Sunteți pe pagina 1din 11

C6 Medicina legala

Genetica medico-legala

Noțiuni introductive :
Utilitatea analizei genetice în ML
• Identificare:
- o victimă în omoruri (inclusiv pruncucidere), accidente aviatice, incendii, explozii
nucleare;
- agresori sexuali - cea mai frecventă;
- autorii tâlhăriilor, furturilor, actelor de heteroagresiune inclusiv crimă)
• Filiație:
- cercetarea paternității;
- cercetarea maternității (schimburi accidentale de copii, nou născuți abandonați);
- identificare a adopțiilor ilegale.
• antropologie medico-legală/paleoantropologie/studii populaționale
• identificare a unor afecţiuni genetice în morţi subite (ex.canalopatii).

Probe biologice ce pot fi utilizate


- tampoane bucale
- sânge - necesită cantități ceva mai mari, majoritatea elementelor celulare fiind
anucleate (hematii);
- muşchi scheletic - se recomandă prelevarea la sala de autopsie, pe lângă sänge;
- secreţie vaginală - recomandabil prelevarea a 3 probe în tuburi din plastic;
- pete de sânge/spermă - diametrul minim recomandat -0,5-1 cm;
- fire de păr - minim 10-20 cu rădăcină (fără nu sunt utile pentru analiza STR);
- alte fragmente de organe - rezultate variabile; dacă sunt proaspete nu pun probleme de
obţinere a materialului genetic dar putrefacţia şi invazia bacteriană determină hidroliza
atipică a ADN rezultând fragmente de lungimi variabile ce duc la erori de interpretare
a rezultatelor.
- unghii, salivă, urină - poate fi obţinut material genetic suficient pentru analiză;
- pulpă dentară - utilă în cazul în care au acționat factori de mediu extremi (ex.temp
foarte ridicate) ce au determinat distrugeri tisulare masive.

Metode
Analiza STR
- fragmente de ADN alcătuite din două sau mai multe nucleotide (nu mai mult de 50)
care se repetă un număr variabil de ori într-o anumită zonă a ADN-ului
- descrise peste 10000 de secvențe SRT în genomul uman.
- metoda cea mai des utilizată în genetica medico-legală în scopul tipării ADN-ului.
pentru ca un anumit STR să poată fi utilizat în analizele de genetică medico-legală el
trebuie să fie:
o polimorf (prezintă un număr diferit de repetiții la diferiți indivizi în același
locus genetic)
o unilocus (cu localizare unică pe genom)
o format din tetra sau penta repetiții
o cu un număr minim de artefacte genetice

1
C6 Medicina legala

- pentru a putea identifica o persoana cu o probabilitate statistic crescută este necesară


analiza unui număr de 10-16 loci STR.

Secvențierea ADNmt.
- transmitere pe linie maternă .
- ADNmt este circular => rezistenţă mai mare la degradare.
- nu conține secvențe repetitive dar prezintă o zonă înalt polimorfă numita bucla D (D-
loop) - analizată prin tehnici de secvențiere moleculară.
- utilitate maximă pentru:
o produse scheletizate
o antropologie medico-legală
o filiație (ex. Cazul Romanovilor)
- spre deosebire de analiza STR secvenţierea ADNmt poate fi utilizată pentru analiza
firelor de par unice, fără rădăcină.
- dezavantaj, nefiind unic, ADNmt nu poate fi utilizat pentru identificări criminalistice
sau pentru analiza paternității.

Analiza Y-STR (STR de pe cromozomul Y)


- utilitate crescută în cazurile în care avem amestec de material genetic masculin și
feminin.
- markeri de elecție pentru cercetarea paternității.
- dezavantaj - se transmit pe linie paternă, deci fiul nu poate fi diferențiat de tată.

Analiza SNP
- identifică variațiile unei singure nucleotide;
- prezente în genom cu o frecvență de aproximativ 1/1000 baze azotate
- deși numărul lor este mult mai mare decât al STR-urilor, capacitatea lor discriminativă
este mult mai mică deoarece sunt de regulă bialelice (pentru fiecare locus SNP există
două variante, în timp ce în cazul STR-urilor numărul variațiilor alelice este mult mai
mare).
- utilizarea a 30-40 de loci SNP diferiți are aceeași capacitate discriminativă ca
utilizarea a 13 loci STR.
- utilitate crescută dacă lucrăm cu material genetic foarte degradat, SNP-urile putând fi
identificate și pe fragmente de 100 baze, pe care analiza STR nu poate fi efectuată.
- utilizare curentă:
o antropologia medico-legală, in accidente cu număr mare de victime (victimele
de la World Trade Center)
o analiza originii etnice/populaționale a unei persoane (unele SNP-uri sunt
specifice anumitor populații).

