Sunteți pe pagina 1din 11

C5 Medicina Legala

Leziuni traumatice produse prin muşcare

Muşcarea
Mecanism de acţiune complex :
- comprimare directă cu dinții (margine incisivă/margine ocluzală)
- comprimare cu limba + sucţiune
- Zgâriere cu dinţii
 echimoze, excoriații, plăgi, leziuni traumatice complexe
Alterarea unui mediu în urma contactului determinat de dinţi
Prezența unui model reprezentativ existent pe un obiect/țesut lăsat de structurile dentare

Exemplu descriere : leziune traumatică rotund-ovalară


- formată din două arcade simetrice cu concavitățile afrontate , separate la baza lor de
zone de tegument indemn.
- cele 2 arcade sunt discontinui, pot fi constituite din echimoze, excoriații și/sau plăgi
izolate ce reprezintă urmele lăsate de dinți reproducând forma, dimensiunea și
topografia acestora în cadrul arcadei

Leziune produsă prin mușcare -caracteristici


Caracteristicile clasei (diagnosticul pozitiv de leziune produsă pin muşcare)
- Rotund-ovalară
- Arcade afrontate, simetrice
- Dimensiunile arcadelor
- Om/animal
- Adult/copil
Caracteristici individuale (particularitate dentiţie agresor)
- Rotații
- Incizuri
- Malpozitii, devieri ale axului normal
- Fracturi

Distorsiuni = modificări morfologice ale leziunii produse prin mușcare -îngreunează


identificarea caracteristicilor dentiției agresorului
A. Distorsiuni primare
A.1 DINAMICE
Dinamica agresiunii:
- topografia -> contactul dinţi-tegument
- lupta victimă-agresor
- Adiția
- Sustracţia

A.2 TISULARE
- factori fiziologici: vârsta victimei, elasticitatea tegumentară, grosimea tegument,
distribuția linii Langer

1
C5 Medicina Legala

- anumite patologii: tulburări de coagulare- congenitale(ex: Hemofilie, trombastenia


Glanzman) sau dobândite (deficiența de vitamina K, ciroza hepatică decompensată
parenchimatos), colagenoze (ex: Sd Marfan), vasculite.
- modificări posttraumatice: edemul tisular, fenomenele de vindecare și cicatrizare

B.Distorsiuni secundare
B.1. Timpul scurs de la producerea mușcăturii- vindecare
B.2 Posturale
Regiunea lezată examinată în altă poziție decât cea în care s-a produs leziunea pot fi:
1. Distorsiuni posturale plane
2. Distorsiuni posturale curbe (ex: regiunea obraji, fese, sâni)
3. Distorsiuni posturale complexe-când planul unei muşcături intersectează mai multe
regiuni anatomice (ex: nas+obraz, degete învecinate)
B.3 Fotografice Fotografierea incorectă a leziunii.

ASPECTE LEZIONALE
- echimoza centrală: se produce prin ruperea capilarelor datorată presiunii negative
exercitată prin acţiunea limbii si sucţiunii, şi presiunii pozitive exercitată de dinţi.
- excoriații liniare (de aspect striat): rezultate prin alunecarea dintilor pe tegument
muşcătura dublă
haine interpuse
echimoza periferică

Leziuni de muşcare incomplete:


- jumătate de leziune muşcată: doar o arcadă, unul sau câțiva dinti
- leziuni unilaterale: când dentiția este incompletă sau când se produce presiune inegală
în timpul muşcării
Leziuni prin muşcare de aspect difuz
- cele 2 arcade fuzionate: nu se disting urme dentare individuale
- omogene, difuze: când o zonă de eritem acoperă regiunea centrală a leziunii
- arcuri inchise: urmele celor 2 arcade dentare sunt alipite la capete

Latente: pot fi vizualizate în anumite condiții de examinare, prin tehnici imagistice speciale.
Leziuni traumatice prin muşcare suprapuse
Leziuni cu avulsii tisulare produse prin mușcare
Plăgi/Excoriații prin mușcare produse postmortem: fără reacție vitală, au aspect brun-
gălbui, pergamentat

Diagnostic histopatologic
- Comprimarea epidermului și a dermului, focal
- modificări edematoase în derm și epiderm (vacuolizări celulare) celule aplatizate cu
nucleu picnotic
- epiderm comprimat, focal cu discontinuități, absența stratului cornos
- rupturi celulare ce pot ajunge focal până in profunzimea straturilor tisulare
- extravazate hematice
Modificările edematoase si extravazările hematice sugerează producerea intravitam a
leziunii
2
C5 Medicina Legala

