UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

PROIECT DE POLITICA PUBLICA

CONTROLUL FUMATULUI IN SPATIILE PUBLICE

1
 1. REZUMAT

Problema fumatului in spatiile publice a aparaut pe agenda publica a guvernantilor din

Romania de foarte putin timp, repectiv in anul 2002 cand a fost adoptata si prima lege care
reglementeaza comportamentul fumatorilor in spatiile publice. Acest lucru s-a intamplat datorita
presiunilor care au venit din partea Uniunii Europene dar si a diferitelor grupuri ce militeaza
pentru protectia mediului si a drepturilor omului.
Desi in constitutie se prevede explicit dreptul fiecarei persoane de a dispune in mod voluntar si
independent de propriul corp, exercitarea lui este conditionata de neincalcare drepturilor si
libertatiilor individuale ale celorlalti oameni. Statul este cel care trebuie sa intervina in apararea
drepturilor si libertatilor individuale ale membrilor comunitatii fata de agresiunile venite din
partea celor care urmaresc satisfacerea propriilor placeri fara a-i lua in considerare pe cei de
langa ei .
In acest sens, statul are obligatia de a lua masurile pentru asigurarea sanatatii si igienei
publice dar si adpotarea unui cadru legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu
inconjurator sanatos.
Legea 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului
produselor din tutun, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si totalitatea seturilor de
acte legilative si reglementari nu satisfac eficient scopul propus, si anume protejarii sanatatii
populatiei in spatiile publice de efectele nocive ale fumatului.
Pentru a veni in intampinarea acestor probleme ce tin de sanatatea publica si de dreptul
fundamental uman la protectie in spatiu public si la un mediu sanatos, propunem doua alternative
care pot imbunatati situatiei actuala care tintesc spre obiective specifice:

- Reducerea incidentei cazurilor de imbolnaviri de cancer in urma fumatului pasiv, pe

temen mediu si lung
- Scaderea riscului de expunere a populatiei nefumatoare la efectele nocive ale fumatului
pasiv prin micsoarea locurilor publice inchise in care sa se poata fuma pana in anul 2009
si reducerea fumatorilor activi prin ingreunarea accesului la spatii care sa permita
perpetuarea viciului

O prima alternativa este cea a modificarii si completarii legilatiei in vigoare, prin

specificarea unei suprafete exacte destinata nefumatorilor, care sa nu-i dezavatajeze pe acestia,
concomitent cu optimizare sistemului de control si a mariri sanctiunilor si derurarea unor
programe de informare si eduacare a populatiei.
O a doua alternativa o reprezinta adoptarea une noi legi, mai drastice, dupa modelul unor
state ca Marea Britanie, care sa interzica definitv fumatul in spatiile publice.

2
 2. DEFINIREA PROBLEMEI

Definirea problemei:
Protectia defectuoasa a starii de sanatate a populatiei nefumatoare din Romania din
perspectiva legislatiei incomplete si prost implementate.

Denumirea politicii: Controlul fumatului in spatiile publice

Scopul politicii: Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei nefumatoare pe termen lung;

Grup tinta: populatia nefumatoare din Romania, cu efecte si asupra populatiei

nefumatoare;

Cauzalitate:

- Legislatie defectuasa si prost implementata care ofera posibilitati de fraudare sau evitare
a prevederilor.
- Influenta diferitelor grupuri de interese care tinesc spre profituri mari (fabricantii de
tutun, proprietarii de localuri), neglijand aspectele starii de sanatate a populatiei.
- Desi fumatul este o alegere individula, practicarea lui in spatiul public afecteaza in mod
iremediabil nefumatorii, si astfel intra in incidenta reglementarilor statului. Ingrijorarea
cu privire la starea de sanatate este un aspect important, adus in general in cadrul agendei
publice odata cu demersurile de aderare la Uniunea Europeana.
- Cu toate acestea, intocmirea si aplicarea legisltiei s-a facut in graba, si fara asigurarea uni
cadru de monitorizare si sanctionare bine pus la punct.
- Campaniile de prevenire a fumatului au fost putine, iar educarea publicului cu privire la
riscurile fumatului pasiv s-a realizat superficial.

Efecte:

o legislatia defectuasa aduce cu sine probleme legate de aplicabilitatea ei propriu-zisa dar

si de increderea populatiei in sistemul legisltiv.
o mare parte a populatie nefumatoare continua sa fie expusa efectelor nocive ale fumatului
pasiv, crescand astfel incidenta bolilor porvocate de fumatul pasiv. Date recente
inregistrate in Elvetia scot in evidenta efectele pe care le are fumatul pasiv asupra
sanatatii1:
- fumatorii pasivi sufera mai frecvent de tulburari respiratorii, cum ar fi respiratie
suieratoare, tuse cronica si simptome ale bronsitei cronice
- riscul de a se imbolnavi de astm bronsic sau de bronsita cronica este net mai ridicat
- cu cat nefumatorii sunt mai expusi fumului de tutun, cu atat probabilitatea aparitiei
unor boli respiratorii si diminuarii capacitatilor fizice creste.

1
http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Diverse/Fumatul_pasiv_o_amenintare_pentru_sanatate/Fumatul_pa
siv_si_sanatatea_143_991.html consultat la data de 29 ianuarie 2008

3
 o Nevoia de crestere a alocarii de bani de la bugetul de stat pentru tratarea cazurilo de
cancer si alte boli, efecte ale fumatului. 1950 miliarde de lei vor fi alocati anul acesta de
catre Ministerul Sanatatii pentru tratarea bolnavilor de cancer, costul mediu al
tratamentului pe an pentru un pacient fiind de 25 milioane de lei2.

o proasta imagine a Romaniei intre tarile UE prin imposibilitatea implementarii unui

sistem eficient legislativ.
o disciminarea populatiei nefumatoare in locuri publice , cu precadere localuri, prin lipsa
unor sisteme eficiente de filtrare a aerului si prin inegalitatea numarului de mese sau a
suparfetei spatiului alocat fumatorilor/nefumatorilor, cu dezavataj in ceea ce-i priveste pe
nefumatori.