Dinții ca sursă de ADN


- extrem de rezistenti la fenomene postmortem, inclusiv putrefactie, autoliză, imersie în
apă, incendii de până la 1100°C

2
C6 Medicina legala

- celulele neurovasculare pulpare şi într-o măsură mai mică) odontoblaştii inclavați în


stratul de predentină în timpul mineralizării tubulilor dentinali sunt extrem de utili
pentru obtinerea de material genetic atunci când alte surse nu mai pot fi utilizate

Metodologie de lucru
Dacă trebuie păstrată integritatea dintelui (necesar pentru alte evaluări antropometrice sau
datorită importantei culturale/istorice)
1. incizii orizontale la nivelul joncțiunii smalț-cement, prin care se expune camera
pulpară și sistemul radicular pulpar, predentina și dentina, de unde se preiau probe
biologice
ex. - testul ADN pentru familia Romanovilor, stabilirea familiei extinse a lui G.
Washington, dezastre în masă)
2. utilizarea unei pompe microfluidice pentru spălarea celulelor nuc dentară, urmată de
captarea lor la trecerea prin microorificii la nivelul suprafeței ocluzale (Krzyzanska)
Dacă nu este necesară păstrarea integrității dintelui - zdrobirea şi măcinarea dintelui/dinților
într-o pudră fină, fapt ce maximizează captarea de ADN

Obținerea de ADN din salivă


- se poate obține atât din cavitatea bucală a victimei/agresorului cât și de pe suprafețe
- în viol/agresiuni sexuale - recoltarea de material genetic se face ţintit de anamneza
o necesară prelevarea de probe control din cavitatea bucală a victimei
- înainte de identificarea ADN-ului din proba de salivă se face identificarea tipului de
produs biologic (este/nu este salivă):
o lumină ultraviolet. Avantaj - ieftină, ușor de utilizat. Dezavantaj - poate
distruge integritatea ADN. NU se recomandă
o lasere sau lumini cu intensitate înaltă filtrare pe o singură undă. Avantaj – nu
distruge integritatea ADN. Dezavantaj: Sunt mai greu disponibile.
o teste biochimice - identificarea alfa-amilazei. Ieftină (kituri rapide), structură
stabilă in vitro. Dezavantaj - consumă material biologic, astfel că rămâne mai
puțin pentru extracţii ADN

Exemple
Cazul Romanovilor
- iulie 1991 au fost scoase dintr-un mormânt din Ekaterinburg 9 cadavre pe care
medicii legişti ruși le-au considerat a fi ale ultimului țar, țarinei, a trei dintre copiii lor,
medicului regal și a trei servitori
- pentru confirmarea existenței unei familii în mormânt - analiza STR și ADNmt

Analiza cromozomială
- testul amelogeninei
o proteină implicată în dezvoltarea dentară
o gena - localizată atât pe cromozomul X (Xp22.1-Xp22.3) cât şi Y (Yp 11.2)
o gena de pe cr X=AMELX -> duce la apariţia unui produs de amplificare
(amplicon) de 106pb (deleție de 6pb din intronul 1 pe gena situată pe
cromozomul X)

3
C6 Medicina legala

o gena de pe cr Y = AMELY -> duce la apariţia unui produs de amplificare


(amplicon) de 112pb
- metoda:
o amplificarea produsului biologic prin PCR (se utilizează primeri specifici
pentru intronul 1 al genei)
o analiza ampliconilor prin electroforeză pe gel :
 sex masculin - 2 benzi în gelul de agar ;
 sex feminin - o banda în gelul de agar

Copernicus
- a fost îngropat într-o catedrală din Frombork, pe malurile râului Vistula , dar nimeni
nu a știut exact unde.
- În 2005, o echipă de arheologia explorat Altarul Sfintei Cruci, unul dintre cele 16
altare ale Catedralei, unde au identificat 13 schelete, dintre care unul corespundea unui
bărbat de circa 70 de ani (posibil Copernicus).
- pentru a fi siguri de identificare, profilul genetic, obținut pe baza ADN-ului prelevat
din dinți, a fost comparat cu ADNmt din nişte fire de păr găsite în cartea Calendarium
Romanum Magnum, scrisă de Johannes Stoeffler, pe care Copernicus a deținut-o toată
viaţa. Profilurile genetice au fost identice, fiind deci realizată o identificare pozitivă

Copilul de pe Titanic
- 15 Aprilie 1912, vasul Titanic s-a scufundat lor nemaifiind găsite niciodată.
- 21 aprilie a fost descoperit cadavrului unui copil, care a fost îngropat într-un cimitir
din Halifax, Canada.
- 1998, cadavrul a fost exhumat, la cererea familiei Palsson din Suedia, ce a crezut că
respectivul copil era Gosta Leonard Pwallson, care avea 2 ani şi trei luni la data
scufundării Titanicului.
- -în cursul exhumării au fost recuperaţi trei dinți (55,73,84)
- dintre cei trei dinți, 84 a conținut dentină pe când 55 şi 73 - nu. . pe baza acestor
rezultate, s-a stabilit că vârsta copilului era de 9-15 luni, neputând avea 27 de luni.
- ulterior, cercetătorii de la Universitatea Brigham Young din Utah au izolat ADNmt din
dentină şi au comparat profilul cu cel al descendenților tuturor mamelor care au fost pe
Titanic şi care au avut copii de sub 3 ani care să fi murit în accident.
- profilul obținut a sugerat posibilitatea ca el să fie fie un băiat de 19 luni, fie unul de 13
luni.
- având în vedere că primul frate era prea mare, s-a ajuns la concluzia că respectivul
cadavru aparţinea unui copil de 13 luni, pe nume Eino Viljam Panul
- ulterior însă, a fost identificată o pereche de pantofi, care aparţinea copilului, şi pe care
poliţistul care a descoperit cadavrul le-a păstrat.
- aceşti pantofi erau prea mari pentru a fi purtați de un copil de 13 luni.
- s-a realizat o nouă analiză genetică (ADNmt), care a identificat o diferenţă la nivelul
unei perechi de baze, profilul fiind identic cu cel al fetei de 19 luni.
- prin urmare, pe baza noilor date, s-a concluzionat că scheletul aparţinea unei fete pe
nume Sidney Goodwin.

4
C6 Medicina legala

TOXICOLOGIE ODONTO-STOMATOLOGICĂ
Introducere
- Toxicul = substantă care, odată introdusă în organism, duce la apariţia unor modificări
negative morfologice, histologice, biochimice, genetice
- Intoxicaţia = situaţia în care o substanță, introdusă în organism într-o anumită
cantitate, alterează procese biologice sau psihocomportamentale

Parametrii de evaluare
- Doza minimă letală (DML) =cantitatea minimă de substantă ce ucide un singur subiect
din lotul cercetat
- Doza letală o (DL), = cantitatea maximă de substanță ce determină efecte toxice
severe, dar nu duce la nici un deces pe lotul cercetat
- Doza letala 50 (DL), = doza care duce la decesul a 50% dintre subiecţii din lotul
cercetat
- Concentratia maximă admisă (CMA) = concentratia medie a toxicului din aer ce nu
provoacă simptome la nici unul dintre subiectii expuşi zilnic (toxice volatile)
- Doza eficace medie so (DE), ce reprezintă concentraţia unui medicament ce provoacă
efectul urmărit la 50% dintre subiecti testati
- Indice terapeutic (IT = raportul dintre DE şi DL Valori mai mari de 10 sugerează
faptul că medicamentul respectiv este sigur pentru utilizare uzuală in clinică.

