiciară efectuează controalele ordinare (pentru examinarea unui caz
concret sau a unui domeniu de activitate distinct) şi complexe (pentru examinarea întregii
activităţi de înfăptuire a justiţiei) care pot avea un caracter planificat sau inopinat.

VI. EXAMINAREA PETIŢIILOR

6.1. Petiţiile persoanelor fizice şi juridice adresate Consiliului Superior ce ţin de etica
judiciară se examinează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiţionare.

6.2. Petiţiile se examinează de către inspectorul-judecător desemnat de către

inspectorul-judecător principal.

6.3. Inspectorul-judecător va informa judecătorul despre petiţia primită, solicitând în

mod obligatoriu explicaţia scrisă a judecătorului vizat în petiţie.

6.4. În caz de necesitate, inspectorul-judecător va studia materialele cauzei concrete,

va solicita copiile hotărârii, deciziei instanţei ierarhic superioare, va solicita informaţiile
necesare pentru cazul dat de la cancelaria instanţei, va selecta informaţie de PIGD.

6.5. În caz de depistare a încălcărilor normelor de etică judiciară, inspectorul-judecător

va perfecta notă informativă.

6.6. Despre rezultatul examinării petiţiei inspectorul-judecător expediază petiţionarului

informaţia scrisă, semnată de președintele Consiliului Superior la Magistraturii, iar în lipsa
acestuia – de către președintele interimar al CSM.

6.7. Notele informative, rapoartele, sesizările, proiectele de hotărâri, alte materiale

urmează să fie redactate în mod concis, clar şi argumentat, făcându-se constatări veridice şi
complete privind starea de lucruri la obiectul supus verificării, să stabilească principalii
indici de activitate, care să servească drept suport pentru îmbunătăţirea activităţii instanţei
sau a judecătorului printr-o analiză a deficienţilor, cu propuneri pentru eliminarea
încălcărilor şi ameliorarea stării de lucruri.
 VII. EXAMINAREA DEMERSURILOR

7.1. Demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind

pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului se transmit inspectorului-judecător
principal, care desemnează un inspector-judecător pentru executare.

7.2. Inspectorul-judecător, în termen de 15 zile de la data primirii spre executare,

verifică circumstanţele indicate în demers, solicită explicaţii de la judecătorul sesizat şi
perfectează nota informativă, care se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii spre
examinare.

VIII. EXAMINAREA AVIZELOR

8.1. Avizele cu privire la respingerea de către Preşedintele Republicii Moldova sau de

către Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru
numirea în funcţia de judecător, de vicepreşedinte ori de preşedinte al instanţei
judecătoreşti se aduc la cunoştinţa judecătorului vizat, care urmează să prezinte explicaţii
cu privire la circumstanţele indicate în aviz.

8.2. Avizele se transmit inspectorului-judecător principal, care desemnează un

inspector-judecător pentru executare.

8.3. Inspectorul-judecător, în termen de 15 zile de la data primirii spre executare,

verifică circumstanţele indicate în demers şi perfectează nota informativă care, prin
intermediului şefului secretariatului, se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii spre
examinare.

IX. VERIFICAREA ACTIVITĂŢII ORGANIZATORICE

A INSTANŢELOR DE JUDECATĂ

9. Modul și procedura verificării activităţii organizatorice a instanţelor de judecată și

verificarea executărilor hotărârilor CSM vor fi efectuate în conformitate cu art. 72 din Legea
cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Regulamentul privind volumul, metodele,
temeiurile și procedura de verificare a activităţii organizatorice a instanţelor judecătorești
la înfăptuirea justiţiei, prezentul Regulament și alte acte normative.

X. EXAMINAREA SESIZĂRILOR PRIVIND FAPTELE

CARE POT CONSTITUI ABATERI DISCIPLINARE

COMISE DE JUDECĂTORI

10.1. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de
judecători poate fi înaintată de persoanele indicate la art. 19 al Legii nr.178 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor;

a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător
sau o altă persoană care poate invoca un interes legitim;
 b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c) colegiul de evaluare a performanțelor, în condițiile prevăzute la art. 23 alin.(4) al

Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera
judecătorilor;

d) Inspecția judiciară prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condițiile

prevăzute de art. 72 al Legii nr. 947/XII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii.

10.2. Subiecții prevăzuți la alin. (1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au
devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuțiilor de funcție ce le dețin sau în
baza informațiilor difuzate în mass-media.

10.3. Inspecția judiciară ține evidența statistică a tuturor sesizărilor și rezultatelor

verificării acestora, inclusiv în format electronic.