Gravitate si incidenta:

Statisticile3 arata ca:

 in Romania mor anual de cancer peste 40.000 de persoane
 numarul pacientilor cu cancer aflati in evidenta era, la 31 decembrie 2003 de 320.000 de
bolnavi, fata de 290.000 in 2001. Aceasta inseamna o crestere de 10,35% in doi ani de
zile
 numai in 2003 au fost inregistrate un numar de 58.261 cazuri noi de cancer

 64% dintre cei sub 16 ani fumeaza inregistrandu-se o crestere de 11% fata de anul 1999
simultan cu scaderea varstei de debut a fumatului
 doar 13% cred ca fumatul din cand in cand este daunator dar cred in proportie de peste
75% ca fumatul de 1-2 pachete pe zi aduse cu sine riscuri pentru sanatate.
 Problema controlului ineficient al fumatlui in spatiile publice afecteaza populatia
nefumatoate , in Romania , acesta fiind in proportie de 70% din totalul populatiei.


3. CRITERIILE PROBLEMEI

1. Eficacitatea – raportul obiectiv-rezultat

Se masoara in capacitatea de implementare a obiectivelor proiectului:

- Reducerea incidentei cazurilor de imbolnaviri de cancer in urma fumatului pasiv, pe

temen mediu si lung
- Scaderea riscului de expunere a populatiei nefumatoare la efectele nocive ale fumatului
pasiv prin micsoarea locurilor publice inchise in care sa se poata fuma pana in anul 2009
si reducerea fumatorilor activi prin ingreunarea accesului la spatii care sa permita
perpetuarea viciului

2. Beneficiul adus societatii

2
http://www.eurespir.info/ro/statistici.html consultat la data de 29 ianurie 2008
3
http://www.eurespir.info/ro/statistici.html consultat la data de 29 ianurie 2008

4
 Se urmareste:
 reducere poluarii mediului
 protejarea starii de sanatate prin scaderea la minim a efectelor fumatului pasiv
 cuantificabil prin efectele pe termen lung cu privire la starea de sanatate a
populatiei. Vizibil in statistici anuale ale Ministerului Sanatatii.

3. Gradul de sustinere din partea societatii civile – impactul subiectiv al masurilor asupra
mentalitatii colective.

4. ISTORICUL PROBLEMEI

Fumatul este unul dintre cele mai vechii obiceiuri de pe glob, cu consecinte extrem de grave
privind starea de sanatate a populatiei. Tabloul morbiditatii si al mortalitatii generale a fost si
este in mod serios influentat de acest viciu.
Cuvantul tutun provine de la insula Tobago din arhipelagul Antilelor acolo unde aceasta
planta era cultivata. Indigenii numeau aceasta planta petum. Tutunul era folosit cu precadere de
catre aztecii si incasii, in timpul ceremoniilor reliogoase. Se spune ca tutunul le potolea foamea
si ii ajuta sa reziste mai bine oboselii.
Tutunul (Nicotina Tabacum) face parte din familia solanaceelor, este originar din Mexic,
unde in secolul al VI-lea, era folosit in ritualuri magico-religioase.
In anul 1843, odata cu inceputul industrializarii, are loc si fabricarea primei tigari. In anul
1881, in America apare prima masina de fabricat tigari ( 200 per minut ).
In anul 1910, in Europa au fost inregistrate 20.000 de marci de tigari. Actualmente,
concernele de tigari americane produc anual 1/5 (un trilion de tigari) din toata productia lumii. Se
preconizeaza ca in anul 2030 vor muri 10 milioane de locuitori din cauza fumatului.
La inceput, in Europa, tutunul s-a folosit ca remediu pentru migrene, ca pudra impotriva
paduchilor, in clisma pentru tratamentul constipatiei si ca terapie a astmului si anginei de piept in
momente asfixice.
Introdus în Europa de către spanioli, tutunul se răspândeşte iniţial în Franţa, începând cu
anul 1560, din ziua când Jean Nicot, ambasadorul Franţei la Lisabona, îi trimite o cutie de tutun
Caterinei de Medicis, spre a-şi uşura durerile migrenoase, pe atunci existând convingerea că
tutunul, fumat sau băut în infuzie, are pronunţate calităţi medicinale, de unde şi numele de
“herba panacea” sau “herba sancta”. Oricum, importul tutunului în Franţa, unde în timpul lui
Ludovic al XIII-lea fumatul devine un fel de ocupaţie voluptoasă, a constituit semnalul
răspândirii lui în Europa. La aducerea sa pe continent, europenii au reacţionat prompt,
considerând tutunul ca fiind o plantă diabolică. În 1604, regele Jaques I scria despre fumat că
este un obicei “respingător la vedere,detestabil pentru nas , periculos pentru creier, de temut
pentru plamani”.4
În Europa, obiceiul de a fuma ţigări este relativ recent, s-a dezvoltat rapid în prima
jumătate a secolului XX. Noile ţigarete, mult mai accesibile pentru consumatorii de toate

4
http://www.studentie.ro/MAI_VREI_SA_FUMEZIa-a28-1414.html consultat la data de 29 ianurie 2008