Metode de acţiune
Toxicologie biochimică şi moleculară
- afectarea enzimelor ce metabolizează xenobioticele
- generarea de specii intermediare reactive
- interacțiuni ale xenobioticelor sau metaboliților lor cu macromolecule
- afectarea semnalizării intracelulare, alterarca expresiei genice, etc.

o Toxicologie comportamentală,- afectează functii superioare ale sistemului nervos


central sau periferic, organele de simț sau sistemul endocrin
o Toxicologie nutriţională, atunci când este afectarea organismului este generată de
dietă (de exemplu hipervitaminoze, endotoxine bacteriene, etc.)
o Carcinogeneză - atunci când toxicele duc la apariţia unor procese tumorale
o Teratogeneză - atunci când toxicele actionează asupra materialului genetic
reproducător, modificările fiind transmise la fåt .
o Mutageneză - atunci când toxicele acționează asupra materialului genetic somatic sau
reproducător
o Toxicitate de organ - atunci când toxicul afectează funcția unui organ/sistem anume
(neurotoxicitate, nefrotoxicitate, etc)

Rolurile medicinei legale


- Identificarea intoxicației
- Identificarea toxicului
- Stabilirea severităţii acesteia

5
C6 Medicina legala

- Stabilirea consecințelor biologice ale acesteia (afectarea capacităţii de a conduce


autovehicule, afectarea capacităţii de a desfăşura o anumită profesie, apariția unor boli
sau chiar a decesului)

EFECTE LOCALE, OROMAXILOFACIALE, ALE UNOR INTOXICATII


GENERALE
Bromura de potasiu
Utilizare:
- Antiepileptic
- Supresor al activităţii sexuale
Caracteristici:
- Indice terapeutic redus
- Doze terapeutice stabile se obtin după încărcare 6-85
- Efecte adverse apar frecvent
Modificări clinice generale:
- letargie, caşexie, crize clonice, tremor, ataxie, pareză, edem cerebral,
psihoze,Dermatită acneiformă
Modificări OMF:
- stomatită aftoasă: hiperemie și edem al mucoase bucale, gingiilor sau limbii
- edem (predominant palatin extins la laringe)
- sialoree

Compuși cu bismut
Utilizare:
- Tratamentul sifilisului (istoric)
- Accidente industriale
Modificări clinice generale:
- vomă, ameţeală, encefalopatie, sindrom nefrotic, insuficienţă renală cronică,
osteoartropatie, materii fecale de culoare neagră
Modificări OMF:
- hiperpigmentări albastru-violecei la nivelul interfeţei coronoradiculare, ce apare de
regulă inițial la nivelul marginii linguale, și care se poate extinde la nivelul mucoasei
bucale şi linguale
- edem gingival
- gingivoragii
- calculi salivari
- respirație fetidă
- afectarea ligamentului parodontal,
- pierderea dinților
- stomatită aftoasă

Compuşi cu plumb
Utilizare:
- intox industriale (f rare)
- intox involuntare (coacere alimente, tevi, cazane de țuică)

6
C6 Medicina legala

Caracteristici:
- inhibă activitatea unor enzime zinc-dependente, predominant renal, SNC, sistem
hematopoietic
Modificări clinice generale:
- encefalopatia saturnină: oboseală, iritabilitate, cefalee, letargie tremor, convulsii,
comă, edem cerebral
- afectarea sistemului nervos periferic
o mai mult membrele superioare decât cele inferioare
o mai mult extensorii decât flexorii
o mai mult membrul superior dominant decât cel non-dominant
- proteinurie, cu excretia crescută a beta2-microglobulinei şi a N-acetil-glucozidazei

- Hematii:
o Incluziuni bazofile, punctiforme (precipitare ARN)
o Anemie (normo sau hipocromà)

Modificări OMF:
- semnul (linia) Burton:
o linie albastru-violaceu-cenuşie la nivelul lizereului gingival
o bine delimitată de restul mucoasei
o determinată de reacţia chimică dintre plumbul circulant și ionii de sulf eliberați
de bacteriile rezidente ale mucoasei orale
o apare cu precădere la nivelul incisivilor, spre deosebire de intoxicația cu
mercur, in care acesta apare mai des la nivelul molarilor inferiori