DATAREA:

DIFERENȚE ÎN FUNCTIE DE AGENTUL ETIOLOGIC


MUŞCĂTURI PRODUSE DE OM
Dimensiunea arcadei dentare  distanţa intercanină. Media acesteia, la bărbat, este de cca 34
mm pentru arcada superioară şi 27 mm pentru arcada inferioară. La femeie dimensiunile sunt
mai mici cu cca 1 cm.
- Cei 4 dinți frontali (incisivii) superiori produc mărci dreptunghiulare, mai late central
decât marginal
- Cei 4 dinți frontali inferiori (incisivii) produc mărci traumatice dreptunghiulare de
lățime asemănătoare
- Caninii produc mărci traumatice rotund-ovalare

Arcada inferioara
- Incisivii centrali
o leziuni mici liniare/rectangulare de aprox 5.5mm
- Incisivii laterali
o mai lați mezio-distal față de cei centrali
o leziuni liniare/rectangulare de aprox 6 mm I
- Caninii
o singură cuspă
o leziune proeminenta, circulara/triangulara/rectangulara
- Copii sub 6 ani
o Incisivii centrali superiori de aproximativ 6.5 mm
o Incisivii laterali superiori de aproximativ 5-3 mm
o Incisivii inferiori de aproximativ 4-4.5 mm
o Prezintă spații mai mari între dinţi

Arcada superioară
- Incisivii centrali
o cei mai lați dinți la nivel mezio-distal

3
C5 Medicina Legala

o un aspect rectangular/ liniar de aprox 8-9 mm


- Incisivii laterali
o mai scurți, mai îngusti
o aspect asemănător cu cei centrali, de aprox 6-7 mm
o leziunile sunt mai superficiale (uneori pot lipsi)
- Caninii
o cei mai lungi dinţi
o două zone care pot determina leziuni (mezio-incizală şi disto-incizală) ultima
fiind mai lungă decât prima
o determină o leziune bine conturată, rotundă

Heteroproduse
- Viol: mamar, abdominal, pubian.
- Act sexual consimţit
- Heteroagresiune/omucidere
- Abuzul copilului şi al vârstnicului: muşcături de vechimi diferite
- Violența în familie

Autoproduse
- Voluntar: simulare sau în scopul suprimării durerii
- Involuntar: accidental/crize convulsive cu pierderea stării de conştienţă/tulburări
neurologice
Orice regiune a corpului cu excepţia capului, gâtului, toracelui superior, spatelui și feselor
poate fi o regiune suspectă pentru leziuni autoproduse

Leziuni traumatice prin mușcare produse de câine


Formula dentară:
• dentitie definitivă:2 (incisivi 3/3, canini 1/1, premolari 4/4, molari 2/3)
• dentiție temporară: 2 ( incisivi 3/3, canini 1/1, premolari 3/3)

- Arcada-lungă, cu un segment anterior scurt și drept.


- Comparativ cu dentiția umană, care pezintă 6 dinți anteriori, dentiţia canină are 8 dinţi
anteriori.
- Cel mai mare dinte este caninul, implicit și cel mai penetrant în cadrul comprimării.
- Incisivii sunt în număr de 6 pe fiecare arcadă şi prezintă cuspizi la nivelul marginii
incizale.

Pattern-ul lezional diferă mult în funcţie de talia animalului si de regiunea anatomică lezată.
Caniinii sunt de formă curbată antero-posterior şi diverg către lateral, având rol de perforare,
ancorare, sfâşiere.
Premolarii apucă şi fixează.
Marca traumatică lăsată de canini este elementul de referință și ajută la aprecierea poziției
câinelui şi a victimei

Dimensiunile, forma şi topografia leziunilor produse prin muşcare pot da indicii cu privire la
talia animalului.

4
C5 Medicina Legala

Distanţa intercanină depinde de talia animalului.

Leziunile produse la nivelul unei suprafeţe cu contur rotund (ex: capul) vor avea aspect diferit
de cele produse la nivelul unei suprafețe plane (ex: spatele) și un alt aspect la nivelul
membrelor.
În situaţiile cu plăgi profunde, ample, pe suprafețe extinse, pot fi efectuate radiografii pentru
verificarea existenței unor eventuale fracturi osoase si prezența de corpi străini.
La nivel osos caninii pot produce orificii rotund-ovalare și zgârieturi ale corticalei.

