llzina,,Victoria" Cdlan

(tsv0-te 70)
 OPRESTE-TE O CLPA, OMULE...
...si copleSeste-i cw ad.mirapia pe oameni. Pentru cd
al lor este meritul care ne prilejuieSte acest centenar
at'esta 5i ati.tea si atitea altele. -
Centenaral Cilanalai este o sdrbdtoare a izbinzii: a
izbinzii omwlui itt lupta aprigit Si liri de st'irSit pe
lrotrrul larg al duilizasiei. Sint 100 cle ani de evolu-
li( sprc progrcs, spre implirire. E adeztiirat, cu arcaruri
si coborisuri, cu aittorii Si inlringeri, dar cw mulsa-
nrirct tlati nu.nni Si namdi de cota linald.
rk
l,rr rl,tt,t )il,j, tttt!!)r;; d((stc; motleste monografii,
rt-,tttt ttrrtrit lttit :ii panL ttitn citeua din cele mai in-
s(til)tttt( Dt()t)t(tttc alc wtei eaolupii pe atit de impor-
lL)tti, .pc cit de itileresdntd, ?it1d e nwmai a noastrd
I".tr ritrc dr pu,ted. oare si reclea in aminunt frd.mintd.ri-
lc citorva generalii muncitoreSti, laptele duse pe
Lirim politic, soc'ial Si tehnic de cei cd.re an;
li ili aa aegbeat la agregatele siderurgice sdu d.u pas
suflet tlin salletal lor in produsele ca a ciror faimd
se mindregte yara ?
Un reporter a asemait Calanul ca o sted. S-o fi gin-
dit reporterul la lldcdrile ce litnesc zi ;i noapte spre
inaltul cerulai. Saa poate reporterul a avut ii'r vedere
tet$ianed la care uzina pulseazi lorSd indastriald in
ecornmia napionald. Sau poate s-a gindit la oarnenii
Ciilanalai, a cd.ror pricepere a cont'erit nalori diaman-
tine metalului rorn6,nesc,..
 Pentru crcster'ea proclucti€i' in- spccial
la-. furnalele
CITE CEVA DESPRE PRODUCTIA side-
care funcironuu .u to"qui' s-e intrt'dtrs.prbjirea
lB95) :;i chiar a lirno-
ROMANEASCA DE FONTA )i.' rvi"riit"
t(;jfili:i, - l85tt, c,lvalaia
- drit trr ult
i'll: u, u' --'-'t g0o) b" u'"''"n.,"' s- a'r
volurnul util al {trrnat"tt"i' Attf"t' la stirgitul secolLtlLti
Pe teritoriul Romdni,ci, productia fi.orului dircct din furnal c'ta ccl dc la (ldlan r:u
mincrcuri sL'cunoa;te incd de acunt 28 dc secole. Se al XIX-lea, c.1 6'ai llr'art:
volunlului
par'o cci accst incr-put cs[,e in slrinsir l,cgdLurd cu Iap_ un volunr lotal clc t'rca ilu0 ntc' Cre;tcrea
Iul ci"r Ronriinia era punctul d,c incruc.i;aic a c:ekrr dir_
ud caii de dijfuzare a n.rct,alur<1iei fit-rului sprc Europa
c,entrald a cdii spre Caucaz norclul N4d.ii N.,,1.o,,
cu c.oa prin- Mar,ea Egee', Grecia,5iValca Dunirii.
Iierul produ,s dirc.ct din r.uinereuri, datoril.i confi_
nutului foarte scdzut de carbon, cra dc fapt rrn ofcl ior,
jabil. Ion,ta a apdnrt mult mai tirziu, c,a urntar<l a pcr_
lecfionirii proc csului dc obfincre a f icrului dir,e,i t din
t'nin'crcuri, a Lndririi vetr<:lor pe vcrtic.altl, a trcccrii la
'clabr>ra.re'a in cupLoare cu cuvd. primerlc furnalc .au [()st,
in nrod ltrat tir , t Lrltt' r61,1, vcrti<.ale dc lrrpc, la (.arrl
.l{'7-v')lIarla lt'nrltcrotrrrii, a rc,rirrlorii yi a
iarb.lrrar,:' a ajuns la rrn nivel r art, pt,irrriLca lirortsrrJLti rlc
(a llrorlrrsrrl
sii fic fontil Iic.hitlti.
_ Inifial, furnal,clc au {ost arnp)asal.e cit ntai apr()ap,o (l(_.
Io,cul dc {.xl)l()atar(, a ntin.t,rcuJui, in ac:,cle rec,iuni
in t,a_
o EH;<
t,:titi;if
--4 nh

re.€xisia in. aprr,Dit'rc un riu p(,ntrLr ar.fionart,6r r0!ilor

lltcrau lrte yi pddtrri r arc sii asiqrtr(r, pc tinrp in dclunc;a1.,
lc.mnLtl necesar prr,dlcti,ei de uranga'I. In ar:ctstc
c6ndl_
tr1, prrnul furnal din Ronr6nia a frjst construit in l7lg,
la Bocpa, dupd c,arc au unlat 9i altels fn diferite re,qi_
uni.- S-au
lidyat apoi furnale cu creuzet deichis (Bcic_ LE6ENDA
1a,.t un1ani, Toplifa, Govdjdia, Vlahi{a), apoi cu crcuzer. * o t o c c I ;ei1i & n",' ol "'
inchis (Pdduroiu, Strin-r'bu, Cdlan, U""6a"'uiir_ .
&q
@,r'
.
Incrdlzir,ca aerului s-a aplic,at p"entru prinra iatd la
Go- a a*t
vdjdia, in 1€40, 5i tot.aici, in acelagi un, ,_u,., uiilizat pen_ o w.^f'afr .L .'-taj
-t*A;
-rr/a* lxd/tl *7-t'* t/c'ryul'!tu/ s'r "a'/^
lru prima datd qurile de vint rdcite cu apd.
Prinrcle furnale care au lucrat numai cu cocs
cdrcdturi,au fost c,r:lc de Ia Re5i{6 1taeO1, Calan in in- lk?oalelor nu a d€terminat insd 9i mErirea .cor€spunza-
;;i Huncdoara (1895).
iiOael i;;;; ;-p.;ucliei de fontd. Dc ac€ea, la viitoarele re-
Pros€'i€'r1 de granu)are a /glrr(,i s-a inLrodrrs nentrrr construclii ale acestor furna e s-a revcnit la tIn volum
prinra datj in anul 1883, la Co"vbidia. c,are a variat, de regulS, inlr'e 150-250 mc'

4
 In anrrl 1907 s-a aplicat pentru priura clati, la'furnalek'
slrLrr tia 11i<1anIilor sit]t:rrtrcti' i lrr antrl | 956 s-a pus lol in
de la Hunedr)ara, epurarca (lazului cle frrrnal, r u ajuto- {Lrrnal 7o0-rrl( ;i
rul unui dczintc'cJrator (lip Thr:iserr). ii,:i; t;,;.:'i; FILrn.cl"ara piinrLrl .rl'' dc trtr-
r'i" t{)5tl s-a int ePttt [urnar'a.1":t:1]l'::,o-t
()nstrLlil f ''lrnalul
:t' dr. la
nr'I
"'ir
nar{,. rn arrrrl l(}59 s-al ro( ,
prittra. clatii' la | {tt tr t'-
..'i,u"' ii l,,r ln :r"'sl an pctr^[rtt il]1r-tln ltllnal'
,r,lo'in r-tt irlsrrIlal' t;az lllt'latl
$4*qc _+*

ltgt4&qqtr ff€ -l,r^e. Hturt{q cfu* seGetcE slwt m{IIl

(-'ca mai puternic.i dezvoltar.e a siclerurcriei

rotriner;[i
a avut loc insd in anii r onstructiti socialiste. Noile in-
strumentc cle plani,ficarc ;i c,onduc,e.re etc,onomicil pi1-
trunderea vi-quroasd a proqresului tt,hnico_Sl.iinfifil arr
cletcrntinat evolutia fdri prer.cil.ent a intre(lii prorlLlc_
gii sid,erurqice. S-au ntodernizaL capacitdfile, existentc,
s-au dat in f unc Iio noi c apa.]itdli, s-arr introdus noi t.(t_
noloqii. In 1952, a intrat in funr.fiune un Iurnal clo 2S0
nrc_ la (liilan;i unrrl de 450 ntc la HLlncdoara. In p()ri_
oada anilor 1952 -1955 s-au rcalizal unele nroclcrnizalri
/a f urnalcle nr. |, 2, ii ;i 4 de la Htrncrloara. In anul Cele trei furnqle din Aninq (1875)

1954, s-a pus in f unc,fiunt la Hunedoara prima bancld clc

aglomcrare a tniner,euril,,r. In anrr I Ig55, au intra,t in Anu]|962<.stcanuIpuneriiinfuncliunc.a,prinlului
"i'iroir "ni, qd.' r.ar a dt-.:.--1 [.lt sir ptcr- I

functiun,e cocseria de la Huncd.oara ;i {abrica dc s,enri_ r,,fi ui a " ir,, u'11un

1
i -u I al cJru-
atd la-
rocs dc la Cblan. c't'ilctll cltr lucrtt c tt pt"'it'n"-tidicIn pcrioarla Lut^1,ti
anjlor 1961J-
Puterea econornic,i a Ront6niei r re9[e, f ara intrcaqd, riirii qaztrlui Ltr LLllltrrI t] "rriuti' in ailp1 ,al.ar('l,tl()lld benll
sub conduct rea inf erleaptd a parlidului, pdlei;te fornt''5i 1966.ia L{tttl,eritlara , u.. o.uLlii'r ar"' al rl"ilca lurnal
(l(, €rll',lrrr I al(', tlt' l(;tl rr'P 'i
vigrrros pe drurrul r:dific:d.rii noil socicld[i.'Intepe con_ c.)lo)ilor siderLtr<Jrct
ii,, iui,i n,,, lisiiol $i trr'nslrurIia
6
c'ontinrrd.In anul 'l 968 s-a pus in funcfiune, la Galati, trealeac.cstci'aCtivitdli.InperioaclaD'atieirotlane
ortnat pe' teritorirrl ()rd;ului Cilan
pa-
printul furnal de t 700 ntc 5i o bandij dc aqlonr,erare oe
it Oo 271 ) s-arr f ronlanc (vicus-urt;
156 trrp, iar in anul urutcil,)r al cl,rilt'a trrrnal 5i a d,,ria qus-trI Aqr.tae, l)r'cctllll 5i all'e aSezirri
bandd de aqlont<'rar,o (,1.1 ,aceleati capacitd[i. Afa inlfl, al)roilpc in Ioaie ]ocalitirtri-
in prezent, ,cxisl:i scctii clc furnalc la Huncdoara, Ca- al"estal(' l)rill Llrllr(' lllaterial('
lafi, Rer;i!a, Cailan 5i Vlahila. le inconjLtrilt'oarc ((ldlanu Mic' Valea Sir-rgt:orcliul'-ti'
rle Piatri' Str'ei' Sincrai' 1]atiz' Siccl etc')'
Sintinriria
oRA$Ur CALAN STRAVECHE
-
VATRA ROMANEASCA *'
csfc' atribttith ntt-
Oric;inea dcnultririi oraftllui Cli'ilan
A;ezat pc amb.cl,e maluri alc riulr.ri Slrci, la irrrndIa- rurcltti untti cpiscop (Cialanus)'
carc a avr'lt in aceste
potta
tea distanlci dintrc' deprcsiunca Haferc;ului ;i vak,a Mu- in llrmi ctl nlai bin() de 650 nnl
regului, o,ra.9ul Cblan esta situat in inilta {inutu)ui hrr- locuri rt trtoSie,
nedor'can. OraSul s-a forntaL prin c,ontopirea, intr-un ho-
Iar co]run, in jurul contunci Cdlan a unui nunriir clc
nlic'i localil.dfi. Azi oragul are o popul.afie de circa liJ 000
lor:uitori.
Fiind siluat la o altitudin.e'lrl,cldie dc 240 nr gi nrir-
qinit dt. valca Strciului 5i clcaluri rclativ ioase rloar
Mdqura alinge 590 nt -
arc,, larqd lterspe<,livii;
- ',ra)ul
sprc cst sc. vild Munfii Sebe.;;ului, st)rc vest c,onruna C,jhr,-
lar, spr'c srrc[ in[rcq rn,asivrr,l Rt,tczat, s,prL, nr,r(l MunIii
Metalif'c'ri.
I)t' ac{)st() ntcloacluri au existat aSezdri onlcn,ctti in(,ii
in ncoliticul vechi (5 500 3 500 i.e.n.), fapt
- pe;teri din doalul6testal
rlc
runrcl'e cJdsifc in c'el.r, doud Mdqura.
Pcririada dc tranzilie cle 1a neolitic la epoc.a bronzului
(2 200 I 800 i.c.n.) cste, dc asein.cnea, at,estati prin
fragnrcnt,e d,c cc,rarric d, vasc din lut ars cu ornamentc
ctc., urure qisite pe lcritoriul Cdlanului si piistrate la
Muzcul judefcan din Dcva. Accrste obiectc se incadrea- primete furnorer;:,tr;lit* lq Cdlun

zd in cultura (lolofeni. Epoc,a bronzului (p,erioada nrij-

locie' 1 600--1 300 i.e.n.) ,cstc atestatii tot dc uncle obi-
puriat nunlclc' lui : Ci-
'ecte : topor, sccure, brdtard, Iragnrenl.,e de vase dc lut ayozdri de pe aceasta tno;ie au
ars etc, ionu tli,, 9i Crigeni Cilanu Mic' rnenlionat in docu-
In juml anului 800 i.e.n. a inceput dezvoitarea ntcra- cnczialir' aparc in
,u.'nt" inca in anul 1il87 ca o tt-to;ie dc ClSlanu Mic'
lurgici fierului
p,e teritoriul fdrii noastre, reqiunea Mun- apoi
filor Poiana Ruscdi fiind unul din cele nrai vechi cen- anul 1482 sub dcnr'rmirea de Kalan'

B
 Satul ('ri;eni r.st.e 66in111 tot locuinfc qi o gcoald de uccnici' In anul 1959 incepc
('dlanu dc Jils, in 1387, sub clenunttl,ea c1e
r a
n,.liei xul u,, ._u ".,fifii;.il";,J jlliij" i;,:1ll.,, t:,, n;l"l* construirea unui nou sccltot de !rcluinte moderne pe
lerasa din dr'eapla Streiului: Oralul Nou Cldlan Din a-
ri
*,i.:: 1: parLo.
crtr)ft)tli
rnIti rinos, prirrel,e .Jr"''iti,".,,i"niej
111111-
nul 1961, dal.oritd inlportan{ei cc ononr j(l'c a uzinr:i Vic-
(1870). Ar:e,asti ar*zarc ,,;;,
i];,..:u;; .j cst.,, in_ toria,
' t onruna Cldlan esl.c clcc:larald ora;'
iT_l,llgtiraLr,a Ctr:iyr.i, Lar.,iii, rgli'"r," rli. n.u
:.lTiiLrntil.d In Ora;ul Nott, tlndc in porioacla 1959 1.969 s-atl clit-
ocn Clriyeni.
DLrpi ccl dr: al doile.a. rdzboi nronclial,
dit pesl.e 1000 dc aprarl.atllcnLc, trlaclazino;i un collrplcx6
colorrra ntun_ a. i*t".ui." s-au riciicat Lln ni)Ll local cle lcoalir tu
llll)r::as:ri1
nrai.*ctezvoltatai a luat din nou
ran. ln anLtl 1970, anul nunr.eie cre Cii_ sdli cle clasd in 1961, un alt local cu 16 sili de clasd in
n iu_,,, u n,rii,,, r zin ei .,,,1f,- anul 19611, iar in anul 1966 un locaI penLru;coal5 pro-
";;;d'";" il:;o;::tt,,?,';ivi,titii, Ir'sioralii c:u 8 sdli clo clas6, c'anlinii ;i r drrin Din anui
l)rinrel:' trl,oli au func,ti.)nai fa Jtrr;_Sinc,c:,rr11iLr cliir
196[], loc:alitatea Strt,'i-sinqcorcliu a iniral in (loll]pon'n-

Un grup de furnqtirri (1905)

Un grup de turndtori (1900)
1875, iar la Cdlan din .l g90. !a ora$ului. D,e orapul Cilan aparfin saLelc : Batiz, Cd-
_prima clddire cu destinafie
do ;;coalii a fost cea din C;lan
llgooj];;";".." din Va_ lanu Mic, Grid, NddS;tia de Jos, Nddd;ti'a de Sus, Oha-
lca Sinqe',rqiului { l9l | ba-Str,ciului, Sincrai, Sintdmdria de PiatrA, Slrei, Strei-
rn perruada 1949 _ lg52 s_au:l5dit
1.

prim"elc. blocuri Sicel ;i Vaica Sinqeorgiului.

10 i1
 PREZENTA PE CURBA OSCILATOR.IE
A ECONOMIEI BURGTIEZE avlrt in vcd(\r'e construirea unui nulrdr de patru furna-
Ier.Pentru utilizarea cdrbunilor cu granulatie rricd dc' la
P,elrogani, a Iost pr'cvdzutd;i conslruirea unei cocse-
fapLul ci pe t,critoriul aclual al oralului CdLau s-a rii. Multiplele incer'cdri erfectuate Ia Horde 9i St Pier-
produs fier cu multe secole in urmi este doveclil de va_
tra pentru producer,ea ii,erului direcl. din mincr,eu, d,cs_
copcritd in nOi,embric 195g in urma Lrnot: sdpdturi in
v'estul qi sud"vcslul oragului, in apropi,crca hotarul.ui
cu saful Cincig. A;a incit, uzina nrt,talr.irqicii clin Cdlan,
in vcderca consLruirii ciireia s-au inccpui lucrdrile pre_
gdtitoarc in anul 1867, poate fi consideratd o conl.inua_
toare a Lradifici dc rrult,e secolc in proclucfia dc licr
d'e p'e ar:esfe,rnel.eaquri. Ea a fost construit:t cIc asocialia
bra;oveand d,e nrine 5i m.cLalurqie,pc acfiuni. prin ur-
mare, in anul 1859, asocialia bragoveand pc acliuni d,c
mine;;i tn'etalurqie fuzioneazd cu prima sc.rciota[.c d.c
$
l.$
\. 4:sr:

$; iffi
;:l -rili ;ri::
exploatdri rrinicrei biniifeani-ard,eleand Lin scopul Lr-
xccutdrii ciiii ferate transilviinene si achizitiondrii Uzi_
nelor dc fi,er Hunedoara.
Fuziunea celor doud mari complexe inclustrialc, pc
linqd aceste scopuri n-tai important,c, a {ost irnDerios re_
cesari ;i pentru a face fafi crizci qentrale car,e a in_
c.eput sd so contureze in clotneniul industrici Iierulrri.
In urna fuzionirii celor douir intreprind,cri s-a hotdrit
cfectuarca unorr studii privind ziicdrninlel,er d,o r.drbuni
din Valea Jiului, cit 5i zdcdmintcl.e cler nrincr,eu d.e ficr
de la Teliuc. Rezultat,ele studiilor intreprinse au detor-
min at consiliul de administrafic sd inceapd consIruirea
cdii fcrat,e ardelene, a unui furrral yi rrnci scr:fii cle Regilo. Vedere generold o secJiei de furnole (sfir;itul secolului XIX)
larrinoarr: in Valca Strciului.
>t re au dovedit ci acegti cErbuni au o capacita[e redusd
Istoria fonddrii uzinei din Cdle n ,este leqatd de con- de cricsificare. Din aceast6 cauzZt nu Ls-a mai construiL
struirea ciii ferale Simoria - pelrogani. cocseria 1a Cdlan.
In anul 1867 a fost cumpd,rat terenul pen[ru uzind din P'entru conclucerea construcliei furnalelor a fost an-
moqia Kalan. Spre sfirqitul lunii clecembrie a anului gajat inclin€)rul Josserf Massencz, dc 1a uzina Duisburg{-
1808, cind calea f,eratd Simeria petrosani a fost a- Ho,chf'eld.
proap€ t'erminatd, a fost anqajat- ingin.erul Otlo Gme- La 25 t'r-rai 1869 s-a inr:eput cxccutarea fundafiei pri-
lin, inventatorul. d,e mai tirziu (1882)-al cubiloului rdcit mului fitrnal cle la Cillan. Lucrdril'e au fost simlitor ac-
cu apd, penlru elaborare6 planurilor uzinei. Inifial s-a celerale, dupd ce in anul 1870 a intral in circula{ie ca-
lea feratd Pelro$ani Siueria.
-
t2
13
 La inccpulul anulLri lil70 s-arr c.onslrrrit (.n Rounranir"' li in ,,1)t: L'Arqtrc" in 25 oc loirbric 1925
l0
casc alo colonit,i, t liirlirca aclnrinislralivil ltrintcll,
;i laboral.c_
l)ar anLrl lii5!) a)a ('unr s-a ar;tal. esl.o anui in ( aro it
rul. S-a lur ral la c ak'a rle lransporL (,u (.ai, r ar,t, trc- losl fonclal.il aso( iatia bra;ovcaltii dc rrine yi nrt'ta1ur-
bLria s,i de'scrl,t.asr tl trarrsporlrrl ntincrorrlLri dc la To_ ryic. Ac casl:1 ,,( onf uzit'" c'ra clt'siclur in inIcresul sttc:ie-
lirrt'la ("i1lan, la furnal si la hala clc trrrrrarc. la pr,trin_ liilii T.N.C'., r arc r;rtttiit'r'a (a ittlr('llfindt'rili: .eri. in sllc-
cilziloarr'-razanr', ntasirri ;i nracyazic. Al(,li(,rlrl ll.(,(.anrc li1 uzina ilin ('.ilan, sii pari lil rrai vcr hc', clr ,,tradi-
cra in slar,t'dt'finisaj. llot irr t.trr-sul at,r,lrri an s_a Ior_ Lir'", r rr,,inrlr'lunqati ('xl)ori('rf.i1""
tlunal. ( onslrtri f,ia ali.licrLrlrri ntt,r.anir , r.art, li_a irrt.r,ltrrt In anLrl lil7I s-a tt'rtttinat 5i prts in Itttlr'fiunc'Ittrna-
1(livilal('a. Iiala ak'lit,r'trlrri t,ra rlolalil t rr o rnayinii rlc lLrl nr. I dc l]2 rttr, ( Lr l(rati' attlxt'li'. llt atrLtl l[l7il s-a
abllr, ( art' ri'aliza ar Iionari,a ntaiiltil()r-llll(,lto. pus in fttnt lil a1 doilt'a si, rlt' [;rpl, tt]l.itttttl fLtrnal.
lJzirra rlin ('iilan 1i-a inrt,ltrrI rjlr,i ar Livilal.<.a (l{, l)ro_ AIi rt'n1.art,;r r Lr trini'tt'tt fontl:tttl. ;i t orttltLrsl.iltil st' f i-
( ('a ( u un as( ('ns1)r ( r)ilrr1n. Asr 0ttsOrrr l 5i llOclrrl rll' ali-

Uzino din Cdlon. (Mochetd - 19381

Uzinq din Cdlon. Vedere generold ('t903)

ilrIrlar('aLt fo\l (()nslIuilc iliit li'llln. A(li,rnaraa asccn-
.,'tLrlLri sr: I.jci'a ru o tra irii (u abur. (i;rzul a f()sl (ap-
I rl si Lrtiljzal la cazanr'li' r.ir ol)ur ;i la pre,inciilziLoarc-
clLtcfic prin atclit'rirl nti'r anir'. l)in doc irrncrrtclc rrzinei l( (lr. aer nrclali( o. IntfLr, il r all,a penlrlr transp()r1.ul nri-
ti ale soc ieliiIii Titan Niidracl rlt, duurj lg24 I czulri |,.r i'rrlrri dc la Teliur s-a d0r't'diI clr' t allacttalt' ]lt( o-
insii ci1 Lrzina clin ('ilan ar 1i fosl. infiinfalii in anul 1859.
Accasl.ii rlatii a fost publir ati ;i in ,,Analcs cles N{ines r,sprrrrzriLoart., in anul 1875 s-o Lr)rsl.rLlil o cal('fcrala

t4 t5
 ingus'l.i, cu o lungime de 16,5 km, si s-a introdus trac_
[iunca r u l,)c')nt,)liro tu abur.
Un an mai tirziu a inc<:put construcfia l.urndtoriei,
und'e s-a folosit cea mai mare part,e a instalafiilor
transfer:ate dc la uzina din Ru19c,hiia. In anul Ig77 s_a
terminat hala de f ormarc-turnare, curdfdtoria gi ma-
gJazia pcntru lpi,cse turnate 9i a incepui exploalarca
cubilourilor.
La inceputr.rl lunii noiemlbri,e a anului lBgl s_a dat
in exploatare la Cdlan o s,eclic de ,pudlare gi lanlina_
re penlru bare de olel cu o producfie d,e 4 00b tonc_,/an.
Secfia 9i-a incetat activitatea in anul 1884, dar Ia in_
yr.nlarul uzinei ligura inr'.r.yi in anul lBg5.
In anul l8g6 s-a cons[rui,t in Lr>cul furnalului nr. 2
un furnal un volum dc 1lB0 mc, ,pentru o productic
cLr
de 120-140 tonc dc fontd pe zi. Furnalul a fosl dotat
cu 7. quri d,e aer, cu diametrul de 150 mm, rfdrir ,,zid dc
f utl ".
In anul lBgT s-a infiinfal. Socit,tatca anonirrr;r oc ac_
Jirrni d'e trine gi nrcl.alurcJic Cilan, r.ar,c a pr clr'ral rlt.
la -as,ocia[i3 bra:ioryg6li u2ina (]Il,an, rlina T,cliuc,, rrzi_
nclc Rugr:hifa ;i Olclu Ro5u.
Irurnalul nr. I a f o,st ;;i ,c,l ntirit in anul l g0l, cte la
82 rncr la circa l6li mr,. liurnalul a avut tin dr;tafie trei
prerincilziIoar,e., iar incdrcarea s-a fbcut in contrnua_
re cu acelagi ,ascensor din lemn.
iln anul 1899 s-a construit o inslalatie de alimenta_
re cu apa, compusa dintr-un baraj pe riul Strei, 2 eclu_
ze, 2 ,bazine de d,ecanl.are, 2 baz,ine cle rfiltrare, un ca_
nal din beton cu o lungime d.e: 2 450 m 9i lfintind de
colectar'e. C,ele 2 pompc cu abur asigur6u un tl,ebit de
apd pind la 240 mc pe ord, la o presiune d.e 2 ats.
Turndtoria a fost mdrild 9i ea. Hala d,e turnare, cu
acoperig de lemn, a fost prelungitd cu 36 m, iar in a_
nul 1908 s-a construit hala pentiru piese de ma;;ini
grele. In anul 119i4 s-a mai const,ruit o hald, i,n Dr,e,
Iungire, pentru produse comercial,e.
In anul 1.91 1, uzina din Cdlan a trecut lin pro_
prletatea Societdf ii uzinelor metalurgice Rimatnuran;
9i Salgolarjan, pind in anul 1924.

l6 Furnolul nr. I (19341

T7
 ln 1;c,rioarla 11)01 l{)llt furnaltrl rrr. 2 a Iosl. oprit. Irr
10t1J st. llrrrrt' in ILrrrt fii' yi sc oprt,;t.c yi allrri si' rl<lllo-
lcazii Irrr rrairr] rr. L
In anLrl l{)lll scr Iia frrrnale a r;u irtoi isi ini r,l.r'azii er'-
Iivitalt'a, p('1) l)('jioirtlir ric 1(j t,ni.
In arrirl tlt'virf, 1{}1.1, prodLrrlia tlr'{onl.i rlc Ia ('iilan
n ftrst rlc 2,(i ori nrni rlare dc,r'il. t.r'a a Irrrn;rlulrri dirr
(loviijtlia, iar ltrorirrr Iia lLrrnal.r,lor- rlt' la flLrrrciloara clc
ll,{i ori tnari nrar'e clt.r it r c.a clin ('irlan, dtrltii r urrt rr,zLillii
tlin urrriloarclc clattt :

Govdjdio gSlgl Hunedoqro

Anul l9l1 8 348,9 tone 21 414,2 tone 70 070,6 tone

Anul 1912 9 043,4 tone 22 146,1 lone 84 094,1 tone
Anul l9l3 8 426,6 lone 24 178,5 tone 88 719,6 tone

Trcbttii' srrblirial Ialtlrrl i ir Irrtnalisl, j ( ..1r(. iru llt( ral

in pt'rioarlir 1000 l0l{l la {Lrtralt'lc tlirr ('iilarr arr a-
l)rccial. ru nutlrai inrporLanfa r'c'alizilr-ii rrnt'i lctrrpt'ral.itri
rirlic'alr'la alrrrl (al(1, (i;;i fa1;ltr1 tii sr'lroalt'li lrt'brrii'
sii sc lLrt r('./(. ( lr t{'ltl){'falrrri nlaxinr(', indifcrctrl (l(' { onr-
ltrtslibilrrl lolrrsil ci rk. srrri.irl rlr' fonlri claltoral. l)Lrltii
( unr s('( nn().,)l(' iiin lil<'ralLrr;i, in trnul 19lli lir rrir i un
ILrrna] nrr s-a nrai olll.irrrrl. o l.{'ntl)('ralulii nrcrlic lLrnarii
al.iI r]t' rirlir ali ra la ILrnraiill nr. l, in lLrna apr-ilir' l9lil,
t incl rrcrlia a iost clr. 1l[]7"('.
I)Lrpti anLrl I918, Lrzina din ('i1lan. lit lt.l r a ;i ltli,lal-
It' inLrcprinclori a])arlirrir)d -cocicliilii u./inr'1()r nr(,lallrr-
(jilc Rirnanrrrranj si SalqolarjrLn, 6 l ontinual sij lu( r('-
./{\ pc ( onl propritr, rlt't onl.arca Ii1r indrr-so la ciirIr'tia
rlin Brrrlapt'sta pinii la rlal.a vinzilrii Lrzineri.
In 21 nrai 192:1, in Lrnra Lrn(,i c ottvi.ntii inlrt' ('iilan, un
rJrup clc ai lirnari cl{' la SorictalOa inilLrslrici IiCrLrltri din
Niidraq, ST[-.(1, r1pn1;111 Titan din ( la]ali, I]an< a ('risso-
vcloni S.A.li. si ('esa Arrs.lrniLL, s(. f()rr{,az.f o nlru(r s()-
c'ietet{' cilrrrrnrit.tf llzinr.lc nrctalLrrlit c Til.an S.A.R., crr
sr-.cliul la llrrr Lnc;ti. Sir lrirrbarca rlc'nunririi in llzin,clc n-ttaf*,"*i;sf.**r<,r*l
nretalurclir c Lrnilc ,,Ti1an, Nidracy, ('iilan" Si.A.t{ sc Iac(]
",'il
r cva urai l.irziu, clar lol in anril 192-1. dupd ( urnl)Irar€a
rrzinei din Nildrag. Socit'tatca ( r.rl)rincl.ca : u/ina (ldlan,

1q
1B
 'I crrrlinfclc inflalioniste, salariile rrici 9i neaslgura-
nrincl{r Toliuc, uzina Ofclu Ro;u, rrzina Calafi yi uzina r, ,r loncccliilor d'e odihnd au detcrminat ca, 1a incepu-
Nidraq. t rr I I rr n ii. iulie 926, turndlorii si d'cclar'e grcvd' activi-
1
Dupir rerincepcrea activitiitii laminoarr,'1or d,c la OIc- l,rlr',r ilrtrerupincltt-sc pintl 1a inccperea tratativelor. ln-
lu Ro;u, in scopul concent.rirrii producfici, s-a,holir'il. 1rr, f('l)rcz,entanlii mttncri[orilor qi conduc]r'rca uzlncl'
transfcrarea lurniiLoriei ii a pcrsonalulLri (c:u farnilii cu l),',)alr(i( c) traLativ.e'le nu alt cius la rezultatele sconta-
tol) dc la Nddraq la Cldlan, cecra ce s-a gi rt'alizal. in va-
ra anului 1926. Mod'ernizarea uzinci, l)Lnr(,r('a in func-
|iunc a Iurnalului 1i consLruirca unci c.cntralo hiclrocloc:-
tricc la (ldlan au {ost obicc:tivc rc'alizatc cloar dupi [rc-
cer'ea crizei cconomicc din 1929-191i1t;i a valului rlt:
lupte revolulionare.
In anul 1927, uzina Cilan avea ---- dupd cca din N:i-

Furrrolul nr. 8, de 1000 mc, de lo C.S. Hunedooro

1,., irr Irrna attgust s-a declarat o notLi c;r'cvi, r-ar'c a du-
r,rr rr,tr.r 1n !! 51'Plntnbri<-.
l)r'si in 13 aprilie 1928 exista o lcge 'privind ocroti-
r,'ir nrLrtcrii nrinorilor gi a lclncilor, ca 5i durata zilei d<l
rrrrrrr ii ({J orc), 1a uzina Cilan nu s-a rcspcctat timpul
rlr. lur:ru Icga1. In l2 I'ebruarie 1929, muncitorii uzinei
Vedere generold o Urinei ,,Victorior Cdlon ,rrr inlrat ctin nou in qrevd. Cu toal'e cA in luna marlic
'i irrr operat conceclieri in masd, gr'evi tii nu au putut-fi
drag cc1 mai mare ,efecliv ;i anurnc 40 tfLrncfionari, irrlinriclafi qi greva a continuat pini in 20 rnai.,Avindo
- gi maiplri;i 671 ntuncitori. Clreftctrc.a persona-
ingineri ,lrrralir d.e peste 3luni, aceasta a fost cea mai mare
luhii uzinei, fafd de ccl din an.ul 1g18, s,e datorcazi in ,pcvii din istoria migcdrii muncitoreiti dc 1a Cdlan'
speciaI mEiririi lurnltoriei, r,e'sp.ecliv lransfcrdrii munci- ln 1i0 octombrie 1929 a iz-bucnit in uzind un inc'endiu
torilor de 1a uzina Niidrag.
2l
20
 de mari proporfii, care a clistrus curtifitoria, atclictrul
cl,c
nttntaj gi cc'nlrara erectrici, .inrprc.nd,.,, t,,ut. .r.de]c-
lc care erau clepozitat,e in pocl li,triqa)io, ?lonstrrrclia
Furnclist de lq Uzino,,Victorio., C6tcn
fiind din lemn, au riimas doar c,itiva stilpi din fontd tr
prea pujine magini ce nr,ai puteau fi valorificatc. D<t a-
22
r.,.,r, s-il l.rer:ut la col.Jtruir'ca noii halc dc ntontaj din
1,r,1,,11 ;11'111s1,carc a fosl dolaLi cu masini noi. In anrtl
l'r i(t, t{'luar('a lur rulrri s-a itrcclltt[ ( u Ltlrnara'a tubr.rrilor
.r pr.rrlrrr prirra datil, a radial()ar(]lor. In anui 191lll s-a
rrl r'prrl l)r()(luclia la sortitttcnl.ttl i azanr: cli: incilzir't'
',.rrlr,rl,i ti s-au fiicul 1>r<'tyiititilc yrcttlru prorlucfia dc
Irrrr,rir. sirrril.ard pi vanc de baic. fot. in accl an s-a ilt-
, (.1)il1 11'( orrslrut'fia furnalului ;i construir'ea unei c€n-
lr,rl,'lrirlr,,r'li'r'lrice pe riul SLrci. S-a consl.ruit pcnlrtt
r, (.,r ,t I rrrr lrata j in anronl.t', 1a Rrrgi, 5i un r anal rlc
,r,lrr lrLrr. rrr o lrrnclimc c'lc 4,2 krr pinii 1a hirlror<'ntra-
.r I lr lr','r,rl:-ala lrebtria sii rc'tlizt'zr', linilr'l st'atlta
Sec$io furnole. Vedere generoli
rlr: variafia dobitLrlui dc apii al SLrcitrlui, in tneclie 480
k \Vlt.
l)roduc:fia scc:tiei der turnitoric nrarrheazb o cre$tcre
rirrrf itoare in anul 191}il 9i at jngc un virf de productie
ilraximd prin ccle I B0fl tone rcalizate in anul 1935.
2.1
 I'RODUCTIA DE PIESE DE FONTA (IN TONE)

Piese lurnqte Piese lurnqte

3 125 1939 6 668
lulil 4 957
l9 t{} 4 361 r940
r 9,tl 3 254 1941 4 338
3 994 1942 6 251
t9 J2
5 405 1943 6 079
t9.13
7 701 1944 L 264
| 9l{ 3 500
r 935 9 808 1945
8 969 1946 3 460
1 936
7 881 1947 3 298
r937
r938 7 416

lrrrrnalul a fost ridicat in locul vechiului furnal nr' 2

(,,r os clin functie in anul 191B) cu materiale Fi pcrsonal

;
i':

U.V.C. Furnolele ti turndtorio I

,lirr [ard gi a fost pus in functie in noiembri'e 1934' Pro-

,lrrr'Iia de fontd era destinatd in principal turnatori€i

24 Furnolul nr, 2 de lq U.V.C. 25

proprii, cit;i o!c.l5rici rrzinci din Otclu Ro;Lr. In pc- lr\ll)ltIISIONANT SALT SPRE MODERNIZARE
rioada 19114-1947 produc,fia de fonLd clrnoatte [(]art,c
nrari oscilatii. ,\rrrrl 1948 a Iost an de coliturir in viata r.rzinci sicle-
,1r,lt, r' rlc pc: Strei. Trccintl in proprietatea s[atului,
PRODUCTTA DE FONTA BRUTA 0N T()NE) l,,rtrn,t tctaLrl rl'e nrt'l.al a pi1;il dc faPL virjrrros;;i si-
, tr r
l)r' rlrLrtttttl ntoclct nizdrii, al unt,i continu.o clc.zvol-
Fontd brutd Anul Fontd brutd t,rrr, ( (r'(. i-a pcruris sd-;;i lilrrlcascii an de an baza [ch-
rrr, ,r ;i grr rclrrr'Iia. O datd cu investi[iile alocat.e. de stal,
1934 I 461 1941 17 695 , ,il (' ,llr lrcr nris irrtrar'ca unor noi obic(,tive in prodtrc[i,e ,
t935
1936
14 475
16 496
1942
r943
t8 591
2r 076
,r r ri!,( rrl srrlrslanfial pondert'a uzin(!i in t'con(,lnia na-
1937 17 787 19t4 20 62s It',rr,rl r

1938
1939
13 497
14 575
1945
7946
I 897
9 237
1940 20 029 1947 12 505
Dttpi prrnt'rea in IuncrIiune a fr.trnalulrri ti ({'nlral,('i
hiciror'lcr'Irir e s-a Irccut ]a elfcctrrarea unor rnodt'rni-
z<iri la lurnSlorii. A,stfe], s-a instalat o nta( ara el<'r,l.ricI
p('n[ru ]nan{}vrarca Sasiurilor dc baie, s-a c,onstruit
4-l<'a r:ubilou.
Dupd c'c a fost pusd 1a punct tehnolo<yia prodrrcfi,eri
vanc'lor d<. baie. 5i cnrailarr.a, in scclia anlcnaiat:1 in a-
nul 1934'in clidirea veche adntinistrativd, respectiv a 1a-
boratorului, s-a tro(ut la trroductia curcnt:i a van,elor
iar apoi la producfia cazanelor dc baie cntailatc. Prin a-
ceasta, rrzina a putut livr.a instalaIia dc baie r.o]lpletd
(fdrd armituri) conrpusd din : van5, sobd $i cazan.
In anul 1938, uzina av€a un o{ectiv de I 117 salariati.
Consr:nrul de orc clirect produclivc a fost d<: 289,5 orc
pe tona de produs la turndtorii gi dc 25,3 ore pc tond,
la frrrnale.
Uzina Cdlan nu a suferit distruqcri in tinrpul (,clui de
al cloilea rizboi ntondiai. Dupd culn se vcd,e si din ta-
bel, producfia a fost mai ridicatii d,ccit in perioada
antobelicd, in special in 1944, ca urmar,c a pondorii ri-
dicate dc f ontd de afinar.e (21 ,50711, deslinati indrrstriei
do rizboi.
Epuizindu-s'e contpl'et stoc'uril,e dc combustibil, frtrna-
lul a fost o!)rit in ziua de 24 dcccmbric''l 944 ri s-a pus
in funcfiunc abia in 2 iunic 1945.
*
(,'nslruir('a ;i dczr,'rrltarca la (lilan a unci sec:[ii dc
,,r'r ir. a IosI conrliIionatil rlc asiclrrrarea necesartrlrri
' ,,,
1,. .,r.ilrir or s llcntrLt n()ua co( serie (l(' la Hunedoara, dc
rl i,r, ,rril<' dt' valorificare a c'iirbr.rnelul onergeti(i
rr,, ',,.,ilir,rlril din Valca Jiului ;i rlo acopt'rir'ea clofi- -
al , rl,rlrrr rl,. r,,r s nr)irunt la fabritilc rl'c' aqlontcrarc a rrti-
rr, rr rttll',1
lrr ,rrrrrl l1)').1 it in(('put conslruirca balcriilor de scnti-
,, ,rlr,,rro r rr r rrptoare tip Ab-der-Halden ;i au fost pu-
,, rrr lrrrrr Ii,r' bateria I (in 1955) '5i batcria a II-a (in
l'r't,) I'rlzcrrlind mult'e dezavantaje, acest iip dc' cup-
| ',rr,. ,r l',sl ;rlrandonat. $i asl.fcl in 1957 s-a pr.ls in func-
1,, t,rrrll ( rrl)lr)r ( arbofltrid pentru produ(<lrea scnli-
',',Lrlrrr lrrirr llrridizare. Ac<'asta {'sle dc fapt printa
rrr.,l,rl,r l it i rrrl rrsl.riali din lr.rnr'c' penIru produccrea scl]li-
,, ,rrlrri prirr fluidizare, insta)a{ie r{'alizati pe baza 1u-
, r,,rrl,,r un()r (ercetllori rotlrAni. Constmclic simpl5, in-
. ,. ,lilic lr,rlrrsir, produc:tivita,te. ridicatd, dcscrvire 5i
rrrlrr.lirrcrt' lrloarti - - ialir avantajck: de bazl alc pro-
,,,lctrlrri.
lrr ;rrrrrl 1962 s-a transfornlal. cuptortll 3, batcria a III-a
,r in rontinuar,e cuptorul 1 9i 2 (0n 1963) pt'nlru fabrica-
r,,,r lolsului lndrunt ilc 'fluidizare, puternic degazat (sub
llr ',, rraterii volatile la anhidru), utilizat inifial la pro-
,lr( r.r('a coc'sului bricrhete prin pro(cdeul tcrmooxidant
,,r1.a [ost utilizat drept combustirbil la aglonlerarea mi-
r''r<.rrrilor dc fier incepind din 1964.

26 2V
 T'e.hnoloc;icr, procedeul clc fabricar'e a cocsului mdrunt
dc fluidizar'c cste similar c'u ccl al ser.licocsuliri prin flu-
idizare, clifcr'cnfa consLind in principal in [r'nrpcratura
clin zona spatiului de Iluirlizarc qi grarlul avansat dc
0 calazarc.

I
vi
'-

Coordonqtele onului 1970 in uzino din Cdlor,

In nrezenl cste no cale de definitivarc noua tchnolo-

gie de produc'crc a cocslrlui fluidizat amt'liorat, in cup-
tor cu gr:itar metalic, utilizat ia fabricarca aqlomcra-
tului 1a conrbinalcie siderurgice din Huncdoara gi Rc-
siIa.

Uzino,,Victoriq"' 1970
28
29
 r i l , l,rrilt' r,l<'t lualc pird iLr prczertt au arAlat cii
, lr r ,l)lin('r'('a r ocsulttl brit'hcLo tlin ciirbuni ncaqlrrli-
r,,1r r, rr,'rrrr';Li sint posibile dottii ttttt[rrde':
,1 l'r,,, r'rlcttl siucliaL dc I(lEN{, (arc constA in totsill-
,,,,, ilil,,r brichcte l)rcsalc rlinlr-un anrcstec 6vin(l tlr-
,' ,rr' ,r ( (rltll)()ncnla:
.rr l)uni ( ct sili<abili Lttlrt'tti;
, ,rl, ni slirb r oc'sif ilaltili Vttlr an, Urir ani ;
fl,iil| [(.il(llutinall]li l'<'lriltr, Attirtoasa;
!.rLL, ,,r rlitt tiirbrtnr' l)('lfjla;

l'lorlcidyio

, ,, .,ili{ iilr,a l>rir lii'terl()r sc fa( r' iirlr-rrn cuptor vcrl.i-

rl lr rrlr rlr, l4-17 rire, la tt.tttpt'ralura dt' | 1J00"('.
''l rlr,r I x l)r'rirttcntalii de crit s brir hc'tc (SEC'R) pusar in
Uzino,,Victoriqtr. I970
31
30
Iunr fiunc in l9til [a,bricir c'ocs pc]nl.rtl prodtlsc ( arboni- a fost pritnrrl {urnal din lari constrLrit sub reginrul de-
c,c, utilizin(llr-sr] co( s cie pcLrol ;i snroali do lruilii. Ino(ral-popular, fOlOsindU-s(. plinrtle suf]ant,e Droicctate
b) l)rot.crlt'trl Instiltrtului do cncrrl'ticri aI Acarlcttrici 5i consIruil<r d,c s1;ct.iali;ti rornirni.
R.S.ll., rarc constir irr c.ri(siIicarca r tirbunilor nca!llttl.i- O dalrl c u furn.alul au fost construite 1i anexete: si_
nan[i in paL f lrridizart. sau in ( uptoalrL: dt] allc titpLrri la lozul de zi, dcpozitul dc'ntin,ert:u, hala su,flantelor noi,
{t00 {X}03(', brit ht}tarca cu bitur.n clc pctrol l)arafin()s a stafia de granular"e a rqurci, instalafia rle epur.are a ga-
ror strlrri obf inuI li sLrpunc.rca bricltt'Iclor unrri Iral.a-
la 250 :t001(l illtr-rrn cul)tor tun('1.
nr(.n1. l{'n}rooxiclant
Ar <'sI prot cclcu a f].lnclional. ir] r('(linr {'xl)('rinronlal,
iar proclusuI rczullat s-a ]ivrat pcntru cxl)('firrrcnliiri la
furnalc 5i la aglrnr'crarea ntincreurilor clc'fit'r.
DINAMICA PRODUC'I'IEI SEMICOCSERIEI, A
NUMARUI,UI DE SAI,ARIATI $I A PRODUCTIVITA'III

Ind icqtor U/M 1960 1965

Tolol produse o/n 100 r55,5 245,2

Efectiv oln t00 153,2 il1,8
Productivitote \'/n I00 t01,0 219,3

Itt prt'zt'rtl irr r atlrrrl sc( li('i (o(scrio se rt'alizeaz"i r rt-

r'cn1. sr.lnic ots, ('ocs rliirunl yi c.lcs brichete.
St.r'{ia c'ocs<'ric cslc un vast laborator rlt'sturiii ti
(('r(('tdri, clt' inccrcar,c 3 rrtilajelor ;i instala[iilor pro-
tolip, dc asitnilar'c clt'noi procluse 5i noi procectoc l.ch-
noloqic'c. In c'olaborare c'u ,lnstiiulul de c'('r( eldri llt('-
lalurqicc 5i InstitutLrl cle ltroicc tiri rnetalurcrice, s.t-' ur-
nrdr(rll.(' prinLrc altclc, asintilarca ( ocsului pcntru tur-
ndtorii, a coc srrlui pi'ntru c'lc'c tronr,cl.alurqic, t aplart'a 1i
valorificar,ea rlaz.erlrrr rlc cocs Iluidizat;i scnticocs, cx-
tincl't'rt a capacitdf ilor €xistcnte gi c.onstrtrirt'a de noi
(ra pa c itarti.
* ,rrrrrl ll){i0 s-ilr.t l)lts in funr firrne: lna$ina dc' turn,at fontd
Pcntru asirlurarca ncccsarului de fontd al turn:ltorii-
lor clin tard s-a dezvoltat ntult pro(luclia dc fontd ce-
nu1ic, prin ( ()nstruir('a de noi capaciti[i. In anul 1952 e
fosl. pus in Iuncfirrn.c Iurnalr.rl nr.2 dc 250 ntc. A(csta
5ec!io turndtorie I
z.,l,,r'. rli.zornctrul drr 10 000 mc,, o sLatic de pompc pen-
lr u ,rl),r ill(lustriald c:u bazin-rezcrvor, stafia d.e cone-
xirrrri, r;t rrprrl social gi allele.
lrr l1).,1) s it l)lls in funcrfiunc furnalul nr. l, reconslru-
rl. r rr rrrr volrrrrr rrlil clc 250 ntc' ;;i un profil imbundtdfit.
( 1r';lc11';1 < altar iliifii f urnalelor a atras dupd sinc do-
1,il, (r ( rrr<':;prrnzilloarc cLt ntalini $i instalalii anexe. In
l,, lr,rrrrl,r, rlr'pozilul cl.r' c or s pi calc.ar, hala d,e rcparare
,r ',rlr'1.r, trrr-lrosrrllanl.a Al( lli0J (in. 1962) ;;i d,ezintegra-
l,'rrl lil) llrlistrr rlr' (j00t)0 Nntc,/h (in 1962). In anul 1905
', ,r rr,rr rt srrpr irltrIa tlc' int ilzire a preincdlzitoarelor de

32 33
acr la Iurnalut nr. l, iar in 1967-196ti a t't'lor dt la frrr- .iturnalclc I 5i 2 produc fonl.ii t't'tttt;it:1i accidental
nalul nr. 2, prirt irtzidirca rlriitartrltri t tr t iiriirrliilii tilr fonl.d pentru afinarer din nrincr<'rrri 5i strunjitLrri, folosind
Ia qu re. dt,c'pt conrbustibil cocsul ;i clazLrl nrc'Lan (ca inlocuitor
Dupd pr.rtt,c'rt'ain funcliunc'a strflanlt'i AK llJ00, inl'ro- parlial aL ('ocrsului), prccunr $i calt arul r a fondant. "A.c-
clucctca !,artllLri tttctan in furnalt' ;i t iclir arca l.cnrpc'ra- rul ncccsar c orrlbtrsl.ici cslt' asiqttral. dc una din celc do-
turii a,::rLiltri t alcl, sc f icea tot nrai sirnlilil dilcr'cnIa itt- ud tur:bosLrf lantc AK I 1i00.
Lre purIortlatr[c1c tclor dou,1 furnalr' (l(' a(('('a5i rapa(l-
l-al.c, dar t Lt 1;roIilc difcritc. A( ('asta u 611'11'1111ip11. 11otli- CARACI'ERISTICII,E CONSTRTJCTIVE AI,E
{ir art a prr;filtrltri Iurnalului nr. 2, sirlli]ar ( tl al frrrnaltl- FURNALELOR DIN CALAN $I EVOI-UIIA LOR
lui nr. l in tarlrttl r(ll)araliei cel)italc rlitt anLtl 1967' Tol'
FURNAL T Furnol 2
Specificolie U/M

Vu MC 160 250 25t 2ZO

H mm - 20900 - 20900
Hu mm | 5860 1 8555 1 S540 t 8300
h0 mm 1500 2150 2000 2150
h1 mm 1900 2590 2000 2550
h2 mm 3000 2965 300c 3000
h3 mm 1650 2205 1200 2:,C0
ht tnm 8260 8145 8250 8000
lr5 mm 1050 2650 3sil0 2'550
d mm 3000 4000 3600 400c
D mm 4200 4900 5dUJ 4YJJ
dl mm 2900 3700 3700 370C
d0 mm 2000 2500 2500 2500

lionla proclrrsii s(. l.oarni, la rtratinilc dc lrrrnat fon-

-:--.,'E i lm Sec!.io turndtorie ilr
in acel an s-a dat in func'fiunc a rlorra bandii de turnar.o
a fonl.ci irr calupuri, rprcium;;i rnslalatia dr:,erpurare
scrlifind a gazulLri do furnal dt c,apacitaLe rndritd.
rln anul 1970 so rrodernizeazd c arrplrcle furnalului
nr. 1 5i sc'reantplas,eazi, agc.zindLr-se in linic cu Iurna-
lcle. Tot in accsL an se va pune in Iunc'tiune sLatia de
sorl3r(' pi r Ini ASar(, a lt)ineruuril.,r.
li pc banclii, irr lalupuri dc l5-20 l<c1/'buc li so Iivrcazt"r
ILrrnitoriilor clin fari1. Cla subproclLrso sc obfin : /!,ura,
('art: se granulcaztl gi se livreazd fabri<ilor clr cintent, 5i
qazul de furnal, care, dupd epurar,e (saci d.c praf ci
1'11;6ne' srrlrbcre dezint'egratoarr') se lolos'e;;te
-
drcpI c ot.nbrrstibil la- c]aupcrele f urnalclor, la c azanelt:
de abur de la (--.E.T. sii la tuindt()rii pr:ntrLr uscarea for-
rrr elor.
In vcderca ( reSterii producliei dc fontd ;i in acela,;i
linrp a r'entdbilitilii, s-a actionat asLrpra rnilririi inten-
sil.d{ii de arclt.rt' a c'oc'sului 5i rin spc'c ial asr-lpra rcdu-
rr,rii consurrrului spccilic de cocs prin crc'!$terea tcrnpe-
ralurii aerului insuflal (resp,ec,[iv a supraf et'ei dc incd]zi-
r(' a cauperelor), inl.roducerea .qazuJui ntctan, imibunA-
liitirea calitdtii inrdrcdLurii si allelc.

34 35
 DATE CARACTER,ISTICE PRIVIND FUNCTIONAREA incdlzirca clazului metan insu'fl'at in furnale in
9i folosi-
fr'rrnal'
r"i.-""Lioi.i clcctrice c'a srtrs5 l'ert.t.ticd
FURNALELOR (MEDII, ANUATE) LA U.V. CALAN
*
Jndicqtori r963
In prirtrii ani clc dupll al cloilt'a riizlboi mondial' ca-
partial folo-
Minereu
Aglomerot
llt I,87
-
2,O3
o,tr
1,28
0,50
1,68
ou.itatikt cxistentc in turnlltoric cratt cloarin,anul I94B a
5rt*."ii"trtii"i tntul:t do pit'st'turn.ate
o,22
Retur+tpon 0,23 0,11 0,13 O,17
2 205 tonc 'f aid cttt U0{} tone. in- anul
g 1935'
Cqlcqr 0,8t o,72 0,5t 0,51 i.r1 a.
Scootere brutd t/n 34,3 34,3 41,5 12,1 ""t""i crescindd de picscr turnalc din fontd' cres-
N;;;;t;1";
Temperqlurd qer oC 523 697 806 811
Presiune qer mm Hg 332 399 f39 * 114
Gqz meton insullot Nmc/t - 49,0 77,33 76,0
Fontd : 5i iln 2,12 2,39 2,93 2,r3
Mn oln 0,81 0,88 0,79 0,83
P o/n 0,r8 0,16 0,26 0,r'1
5 o/o 0,04 0,03 0,03 0,02
C o/o 3,92 3,98 3,88 4,01
Declqsqte o/o 2,82 4,27 0,50 0,12
Zgutd l/t f ,01 0,92 0,76 0,61
CoO : SiO2 1,14 1,11 1,20 1,12
fntensiiqte ordere
llmc,tai 0,88 r,0,1 r,03 1,o2
Consum de cocs
Oo/( opd llt I ,11 1,06 o,92 0,85

DINAMICA, PRODUCTIEI lDE FONTA, A EFECTIVULUI

MEDIU $I A PRODUCTIVITATII

Indicotori U/M | 950 r965 19;0

Prod. de lontd o/n 100 280,0 502,0 616,0 690,0

Efectiv mediu olo 100 t33,1 157,8 t15,0 123,0 Vedere po4iol6 o uzinei : turndtorio I, turndtorio II ti
Productivilote oln 100 208,2 318,5 535,0 512,0 reclid mecanicd

Indicatorii Lehnico-economici ai productiei de fontd
r.ror continua sb se imbunatdf,easci in viitor, in special
p,o seama reduc'erii consumului sp€cifict dc cocs. Dintre
obi,crctivelo in s,turdiu gi in curs d,e rcalizare
se pot t.nenfiona: nrodernizar.ca caupcr,cloi de Ia
furnalul nr. 1, concasarca Si sortarea rnineraurilor, pre-
terea varietitii 9i complcxitilii picsel('r.au. impus re-
oroanizarea fluxurilor tehnol,gic€, a s€parArii lor, in ve-
rleiea mdririi productivititii 5i irnbundtdtirii calitdtii
nroductiei.
'Ca urmate, in anrtl 1957 incep lucrdrile de recon-
strircfie a iurndtoriei I, prin supraindl!area acoperigrrJui'
construirea a dor.rd cdi d'e rularc, dotarca cu doud poduri

37
36
 rltlanl(, rlc l0 lorrr,5i rlorrii,rlt,.l5.lonr,.
a5(','r(!rca, a, rlrrra sccli. rt. t()l)ir(,(, S_arr rrrnsl.rrril rlo lrLr nra[t'rial rlt'
ILL.t iunr' 5i un do])o./iL nl(,( anizal. penLrtt
t'tr (llarll('LrLtl rlc, I 100 nrrrr rrn rlr,1.r.7i1 d()rii rtrbiJrrrrri
,,r.,,:ar,rrol 1r,,,r_
nrallrial dc Irrrrrart' - lrrcrilri ( arL. s-aLr it.rnrinat in
Mrl!).
Irr irttrrl l1)til s-a tlal irt cxltloalat t' r1t LtlJtll s()( ial, iai
in I {l(jU s-.lu ri'aLiraI inlirlzirca si vt'nlilalia ltrrniillrjt'i.
Ir anLrl 106,1 s-aLr r onslrttil itlsiaiafia dl l)ri'llarar{-'a a-
Irrcsler rrrilr r rl..' fornrarc 5i r rrplorLtl c u ilai i-rr.i l)ent.r!l
Dr,xlrrr fi3 di: r ilinclri rlc latttittoart'. In I {)65 s-a re'alizal

5ec{io cocsificore. Vedere generold

prcinciilzitrrrrrl dl' ai'r de la c ubilorrrilc cle, O 1 100 si un

'4, irl"'fi clepriziL ltCnlnr lrrorlLtsc finiLi,yi ralttlt clt, f|rinart,.
at:

Din anul li,t[]6, ntorlt,lcl(' l)c1tl.ru procirrr fia rle, pit sr: tLrr-
ttale sc ext'r rrtil in notra nroclt,lilric, spafioasil si ltino
Turnoreq unei lingotiere
Lrl.ilal.ii.
3B
.:Jt)
 Neccsarul de mctal lichid csic asic;urat dc la 2 cr-rbi_
louri dc @ | 100 (6-7 r/h), 5_ cubikruri @700 (2_a t/h)
si
un cupl.or cu flacird (u-10 t/h).
).(
(lrr';;Ir'rc'a vt'rticyinoasi a produc,liei clc ofcl in
lara
nodsl.ri a dcl..crrrlinat sporirea IOntinUii a nccesarului
de_utilaje dc lurnarc': Jingotiere, poduri, plilnii $i nta_ ,.mn""
selotierc._In accsl scop, itl anul 1g5t|, a inc.eput con-
struirca, la Cdlan, a unci noi turniitorii, r,rr o cat)aci_
tate dc 40 000 t,/an linc;oticre gi acr,t,sorii.
urniitoria a inceput sii producal in ultintul trjnrcslru
al- antrlui 1960. SecJia norrii a losl clol.atd c u cloLra ntac:a_
rale d.c' lJO t, douii d,e 15 t, 4 canrerc de uscar,e a ,fornt.c_

FLLUI nxffic rL urlr lrlTMT,l

cu cumAQt cAQtor!u,o

Boterie de cocsificcre

lor, doud cubilouri de b 1 300 nrnr, depozit mecaniz,at

de materiale de Iuziune, dcpozit pcntru mal-criale de f,or-
mare, instalalia de pr'c.parare a ames,tccrurilor d,e for-
mar.e, curatdtori<', depozit de produse, sonctd de spart '
l -t f,fua t lt tvlg plv,ew @& &t*+

4C
IonLi vct'hc. ln atltll l{)ti4 s-a {'xl.ins ( it intil o Iravt'it' Turnart.a cl.e'rrtr.'ntclor de rarlial.oar,et scr facc in fortn<t
cLrrilldLoria clc' linclolit'rt', s-a ptls in ILtltt Iitrnt' lrrt'intliilzi- Lcrnporaro c,rude, execLrtaIc pe ntayini dt, l()rJlaL ntanu-
trrruL rlc acr rlt'la cubilourilc @|"100 5i s-a ittltrtcltls [rt- al. N{iezurilt'se t'xecuti ntanual, din antt,stec de nticz pt.
losirca <;azLtltti tttt'tan. baztl dc liarrIi orc.;anici ;i sr,, Lrstr.ii in ( Lrptoarc tip c:a_
In ttti;5 s-a l)lls ill ltttlt fitrnt' irlslalaIiir rlt' ltitlrosabli'ri nrr,rti. Drrpil turnarc, ric irt, ;i rlczbal.c-rt" sL, iransportii
yi Ircza Ki)ltnatttt. irt CLrriiliitori.c ponl.r'.1 taii('r('o sul)orlilor rlr.,nticz, (,v.t(,Lla-
Nctcsarul dc font.i lichiCir t'ste asir;ttral rlt'la 1.1 ctt-
bilrrr:ri <lt' @ | 30Ct rnnt (l)-t0^ l/h).
]<
In cailrLrl cclor cLrtttf ttirniil.orii 5" I'vlr ttlii pit'st' llt-tti
Irrrnal.(' rlin font.i, cli' clivt'rsc trliirirtti, rlrlttliiIi si t "ttt-
plexiLti!i. (la sorl.inlt'tllc dt' bazii si' llrotlttt : rarlialoit-
rr', i ilirrclri 1tt'nlrtt lalltirtoart', llit'st ltli't'olrit c 5i ulilajt
tlr' lurttlr' 1l:'trltrt,rlll,rrii.
EVOI.U'|IA I',RODTJCJIEI DE PIESE TURNATE
(IN TONE)

Sorti mentul t950 1960

Utiloj de turnore 5281 3727 14318 37693 58500

Rodiotoore ,tt: 4716 6587 7500
Cilindri 382 717 3000
Fiese mecqnice 1'" 1067 3851 4500

Fonta lic birlii net c'sarii turniirii l)i'os('l()r st' rt'alizt'azii

orin totrirea in ttrbilotlri 9i culltorul trr flatilrii a in('ir-
cdturii tttetalict.', folosittcl dre'111. cotlrbLtsLibil t ricsrrl
rlt"
Instolorie de semicocsificqre
lurniitoric.
CONSUMTJL DE FONT'A TICHIDA (T/T} rca miczrrrilor ltrin scLrl.trrare, rlebavrtrare 1i sablarel
$I C()IVIP()ZIfIA CHIMICA (o/o) (ciclul I). flrmeazri transltorlul irr alcl i.t,rul clc ntonta1
pcntru oxidare, proba inclivicluali.i clc prc,siune, Irczaroa
Anolizo chimicd ;;i f iletar<'a, rrontar.era in baterii rlc I b <,lcrncnIr, pro,ba
Produsul Consum
trt si Ni Mo colectivrj la prcsiune gi sc,oaterca in dcpoz.iL (crir lul II).
Lingotiere 1,14 3,5 r,8 0,8 0,20 0,07 (lilindrii cl.e larninor s.e triarnd intr_un ansarrrblu (lc Ior_
Rodiotoore t,l5 3,7 2,4 0,5 0,30 0,08
tlte coml)us din: for,ma ltcnlru fusul in[.crior, Iornta
Cilindri 1,46 3,2 2,0 0,6 0,'12 0,c1 0,7 1,6 0,4
Piese meco- (c ocrhila) pcnlru tt'iblie, fonra pt,ntru
nice simple 'l,'t6 3,8 2,3 0,8 0,2 0,09 fusul sul)(^rr(,r :ii
3,5 1,7 0,9 0,2 0,06 fornta penl.ru sislctltul cl<,. Itrrnarc.
complexe 1,30
Moselotiere 1,'12 3,8 2,3 0,8 0,2 0,09 liorrla pc-.ntru Irtrnarea fusulrri inferior cste scrnipcr_

42 43
manenl.d, cdpttrfiti ctl alnes,tcc clc Iortltare trlorlclal' r'lt
;ablonul. (Lr ax vt'rtic al 5i uscatd 'in cttplor lifi cdlllur'r.
lrornra Iusului supcrior se rcalizcaz:I trtt atlleslcc defor-
|i ltoclcl rlcl.alic.
r161,1'
lise consl.ai in prttincrilzir't'a ti
l)r,c-.cliilirca ctor hilclor
vopsirca lor, ut nralii tlc usr arc', iar tlotlhila ( Ll ( anclll ri
so r riptuqc;l.er c'u clt;ttii sl.raLuri succcsivc cltl atlleslec, tlc
4-5 lrr qrositrtc Iiu(rare, sc vopscpte 5i sc LtsLlt:a-
Termocentrqlo
Pcnlru turnarc se folose;tc ftrnli lichidd aliatii, elabo-
rala in cublLou sau cup1.)r cru Ilaciird si nrodiIicatii cr't
magneziu in oald.
Sortimentul piese lnecanice cuprindc toafc picsclc
brut turn ale cu destinaiia : picse de schimb, utilarje
pentru inclustria n-retalurqicd 9i piese. p'entru tnaPini-tl-
nelte. Pond'erea rin cadrul acestui sortllrcn I o au plese-
lc p,entru ma;;ini-uncltc (baliuri, pian;aibc, axe) ;;i uti-
laiclc pcnlru industria nietaturqicril (trlonrcn{i de rircirc
pentril iurnale, plirci dc cal<-'pcntru lalrinoare)^
44
Turnarca picsclor pentrLr nraSini-uneltc', t:onsiderdte
picsc mccanicc conrplicatc, s<. [ac:e in forme temporar€
uscale, realizatc c n modelr: clo lcnrn. Miezurile fiind dc
conrplcxilatt' Drare, sc cx('( ulii clin arn.erstecuri de miez
pe bazd dc sticli solubilii, inliirile cu ClOr qi uscate su-
pcrlir ial in , trpl,'ar" lil) ( a ll{'Trr.
Penlru turnare se folosr'51.c'fontd lichidd claboratir in
cubilorrri si nrocljf icatii prinlr-rrn proc'eiltu oriqinal, c u
prcaliaj lic hid.
Aielierul mecqnic cenlrql
rilcirc qi clezbalrrc sc ebo$cazA pe ca-
l)Lrp,i ltrrrrarc,
rust'l saLr rabolr:zii i;i se livreazii bcnc-'lic iarilor
Lingolicrclt'sc loarni in forrne confectionaLe semi-
mccanizat, cu bdiirtoar'e pncumatir e in douii procedee :
formar'ea separatd a nrantalei gi rniezLrlui
;
- forrnarca sinrulland, in ansarrrblul rnanta-lt)iez.
-
Dupb uscart', fornrcl,c sq asanrblcazd gi se elcctucazd
turnarea c.u fonl.5 lichidd.erlaboratd in crLrbilou.
45
 Dupd rdcire gi dezbatcrca mantalei, linqolicr'ele se
introduc in inslalafia de hidrosablaj pentru eliminarca
rrri'czului, sc curdta 9i s'e preg;dtcsc penlru livrare'
Productia de pi,ese turnate a crescut an de an, ca ur-
lrar. a realizdrii unui bogat proqram de investilii, a
l,lrrrlrrrl 1i rerr:eLarea au ocupa.l rrn lor intltlrlanl. in
.,1, r'r pr'r'ocupdrilor coleclivului turniil.oriilor irr vcclc-
r,',r ,rsirnildrii de noi produse, schinrbiirii yi irrrbrrniil.irfirii
lcltrroloqiilor. D,c nrenfionat, printre allelc: asintilarca
Lurndrii cilindrilor d'e lanrinor, asinrilarera picsclrtr pcn-
tru masini-unelle, modific,area fontei cu ma.Jneziu, uro-
dific:area Iontei cu prealiaje (lre-Si-Mq, ltrc-Ni-Mg),
nrodificar'ea fontei cll prealiaj lichid (inrrcnfia u-
nui colectiv din uzind), turnar,ea linqolierelor din
f on Ld dc pri'md f uziu,n e, r1s, arca nisipurilor in
rpal. llrridizal, fonlarea (.lr anresl.ccuri fluidc cLl

Lqborolorul centrql gi povilionul odministrqliv

reorganizdrii supra[efelor dc formar'e-turnare, a mdririi
coe'rfici'entului de schirnburi 9i ridicdrii calificdrii p'ers,,-
n alu lu i.

DINAMICA FRODUCTIEI PE PIESE TURNATE, A

NUh,fARULUI DE SAL,A.RIATI $I .A. PRODUCTIVITATII
Instolo!lo AFA
Ind icotori UIM 1960 1965 aul.ointdrire, lurnarca iingoLierelor cl:in f,onrld modifi-
Piese lurnqte iln 100 88,4 197,5 8,5 616,0
calid cu magncziu, lurnarea ci.lindrilor cu tdblia profi-
Nr. solorio{i trlu 100 90,5 -
41
216,4 207,5 lald 9i a1tele. Mult'e din acest'ea au fosL aplicate pentril
Froductiviicte o/u 100 98,5 - 196,0 299,2 prima datd in fard.

A'.l
40
 , , , u, r rrr i olrlinuar(' a c1r)aaitiitilor proit'ctatt nu
. , 1, ,.,rlril,r rlctit prin ur.irirr:a rilnrrrlui de Iabrica[ie a-
trt || l)r,,tcsul topirii, tit ;i int:cl altonfet:fioniirji Iorme-
l,)r ii mi,ezurilor. In a( {'sI sr]op, in uzinit s-a adoptal
pt.nl.ru prirra tlalii in faril, pc baza Lrnui brcvct de in-
venfit', un l)r()( t'rlr,u clc Iornrar'c folosincl amc'slccrrrri flui-
q". d<' r rr arrl.oinltirire pe bazii dr r inrcnt, silical rlc 5odiu 9i
clctr,rr;cn L. Ac r'st proc c'cl't'rr sirnpli,f it .i in l)rar(' ntirsuri
ffi"*'
*',r'e
intn'ryLrl flux clc prcparar(, a anrcstoc rrrilor, inlill.urd for-
nraT('.1 nranLralii ;;i spor'e;lc productiviIatca tlultcii.
Iui:d,

,w"
{df

;t
S
ffi
*t-!t

Fovilionul T.A.

Irr prcocul)ar{'l penlru atoltr'rirca nL'tcsarultll 111a1gu

cresr irrrl dc tililaj de lrlrnare s-a ,cxl)crintenlal. cu suc-
( ('s trlrne r.ea lirrqoticrcli,r ciin fontir cu grafit nodular.
l)rrrabilitatca lrrr a Ilrst cu pesl.c U0 la suid superioard
Aspect din otelierul mecqnic dtrrabitiliitli linclolierelor lurnalc din Ionti cu cJraiii la-
r 'elar. Dupd asiclurarea rrzinci cu insLalatiile necesar€

4B 49

folosirii a( ('sl('i t.r'hnoloqii sr. va lrr,r c la folosirca
rcnl.ii a litrrlotit.relor clin fonlii r Lr r;rerIil noclular.
* ,r ,',r/r'lur clt" lLrrrral ( l06fi).
O rlal.ii ( rl r('( ()nslru('fia, t otrsl r rri
fia 1i ll{)clerr}izar(.rl
so('tiil()r dcr bazii, s-arr a(l.ll)lal r lrinf r.lor noilor capar i-
tdfi ;i sc'r'fiil{' auxiliar('. I)t'rrlr Lr asirlurarea n€ccsarului
lr('r('u ('r('s( inii rlt' at'r insirllal, al):1 indr-tstrialti, abrrr
leirtrolor;ir , <'rrr.rrlic tlc'r tric ii, alr t ()nlpril]tat 5i r;az rrrl,-
Ian s-arr ( i)llslrLrjL 5i pus in iLrnt [it,, inr cltinrl tlin l{)00,
tliltliit()arcit'obit.rtiye: o nop; (al)larc ii o stafi<r ti0
Complexul gcolor profesionol
p.rllrp{} p(,riLr I Strei (1960), ccntrala lcrDroel,ectricd cu
doud lurbosuflanl.c' AK I lJ0{l rlr' {)0 0i)0 rtrc.,/h Si 2 caz€-
ne de 20 l./h (1962), sLaf ia rk' rlaz nrclan, qrupul cle li
50
i
I
r rt- lr\ l,.r rrrrl rl,, ,rpii rlc 2 500 mc (1963), I,t,rrlofic.arca
i r, r ,,rr,rrrrl lll rlt.20 t,/h, postul lra[()-triai )i rcteaua
, o I l\ \ (M{j5), rc'c irr ularc.a apei ;;i ,-,1)ilrar(,.1 s(,lniIin;i
Irr v,eclcr'ca asi(jrtr;lrii ncr csarrrlrri rlr, ltit,sc rlc sr [rintlr
penlru inl.r('tint'rt.a 5i r{'i)aratia uLiirjelor rlin rlol.arc;i
pcnlru Ltrli, in anrrl 1964 s-a pils in fun(,lie noul alc-
licr nrcc.anic, (.€rc arc in clolare: l5 slrtrnclLtri paralele,
o nta5ini (l{' r(,( tifi( at universalii, 4 strunr;trri pcntru
.,'Lrosarca r ilirr:lrilcr rlt, lanrinrrr, un aarus.t:l, irn ltorrverk.
rlott,i ralrllr,.,r. rlrrtrii frl.z3 rrpir i,rsal.c ;i allclc,
l)r'rrlr rr rlr,lr',/ilil.(.:t ll utii)ulilr{,ll gi (onl.roltrl ( alil.iilii
Liceul din C6lon
nlateriil.)r pritr(', ( r)ltl)Llstibililor, ntal('fial(.1()r ti produ-
sr.lor s-au ( ()1rsl.rlil. : clcpozitul melatizat (l(' nrin,creu
(1952), depozitul lrt'ranizat do cocs ti cralcdr (1960), re-
lni/a de locotnol.ivr' (1960), dcpozitul dtr r:rirbu:rc PAL
51
{1962), sisl('r)rali,/arca lriajulrri 1 l96G). rrratlazis r { nlra- l)lNAMl('A VAL()RII PR()Dtr('lllrl (ll ()lln I li, A
lii ;i laboralorrrl <cnlr.el (1967) clcpozil.Lll nr.:l ii slalia Nl M,\lltrl tJt DE SAI.ARIAII $t A t,R()l)l ('ll\'l I A III
( llrLJ (1 9613), rk'prizitul nr. 2 rlc l',rrl.r.,,ljrl,r (1969J )i dl- (IN PROCEN I l:)
Iclc..

Ind icotori 1950 I 955 | 960 | 965 1970

Iivtrl uzinci s-a slriiilL;il si f olosi:ascr-r toI mai
Colet
bint' ulilajole 5i suprafe!r'l<' ilr' prorlucfie clc cart' dis- Volooreo productiei
punc. In a( cast:l rlirer tii. rrzirra ,,\'ir loria" a obIinut, pi- globole (colculotd lo
ni in prezent, rezLrltate Irrrrroasr'. I)rodLrctia nrarfii ra- prelurile din 1965) 109,0 202,2 424,0 605,8 750,0
portabild le 1 000 clt lci Iontluri fixe a tres( ut rlc la 6ii5 Numdr solorioli 150,C 99,0 I 40.8 88,7
1 1 68,5

Productivitote 100,0 203,2 317.1 323,1 444,2

lei in lt)51. la 834 lei in 1960 :;i la I 285 lt'i in 1070.
Dc-' asenrcnca au (rcs( ut scnsibil indicii d,:' utilizarr',
ca urltltrc firoasci a lttoalitii irilor constru('tivc, a (l()-

Vedere din Orcgul Nou Cdlo.n fmogine din noul oroq Cdlon

l.drilor cu utilaje de inalli tchnic,ilal€, a sl)oririi numi- Sporirea conlinuir a produr:fici utilajekrr, carc a a-
rului de schinrburi .(la turndtoria l ;i Il) si a imbundtdti- vut loc in toate sccfiilc intrcprinderii, rc,fle(.ti rezultatc*
rii calitd{ii mal.eriilor [)ril1tc. lc poziliv'o al<' activitSlii crt'atoarc a colcctivului de

52
c.t
muncitori, ingineri 9i lehnicieni, rezultat'el.e mdsurilor
tehnico-organizatol,ic,e aplicate, sistenratizdrii s,ecfiilor
gi modernizdrii utilajelor, ridicdrii continu.e a calificdrii
muncitorilor.
Oricine vizit,card astdzi uzina rdrrinc pldcut surprins
dc cntu:ziasmnl de care dau do'vadd muncilorii, inginerii
9i tehnicienii in indeplinirea sarcinilor, care, sub con-
ducerea orqanizafi,ei de partid, participA activ I,r orqa-
nizarea gi conducerea producti'ei, manifestind un interes
cresc,ind pentru dezvoltarea tehnicii 6i rnai buna folosi-
re a acesteia. De alt'fel, despre hhrnicia gi priceperea
colectivului uzinei vorb,esc qi diplomele de intreprin-
dere e,videnfiatd pe ramurd (1965, 1966, 1968, 1969) 9i di-
plome de intreprindere frunt,a$d pe ramurd (1965, 1967).
OPRESTE-TE O CLIPA, OMULE...
.., Si <opleSeSte-i ca admiralid pe adDrc)i; ca;e sir-
bdtoresc centenarul. Ei comuniSt; ti t'drii de partid,
-
muncitori, ingineri, tebnicieni, maiStri ;i faricSiotiar)
-
toSi laolalti, inscriu o pagind de glorie irt cd.rted side-
rurgiei romLnesti. Indeminarea si diruirea lor, pasiu-
nea si dragostea de tard i-au tondas Ia performange ne-
aisate. $i-or tnanci si mai malt, ei ti tei ce-i aor wrma,
Si t'airn,a wzinei va creSte, itt pc,s ctu e(onomia noastrZ
socialistii, in pas ca tara.