Probleme odontostomatologice asociate consumului de stupefiante


Cocaina
Utilizare:
- substanță cu un efect puternic stimulant
- utilizată frecvent ca drog recreational consumată prin inhalare, fumat, injectare
intravenoasă, consum de frunze de cocaină
Modificări clinice generale:
- pierderea contactului cu realitatea, fericire intensă, agitaţie, tahicardie, perspirații
profuze, midriază, hipertensiune, hipertermie
Efecte/importanta OMF:
- Consumatorii de cocaină testează frecvent puritatea drogului punând o cantitate mică
la nivelul marginii gingivale a premolarilor maxilari unde, datorită efectului
vasoconstrictor localizat, poate duce la necroză gingivală sau necroză a osului
alveolar, ce poate fi confundată cu leziuni produse prin perierea agresivă a dintilor
- Arsura labială - fumare
- Palatul poate fi perforat ca urmare a inhalării de cocaină; leziunile apar mai frecvent la
nivelul palatului dur şi pot avea diametre de până la 15mm. Unii pacienti obstruează
deschiderea palatală cu gumă de mestecat, pâine sau hârtie. Leziunile palatale apar
mai frecvent în cazul femeilor, deşi majoritatea consumatorilor de cocaină sunt de sex
masculinn.

7
C6 Medicina legala

- Sângerări spontane (asociază trombocitopenie)


- Cocaina are un pH acid (cocaina hidroclorică), fapt ce poate duce la afectarea
smaltului, creşterea riscului de carii dentare (mai ales la nivelul premolarilor maxilari)
- Cocaina poate interactiona cu tratamente dentare prin:
o Substante simpatomimetice (precum anestezice locale ce conțin adrenalină)
acționează sinergic cu cocaina, putând duce la tahicardie, tahipnee, tulburări de
ritm, angina pectorală, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale,
etc.
- Utilizarea cocainei împreună cu propofolul sau lidocaina poate genera crize de grand
mal.
o Creşterea riscului de sângerare, datorită trombocitopeniei şi hipertensiunii
arteriale 0 Coroanele de aur se pot mătui prin utilizarea de crack, efectul
apărând rapid (săptămâni)

Metamfetamina
Utilizare:
- intranzal, intravenos sau prin fumat
Modificări clinice generale:
- psihostimulant, euforic
Modificări OMF:
- Xerostomia (lipsa unei hidratări corespunzătoare, craving-ul pentru băuturi
carbogazoase cofeinizate, inhibarea receptorilor alfa2 simpatici ce duce la scăderea
secreției salivare)
- Fumatul - arsură la nivelul orofaringelui posterior
- Gura de metamfetamină, cu prezența de numeroase distrucții dentare, extensive, ce
apar inițial perigingival, de regulă pe suprafata bucală a dintilor posterori şi spaţiul
interproximal al dintilor anteriori, cu progresie coronară francă, interesare pulpară
extensivă si analgezie (pacienti cu carii severe vin a medic pentru intervenții
cosmetice nu pentru durere)
o scăderea secreției salivare (ce favorizează acțiunea bacteriană la nivel local și
scade abilitatea de a neutraliza pH-ul acid)
o prezenta de substante acide in drog (acid fosforic, sulfuric, muriatic),
o bruxismul (ce apare în perioadele de consum acute), Datorită dietei inadecvate
a consumatorilor de metamfetamine, pot să apară semne de malnutritie,
inclusiv semne de deficiente nutritionale precum cheilitā angulară, candidiază
sau glosită atroficas
- Utilizarea de vasoconstrictoare topice ar trebui descurajată în tratamentele locale
pentru cel puțin 24 de ore după consum, putând duce la complicații cardiovasculare
importante
- Postoperator ar trebui evitate analgezicele opioide, datorită riscului crescut de depresie
respiratorie şi posibil concomitentei consumului cu stupediante opioide,

ALCOOLUL ETILIC
- lichid incolor, volatil(pf 78.3°C), inflamabil, densitate 0,79, miscibil cu apa în orice
concentratie

8
C6 Medicina legala

- tăria bauturilor alcoolice-grade: 1 grad=1/100 parti volumetrice. Cantitatea = nr grade


X densitate (0.79)
- prezent în apa de gură, ce este utilizată ca substitut pentru băuturi alcoolice în cazul
prizonierilor şi a celor cu un status socioeconomic mult scăzut
- alcoolemia = concentrația de alcool in sânge, exprimată în g/L

Farmacocinetică și farmacodinamică
Căi de pătrundere: digestiv, respirator, transmucos (transrectal, transvaginal)
Absorbție: int (75%), stomac, mucoasa orală. In 5 min -> prezent în sânge
Metabolizare:
- hepatică
o A-DH:
o microzomal (cit P450) (predominant la consum repetat, cant.mari)
o glucuronoconjugare (etilenglucuronid, elim urinară) - T1/2 mult crescut->
marker pentru consumul relativ recent de alcool)
- gastric - izoforme A-DH
- cca 10% elim nemetabolizat (urină=2-4%, respiratie 5-7%, perspiraţie, lapte, salivă,
etc.)