În cazul în care mai multe sesizări se referă la aceeași faptă și la același judecător,
sesizările se conexează prin încheierea inspectorului judecător.

Evidența statistică se ține prin intermediul următoarelor registre:

-registrul Inspecției judiciare de evidență a sesizărilor;

-registrul Inspecției judiciare de evidență a petițiilor;

-registrul rapoartelor Inspecției judiciare;

-registrul demersurilor Procurorului General care au ca obiect acordul Consiliului

Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;

-registrul informațiilor privind temeiurile respingerii de către Președintele Republicii

Moldova sau de către Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al
Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător sau pentru numirea în funcția de
președinte al instanței judecătorești, cu prezentarea notei informative Consiliului Superior
al Magistraturii.

Evidența statistică este ținută de către secretariatul Inspecției judiciare.

10.4. Revocarea sesizării nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii

disciplinare.

10.5. Sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri

disciplinare trebuie să conțină:

a) datele de identitate și informația de contact ale autorului sesizării;

b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare;

c) data și locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;

 d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;

e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea
persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la
momentul depunerii sesizării;

f) data şi semnătura autorului sesizării.

10.6. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la
secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează şi se transmite
inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.

10.7. Inspectorul-judecător principal repartizează sesizările în mod aleatoriu

inspectorilor-judecători pentru verificarea acestora.

10.8. Sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se înregistrează
în Registrul Inspecției Judiciare de evidenţă a sesizărilor. Petiţiile adresate Consiliului
Superior al Magistraturii şi transmise spre examinare Inspecţiei Judiciare se înregistrează în
Registrul Inspecției Judiciare de evidenţă a petiţiilor.

10.9. În cazul în care inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este în
imposibilitate de a continua verificarea, inspectorul-judecător principal, printr-o dispoziţie
motivată, asigură redistribuirea aleatorie a sesizării altui inspector-judecător, care va
continua activitatea de verificare.

10.10. Dispoziţiile de distribuire a sesizărilor şi dispoziţiile motivate de redistribuire a

sesizărilor ale inspectorului-judecător principal se anexează la dosar.

10.11. Sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se examinează
în ordinea prevăzută de art. 20, 22, 23 din Legea nr.178 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor.

10.12. Deciziile Inspecţiei Judiciare privind restituirea sau respingerea sesizărilor şi

rapoartele se înregistrează în Registrele Inspecţiei Judiciare de evidenţă a sesizărilor sau
rapoartelor. Copiile deciziilor şi rapoartele Inspecţiei Judiciare se păstrează la secretariatul
Inspecţiei Judiciare.

10.13. Decizia Inspecţiei Judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată de către

autorul sesizării în termen de 15 zile de la data recepţionării deciziei, la completul de
examinare a contestaţiilor ale colegiului disciplinar.

10.14. Contestaţiile depuse împotriva deciziilor de respingere ca neîntemeiate a

sesizărilor se înregistrează la secretariatul CSM, se transmit inspectorului judecător
principal, care transmite contestaţia secretariatului Inspecţiei Judiciare pentru evidenţă în
Registrul de evidenţă a contestaţiilor. Contestaţia în aceeaşi zi se transmite colegiului de
examinare a contestaţiilor ale colegiului disciplinar.

10.15. Completele de contestaţie examinează contestaţiile împotriva deciziilor

inspecţiei judiciare de respingere a sesizării.
 10.16. La solicitarea membrilor completelor de contestaţie în procesul de examinare a
contestației, Inspecţia judiciară va efectua verificări suplimentare şi/sau va colecta
documente sau probe noi cu privire la obiectul cauzei contestate.

10.17. În cazul admiterii contestaţiei şi restituirii

cauzei, Inspecţia Judiciară va efectua cercetarea disciplinară în conformitate cu art.23.

10.18. Hotărîrea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei Inspecţiei

Judiciare de respingere a sesizării este definitivă.

10.19. Deciziile Inspecţiei Judiciare privind restituirea sesizării, privind respingerea

sesizării ca neîntemeiată şi rapoartele Inspecţiei Judiciare cu scrisorile de însoţire semnate
de către inspectorul-judecător principal se expediază autorului sesizării şi judecătorului
sesizat.

10.20. Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele

imputate judecătorului şi consecințele acestora, circumstanțele în care au fost comise,
precum şi orice alte date concludente din care să se poată stabili existenţa sau inexistența
elementelor abaterii disciplinare.

10.21. Verificarea sesizării se efectuează de către inspectorii-judecători în termen de

cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării. Termenul de verificare a
sesizării poate fi prelungit de inspectorul principal cu cel mult 15 zile, la cererea
inspectorului-judecător care verifică sesizarea, dacă există motive întemeiate care justifică
prelungirea termenului.