5
vârstele, din toate mediile sociale şi cu venituri dintre cele mai variate, au declanşat un adevărat
“boom” de piaţă, devenind un pericol pentru sănătatea tuturor.
In Romania primele informatii au fost furnizate de Ion Ionescu de la Brad cu mai mult de
150 ani in urma, obiceiul fiind insa mai vechi asa cum atesta o serie de descoperiri arheologice
datatand din secolul al XVI-lea. Odata cu acceptarea acestui obiect au aparut si primele fabrici
rudimentare de pleluare a tutunului in 1812 in Moldova si in 1821 in Muntenia.5
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră consumul de tutun cel mai important
factor de risc pentru starea de sănătate precară a populaţiei din ţările membre. Prevenirea
consumului de tutun este, în accepţiunea OMS cea mai importantă măsură de sănătate publică
care poate avea ca rezultat îmbunătăţirea stării de sănătate a peste 870 milioane de oameni din
regiunile OMS. La nivel mondial, în fiecare an, mai mult de 4 milioane de oameni mor datorită
maladiilor provocate de consumul tutunului.
După aprecierile OMS, tabagismul este pe cale să devină principala cauză evitabilă de
morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1,1 miliarde de
fumători în întreaga lume. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100
milioane femei) se găsesc în ţările dezvoltate; în ţările în curs de dezvoltare fumătorii sunt de trei
ori mai numeroşi (aproximativ 800 milioane), marea lor majoritate fiind bărbaţi; se constată
concomitent o creştere şi în rândul femeilor. Pe ansamblu, 30 % dintre adulţi (48% dintre bărbaţi
şi 12 % dintre femei) sunt fumători.
La nivel mondial, tutunul ucide, anual, aproximativ patru milioane de oameni, dintre care
1,2 milioane sunt europeni. Cele mai afectate sunt ţările în tranziţie şi cele în curs de dezvoltare,
datorită factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de
globalizarea industriilor transnaţionale ale tutunului.
În România, bolile respiratorii, multe având ca factor de risc fumatul, s-au poziţionat din
punct de vedere al mortalităţii într-o poziţie avansată în 2002-locul 5 (70,6%000). Cancerul
pulmonar este cel mai frecvent neoplasm cauzat de fumat, constituind prima cauză de mortalitate
prin cancer în lume (17% din neoplasmele la bărbaţi şi 12% la femei).
Dacă incidenţa neoplasmului pulmonar a scăzut la bărbaţi cu 4.4%, la femei a crescut cu
6.2% în SUA, unde în ultimii 20 de ani numărul supravieţuitorilor a crescut la 14%.
Fumatul este o problemă a lumii moderne şi anual produce mai multe victime decât
SIDA, alcoolul, abuzul de droguri, accidentele de circulaţie, crimele, tentativele de suicid,
incendiile fiind astfel una dintre primele cauze de deces ce pot fi prevenite. Tutunul este toxic,
contine mari cantitati de substante toxice carcinogene, cum ar fi: nitrosaminte, hidrocarburi
policiclice aromatice, arsenic si poloniu-210. Acestea sunt doar patru din cei peste 2.550
compusi identificati in fumul de tutun, multi dintre ei fiind substante cu efect letal. Fumatul
reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut în lume,
iar un fumător din patru moare printr-o maladie legată de tutun. Anul trecut fumatul a ucis 4
milioane de oameni. Până în anul 2020, numărul deceselor se va ridica la 10 milioane de
fumători pe an.6
Substanţele nocive din fumul de ţigară nu-i afectează doar pe cei care fumează.
“Fumatul pasiv “- ce constă în respirarea aerului poluat de ţigările celorlalţi - este la fel
de nociv şi creşte riscul îmbolnăvirilor la cei supuşi acestei poluări. După o oră de fumat
5
http://www.ms.ro/fisiere/pagini_virtuale/94_94_Fumatul_si_sanatatea_publica_in_Romania.pdf consultat
la data de 28 ianurie 2008
6
http://www.ms.ro/fisiere/pagini_virtuale/94_94_Fumatul_si_sanatatea_publica_in_Romania.pdf consultat
la data de 28 ianuarie 2008

6
într-o cameră închisă, nefumătorul care se află în acceaşi încăpere cu cel care fumeză,
inhalează cantităţi egale de nitrozamine cu cele existente în 15 ţigări filtrate.Riscul
expunerii este greu de evaluat, el crescând sau diminuând în funcţie de ambianţă, durata
expunerii, ventilaţie şi prezenţa altor poluanţi. Efectele iniţiale ale fumatului pasiv se
materializează într-un miros neplăcut al hainelor la care se adaugă fenomene de iritaţie,
dureri de cap, tuse, uscăciunea mucoaselor gâtului, greaţă, astenie, declinul lent al
funcţiei pulmonare.
Importanţa efectelor fumatului pasiv constă în implicarea unui număr mare de
persoane, inexistenţa unui “nivel” de siguranţă al expunerii la carcinogeni şi în creşterea
riscului în populaţia generală.
Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca
o ameninţare la adresa sănătăţii oamenilor.
In contextul in care tutunul este considerat a fi principala cauză evitabilă de
morbiditate şi mortalitate din lume , una din primele actiuni de sanatate publica la nivelul
UE a fost, prin adoptarea in 1987 a programului « Europa impotriva cancerului »,
dezvoltarea unei politici de control a tutunului la nivel European.
In cadrul procesului de extindere a Uniunii Europene, politicile de control ale
tutunului au fost adoptate mai curand ca masuri de reglementarea a pietei interne decat ca
armonizare legislativa din motive exclusive de sanatate publica. In paralel cu
introducerea si dezvoltarea programului „Europa impotriva cancerului”, in perioada
1989-2003 au fost elaborate directive importante in domeniul controlului tutunului, chiar
daca la mijlocul anilor 90 s-a constatat o stagnare a progresului in acest domeniu datorita
influentei tot mai mari exercitate de companiile de tutun si totodata rolului obstructiv
jucat de anumite tari membre, dintre care cea mai importanta este Germania .Aceasta
stagnare s-a materializat prin contestarea de catre guvernul german si aliatii sai industriali
a „Directivei cu privire la publicitatea si sponsorizarea produselor din tutun din 1998 », -
directiva care interzicea total atat publicitatea directa cat si indirecta la tutun. Prin aceste
actiuni s-a reusit returnarea acestei directive la Curtea Europeana de Justitie, pe motivul
ingradirii libertatii pietei.7
“ Legislaţia este esenţa unui control eficient al tutunului. Ea exprimă valorile
profunde ale societăţii, instituţionalizează angajamentul acesteia, creează o concentrare a
activităţii şi controlează conduita privată în modalităţi inaccesibile măsurilor informale.
Adoptarea unei legislaţii puternice implică însă dificultăţi serioase. Printre acestea se
numără deseori înţelegerea limitată a problemei de către public, precum şi necesitatea de
a dezvolta „capacitatea” naţională –infrastructura şi resursele pentru o masă critică de
susţinere. Poate cea mai mare barieră în calea succesului este opoziţia extraordinară a
industriei tutunului şi a aliaţilor acesteia” (Legislaţia pentru Controlul Tutunului, Ghid
introductiv, Organizaţia Mondială a Sănătăţii 2003, D.Douglas Blanke – coordonator).8

5. GENERAREA DE ALTERNATIVE
7
http://www.ms.ro/fisiere/pagini_virtuale/94_94_Fumatul_si_sanatatea_publica_in_Romania.pdf consultat
la data de 28 ianuarie 2008
8
http://www.ms.ro/fisiere/pagini_virtuale/94_94_Fumatul_si_sanatatea_publica_in_Romania.pdf consultat
la data de 28 ianuarie 2008

7
 a. Status-quo(actual)

Contextul legislativ in alte tari9

In Austria, fumatul este interzis la locul de munca in camere in care se afla fumatori si
nefumatori, daca nefumatorilor nu li se poate oferi o protectie adecvata prin ventilatie. Fumatul
este interzis in cladirile guvernamentale, institutiile educationale si cinematografe.