Leziuni traumatice prin mușcare produse de cal


- Formula dentară: dentiție definitivă: 2 ( incisivi 3/3, canini 1/1, premolari 3/ 4 sau 3,
molari 3/3) dentiție temporară: 2 (incisivi 3/3, canini o/o, premolari 3/3, molari o/o)
- rar întâlnite, şi pot fi constituite din plăgi rotund-ovalare, plăgi contuze, cu sau fară
avulsii tisulare, excoriații și echimoze. Pot fi însoțite și de fracturi osoase sau amputare
segment de membru, urmare a comprimării puternice între arcadele dentare.

Muscături produse postmortem (modificări cadaverice distructive)


- Identificarea și interpretarea - îngreunate de procesele de putrefacție
- Dacă starea de conservare a țesuturilor o permite, morfologia leziunilor este aceeaşi ca
și în cazul producerii lor intravitam cu excepţia faptului ca nu se constată prezenţa
reacţiei vitale.
- Cadavre neînhumate - animalele de talie mare pot produce avulsii
segmentare/dezmembrare a cadavrului.
- Cadavre în mediu acvatic – leziuni prin muşcare produse de
- fauna acvatică (peşti, șoareci de apă, I şerpi etc).

Mușcăturile postmortem produse de rozătoare


- Formula dentară: 2 ( incisivi 1/1, canini o/o, premolari o/o, molari 3/3)
- Şoarecii muşcă folosind doar incisivii iar leziunile rezultate sunt drepte, transversale,
asemănătoare mărcii produse de o daltă
- Leziunile confluente, cu margini crenelate, pe suprafețe relativ extinse, predomină la
nivelul tegumetelor feței, rezultând discontinuități tisulare superficiale

Diagnosticul diferențial al leziunilor produse prin mușcare


- Unele obiecte înțepătoare sau tăietoare-înțepătoare (exemplu: foarfece, cuie, andrele)
pot produce leziuni asemănătoare celor produse de dinți dar diagnosticul diferențial se
face observând pattern-ul similar, repetitiv, al acestora.
- Leziuni produse prin lovire cu sau de corpuri dure de forma rotund-ovalară/inelara
(exemplu: capăt de ţeavă)
- Diagnostic diferențial cu semne de tratament medical lăsate de dispozitive de formă
rotund-ovalară (exemplu: defibrilator, electrozi EKG).
- Diagnostic diferențial cu unele afecţiuni dermatologice cu topografie focală (exemplu:
tricofiție, herpes, pitiriazis, lichen plan).
- Tatuaje

COMPLICATII
- Hemoragii
5
C5 Medicina Legala

- Transmiterea unor infecții virale/bacteriene


- De la om: Hepatite, HIV, Stafilococ, Streptococ
- De la canine: virus rabic, Pasteurella, Capnocytophaga, Coxiella, Streptococ,
Stafilococ
- De la cabaline: Burkholderia, Streptococ, Stafilococ, Rhodococcus, Yersinia,
Neisseria
- Suprainfecția leziunii
- Cicatrici retractile

Analiza morfologică a leziunilor produse prin mușcare


Uzual:
- Fotografierea leziunii alături de o scală fotografică
- Confirmarea naturii traumatice a leziunii
- Confirmarea faptului că leziunea este produsă prin muşcare (pe baza caracterelor de
clasă ale acesteia)
- Confirmarea faptului că leziunea este produsă de om sau animal
- Analiza și minimalizarea distorsiunilor
- Analiza caracterelor individuale
- Prelevarea/analiza probelor care pot releva informaţii suplimentare despre agresor:
saliva, ADN
- Mulaje ale dinților suspecţilor
Aspectele rezultate în urma tehnicilor antemenţionate vor fi apoi comparate cu morfologia
dentiţiei suspecţilor, folosind tehnici de suprapunere.

Exemplu frecvent citat în literatura de specialitate, din care rezultă rolul crucial al
recunoaşterii agresorului pe baza amprentei dentare, este cazul lui Ted Bundy, unul dintre cei
mai cunoscuţi criminali în serie. În cadrul examinării muşcăturilor existente pe corpul uneia
dintre victimele sale, s-a constatat că agresorul avea un aliniament dentar particular,care,
comparat cu caracterele dentiței lui Ted Bundy, au dus la identificarea acestuia.