10.22. Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:

a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul

sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor faptei care poate constitui abatere
disciplinară;

b) să solicite opinia scrisă a judecătorului la care se

face referire în sesizare cu privire la circumstanţele invocate;

c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele

care pot constitui abateri disciplinare, opinia scrisă a judecătorului subiect al sesizării,
precum şi toate materialele şi alte probe obţinute în urma verificării.

10.23. În procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept:

a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea

cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;

b) să solicite alte informaţii necesare de la preşedintele instanţei şi alţi judecători de la

instanţa în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi
publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;
 c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicaţii verbale şi
în scris, precum şi probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;

d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra

existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare;

e) să examineze admisibilitatea sesizării pentru pornirea procedurii disciplinare, cu

încadrarea juridică a faptelor invocate în sesizare, în conformitate cu prevederile art.4
alin.(1);

f) să transmită dosarul disciplinar colegiului disciplinar şi să susţină raportul cu privire

la rezultatele cercetării disciplinare;

g) să se abţină de la verificarea sesizării şi cercetarea disciplinară dacă se află în

raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la al treilea grad
inclusiv cu judecătorul subiect al procedurii disciplinare sau cu persoana care a depus
sesizarea, precum şi în cazul în care are un interes personal, direct sau indirect, în
soluționarea cauzei disciplinare sau există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea şi imparțialitatea sa. Pentru aceleaşi motive, judecătorul subiect al procedurii
disciplinare sau persoana care a depus sesizarea poate cere recuzarea inspectorului-
judecător.

10.24. Abținerea sau recuzarea înaintată unui inspector-judecător se examinează de

către inspectorul-judecător principal, iar în privinţa inspectorului-judecător principal se
examinează de către un inspector-judecător numit ad-hoc de către președintele Consiliului
Superior al Magistraturii.

10.25. În cazul în care inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este
în imposibilitate de a continua verificarea ori în cazul admiterii recuzării sau abținerii
inspectorului-judecător, inspectorul-judecător principal sau, după caz, inspectorul-judecător
numit ad-hoc de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii, prin dispoziție
motivată, redistribuie aleatoriu sesizarea respectivă unui alt inspector-judecător care va
continua activitatea de verificare. Dispoziţia inspectorului-judecător principal privind
distribuirea sesizărilor sau, după caz, dispoziţia motivată privind redistribuirea sesizării se
anexează la dosarul cauzei disciplinare.

10.26. Judecătorul este în drept:

a) să cunoască conţinutul sesizării;

b) să prezinte explicaţii scrise şi orale;

c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare
sau relevante sesizării;

d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant al său.

10.27. Judecătorul este obligat:

a) să nu împiedice în nici un fel verificarea iniţiată de inspectorul-judecător;

 b) să nu contacteze personal şi nici prin reprezentant cu autorul sesizării, decât în
prezenţa inspectorului-judecător.

10.28. După finalizarea cercetării disciplinare, în cazul constatării existenței

elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmește în baza
acesteia un raport care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, se prezintă în termen de 3
zile colegiului disciplinar pentru examinare.

10.29. În cazul în care nu se constată existența elementelor constitutive ale abaterii

disciplinare, inspectorul-judecător întocmește o decizie motivată de respingere a sesizării,
care poate fi contestată în modul stabilit la art. 27-29 din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară.

10.30. Raportul întocmit de inspectorul-judecător va conţine descrierea succintă a

faptelor invocate de autorul sesizării, informaţia prezentată de judecătorul subiect al
sesizării, descrierea faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor prezentate de
autorul sesizării şi a probelor colectate în timpul verificării şi cercetării disciplinare de către
inspectorul-judecător, a faptelor imputate judecătorului şi încadrarea juridică a acestora.
Copia raportului se remite judecătorului.

10.31. Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul-

judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului
disciplinar.

10.32. MODEL DE RAPORT AL INSPECTIEI JUDICIARE, aprobat la propunerea

colegiului disciplinar prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.61/1 din 27
ianuarie 2015:

Completului de admisibilitate

al Colegiului Disciplinar

Data prezentării raportului: XXX (ziua/luna/anul)

Inspectorul-judecător care a întocmit raportul:

XXX (nume şi prenume)

Raportul Inspecției Judiciare

cu privire la sesizarea XXX (numărul), depusă de XXX (nume şi prenume)

Faptele:

a) Data depunerii sesizării şi autorul sesizării;

b) Descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării (esenţa abaterii sau

faptelor imputate judecătorului);

c) Faptele constatate de inspectorul-judecător (descrierea faptelor constatate în baza

analizei sesizării, a explicațiilor judecătorului şi a altor probe colectate de inspectorul-
judecător. În cazul în care rămân fapte contradictorii/ neclarificate, inspectorul- judecător
menționează necesitatea clarificării acestora de către Colegiul Disciplinar la ședință sau
prin verificări suplimentare - în acest caz urmează a fi admisă sesizarea).