In Belgia in 1976 fumatul a fost interzis in transportul public. Fumatul este interzis in
numeroase locuri publice si limitat in baruri si restaurante. In restaurante este obligatorie
instalarea sistemelor de ventilatie si a unor dispozitive de filtrare a fumului.

Danemarca a implementat unele restrictii privind fumatul in locurile publice dar nu si in

baruri, restaurante, cluburi, hoteluri, cinematografe sau restaurante.

Restrictiile privind fumatul la locul de munca au fost voluntare pana in martie 1995 in
Finlanda, cand reformularea legii privind controlul asupra tutunului a interzis fumatul in toate
cladirile publice. Legile ofera angajatorilor doua posibilitati: fie interzic cu strictete fumatul, fie
permit fumatul in camere special amenajate cu sisteme de ventilatie separate si cu o presiune mai
scazutaa aerului decat in cladirile in care nu se fumeaza.Legea privind interzicerea fumatului la
locul de munca duce la scaderea numarului persoanelor fumatoare. Un studiu recent arata ca
introducerea in martie 1995 in Finlanda a unei legi privind fumatul la locul de munca a dus la
scaderea semnificativa a fumatului. Cercetatori de la Institutul Finlandez de Igiena Muncii au
descoperit ca incidenta fumatului a scazut de la 29,6% la 25,0%, fiind semnificativa atat pentru
barbati cat si pentru femei. Numarul mediu de tigarete fumate zilnic a scazut de la 19 la 16 si, de
asemenea, a scazut si poluarea cu nicotinaa aerului la locurile de muncadin industrie si din
mediile oficiale. Sindicatele finlandeze au adaugat ca o recenta inasprire a legislatiei privind
fumatul in restaurante si cafenele a dus la scaderea remarcabila a expunerii la fumul de tutun din
mediul inconjurator la locul de munca a zeci de mii de angajati din industria de catering.

Pentru francezi fumatul este interzis la locul de munca, cu exceptia birourilor particulare.
In baruri si restaurante exista restrictii privind fumatul.

In Germania exista regulamente care protejeaza angajatii nefumatori, dar acestea nu

includ restaurantele si barurile. Germania inaspreste regulile privind fumatul la locul de munca.
Cabinetul federal al Germaniei a aprobat regulamentul ce restrictioneaza fumatul la locul de
munca, ceea ce va duce la imbunatatirea semnificativa a drepturilor nefumatorilor, conform
Ministerului Federal al Sanatatii. La aproximativ doua saptamani dupa publicarea oficiala vor
intra in vigoare noile regulamente, iar angajatorii vor fi obligati sa ia masurile necesare pentru a
asigura angajatilor nefumatori un mediu de lucru in care sanu fie expusi la fumul de tutun
daunator. Regulamentul nu va include si restaurantele, barurile si alte cateva localuri deschise
publicului. Pana in ultima jumatate a anilor 1990, Germania nu avea regulamente impotriva
fumatului la locul de munca. In acea perioada a fost aprobat un regulament vag formulat, care a

9
http://www.eurespir.info/ro/legislatie.html consultat la data de 29 ianuarie 2008

8
fost dificil de impus. Ca rezultat, fumatul ramane permis in numeroase birouri, ceea ce se va
schimba odata cu adoptarea noilor reguli.

Fumatul in public este interzis in numeroase locuri din Grecia. In cafenele, baruri si
restaurante trebuie sa existe spatii destinate nefumatorilor. Natiunea cu cel mai mare numar de
fumatori din Europa, Grecia a schimbat regulamentul privind fumatul in public. Au fost impuse
reguli stricte ce interzic fumatul in numeroase locuri publice.

Incepand din ianuarie 2004, locurile de munca din Irlanda, inclusiv localurile si
restaurantele, au la dispozitie un an pentru a introduce reguli privind interzicerea fumatului. In
Irlanda se va interzice fumatul la locul de munca. Ministrul sanatatii, Micheal Martin a anuntat
aceasta hotarare odata cu prezentarea unui raport despre efectele fumatului pasiv la locul de
munca. De asemenea, a oferit detalii despre planurile de introducere a unor noi regulamente
stricte anti-tutun ce vor interzice cu desavarsire fumatul la toate locurile de munca. Acestea au
intrat in vigoare la inceputul anului 2004. Raportul, elaborat de un grup de experti din partea
Departamentului pentru controlul asupra tutunului (Office of Tobacco Control) si a Autoritatilor
pentru Sanatate si Siguranta (Health and Safety Authority), solicita interzicerea desavarsita a
fumatului la locul de munca, inclusiv in localuri si restaurante. Raportul sustine fara echivoc ca
expunerea la fumul de tutun din mediul inconjurator reprezinta un factor de risc important pentru
cancer precum si pentru alte probleme grave de sanatate. Irlanda este prima tara din U.E. care a
interzis total fumatul in locuri publice.

In Olanda fumatul este interzis in locurile publice. In 2002 un judecator a decis ca

interdictia include si facilitatile amenajate pentru furnizarea proviziilor din cladirile
subventionate. De asemenea, conform unei noi legi ce a fost introdusa in ianuarie 2004, fiecare
companie trebuie sa asigure angajatilor sai un mediu de lucru fara expunere la fum de tutun. In
aceasta hotarare sunt incluse si barurile si restaurantele. Un judecator extinde interzicerea
fumatului la facilitatile amenajate pentru furnizarea proviziilor din cladirile publice.Pentru prima
data in Olanda un judecator a hotarat ca fumatul poate fi interzis in cladirile subventionate cu
facilitati amenajate pentru catering, cum sunt teatrele, muzeele, bibliotecile si piscinele. Acesta a
fost rezultatul unei plangeri ridicate de asociatia nefumatorilor CAN impotriva unui centru
cultural din Oudewater cu o cantina adiacenta.In formularea verdictului, judecatorul a declarat ca
interzicerea fumatului in locurile publice specificate prin legislatia in vigoare se aplica si
institutiilor subventionate din fonduri publice.Facilitatile amenajate pentru catering din aceste
cladiri intrasi ele sub incidenta acestei legi. Conform hotararii judecatoresti, centrul cultural De
Klepper din Oudewater trebuie sa introduca in termen de trei luni o interdictie privind fumatul.
Pentru institutiile subventionate si cladirile cu baruri sau cu alte facilitati amenajate pentru
furnizarea proviziilor, verdictul judecatorului poate avea consecinte pe termen lung. M. de Witte,
un avocat din Amersfoort ce reprezintafumatorii cu reclamatii impotriva industriei tutunului,
asteapta sa rezolve mai multe cazuri similare. De exemplu, orice persoana care actioneaza in
judecata o piscina publica ce include si un bar cu loc pentru fumat are succesul garantat.

Fumatul in locurile publice este interzis din ianuarie 2004 pentru norvegieni. Interdictia
include si restaurantele si barurile, pentru a proteja chelnerii si persoanele care servesc masa.
Norvegia are deja una dintre cele mai stricte politici anti-fumat din lume, iar fumatul in locurile
publice, la locul de muncasau in transportul public a fost interzis inca din 1988. Potrivit

9
guvernului, principalul motiv ce se aflain spatele acestei restrictii il reprezintaprotectia
personalului si a oaspetilor. Inainte de introducerea interdictiei, barurile si restaurantele din
Norvegia trebuiau sa aiba zone separate pentru nefumatori.Norvegia este deja una dintre
societatile cu cele mai stricte reguli privind fumatul din Europa, cu interzicerea fumatului in
toate birourile si cladirile publice.In momentul actual, in baruri, restaurante, cafenele si hoteluri
exista zone special amenajate pentru fumatori, desi guvernul sustine ca 30% din autoritatile
locale nu efectueaza inspectii regulate ale acestor cladiri. Propunerea a fost avansata ca urmare a
unor presiuni insistente venite din partea sindicatelor lucratorilor din restaurante, care sustin ca
incidenta cancerului pulmonar in randul membrilor sai este mai crescutadecat in alte profesii,
datorita fumatului pasiv. In general, conform declaratiei ministrului sanatatii, in fiecare an in
Norvegia se inregistreazaintre 300 si 500 decese datorate fumatului pasiv.

Pana recent in Italia, fumatul era interzis in majoritatea locurilor publice, dar nu si in
restaurante si baruri. Guvernul a anuntat recent ca cei ce vor ignora restrictiile privind fumatul in
locuri ca cinematografe, spitale, birouri, scoli, autobuze si aeroporturi risca sa primeasca amenzi
cuprinse intre 25 si 250€. Politia italiana aplica legea anti-fumat.In Italia, politia a raspandit
anunturi pentru a impune o noua lege care interzice fumatul in locurile publice, inclusiv in baruri
si restaurante. Echipe speciale de politie au emis sute de amenzi fumatorilor. Conform noilor
prevederi ce vor intra in vigoare din acest an, contravenientii vor plati amenzi in valoare de pana
la 250€. Amenzile pot fi de doua ori mai mari dacase fumeaza in prezenta unei femei insarcinate
sau a unui copil. Proprietarii de restaurante si baruri vor plati amenzi de pana la 3000€ daca nu
vor reusi sa impuna respectarea noii legi.

Marea Britanie a interzis, incepand cu 1 iulie 2007, total, fumatul la locul de munca si in
spatiile publice, inclusiv in restaurante, cafenele si baruri. Studiile efectuate in Marea Britanie
arata ca interzicerea fumatului in locurile publice a determinat fumatorii sa se reorienteze spre
propriile masini. In aceste conditii, noul Cod Rutier britanic interzice total fumatul in masina.

Contextul romanesc

In Romania, fumatul nu este permis in institutii publice centrale si locale, institutii sau
unitati economice, de alimentatie publica, de turism, comerciale, de invatamant, medico-sanitare,
culturale, de educatie, sportive, toate mijloacele de transport in comun, autogari, gari si
aeroporturi, de stat si private, spatiile inchise de la locul de munca sau alte spatii prevazute de
lege, cu exceptia spatiilor delimitate si special amenajate pentru fumat din incinta acestora.
Legea 349/ 2002 prevede prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din
tutun prin restangerea fumatului in spatiile publice inchise, prin inscriptionarea pachetelor cu
produse din tutun, prin desfasurarae de campanii de informare si educare a populatiei,informarea
consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmeaza sa le achizitioneze, prin
indicarea in produsele finale a continutului de gudron,nicotina si monoxid de carbon,precum si
unele masuri privind utulizarea ingredientelor pentru produsele din tutun, avand ca scop
protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele nocive ale fumatului,
prevenirea raspnadirii fumatului in randul minorilor si asigurarea unui nivel adecvat al calitatii
vietii populatiei din Romania.10

10
http://www.anpcnet.ro/ro/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-349-2002.pdf consultat la data
de 29 ianuarie 2008

10
 Fumatul este permis in spatii special amenajate pentru fumat, din cadrul barurilor,
discotecilor, restaurantelor si alte spatii publice, cu respectarea urmatoarelor conditii obligatorii:
a) sa fie construite astfel incat sa deserveasca doar fumatul si sa nu permita patrunderea aerului
viciat in spatiile publice inchise;
b) sa fie ventilate corespunzator, astfel incat nivelul noxelor sa fie sub nivelurile maxime admise.

