Anul X

Apri lie 1941

Redactia
Corpul
Administratia GRANICERUL"
Telefon : 2.65.80 pentru educatia ostau1ui

DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU, SF. EVANGHELIE,

PREZENTATA DE P. S. S. CIOPRON, EPISCOPUL ARMATEI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANUL X 4 APRILIE 1941
G

MAREA SERBARE DIN ZIUA DE 25 MARTIE

IN VICTORIEI DIN
Domnul General Ion Antonescu, Conducätorul care prezintä Evanghelie, ce este säru-
cinste§te pe eroi. de Conducätorul Statului cu mare cucernicie.
ziva de 25 Martie 1941, a avut Serviciul religios.
Piata Victoriei prezenta Domnului General
Antonescu, Membrilor Guvernului, Reprezentan- Intr'o atmosfer de inaltä credintä adâncä
tilor Bisericii Armatei, cadru inältätor,
solemnitatea decorärei cari s'au distins,
ajutoarelor acordate familiilor eroilor
cäzuti, a celor räniti cu ocazia turburärilor ce au
avut in zilele de 21-23 lanuarie 1941.
Piata Victoriei se gäsesc adunate trupe cu
cirapele dela toate unitätile din tarä.
Patriarhul Nicodim,
nului, Reprezentantii Armatei Autoritätilor
vile, s'au adimat aci dela ora 9,45 in
rea Conduatorului Statului.
Din partea M. Regelui era prezent Domnul
Colonel Adjutant Mardare
Sosirea General Ion Antonescu,
ducatorul Statului. IN TIMPUL SERVICIULUI RELIGIOS

reculegere P. S. Episcopul Armatei incepe

cierea serviciului religios.

CONDUCATORUL STATULUI TRECE IN REVISTA TRUPELE

La ora 10 Conducätorul Statului,

i-se onorul in sunetul muzicilor mili- OFICIEREA SERVICIULUI RELIGIOS
tare, trece in revistä trupele, care a luat
tribuna oficialä. Episcopul Armatei este inconjurat, de un mare
Doninul General Ion Antonescu a fost sobor de preoti militari, din mai multe garni-
pinat de P. Ciopron Episcopul rmatei, zoane din

www.dacoromanica.ro
50 GRANICERUL
Raspunsurile au lost date de corul Sfintei Pa- pentru desvoltarea de
ce sä caracterizeze Armata, simt
S. S. Episcopul Ciopron al Armatei a citit obliga a multurni din donatorilor,
Rugaciunea de multumire" pentru ocrotirea M. nu mimai numele celor recompensati,
S. Regelui, a Tärii a Statului. dar numele intregei Armate
Pentru recompensarea meritelor osta5ilor, d.
Cuvântarea D-lui General de Corp de Armatá neral Ion Antonescu cu aprobare
Iambic!, Ministrul Nationale. jestätii Sale Regelui, a
Decorarea cu Virtutea de Rasboiu",
Ofiteri, Post-Mortem, a tuturor celor cari au cu oca-
Sub-of iteri, zia rebeliunii 21-23 lanuarie.
Soldati. Decorarea cu Virtutea de Pace", a
Furtuna care de un an jumätate oiiterilor trupei cari au fost sau au
träna n'a crutat Tara tat cu in actiunile rebelilor.
ce fondurilor adunate,
Grele au fost sacrificiile impuse Romaniei, d. General
mai grele stint suferintele morale ce le-a Antonescu a
rat Natia indeosebi Armata care, de se acorde o prim in bani de 20.000
a-5i datoria, a trebuit asiste lei pogoane in
toamna anului trecut, la granitelor, cu familiilor, - copii sau
pumnii dar cu arma la picior. - celor Cizuti la precum
Pentru ca suferintelor sä fie infirmi; orá5enilor, cererea
in fund, inceputul acestui ne-a mai adus cea echivalentul in pentru unui
mai dureroasä problemele ce se pot
armate: de a interveni cu contra unor sa se depunä 50.000 lei pentru
fiecare copil, bani cu care la timpul säu, sä-5i
La aceste probleme, de ¡dureroase, o
Armata a fast. ca intotdeauna, prezentä la se dea r'Anitilor o in de
tone. 20.000 lei, sate, plus o
Incepând din luna un celor ora5,
pierdut:
cinci
anul trecut, Armata
9 sub-ofiteri,
11 subofiteri
53
98
-- echivalentul in bani.
Suma a ce se vor
se la 19.360.000 lei, la care se
cele 44 donate de Societatea
5ita.
Osta§i
donatiunile au ajuns la suma totalá
Ne-am adunat aci ca odatä de 29.200.000 lei, un disponibil de
moria celor cázuti la latorie sä cinstim, din 9.840.000 lei, care va in fel
D-lui General Antonescu, Conducatorul de azi
Statului, deosebit, pe cei precum
pe 138 74 sub-ofiteri 717 Domnule General
s'au distins indeplinirea datoriei.
Ziva de azi devine astfel, acest an, zi tuturor sol-
datoriei implinite, o serbare de o datilor rog primiti expre-
moralä de o frumusete siunea mai respectoase simtite multumiri,
mai ales prin insemnatele mijloace pentru de dragoste pe care o
ne5ti destinate a mic5ora grijile celor ajun5i in din punctele de vedere, care
suferintä, au fost realizate din contributii bene- gäsit astäzi o truinoasä expresiune.
vole, din colturile insolite de Vä asigur Annata va intotdeauna acolo
dovezi ale unui patriotism Linde o va cere Regele, Tara Conducatorul Ei,
nu rare ori duios. tie amenintarea du5manului va veni
Serbarea de azi caracterul dinäuntrul granitelor.
intre Natiune care va o pro-
mitem solemn, ¡ustifice cum se cuvine, Ostasi
oriunde, consideratia dragostea de care se Dati expresiune sentimentelor voastre, cari
simte inconjuratä. din nou caracterul sfantului de fidelitate,
nieritului este de cea mai mine:

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 51

Majestatea Sa Regele! face nu ca o pentru

Majestatea Sa Regina vostri, ci ca o mustrare a ace-
d. General Ion Antonescu, ConducAtorul cari, in copiii, in in fratii
Statului. vostri, au tras in propria
! trie.
nu nitati, toll si sä nu
Cuvántarea Domnului General Ion Antonescu uite nimeni, Regele poporul e-
depse,5te.
Regele pe acei cari au
indurerati, eri. simbol al
au continuer,
nobila Sa Tara cu mine, pe cari au mers pe care
Generaiii Armata se cu respect trebue urmeze urrnasii.
cu pietate celor cari au murit färä In drurnul cätre vecinicie in lupta pentru
cumpáneascá pentru pentru intregire, cântä-
Rege, pentru pentru ogoare, pentru färA a nenumArati
ordine pentrti pentru libertate pentru martiri eroi in ei istovitor, Jar izbAvitor,
proprietate. culmile de care o duce, greu
dar sigur, chinuitor
dreptul sträduinta puterea.
culrni vom ajunge, fiinki nu
fi nu va putea greutate care ne
Am pus de ani ne apropiem de ele.
lupta de va nevoe un de
ani. ne pe ele.
svarcolirile, nid nici
rile nu ne Intimideaza.
Acei ce au reinviat in astäzi in ra-
porturile cei lipsiti apärare, teroarea
a lumii de vor fi
fie siguri, contemporani pedep-
sill Je istorie cum
Eu m'am in unei situatii
CUVÂNTAREA GENERAL ION ANTONESCU poporul nu am accegtat-o ca
finitivä nu o vom accepta niciodatä.
Regele Tara, guvernul mine, am Nu va fi liniste acest colt al Europei, -
genunchiat pe mormintele cei nu va fi dreptatea in timp nu
ce mor la sunt de icoanele i-se va face sau va dreptate poporul
noastre sfinte, icoanele luminoase ale Patriei. mânesc.
Cu mâna lui mângaetoare, Regele pune se face.
pe fruntea cununa de lauri pe Acest lucru prin mine odatä
care nu are s'o poarte acela care mine, toti aceia cari au vieti de jertfit.
cade luptând pentru mine, dintre voi, la
Regele prin mine, cinsteste räsplateste mai al acestei Tärii le avem
pe soldatii pe voi, dragi ostasi, este gata de toate jerr-
vrednicului. fele, i-se jertfele; tie
demni mândri de gestul Regelui fiti respecte onoarea, dar i-se respecte
un exemplu.
lar poporul, intotdeauna recunoscätor, räsplä- Regele,
teste cu lui dania Oastea Rornâniei,
lui neimpusä, pe acei frati indurerati Traiascä
cerniti, care plätind, prin grin copii,
prin prin sotii tributul
suferinta pentru salvarea Decorarea
ridicarea neamului au
propriul tribut. D. Boiteanu, Secretarul al
Primiti, mândre darul pe care Natiunea nisterului Nationale, a citit prin

www.dacoromanica.ro
52 L

care M. S. Regele la
Statului, decoreazä diferite ordine ostasii
räniti pe cei cari distins.
limp se citeste decretul, ofiterii delegati
aseazä pe piepturile ostasilor decoratiile.
Distribuirea daruritor familiilor celor cäzuti
ränitilor.
D. general Niculescu-Cociu, citeste lista fami-
liilor celor morti la precum a ostasilor
räniti.
Toti prin fata Donmului General Antonescu,
le inrnâneazä un sume dela
20 mii lei. Celor sate li-se douä
pogoane pärnânt un plug; celor dela
DEFILAREA
oras, echivalentul bani.
Phigurile se aflau in Piata Victoriei, pentru ca
posesorii sä le rimire.
Celor räniti, unii in altii fär câte-o mänä,
li se recompense in bani.
ostasilor morti au lacrimi in ochi. Sunt
pärinti, copii cari pierdut
scumpi
D. General Antonescu le cuvinte
mângâere dupä ce dä fiecäruia daruri,
du-le mâna.
Este imp resionant numärul d'e
gräniceri pe care Suveranul Con-
ucAtorul i-a cinstit in zi
bätoare decoratiuni pen-
tru devotamentul simtämânt
dragoste de Patrie, ConducAtor, ce au
tat in indeplinirea

Defilarea latá iubiti ostasi cum au fost cinstiti

cätre M. Regele Statului,
Dupä terminarea solemnitätei Domnul General ostasii cari fäcut dtre
Ion Antonescu, Conducätorul Statului, a Gräniceri pe toate trontierele sä stri-
defilarea diferitelor unitäti lin totii tot sufletul iragostea noasträ:
drapelele frunte, care s'au prezentat M. S. Regele Mihai
tinutä ireprosabilä. Sä M. S. Regina Mamä Elena.
terminarea paradei, ConducMorul Statului Sä Domnul General Ion
a päräsit Plata Victoriei, in aclamatiile nesfârsite ducätorul Statului.
ale Armatei V. R.

AJUTOARELE IMPÄRTITE FAMILIILOR OSTA$ILOR MORTI CELOR

IN REBELIUNEA DIN IANUARIE
morti invalizi, precurn 2 Ha. sau echivalentul bani a celor
rebeliunea din Ianuarie, au prirnit cari ca ocupatie agricultura, pentru injghebarea
ajutoare:
unui comert.
invalizi: 5o.000 lei de fiecare copil, depusi
20.000 in bani; la C. E. C. ce se vor ridica de copii la majorat.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 53

20.000 lei, I plug, pereche boi; Nic.

Fruntas, 6o.000 lei; M. Gh.. Fruntas,
lei in lei, plug, pereche boi; D-tru,
Una pereche de un plug sau echivalentul 6o.000 lei; Sfabu Gh., 6o.000 lei;
bani pentru cei cari n'au ocupatie agricultura. Mircea, Fruntas, 6o.000.lei. Ghiorgulescu C-tin, Frun-
tas, 20.000 lei, plug, pereche Zaharia Joan,
TABLOU DE OSTABII RÂNITI CARI AU PRIMIT
Fruntas, 6o.000 lei; Trifan Tänase lei,
AJUTOARE
plug, pereche Soldat
Joan, Locot. 6o.000 lei; Dumitrescu lei, plug, pereche boi; Joan,
Locot, 60.000 lei; Teodorescu P., Lt. rez.. 20.000 plug, pereche boi; Barlea Mihai
lei; Dragomir, 6o.000 lei; Soldat, 20.000 lei, plug, pereche boi; Petreanu
Vasile, Adj. 6o.000 lei; Popa Augustin, Plot. Corvin, Soldat lei, plug, pereche
Maj. lei; D-tru, Plot. jandarmi 6o.000 S. Nicolae, Soldat 6o.000 lei; Predan Joan
lei; Buricea Alex., Plot. Jand. 6o.000 lei; Soldat, lei, plug, pereche boi; Mogai
Plot. Jand. 6o.000 lei; RAdoi Alexandru, Serg. colae, soldat, lei, plug, pereche boi; Popa
Maj. 6o.000 lei; Vasile, Serg. Maj. 6o.000 Gavril, soldat, lei, plug, pereche boi; Ma-
lei; Popa Eronim, Serg. Maj. 6o.000 lei; Ambrozie Va- ria Joan, soldat, lei, pereche boi, I plug;

PRIMESC AJUTOARELE PRIMESC AJUTOARELE

sile, Serg. Jand. 6o.000 lei; Petre, Serg. Jand. Soare Gh. soldat, lei, plug, pereche boi;
6o.000 Popescu Eugen Serg. Jand. 6o.000 lei; Zaharia C-tin, soldat, un plug, pereche
Briceag Nicolae, Serg. 20.000 lei un plug boi; Stancu D-tru, soldat, lei, plug,
reche boi; Rädoi Joan, Serg. 20.000, plug, boi; Racu loan, soldat, 20.000 lei; plug,
pereche boi; Dumitru, Serg. lei, pereche boi; Gherdan Gh., solctat, lei,
plug pereche loi; Vasile, Serg. 6o.000 lei; boi; Jilavu Const., soldat. 20.000 lei,
C-tin, Serg. 20.000, lei, plug, pereche plug, pereche boi; Dumitrache soldat,
Olteanu Joan, Serg. T. R. 20.000 lei, plug, lei, plug, pereche Alexandru,
pereche boi; Baba Nicolae, Serg. 20.000 lei, plug. 20.000, lei, plug, pereche boi; Vasile, sol-
pereche boi; D-tru, Serg. 20.000 lei, I plug, dat, 20.000 lei, plug, pereche boi; Buta C-tin,
pereche boi; Timu Alexe, Serg. plug, soldat, 20.000 lei, plug, pereche boi; Manea
pereche boi; Vlaicu D-tru, 20.000 lei, I soldat, lei; C-tin 6o.000
plug, pereche boi; lu Caporal, 20.000 Marin D-tru, soldat, 6o.000 lei; Cazacu Const., soldat,
lei, pereche boi; Sandu 20.000, lei; plug, pereche Ila.scu Vasile,
plug, pereche boi; Zandropol Caporal, 6o.000 Serg. 20.000 lei, plug, pereche boi; Ghica
lei; Croitoru Spirea, lei, I plug, colae, soldat, lei, plug, pereche Petre
pereche boi; Dobre Gh. Joan, lei, Gh., soldat, 20.000 lei, plug, pereche boi; Acu-
plug, pereche Dosoftei Caporal, 20.000 vioasei Vasile, soldat, lei, plug, pereche
lei, plug, pereche boi; Nica Alexandru, Caporal, Boiasu Joan, soldat, 20.000 lei, plug, pereche boi;
20.000 lei, I plug, pereche boi; Mocanu Vasile, Gh. 6o.000 lei; Mititelu Serg.
Fruntas, 20.000 lei, pereche boi, plug; lei, plug, pereche Istoc Gh. Serg,
Fruntas, 6o.000 lei; Cretu Gavrilg, Frunta4, 20.000 lei, plug, pereche boi; Ciogu Gh., Serg.

www.dacoromanica.ro
54 UL
20.000 lei, plug, pereche boi; Märculescu Joan, lescu C-tin, lei ha. familia
Serg. 60.000 lei; Chiriac Costicä, Serg. 20.000 Bordea M. Gh. lei 2 ha. familia
plug, pereche boi; Macri Serg. ay., sold. Lucaci August, lei ha. fami-
6o.000 lei; Chirilä Gh. fruntas, 20.000. lei, plug, lia Serg. Gantä 20.000 lei 2 ha.
pereche boi; Andrei Teodor, 20.000 lei, familia Serg. Gh., 20.000 lei 2 ha.
pereche boi; Joan, soldat, 20.000 lei, mfint; familia Serg. Bäetanu D-tru, 20.000 lei 2
plug, pereche boi; Iordänescu ha. pämänt; familia Mihäilescu M. 20.000 lei
6o.oco lei; Besliu Vasile, 20.000 lei, plugi, 2 ha. familia sold. Nitä, lei
pereche boi; Manole Gh., soldat, 20.000 lei, ha. familia sold. Florea Vasile, 20.000
pereche boi; Stoica Mihai, soldat, lei, lei 2 ha familia sold. Calea Costache,
plug, pereche boi; Filipiuc soldat, 20.000 lei 2 ha. familia sold. Anghel
plug, pereche boi; Irofte C-tin, soldat,, Florea, 20.000 lei ha. familia sold. Cor-
20.000 lei, plug, pereche Irimia Teodor, Ilie 20.000 lei 2 ha. familia sold.
soldat, 20.000 lei, plug, pereche boi. Moldoveanu Vasile, lei 2 ha.
milia sold. Trandafir, 20.000 lei 2 ha.
TABLOU DE OSTASII INVALIZI FAMILIILE familia Cerchezan 20.000 lei 2 ha.
TASILOR MORTI CARI AU PRIMIT RECOMPENSE familia sold. D-tru, 20.000 lei ha.
Familia Med. Marin, 170.000 lei; pärnânt; familia invalid caporal Constantin loan, 20.000

VADUVELE PRIMESC AJUTOARELE PLUGURILE DARUITE OSTASILOR

familia Plot. T. R. Marinescu A. 120.000 lei 2 lei ha. familia invalid Ciortan C-tin
familia Serg. Major loan V. D-tru 20.000 lei ha. familia cäpitan
20.000 lei Ha. familia Serg. Burcea loan, 170.000 lei; familia sublt. Dragomir Alex.
Stefan, 20.000 lei ha. familia lei; familia Plot. Antohi Joan, 220.000 lei; familia
Gäbriceanu Florea lei Plot. Dobre Cristache, lei; familia plot.
familia sold. Oprea loan, lei ha. nolache Panait, lei; plot. T. R.
familia Grancea loan, 120.000 lei pescu lei; familia serg. maj. Ploscaru I.,
ha. familia sold. Grecu Vasile, 20.000 120.000 lei; serg. T. R. Briceag Petre,
ha. familia sold. Soare Ilie, 220.000 lei lei; familia serg. Väleanu M. Joan 170.000 lei; fami-
ha. pámânt; familia sold. Radu Gh. loan, 120.000 lia serg. Bogatoniu loan, 120.000 lei; familia capo-
lei ha. familia caporal Stefanovici C. ral loan, lei; familia serg. Micu C.
lei ha. familia caporal Gh., 120.000 lei; familia caporal Breban Gh. loan,
gineanu Gh. 20.000 lei ha. familia sold. Sandu S. Mihai, lei
sold. Voicu Sandu, 70.000 lei ha. 2 ha. familia Mihai Toader, 20.000
familia sold. D-tru, 70.000 lei douä ha. 2 familia sold. Marin Gh. 20.000
sold. Vasile 70.000 lei ha. 2 ha. familia sold. Stoica Ilie, 20.000 lei
familia Serg. Gardea Pavel, 20.000 lei 2 ha. familia sold. Marin Ilie, 20.000 lei
doui ha. familia Dogaru 20.000 lei 2 ha. familia sold. Tänase Joan,
douii ha. familia frunt. Grigorescu Joan, 20.000 lei 2 ha. sold. Nicutescu D-tru,
ha. ränit fruntas. Oprica Vasile, 20.000 lei 2 ha. pämänt; sold.
120.000 lei 2 ha. familia caporal I. lei 2 ha. familia sold.

www.dacoromanica.ro
 55

Anghel, 270.000 lei; familia sold. Dinu Vasile, lei 2 ha. invalid sold. Mo-
170.000 lei familia sold. lag-hi Pavel, Gh. Nicu, lei 2 ha.
120.000 lei 2 ha. invalid serg. Constanti- Negrescu A. 220.000 lei; familia serg. maj.
nescu C. 20.000 lei 2 ha. invalid serg. Popescu N. 120.000 lei; familia plot. Jefciuc Spiridon,
Schiaucu 70.000 lei 2 ha. invalid 170.000 lei; plot. Grigore Marin, 120.000 lei;
caporal V. lei ha. familia serg. Vasile lei 2 ha.
invalid Nicolae, lei; invalid

PAGINA
CE CRUCEA LUI HRISTOS ?
1. Domnului Hristos insernneazä pe 3. lui Hristos, räscumpArarea
care a pe Ea, pe lisus Hristos. Crucea, care s'a fäcut prin ui mântuirea
de a pätimi Domnul pe Ea era un instrument consecintele acestei räscumpArAri;
de cum este ghilotina, cari sunt adicä iertarea pdcatelor care se dä dar la
instrumente pentru omorirea condamnatilor la cu Dumnezeu, la care
moarte. pe cruce se aplica de ro- care este chemat suflet; reinoirea sau naste-
mani cazuri grave spre rea din nou, care este in strânsä cu
hotilor, omoritorilor de oarneni, a cuvânt mântuirea orne-
a robilor cari de la stäpânii nesc.
astdzi Cruce este un de 4. Crucea mai prigonirile
se pune deasupra Bisericilor impodobeste cari se din cauza lui lisus Hristos. Este un
acelora cari socoteste vrednici adevär cert constatat din faptele lucrurilor,
de cinste, dacä deasupra coroanei sceptrului toti aceia voiesc cu cucernicie
cultul cinstirea aceasta le-a lisus Hristos, vor (II Timot. 3, 12).
pentrucä pe Ea a Domnul lisus Hristos. cineva chip evlavios
Deaceea niciodatä nu trebue se Cru- intocmai cum pretinde imputerniceste Domnul
cea de lisus Hristos, care a tost rästignit pe Ea. Hristos, dar nu suferä vre-o sau
pe Hristos dispretuire instreinare, sä fie sigur se
Rästignit, moartea Lui pe Golgota
toatä durerea agonia pe cari le-a simtit când Lumen toatä zace in räutate, iar religia nu o
era tintuit pe Ea. cei mai multi ca ,ei,
2. Domnului Hristos räscum- ci ca sä fie slujiti de ea se la
care s'a pe Ea. Domnul tendintä de a acestei situatiuni. '

Hristos era pe Cruce, pozitiunea Acela care a inteles pe Domnul Hristos ca pe

omului päcdtos vinovat a tost lepsit chi- un Mântuitor, care träeste pururea a fost mân-
nuit locul pentru ,satisfacerea tuit prin El, nu consimte ca in felul
Dreptätii Divine: este temeiul esenta lumii; nu-si sä se in
crestine, care, Evanghelia vietii fuge de desertdciuni. $i atunci
terea ei tämdduitoare inceteazä de a fi, vestea lui, cunoscutii lui din anturajul
cea bunä pentru ornul El a purtat cari träiesc se intr'o desträbälatä
tele noastre trupul pe lemn". (I 2, batjocoresc
24). mesc fanatic religios habotnic.
Inlocuirea aceasta a päcätosului vinovat de cätre 5. In sfârsit Domnului
Sfânt lisus, va alcätui subiectul tignirea credinciosului cu Domnul
principal al minundrii noastre toate veacurile: tos. a fost tintuit pe Cruce
pe ce n'a cunoscut el f pentru au fost cu El. Intâiu
noi pentruca noi sä ne tacem catele omeniri al egoismul orne-
ai lui Dumnezeu El". (II Cor. 5, 21). nesc, este isvorul pacatului in ornenire.
sä-si cineva o o om nu constä numai
din partea lui Dumnezeu, dar era cu ci in principiul care s'a format s'a
neputintä mintea omeneascd de la lui care zicea: Eu am
sine, o de mare, pânä la inlocuire. conduc destinele mele nu Dumnezeu". De atunci
Aci se intrunesc se intâlnesc facultätile acesta lucreazä ca ceva independent de Dum-
ale lui Durnnezeu: Dreptatea, Dragostea, nezeu, activeazä in toti oamenii de la nasterea
tea Intelepciunea Acesta este acela care se la che-