CHEILOSCOPIA
- Studiul amprentelor buzelor (metodă de identificare pe baza caracteristicilor/
aspectului crestelor de pe fața tegumentară)
- Fața tegumentară a buzelor prezintă pe suprafață multiple șanțuri și creste care
determină un pattern caracteristic

Clasificarea Santon (1960)


- Şanţurile buzelor : tipuri simple și compuse.
Tipurile simple
- linii drepte
- linii curbate
- linii angulare
- linii sinusoidale
Tipurile compuse
- bifurcate
- trifurcate
- alte variaţii
6
C5 Medicina Legala

Clasificarea Santon în funcţie de grosimea buzelor:


- Subțiri
- Medii
- Groase
- Tipuri asociate
• Buzele subțiri -predominant la europeni
• Buzele medii (8-10 mm) -populația generală
• Buzele groase - caracteristice populațiilor africane
• Buzele mixte - comune populaţiei orientale

Clasificarea Tsichihashi și Suzuki (cele mai comune patternuri aflate pe suprafaţa


buzelor)
Tipul I - crestele verticale pe întreaga lungime a buzei
Tipul I'- asemănătoare cu cele din tipul I dar nu intereseaza întreaga lungime a buzei
Tipul II -creste ramificate de forma literei Y
Tipul III -creste intersectate
Tipul IV -creste reticulare
Tipul V-nedeterminate (creste care nu intră în niciuna din categoriile de mai sus și care nu pot
fi diferentiate morfologic )

Tsuchihashi (1974) -studiu pe 1364 persoane


- a confirmat teoria eredității amprentelor buzelor
- amprentele buzelor nu se schimbă în timp și că în urma unui traumatism la nivelul
buzelor, modelul crestelor nu se modifică după procesul de vindecare.
- nu există doi gemeni monozigoti care să aibă un model identic al buzelor

 Aranjamentul liniilor de pe fața tegumentară a buzelor este individual și unic pentru


fiecare persoană în parte și nu se modifică pe întreaga viață a unei persoane.
 Amprentele buzelor sunt asemănătoare cu amprentelor degetelor, mâinilor sau
picioarelor care ajută la indentificarea individuala.
 Forma și poziția sanțurilor şi crestelor nu sunt influenţate de factorii de mediu.

Amprentele buzelor latente


- Amprentele buzelor lăsate de rujurile permamente sau de lungă durata care nu lasă
nicio urmă vizibilă
- Folosirea rujului nu e indispensabilă pentru lăsarea amprentelor buzelor.
- Alvarez a sugerat ca la limita buzelor cu tegumentul exista:
o mici glande salivare şi sebacee
o foliculi piloși și glande sudoripare asigură secreția și hidratarea continuă

CHEILOSCOPIA
1. Metoda de determinare a caracteristicilor comune (similară cu dactiloscopia).
Stabilirea a 7 din 9 caracteristici determină o identificare pozitivă
2. Metoda montajului fotografic

7
C5 Medicina Legala

3. Metoda conturului

Amprentele buzelor pot fi înregistrate prin mai multe metode:


- Buzele suspectului pot fi fotografiate
- Pe o suprafață plană, neporoasă cum este oglinda acestea pot fi fotografiate, mărite și
ulterior urmărite şanțurile de la nivelul buzelor
- Rujuri sau orice mediu util transferului care poate fi aplicat pe buzele suspectului.
Ulterior, suspectul va fi rugat să își preseze buzele pe o bucată de hârtie sau de celofan
- Individul își presează buzele pe o suprafață corespunzătoare. Ulterior amprentele
buzelor vor fi procesate cu ajutorul unor pulberi utilizate în determinarea amprentelor
digitale convenționale sau cu ajutorul unei pulberi magnetice

Modelul determinat de buze depinde


- Dacă buzele au fost apropiate (gura închisă) amprentele buzelor sunt bine definite
- Dacă gura este întredeschisă şanţurile sunt mai imprecis delimitate şi mai dificil de
interpretat
Amprentele buzelor îşi revin la aspectul inițial după
- Traumatisme minore - Inflamații
- Infecții virale (herpes virus)
Traumatismele majore pot determina la nivelul buzelor apariția cicatricilor, necesitatea de
tratamente chirurgicale care pot afecta forma și mărimea buzelor (afectare pattern și
morfologia şanţurilor şi crestelor)

Cheiloscopie Determinare sex


- Rezultatele lui Vahanwala (modelul cel mai predominant care a existat într-unul din
cadrane):
1. Tipul I si l’ pattern dominant: Femei.
2. Tipul I si II pattern dominant: Femei.
3. Tipul III pattern dominant: Bărbați.
4. Tipul IV pattern prezent: Bărbați.
5. Tipul V pattern variat: Bărbați.