Aceasta prevedere nu se mai aplica in cazul in care proprietarii sau managerii barurilor,
restaurantelor, discotecilor sau al altor spatii publice, stabilesc si afiseaza avertismentul: “in
aceasta unitate fumatul este interzis!”. Acesti proprietari au obligatia de a pozitiona aceste afise
in locuri vizibile tuturor clientilor.
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul
Tineretului si Sportului elaboreaza si pun in aplicare programe nationale de educatie, inclusiv
prin mass-media, privind prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun.
Nerespectarea prevederilor stipulate in lege, se sanctioneaza cu amenzi contraventionale
incepand de la 100 lei si pot urca pana la 5000 lei.. De asemenea in cazul elevilor sau studentilor
contravenienti, pedeapsa poate consta in efectuarea a 20 de ore de munca in folosul comunitatii.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre directiile de sanatate
publica judetene si a municipiului Bucuresti, precum si de catre directiile de sanatate publica
regionale in transporturi, prin Inspectia Sanitara de Stat, si de catre reprezentanti ai Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
Legea 275/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.13/2003 privind modificarea
si completarea legii 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor
din tutun, prevede clar ca nerespectarea repetata a prevederilor Legii 349/2002, se sanctioneaza
cu suspendarea temporara a activitatii de catre organismele competente, pana la remedierea
situatiei care a dus la suspendarea activitatii.11
Autoritatea nationala pentru protectia consumatorului (ANPC) urmareste ca si Romania
sa se alinieze celorlalate tari europene iar acest lucru presupune interzicerea fumatului in baruri
si restaurante. ANPC isi propune sa verifice in ce masura prevedeerile Legii 349 au fost
implementate la nivel national.
Proprietarii de cafenele, baruri ori restaurante trebuie sa se asigure ca au depus toate
eforturile pentru a respecta prevederile legale. In caz contrar, acestia isi vor asuma chiar riscul
inchiderii temporare.
Initial, proprietarul locatiei gasite in neregula primeste o avertizare si un termen pana la
care trebuie sa aplice masurile necesare intrarii in legalitate. Daca la expirarea perioadei,
inspectorii OPC constata ca nu s-au intreprins masurile respective, acestia au posibilitatea sa
acorde amenzi cuprinse intre 1000 si 5000 lei noi. Mai mult decat atat, conform articolului 12,
aliniatul 2, din Legea nr. 349/2002, nerespectarea repetata a prevederilor articolului 3,
alininiatele 3 si 4, si ale articolului 5, se sanctioneaza cu suspendarea temporara a activitatii de
catre organismele competente, pana la remedierea situatiei care a dus la suspendarea activitatii.12
In cele mai multe dintre localurile romanesti nu exista zone de fumatori si de nefumatori
bine delimitate. Aproximativ 4000 de agenti economici, care reprezinta doau treimi din totalul
localurilor au primit sanctiuni contraventionale in urma unui control al Autoritatii Nationale
11
http://students.info.uaic.ro/~rrusu/fumatul_pasiv_legrom4.html#sus consultat la data de 29 iaunuarie
2008
12
http://209.85.135.104/search?q=cache:uhMzgQg-GCYJ:www.foodandbar.ro/semnal/fumatul-suspenda-
grav-activitatea.html+anpc+fumatori&hl=ro&ct=clnk&cd=1&gl=ro&client=firefox-a consultat la data de
29 ianuarie 2008

11
pentru Protectia Consumatorului. Amenzile si sanctiunile nu i-au speriat pe patronii localurilor.
Multe dintre localurile in care tinerii isi petrec timpul liber nu au delimitat spatiul celor fumatori
fata de cel al nefumatorilor. De asemenea nici ventilatia corespunzatoare nu se gaseste in aceste
localuri la fel ca si afisele care marcheaza zonele nefumatorilor. Lipsa unor regelmentari clare
privind amenajarea spatiilor pentru nefumatori in locurile publice ii poate determina pe patronii
de baruri, restaurante, discoteci sau alte spatii publice sa improvizeze.
Controalele desfăşurate au evidenţiat urmatoarele deficienţe:
- Lipsa delimitării spaţiilor publice pentru fumători, de cele pentru nefumători;
- Neasigurarea  ventilaţiei în spaţiile destinate fumătorilor;
- Delimitarea  spaţiilor  şi  ventilaţia  existentă nu asigurau  protecţia împotriva pătrunderii
aerului poluat în spaţiul pentru nefumători;
- Neafisarea marcajelor privind interzicerea fumatului, în spaţiile rezervate nefumătorilor.
- Neîndeplinirea la termenul acordat a măsurilor de remediere a deficienţelor şi intrarea în
legalitate.
Comisarul european pentru sanatate propune o lege care sa puna capat fumatului pasiv in
locurile publice. Date oficiale arata ca fumatul pasiv ucide aproape 79.000 de oameni anual in
Europa, unul din zece decese fiind legat de boli cauzate de tutun.13
Potrivit studiului KAP al Centrului pentru Politici si Servicii de Sanatate ( efectuat pe un
esantion de 2434, cu varste cuprinse intre 15-59 ani ) realizat in anul 2007,.avand ca scop
identificarea cunostiintelor, atitudinilor si practicilor la fumatul activ si pasiv si la prevederile
legislative in vigoare, se evidentiaza faptul ca 71,8% din cei intervievati au constiinte referitoare
la actele normativ privind prevenirea si combaterea consumului de tutun si 90,8% cunosc
legislatia privind fumatul in spatii publice.Aproape jumatate din persoanele care au fost in
ultimul timp intr-un bar, restaurant sau discoteca au afirmat ca spatiile delimitate pentru funatori
si nefumatori erau in incaperi separate, iar o persoana din cinci declara ca zonele delimitate
pentru fumatori si nefumatori sunt in acelasi loc, dar in zone diferite.
Mai mult de un sfert au declarat ca in ultimul loc public in care au fost nu exista spatiu
delimitat pentru fumatori si nefumatori.Cercetarea CPSS evidentiaza ca mai mult de o treime
dintre persoanele care au vizitat in ultimul timp o insitutie publica ( de invatamant, educatie,
sanatate, guvernamentala ) declara ca se fumeaza in spatii inchise si neamenajate pentru
fumatori.
Rezultatele acestui studiu arata foarte clar ca legea in vigoare nu este corespunzator
aplicata in Romania.14

b. analiza de stakeholders

Actori/grupuri de Interesul vis-à- Resursele de Capacitatea Pozitia vis-à-

actori vis de care dispun de mobilizare vis de
problema actorii a resurselor problema
Guvernul - Imbunatatirea Umane Mari
imaginii proprii Financiare Mari
13
http://64.233.183.104/search?
q=cache:4_aW24HlCSAJ:www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/01/070130_interzicere_fumat_ue.sht
ml+fumatul+in+locuri+publice&hl=ro&ct=clnk&cd=6&gl=ro&client=firefox-a consultat la data de 29
ianuarie 2008
14
www.cpss.ro consultat la data de 29 ianuarie 2008

12
 in randul Logistice Mari
electoratului Informationale Mari
- Ralierea la De putere Mari Pentru
normele UE (de decizie)
-Imbunatatirea
stari de sanatate
a populatiei
Proprietarii de - Sporirea Umane Mici Impotriva
localuri castigurilor din Logistice Medii
afacere Informationale Mici
ONG-uri cu -Realizarea Umane Medii
activitati companiilor de Logistice Medii Pentru
indreptate in informare prin Informationale Mari
directia incheierea de Financiare Mediu ↑
stoparii/diminuarii parteneriate
fumatului public_private
-Cresterea Umane Mici
Companiile profitului din Informationale Mari Impotriva
producatoare de vanzari Financiare Mari
tutun De putere Mari
-Implicarea ei Umane Mari
in programele Financiare Mici
de educare a Logistice Mici Pentru
Biserica populatiei... Informationale Mici

-Starea de Umane Medii

Ministerul sanatate a Financiare Medii spre
Sanatatii Publice populatiei Informationale mici Pentru
- mai putine De putere Mari
cazuri de boli Mari
spcifice celor
care fumeaza
pasiv-
micsoarea
aglomeratiei in
spitale si a
fondurilor
alocate pe acest
segment
-Alinierea Umane Mici
politicilor in Financiare Mari
domeniul Logistice Medii
Uniunea sanatatii Informationale Mari Pentru
Europeana publice la De putere Mari
standardele deja (decizie)

13
 existente in
tarile membre.
ANPC - Promovarea Umane Medii Pentru
imaginii Financiare Mici
institutiei / Logistice Mari
cresterea Informationale Medii
increderii De putere Mici
populatiei in (decizie)
institutie
- Imbunatatirea
calitatii
activitatilor
institutiei in
domeniu
Organizatiile - Protectia Umane Medii Pentru
pentru protectia mediului prin Financiare Medii spre
mediului diminuarea Logistice mici
fumatului, ca Informationale Medii
sursa poluanta De putere Mari
Ministerul - Protectia Umane Mici Pentru
Mediului mediului prin Financiare Medii
diminuarea Logistice Mici
fumatului, ca Informationale Medii
sursa poluanta De putere Mari
Populatia - Igrijirea Umane Mari Pentru
nefumatoare sanatatii propriiFinanciare Mici
si a semenilor Logistice Mici
Informationale Mici
De putere Mari
(de influenta a
factorilor de
putere)
Populatia - perpetuarea Umane Medii Impotriva
fumatoare fumatului ca Financiare Mici
pattern Logistice Mici
comportamental Informationale Mici
De putere Mari
(de influenta a
factorilor de
putere)
Agentia Nationala -organizarea Umane Medii Pentru
Antidrog de campanii Financiare Medii
impotriva Logistice Mici
fumatului Informationale Mari
-coordonare De putere Medii
cu

14
 interesele si
devizele
agentiei

c. alternativa(1)

Pentru realizarea obiectivelor proiectului propunem urmatoarele masuri cu actiune

corelata, pe termen mediu si lung, in vederea imbunatatirii legii si a activitatilor de
control a fumatului in spatiile publice:

 Cresterea numarului de locuri pentru nefumatori in baruri, restauramte,

discoteci si alte spatii publice cu destinatie similara (pe care le vom numi
generic localuri)

Propunem introducerea in lege a unui paragraf cu privire la ponderea spatiului alocat

pentru nefumatori din capacitatea totala a localului. Multi nefumatori evita localurile ca
medii de interactiune umana din cauza ca locurile rezervate lor sunt in cele mai multe
dintre cazuri fie foarte putine (sau improvizate de propietarii localelor), fie insufiecient
aerisite (un alt aspect prin care este incalcata legea). Pentru a evita acest fenomen de
discriminare a populatiei nefumatoare in localuri, consideram ca ar trebui sa se stipuleze
in lege ca numarul de locuri pentru nefumatori sa fie egal cu numarul de locuri pentru
fumatori. In Legea 349/2002 in vigoare se precizeaza la art. 3 paragraful 2 ca fumatul in
spatii publice inchise este permis numai in locuri special amenajate si ca aceste spatii
trebuie sa fie ventilate corespunzator, astfel incat sa nu permita patrunderea fumului din
celelalte zone ale localului, insa nu se precizeaza nimic cu privire la marimea acestor
spatii alocate nefumatorilor.

 Optimizarea sistemului de control si monitorizare

Un obiectiv esential este eficientizarea controalelor realizate de ANPC, in vederea

depistarii situatiilor de nerespectare a legii cum ar fi spatiile pentru nefumatori insuficient
sau inefiecient ventilate, locuri pentru nefumatori improvizate etc.

 Marirea sanctiunilor prevazute de lege

Corelata cu masura precedenta apare necesitatea majorarii sanctiunilor prevazute de

lege pentru cazurile de nerespectare a conditiilor mai sus amintite.

 realizarea unor programe riguroase de educare a populatiei cu privire la

efectele fumatului pasiv asupra straii de sanatate.

In acest moment, desi legea prevede realizarea unor programe de educare a populatiei
cu privire la efectele nocive ale fumatului si, implicit, ale fumatului pasiv, credem ca
numarul lor nu este suficient, iar efectele sunt foarte putin notabile, de aceea propunem

15
implementarea unor programe riguroase in acest sens, prin realizarea de parteneriate
public-private. Parteneriatele dintre ONG-uri si guvern in acest caz s-ar dovedi utile din
cel putin doua puncte de vedere: pe de o parte, ar creste sansele de investire cu succes a
fondurilor prin apelarea la know-how-ului actorilor privati specializati si, pe de alta parte,
ar permite o mai buna monitorizare a evolutiei fenomenului fumatului pasiv si a
implicatiilr sale la nivelul starii de sanatate a populatiei.

Aceste masuri sunt gandite ca o alternativa la interzicerea totala a fumatului in

spatiile publice inchise si-si gaseste ratiunea in motive care tin de configuratia socio-
culturala a societatii romanesti actuale. Intr-o tara ca Romania, in care ponderea
fumatorilor din numarul total al populatiei este in genereal considerabil mai mare decat in
alte tari europene, o masura drastica precum cea a interzicerii totale a fumatului in
spatiile publice ar crea nemultumiri la nivelul opiniei publice, care s-ar putea transforma
in conflicte social-politice, cu implicatii negative asupra guvernarii.

d. alternativa(2)

