Sunteți pe pagina 1din 3

Structura și funcționarea antropo ecosistemelor

Structura și funcțiile antropo ecosistemelor


Cercetările din domeniul ecologiei umane includ studiul unei grupe
separate de oameni sau a populației în întregime în interacțiune cu mediul
înconjurător de pe un teritoriu limitat.
Aspectele concrete de activitate vitală a populației umane se realizează în
legătură cu astfel de indici ai mediului de trai precum:
- asprimea climei;
- rezervele și regimul hidrologic a surselor de apă;
- compoziția chimică a apei;
- caracterul reliefului;
- particularitățile vegetației;
- starea socio-economică în regiune,țară;
- gradul de poluare a mediului;
- nivelul de salubrizare a locuințelor;
- asigurarea populației cu spațiu locativ;
- specificul muncii;
- alimentația etc.
O influență deosebită asupra omului exercită poluarea mediului.
Acești factori determină caracteristica comunității umane: comportamentul
demografic, conștiința ecologică, nivelul sănătății, preferințele profesionale,
studiile. Toți indicii între ei constituie un sistem mare și determină schimbări
pozitive și negative.
1. Gospodăria
Prezintă un proces de interacțiune dintre comunitatea umană și natură, în
urma căruia, oamenii, prin munca lor, folosind diferite unelte își dobândesc
mijloacele necesare existenței și dezvoltării. Ea influențează calitatea vieții
populației. Diverse tipuri de comunități umane participă la gospodăria țării,
regiunii în mod diferit.
2. Condițiile socio-economice -includ aria spațiului locativ, nivelul
salariului, șomajul, rația alimentară și costul ei.
3. Comportamentul demografic - reprezintă un sistem de activități
orientate spre modificarea și păstrarea stării demografice a comunității
umane. El include acțiunile în legătură cu reproducerea populației
,migrația oamenilor,atitudinea față de sănătatea lor.
Noțiunile de bază ale demografiei sunt: natalitatea, mortalitatea,
viabilitatea, potențialul vital, migrația populației.
Natalitatea - raportul dintre numărul de nașteri și numărul total al
populației dintr-un teritoriu într-o perioadă dată;
Mortalitatea - raportul dintre numărul de decese și numărul total al
populației dintr-un teritoriu, într-o perioadă dată;
Viabilitatea - durabilitatea, rezistența;
Migrația populației - deplasare în masă a unor populații, dintr-o regiune
în alta.
4. Poluarea mediului înconjurător - influențează sănătatea oamenilor,
flora și fauna, contribuie la micșorarea calității culturilor alimentare și
prezintă o consecință a factorului tehnogen.
5. Conștiința ecologică este capacitatea de a înțelege legătura indisolubilă a
comunității umane cu natura, dependența bunăstării omului de integritatea
naturii și păstrarea relativă a stării ei incipiente, utilizând această
înțelegere în practică.

2
6. Cultura comunității umane - se formează sub acțiunea tuturor
elementelor antropo ecosistemului, inclusiv a religiei. Cultura mai
influențează asupra activității vitale a oamenilor.
7. Studiile - crează structura profesională a comunității umane participînd la
socializarea personalității. Studiile sunt componentele principale ale
ecologiei. Nivelul lor depinde de condițiile socio-economice și de
comportamentul oamenilor apropiați care pot stimula tinerii către
învățătură.
Fiecare antropoecosistem ocupă un anumit spațiu existînd pe un teritoriu
concret. Transformarea unuie ecosistem în altul are loc treptat, pe cale evolutivă.
Există unele schimbări grave precum destrămarea URSS sau a Iugoslaviei,
soldându-se cu schimbări enorme într-un antropoecosistem, de exemplu:
economia, cultura, istoria.
Schimbări ale antropo ecosistemelor pot avea loc și în urma valorificării
noilor teritorii, inundații, modificări radicale ale vegetației (tăierea completă a
pădurii sau împădurirea terenurilor mari etc).

S-ar putea să vă placă și