Dinamică
- concentratia sanguină max: 20-30 min (stomac gol), 60-90 min stomac plin)
- viteza de absorbție - max la bauturi carbogazificate, de 10-20 grade,
biodisponibilitatea etanolului e maximă pe stomacul gol şi mult mai mică pe stomacul
plin
- o parte din etanol se leagă de structuri biochimice din alimente fiind excretată prin
materii fecale
- întârzierea absorbţiei, fapt ce face ca aparent oxidarea hepatică să fie mai eficientă

Curba alcoolemiei când o persoană a băut


0,8g etanol/kgc pe stomacul gol (cercuri
pline) versus pe stomacul plin (mic dejun).
Se observă
(1) Oscădere a ariei de sub curbă, ce
sugerează faptul că o parte din etanol nu a
pătruns în
circulația generală
(2) Oscădere a valorii maxime a alcoolemiei

Curba alcoolemiei:

9
C6 Medicina legala

- inițial - pantă ascendentă (pantă de invazie/creștere)


- vârf (concentrația maximă)
- panta descendentă, liniară (cinetică de gradul O)
- portiunea finală a pantei descendente devine curbă (cinetică de gradul 1)
Un consumator ocazional poate metaboliza cca 8-10g
etanol/h (alcoolemia scade cu o rată fixă de 0.15%/h
în primele 5-6 ore (se poate calcula retroactiv
alcoolemia).
NU se face dacă au trecut > 2-7 h de la eveniment.

Curba tipică de metabolizare a etanolului a Jeun.


Persoana de sex masculin, tanara, după consumul
unei doze moderate de etanol pe stomacul gol (10 ore
post) -Rho=rata dintre cantitatea totală de alcool din
organism și cea din sânge(C -Corconcentraţia
teoretică de etanol din sânge dacă toată cantitatea de
etanol ar fi fost absorbită şi distribuită în toate tesuturile organismului fără metabolizare şi
excretie

Fiziopatologie
- efect nutrițional - 7.1 kcal/g
- scade cantitatea NAD hepatocitar:
- inhibă oxidarea AG-> steatoză hepatică
- inhibă excretia renală de acid uric ->gută
- acetaldehida-> necroză hepatică ->CH->neo
- SNC - mediate de GABA, glutamat, serotonină, dopamină
- inițial -> afectarea funcţiilor cognitive: memorare, învățare, gandire
- ulterior -> afectarea functiilor vizuale şi motorii

Simptomatologie
- beţie infraclinică - alcoolemie între 0.3 si 0.5-0.8 g/L
- betie uşoară (fază excitatorie) - alcoolemie între 0.5-1.5): euforie, logoree,
dezinhibare, capacitate redusă de a aprecia pericolul, scaderea vitezei reflexelor,
vasodilatatie periferică (perspirații, senzație de caldură)
- betia propriu-zisă (infractogenă, medico-legală)-alcoolemie între 1.5-2.5: alterarea
funcţiilor intelectuale (discernământ, memorie, atenție), idei confuze, balbism,
suprimarea autocontrolului, comiterea de acte antisociale, mers caracteristic
- beţie gravă (comatoasă) - alcoolemie de peste 2,5: somn profund-> coma superficială,
flacciditate musculară, hipotermie, midriază, tulb resp, cardiace
- alcoolemie de peste 4-risc mult crescut de deces
- coma alcoolică - durează 8-12 ore după care individul se trezeşte

Tanatogeneza
- inhibare centri cardio-respiratori truncali
- decompensarea funcţiei cardiovasculare

10
C6 Medicina legala

- hipotermie
- traumatisme auto/heteroproduse
- ciroză hepatică decompensată
- CMD etanolică
- acidoză lactică
- asfixie mecanică prin aspirat gastric
- pancreatită acută hemoragică

11