Concluzia inspectorului-judecător:

În urma analizei sesizării şi a probelor colectate, în baza art. 24, 28 al Legii cu privire
la răspunderea disciplinară a judecătorilor, se propune Completului de admisibilitate:

(1) Admiterea sesizării şi transmiterea cauzei disciplinare spre examinare plenului

Colegiului Disciplinar, deoarece din faptele imputate judecătorului, constatate în urma
verificării sesizării, rezultă о bănuială rezonabilă că acesta a comis abaterea disciplinară
XXX, prevăzută de art. 4 lit. XXX a Legii nr. 178. Şi anume, judecătorul XXX a XXXX (se
prezintă succint fapta/faptele în baza cărora inspectorul-judecător a ajuns la concluzia
stabilirii bănuielii rezonabile în comiterea abaterii disciplinare de judecătorul vizat, inclusiv
referințele la actele normative relevante). În cazul în care sunt mai multe abateri şi/ sau mai
mulţi judecători, abaterile disciplinare imputate şi faptele respective se menţionează pentru
fiecare separat.

(2) Respingerea sesizării, deoarece XXXX (se enumeră motivele din care sesizarea
urmează a fi respinsă, spre exemplu: faptele invocate în sesizare nu ţin de domeniul
răspunderii disciplinare a judecătorilor, ci ţin de fondul cauzei, care pot fi contestate doar în
ordinea controlului judiciar; faptele invocate în sesizare ridică întrebări cu privire la
comportamentul etic al judecătorului şi sesizarea a fost transmisă Consiliului Superior al
Magistraturii pentru verificare; faptele invocate în sesizare nu s-au constatat în urma
verificării acestora de către inspecția judiciară, coroborând-se explicațiile judecătorului,
explicațiile martorului XXX, analiza hotărârii XXX etc.

După frazele respective se indică clar faptele, care nu ţin de domeniul răspunderii
disciplinare).

Probele anexate:

a) sesizarea depusă;

b) probele prezentate de autorul sesizării şi de judecător;

c) probele colectate de inspectorul-judecător.

10.33. Cauza disciplinară se examinează de Colegiul Disciplinar cu citarea obligatorie

a judecătorului vizat, a reprezentantului Inspecţiei Judiciare şi a persoanei care a depus
sesizarea.

10.34. Inspecţia judiciară este reprezentată de inspectorul-judecător care a efectuat

verificarea sesizării sau un alt inspector-judecător desemnat de inspectorul-judecător
principal. Prezenţa reprezentantului Inspecţiei Judiciare este obligatorie.

10.35. Hotărârile Colegiului Disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al

Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea,
Inspecţia Judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii
copiei hotărârii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea
acestui termen, hotărârile Colegiului Disciplinar devin irevocabile.

10.36. Contestaţiile împotriva hotărârilor Colegiului Disciplinar se examinează de

către Consiliul Superior al Magistraturii în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la
Consiliul Superior al Magistraturii.

Data, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică persoanei care a depus sesizarea
şi judecătorului vizat.

10.37. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturi adoptate în condiţiile alineatului

13.1 pot fi contestate de către persoanele care au depus sesizarea, Inspecţia Judiciară sau
judecătorul vizat în hotărâre în termen de 20 de zile de la data recepţionării hotărârii
motivate, la Curtea Supremă de Justiţie.

XI. ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ

A ACTIVITĂŢII INSPECŢIEI JUDICIARE

11.1. Asigurarea tehnico-materială a activității inspecției judiciare se efectuează de

Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul Secretariatului Consiliului, în
conformitate cu Legea bugetului.

11.2. Regimul de lucru al inspectorilor-judecători se stabilește în conformitate cu

prevederile Codului muncii, Regulamentului de ordine internă, ale altor acte normative din
domeniu în vigoare.

(Capitolul XI modificat prin Hotărârea CSM nr. 146/7 din 03.03.2015)

XII. SALARIZAREA

12.1. Salariul inspectorului-judecător cel al inspectorului-judecător principal se

stabileşte conform legii.

XIII. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

13.1. Inspecţia Judiciară prezintă Consiliului Superior al Magistraturii Raportul anual

de activitate, care se publică pe pagina web a CSM.

13.2. Prezentul Regulament se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe

pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

13.3. Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova.