Sunteți pe pagina 1din 6

C7 Medicina Legala

Interferente Medicina Legala - Medicină Dentară

1. Evaluarea deficitelor în acordarea serviciilor medicale :


Obiectivarea unei erori - medicul va răspunde civil/penal/administrativ/deontologic.
Medicul legist - NU stabileşte culpa medicului sau încadrarea juridică a faptei, va întocmi o
expertiză cu obiectivele:

Prezența unei deficit în acordarea serviciilor medicale, care poate să apară:


1. în cursul efectuării unei proceduri- culpă comisivă prin: neglijenţă,
nepricepere/nepregătire, uşurinţă/superficialitate
2. Din cauza neefectuării unei proceduri/intervenții pe care medicul trebuia să o realizeze
(culpă omisivă);
3. Printr-o alegere greșită a procedurilor tehnice, printr-o delegare greșită a
responsabilităţilor sau din cauza delegării unei obligaţii inutile (culpă in eligendo);
4. Prin încălcarea unei datorii de confraternitate sau prin nesupravegherea corectă și
adecvată a subalternilor (culpă in vigilando).

- Obiectivarea unui prejudiciu;


- Prezența unei legături de cauzalitate între deficit și prejudiciu;
- Identificarea unor elemente capabile să influenţeze modul în care a fost generat
deficitul în acordarea îngrijirilor medicale sau a fost modulat efectul) de factori
intrinseci sau extrinseci actului medical (afecțiuni ale pacientului, lipsa dotărilor,
reacțiile post-medicamentoase idiosincrazice, reacțiile alergice imprevizibile etc.)

Ghidul European de Evaluare medico-legală a răspunderii juridiciare medicale


Persoana în viață
Colectarea şi examinarea datelor clinice şi a actelor medicale. Pot fi obţinute din:
- Fişa de prezentare la camera de gardă.
- Formularele de consimţământ (pentru internare, pentru manopere diagnostice sau
terapeutice);
- Consulturi interdisciplinare.
- Examene complementare (clişeul radiologic și interpretarea acestuia);
- Consulturi preanestezice, Protocolul operator, Evoluția postoperatorie a pacientului
- Fișa de evoluție și tratament
- Raportul de anatomie patologică.
- Jurnalul asistentei
- Bilet de externare;
- Opinii ale unor medici de specialitate - se poate obține: (a) la cererea
judecătorului/organului de urmărire penală, (b) la cererea judecătorului, în urma
recomandării unui medic expert în speţă sau (c) la cererea directă a expertului medico-
legal.
- Examinarea clinică trebuie să includă anamneza, examinarea medico-legală şi
examinările de specialitate cerute de medicul legist
- Identificarea unor sechele posttraumatice
- Examinări paraclinice subsecvente.

1
C7 Medicina Legala

Persoana decedată
- Date clinice şi documente medicale
- Consultarea unor medici din alte specialități.
- Opinia specialistului
- Prelevări anterioare autopsiei (radiologie și imagistică postmortem, prelevări
microbiologice, genetice sau toxicologice);
- Autopsia medico-legală
- Teste subsecvente autopsiei medico-legale: examinări histopatologice, genetice,
moleculare, toxicologice, microbiologice, tanatochimice etc.

Erori/nerespectări ale conduitei medicale


I. Eroarea: Definitie - nerespectarea unei reguli consimțite de comunitatea medicală
națională sau internațională, care interesează practica
- Eroare reală (adevărată) Eroare materială, comisivă sau omisivă, generată de
nerespectarea unei legi ştiinţifice universale/ epidemiologice sau generată de
experienţă/ competenţă;
- Pseudoeroare (eroare aparentă). Eroare generată de absența unei cunoaşteri ştiinţifice
aprofundate, raportată la un anumit eveniment sau asociată cu un eveniment
neprevăzut (forţă majoră);
- Eroare conștientă.
II. Nerespectarea regulilor de conduită profesională medicală, printre care se numără:
informarea necorespunzătoare a pacientului, absența consimţământului acestuia,
neacordarea atenţiei cuvenite pacientului, superficialitate sau lipsă de interes
privind drepturile fundamentale (viaţă, sănătate, demnitate)
III. Accidente medicale sau leziuni iatrogene necorelate cu o eroare medicală;
reprezintă practic riscul terapeutic.

Clasificare erori
In funcţie de componenta managementului terapeutic interesat
- Consimţământ – se verifică tipul de consimţământ, care trebuie să coincidă cu testul
diagnostic sau tratamentul efectuat.
- Diagnostic - subestimarea unor simptomel semne clinice poate genera un diagnostic
inadecvat/incorect; omiterea unui test suplimentar, analiza risc-beneficiu a
respectivului test.
- Prognostic - eroarea medicală a generat o modificare a prognosticului pacientului;
- Supraveghere - supravegherea/monitorizarea pacientului a fost necorespunzătoare;
- Tratament -alegerea incorectă a tipului de tratament, excluderea unor tratamente
alternative, acțiuni medicale luate în cursul unor urgențe chirurgicale sau a unor
intervenții elective, timingul tratamentului.

2. Chirurgie buco-maxilo facială


Arii de interferență
A. Evaluarea traumatismelor buco-maxilo-faciale
B. Reconstrucţiile faciale

2
C7 Medicina Legala

3. Endodonție medico-legală
3.1 Evaluarea deficitelor de îngrijire endodontică

Erorile medicale, asociate tratamentelor endodontice:


- Complicații care apar la deschiderea camerei pulpare;
- Complicații care apar la procesarea, obturarea canalelor radiculare;
- Accidente în timpul tratamentelor endodontice;
- Complicații care apar în timpul sau după tratamentele endodontice;

Erorile frecvente:
- Umplerea incompletă a canalelor radiculare;
- Supraumplerea canalelor radiculare;
- Materiale endodontice în sinusul maxilar;
- Materiale în canalul mandibular;
- Ruperea instrumentarului în canalul radicular;
- Fractura pereților laterali ai coroanei radiculare;
- Perforarea coroanei;
- Perforarea rădăcinii;
- Subțierea peretelui radicular;
- Umplerea deficientă a coroanei

3.2 Identificare medico-legală


- numărul de canale şi de rădăcini, forma rădăcinilor şi a canalelor,
- patologii congenitale sau dobândite,
- tipul materialului restaurativ utilizat,
- gradul de umplere,
- apariţia unor erori de umplere,
- modificări de culoare ale acestora sub acțiunea factorilor de mediu

4. Pedodonție medico-legală
4.1 Identificare medico-legală

3
C7 Medicina Legala

Noi recomandări de evaluare


0-8,5 ani :
- 2-2,5 ani - debutul osificării piramidalului, cuneiformelor, navicularului
- 3 ani – osificarea piramidalului
- 3,5 ani – debutul osificarii trapezului
- 4 ani – debutul osificarii trapezului
- 4,5 ani – prezenta tuturor nucelilor tarsieni
- 5 – 5,5 ani – incheierea osificarii trapezului si debutul osificarii trapezoidului
- 6,5 ani – debutul osificarii epifizei distale a ulnei
- 7,5 – prezenta incisivului temporal superior lateral definitiv

9-12,5 ani :
- 12 ani - erupția molarului secund definitiv;
- 12,5 ani - caractere sexuale secundare,
13-21 ani :
- finalizarea erupției dinților definitivi (cu excepția molarului 3)
- măsurarea taliei şi a greutăţii orientativă;

5. Implantologie medico-legală
Indicaţii ale implanturilor dentare sunt: obținerea unui aspect normal, sănătos al danturii,
secundar pierderilor patologice (traumatice sau netraumatice) a dinților, hipoplazie/atrezie
congenitală, reflex sever de deglutiție, dinţi restanți care nu pot fi reparați corespunzător cu
ajutorul unor punți dentare, pacienţi care nu doresc proteze mobile, reconstrucții după
chirurgia radicală ablativă (posttraumatică sau oncologică), fisuri palatine

Clasificare:
a. subperiosteale- între os și gingii ,resorbții osoase severe, când
b. b.endosteale- sunt cele mai frecvente; acestea sunt plasate in osul alveolar şi/sau bazal
și intersectează o singură placă corticală.
c. transosteale sunt combinate, subperiosteale şi endosteale,
d. d.epiteliale -se implantează în mucoasa orală.
4
C7 Medicina Legala

Complicații intraoperatorii
Principalele complicații intraoperatorii sunt:
1. Hemoragia
2. Pătrunderea frezei în planşeul forţelor nazale, sinusul maxilar sau canalul mandibular
-hemoragii externe sau interne (hemosinus), parestezii sau nevralgii trigeminale prin
secționarea sau compresia nervului alveloar inferior sau mentonier. Necesită
suplimentarea ZIM cu 5-15;
3. Perforarea planșeului foselor nazale. Necesită suplimentarea ZIM cu 3-15;
4. Perforarea planselui sinusal. Dacă membrana sinusală nu este perforată se poate
continua intervenția chirurgicală și nu este necesară suplimentarea ZIM.
5. Afectarea radiculară a dinților alăturați breşei edentate. Necesită suplimentarea ZIM
cu 3-5, în cazul în care nu apar complicații suplimentare.
6. Afectarea stabilității primare a implantului. Necesită suplimentarea cu 5-20 a ZIM;
7. Fractura frezelor în os.
8. Fractura implantului în os. Emfizem de țesuturi moi.Nu necesită suplimentarea ZIM.
Complicații postoperatorii
1. Hemoragii postoperatorii. Nu necesită suplimentarea ZIM;
2. Pierderea precoce a implantului prin: combustia osului în timpul frezajului
(temperaturi locale de peste 37 grade şi timp de acţiune al acestora de peste 10
secunde), deficite de stabilitate primară a implantului (spatiul neoalveolei este mult
prea mare comparativ cu diametrul implantului).  deficite de management
terapeutic, 15-20 ZIM;
3. Infecţii postoperatorii.
4. Dehiscenta gingivală în dreptul implantului. În caz de eroare tehnică, aceasta necesită
suplimentarea ZIM cu 5-15;
5. Afectarea tardivă a integrităţii tisulare a implantului poate fi cauzată de factori care
țin de tehnică (încărcare protetică prematură a implantului, realizarea incorectă a
integrării epitelio-conjunctive, reconstructii protetice provizorii sau definitive
incorecte) sau factori care depind de pacient. În cazul în care se constată o eroare
tehnică - suplimentarea ZIM cu 15-25;
6. Infectii periimplantare duc la compromiterea stabilitatii implantului in os. Intarzieri
in diagnostic, determinate de o examinare medicala superficiala : cresterea numarului
ZIM cu 3-8
7. Fractura implantului sau a bontului protetic.

5.1 Implantologie pediatrică medico-legală


Vârsta minimă: 5 ani; NU se recomandă utilizarea implanturilor dentare până la sfârşitul
perioadei de creştere peripuberală accelerată;

Implanturile dentare la copii, în absenţa unor indicaţii pot fi considerate erori medicale; în
acest caz, medicul legist va evalua: neregularități ale suprafeței ocluzale, întârzieri în apariția
dinţilor adiacențiau ectopii dentare, malocluzie etc.

Creşterea numărului de ZIM


- 40-50 pentru un spațiu dentar

5
C7 Medicina Legala

- 50-60 pentru mai multe spații dentare separate de dinţi restanţi


- 70-90 ZIM - spații multiple.
în cazul în care nu se utilizează asemenea proceduri şi apar complicații ocluzale, masticatorii,
fonatorii, acestea pot fi încadrate în prejudiciu estetic permanent, infirmitate sau sechele
posttraumatice.