Acesta alternativa se refera la adopatrea unei legi, dupa modelul spre care se tinde
acum in Uniunea Europeana, si anume interzicerea toatal a fumatului in oricare
spatiu public, incluzand aici localurile, barurile si cafenelele.
O astfel de legislatie a fost adoptata deja incepand cu 1 iulie 2007 in Marea
Britanie si urmeaza ca si Franta si inca cateva state sa o adopte.
Noua lege trebuie vine sa inlocuiasca complet articolul 3` din legea 349/2002 cu
modificarile si completarile ulterioare cu privire la spatiile publice in care se poate
fuma. Daca legea interzice fumatul in spatiile publice, exceptand spatiile special
amenajate pentru fumat care respecta prevederile articolului 3, alin. 2., lit. a, b si c, in
edera atingerii obiectivelor mentionate in cel mai eficient mod posibil , se propune
interzicerea completa a fumatului in oricare spatiu public, incluzand barurile,
cazinourile, restaurantele, discotecile şi alte spaţii publice cu destinaţie similară.
Avantajele pe care o astfel de masura le-ar oferi sunt:
o ralierea la standardele Uniiunii Europene si a tarilor dezvoltate, fiind si un
bun element pentru imagine Romaniei in afara;
o Asigurarea celei mai eficiente protectii a persoanelor fumatoare in spatiul
public inchis, prin interzicerea totala a fumatului in astfel de zone. In
momentul de fata se considera ca fumatul este cauza a 15% din rata
mortalitatii in UE.
o Pe termen lung, este varianta cu cea mai mare posibilitate de reducere a
incidentei bolilor provocate de fumatul pasiv si, repectiv a costurilor de
tratare si spitalizare.In UE, costurile zilnice ale bolilor cardiovasculare
care sunt estimate la 463 milioane euro. Considerand o expunere mai mica
a populatiei nefumatoare, se pot reduce costurile in domeniul
tratatamentului bolilor specifice.
o Creaza premisele micsorarii numarului de fumatori activi prin limitarea
maxima a locurilor in care sa-si desfasoare viciul.

16
 Completari si necesitati: Noua lege care interzice in totalitate fumatul in spatiile
publice trebuie sa fie completata de o serie masuri de control si sanctionare a
nerespectarii prevederilor legale. De asemenea, va fi necesara o reeevaluare a
sistemului de sanctiuni, care sa atinga un cuantum suficient incat sa nu ofere
posibilitate de fraudare sau nerespectare a legii.
Dificultati de implemenare – analiza de impact: Aceasta perspectiva radicala de
protejare a nefumatorilor in spatiile publice poate crea nemultumiri majore din partea
diferitelor grupuri de interes : companiile producatoare de tutun, proprietarii de
baruri etc. care prevad un risc mai mare a pierderii unui mare procent din venturi. De
asemenea, persoanele fumatoare pot opune rezistenta intrucat se pot simti ingradite
si discriminate de prevederile acestei legi.

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR:

Criterii//Alternative Situatia actuala Alternativa 1 Alternativa 2

Eficacitate 2 5 4
Beneficiul adus 2 4 5
societatii
Gradul de support 2 4 1
din partea societatii
civile
Total 6 13 10

Scala: 1 = mica
5 = mare

Situatia actuala:

 Eficacitate: 2, deoarere este evident ca actualui sistem de control a fumatului in

spatiile publice este defectuos, cu nereguli in ceea ce priveste implementarea
legislatiei in vigoare. Adesea legislatia incompleta si controalele insuficiente dau
posibilitati de fraudare a legii proprietarilor de localuri.

 Beneficiul adus societatii: 2, pentru ca in momentul de fata o foarte mare parte a

populatiei nefumatoare este expusa efectelor nocive ale fumatului pasiv.

 Gradul de support din partea societatii civile: 2. Aparent, gradul de suport din
partea populatiei a situatiei actuale pare sa fie ridicat. Totusi, consideram ca o
astfel de concluzie este datorata unei erori de perceptie data de faptul ca
majoritatea persoanelor care frecventeaza localuri/baruri sunt in momentul de fata
fumatori, ori reportat la numarul total al populatiei, statisticile arata ca in Romania

17
 exista mai multi nefumatori decat fumatori, respectiv, mai multi potentiali clienti
ai localurilor.

Alternativa 1:

 Eficacitate: 4. Fiind vorba de mai multe masuri complementare, se asigura un mai

bun control al fenomenului, evitandu-se masurile drastice, intruzive, iar
proiectarea lor pe termen lung favorizeaza realizarea unei schimbari nu doar de
suprafata si, prin asta, efemera, ci a uneia de prfunzime.

 Beneficiul adus societatii: 4, pentru pe termen lung ar conduce la o imbunatatirea

a strarii de sanatatate a populatiei

 Gradul de support din partea societatii civile: 4, deoarece aceatsa este o masura
care ar multumii ambele categorii de pop

Alternativa 2:

 Eficacitate : 4, deoarece o astfel de masura produce efecte immediate, vizibile.

 Beneficiul adus societatii: 5, asigura in totalitate protejarea nefumatorilor in

spatiul public

 Gradul de support din partea societatii civile (nivel subiectiv): 1, deoarece ar

atrage nemultumiri majore din partea fumatorilor, a fabricantilor de tutun si a
proprietarilor de localuri.

7. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Problema fumatului in spatiile publice este fara indoiala una dintre cele mai
actuale pe agenda publica, si mai ales institutionala a tarilor dezvoltate. Riscurile
fumatului pasiv sunt de necontestat iar presiunile populatiei nefumatoare ingrijorata de
starea proprie de sanatate si a diferitelor organizatii atat guvernamentale cat si
neguvernamentale, interne si internationale, interesate de un mediu curat si de incidenta
cat mai mica a bolilor cauzate de tutun, arunca problema fumatului in spatiile publice in
locurile fruntase ale ierarhiei agendei institutionale in Romania.
Alternativele propuse de noi sunt cele mai indicate pentru a rezolva intr-un mod
cat mai eficient si durabil problema efectelor fumatului in locurile publice asupra
nefmatorilor.
Din analiza alternativelor reiese ca alternativa numarul 1 este cea mai eficienta
tinand cont de contextul politic si social in care Romania se afla la ora actuala. Desi
eliminarea totala a fumatului din spatiile publice inchise , masura sustinuta prin
alternativa numarul 2, poate fi mai eficienta pe termen lung, impactul acesteia in
Romania zilelor noastre nu va fi pozitiv,

18
 In schimb, alternativa numarul 1, completarea legislatiei intr-o modalitate
echitabila, asigura aceesul ambelor tabere (fumatori si nefumatori) la resursele dorite. De
asemenea, implementarea corecta a unei legislatii va avea efecte pozitive asura imagii
Romaniei in cadrul Uniunii Europene.

Metodele de cercetare folosite in efectuarea propunerii de politici publice pot fi

urmatoarele:
o Ancheta sociologica si sodajul de opinie
o Observatia
o Analiza documentelor
o Analiza secundara de date

19