Religie

Mănăstirea „Sfânta Ana” - Rohia, Maramureș

Articol principal: religia în România.

Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase,
principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor.
[154]
 Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională,
respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de
asociațiile și cultele religioase.[155]
Biserica Ortodoxă Română este instituția religioasă din România cu cel mai mare număr de
credincioși. Biserica Ortodoxă, cu tradiții de aproape două milenii, are rădăcini adânci în
domeniul cultural și social din România. Ea este o biserică autocefală care se află în comuniune
cu celelalte biserici ortodoxe. Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,45%, s-a
declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2011,[156].
Ponderea comunităților religioase aparținătoare altor ramuri ale creștinismului este
următoarea: romano-catolici (4,62%), reformați (3,19%), penticostali (1,92%), români uniți (0,8%)
și baptiști (0,6%).[156] Astfel, populația creștină din România reprezintă 99,5% din totalul populației
țării. În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari.
[157]
 Credincioșii musulmani din România sunt în număr de circa 70.000, dintre care 85% trăiesc
în județul Constanța, 12% în județul Tulcea, iar restul în diferite centre urbane
ca: București, Brăila, Galați, Călărași, Giurgiu, Oltenița, Drobeta-Turnu Severin etc.[158] De
asemenea, la recensământul din 2011, în România existau 3.519 de persoane de
religie mozaică, 20.743 de atei și 18.917 persoane fără religie.[156] Rata ateismului este în
creștere, însă și așa, aceasta este una dintre cele mai scăzute din lume. 59% dintre atei locuiesc
în București sau în alte orașe mari și foarte mari.[159] Un cult relativ nou, recunoscut oficial abia în
anul 2000,[160] este reprezentat de Martorii lui Iehova. Acesta atrage din ce în ce mai mulți adepți
în fiecare an.[161] La recensământul din 2011, 49.820 de persoane (aproximativ 0,26% din
populația României) făceau parte din acest cult.[156]
Până la Unirea din 1918, cea mai mare parte a populației din Transilvania era formată din
credincioși ai Bisericii Române Unite cu Roma,[162] ca urmare a trecerii unei mari părți a românilor,
până atunci ortodocși, la Biserica Romei, la sfârșitul secolului al XVII-lea.
[163]
 Catolicismul și protestantismul sunt prezente mai ales în Transilvania și Crișana.[164] De pildă,
în județele Arad și Bihor este cea mai mare densitate de credincioși ai cultului baptist din
România, aceștia întrunind 3,41% (14.700), respectiv 3,81% (21.934) din totalul populației
acestor județe.[165] De asemenea, în România există și alte culte, precum ortodocșii pe stil
vechi și cultul armean.
În august 2010, în România existau 18.300 de biserici[