Tipul I şi tipul I au fost constatate mai frecvent la femei în primul cadran.


Tipul II a fost constatat la bărbați în al doilea cadran
Tipul III nu a apărut niciodată pe buza inferioară la femei (apare doar la bărbați)
Tipul V a fost constatat la bărbați în toate cadranele

Rugoscopia
- Studiul crestelor palatine în vederea stabilirii identității unei persoane
- Modelul crestelor este determinat genetic fiind unic şi individual

- Pliuri anatomice (țesut fibros neregulat) situate în treimea anterioară a suprafeței


palatine, de o parte și de alta a rafeului median și posterior de papila incisivă
- La naștere, crestele palatine sunt bine definite cu un model specific de orientare
- Forma, modelul, direcția, unificarea crestelor palatine nu se modifică de a lungul vieţii
- Suferă modificări în dimensiuni odată cu creşterea palatului în perioada adolescenței

8
C5 Medicina Legala

Importanta crestelor palatine


- Vorbire (litere "s", "sh”)
- Facilitează transportul alimentelor prin cavitatea bucală
- Previne pierderea alimentelor din gură
- Participă la zdrobirea alimentelor
- Procesul de înghițire
- Contribuie la percepția gustului (are receptori gustativi)
- Mecanismul de succțiune la copii
- Tratamente ortodontice - punct de referință pentru deplasarea dintilor antero-posterior

Crestele paltine rar sunt afectate/deteriorate de traumatisme, substante chimice, temperaturi


crescute datorita pozitiei lor interne in cavitatea orala, fiind protejate de buze,limbă și
grăsimea obrajilor
În situaţia în care crestele palatine sunt distruse ele se reformează în aceeași poziție
Caracteristicile crestelor palatine nu sunt afectate
- de erupția dinților
- de pierderea lor
Pot modifica modelul crestelor palatine:
- Succțiunea persistentă a degetului în copilărie
- O presiune persistentă în tratamentele ortodontice
- Extracţiile dentare (poziţia părților laterale ale crestelor situate adiacent de arcul
alveolar)
- Mişcări ortodontice ale dinților (modificări în porțiunile laterale)
- Protezele dentare
- Patologia palatină

Cea mai veche refere la crestele palatine a fost în manualul de anatomie a lui Winslow în
1732
Au fost prima data ilustrate de Santorini in 1775 care a realizat un desen reprezentând 3 linii
ondulate care traversează linia mediană a palatului
Primul sistem de clasificare a crestelor palatine a fost realizat de către Goria în 1911:
- Precizarea numărului de creste
- Precizarea distanţei relative față de dinţi
- Crestele
o Simple (primitive)
o Compuse din 2 sau mai multe ramuri – forma V/Y

Martins dos Santos 1946 a clasificat crestele palatine în funcție de formă și poziție:
- creasta inițială (situată cel mai anterior pe partea dreapta) - reprezentată de o
majusculă
- celelalte creste complementare (de pe partea dreapta) sunt reprezentate de cifre
- prima creastă subprincipală (cea mai anterioară de pe partea stângă) - reprezentată de o
majusculă
- celelalte creste complementare (de pe partea stângă) - reprezentate de cifre

9
C5 Medicina Legala

Clasificarea Lysell (1955)


Crestele erau măsurate în linie dreaptă de la origine până la terminație
- Primare => 5mm
- Secundare 3-5 mm
- Fragmentate 2-3 mm
- Crestele palatine mai mici de 2 mm erau ignorate

Clasificarea Thomas si Kotze (1983)


- În funcție de lungime
o Creste primare >5 mm
o Creste secundare 3-5mm
o Fragmentate < 3mm
- În funcție de formă
o Curbe
o Ondulate
o Drepte
o Circulare
- În funcție de unificare
o Divergente (cele care prezintă aceeaşi origine)
o Convergente (care au origini diferite dar se unesc)

Clasificarea Thomas si Kotze (1983)


- În funcție de prevalență (numărate crestele pe fiecare categorie şi numărul total pe
fiecare parte)
- În funcție de dimensiunile modelului
o Distanţa dintre papila incisivă și punctul cel mai anterior de modelul crestei
o Distanţa dintre papila incisivă la marginea posterioara a ultimei creste

Metode de examinare
- Fotografică
- Stereoscopia (redarea in relief)

10
C5 Medicina Legala

- Mulaje

11