www.dacoromanica.ro
märile pe cari flcut le face Dumnezeu, in SIMBOLUL CREDINTII
scurgerea veacurilor care va fi supus
tr'un moment dat, tot däinuiascd Cred Dumnezeu, Atottiitorul,
conducä.
cerului al väzutelor ituror
Oniul seamänä directorul unei care
destituit penrru reaua chivernisealä a trebu- neväzutelor. unul Domn, Hristos,
rilor bäncii, inceteazä de a se amesteca in lui näscut din s'a
rnersul ei, producându-i neajunsuri näscut, 'nainte de toti vecii. Luminä din Lu-
prin cunostintele pe cari le avea, cu clientii, Dumnezeu alevärat din Dumnezeu adevärat.
bindu-o. Este nevoie deci, ca acest director, când nu täcut, de o fiintä cu Tatäl, prin
nu se sä fie inchis de noul director
impiedicat de a actiona. care toate pentru noi oamenii
se renasterea prin pentru a noasträ s'a pogorit din ceruri,
prin credinta in Domnul, când conducerea vietii s'a dela Duhul Stânt din Maria
o Domnul Hristos, prin viata cea nouâ, pe care s'a rästignit pentru noi in zilele lui Pilat din
a prin Stântul Duh. Pont, a pätimit s'a ingropat a inviat a treia zi,
Eul nu inceteazä a se amesteca
tând sä nu Domnul Hristos. dupä Scripturi. s'a suit la ceruri de-a-
Este atunci sä se predea crucii, cum cere dreapta va sä vie slavä
Domnul voeste cineva vie judece viii a cärui nu va avea
mine, se de sine, ridice intru Duhul siânt, Domnul de
urmeze Mie". (Mat. 16, 24), acest lucru din purcede, cela ce
l-a täcut cu putinta, prin rastignirea Sa:
Stiind aceasta cä ornul nostru cu Tatäl Fiul este inchinat care a
s'a
rästignit El, ca sä se nimiceascä tru- prin orooroci. soborniceasca
pul päcatului, pentm a nu mai sluji noi dcatului". apostoleascd Biserica. Märturisesc un botez ki-
(Rom. 6, 6). tru iertarea päcatelor. mortilor
(Din colectia Patriarhul Miron" Predici, vieata veacului ce va sä fie. Amin.
vol.

PENTRU RECRUTII GRÂNICERI

! E sotia, in noi,
Din cei cdrunti E plug
Din din câmp, de la isvoare, Sau logodnica Ioana, Ca qi vita jug.
De la de la sate, te'ndeamnd
De la ogor qi dela mare, Sd n'o curând, Din cei
Voi ! ce Sd o operi qi pe ea Din din de la isvoare,
floare pe zdrii, Pe casa ta De de la sate,
Un brad de datoria Dela ogor dela mare,
mare Bate pustia, cu
Un pumn de Munca nu este a zilei in curatul vostru cuget,
Pe la hotare Ci sunt chinurile silei Cu grea
Vd Si sunt lacrimile milei. Cu gran*,
ea e voastrd, Cu ordinea ascultarea
pieptul vostru e hotarul Tu ostaq! ai viala mând Cu umilinta rdbdarea,
ne stinge amarul. Peste a omului Cu vostru pentru Rege
! in cu Lege,
ori qi cum qi ori unde mâncarea de pe masd sunt spre un mai bine
Dacd nu dai asculfare pentru Tard
De este jale, nenoroc Celui mic celui mare pentru
Grdnicerul intrd'n foc, Si de nu ti jurdmântul
Ca sd apere Tara, Regele, Cdci siânta
Regele S'or usca florile'n casd
Neamul lui dela opincd Este s'avem o
din
mitilicd. qi brazi
Peste holdele'nverzite Cu pacea Binecuvântatd,
din obraji cu Unire" pentru
adumbrite de Unul cu altul
Peste munca soli,
de la tar& 'n Ea" fie ca
muqcata din din noi am
Std un chip vrednici
; Mortii cei mai plânqi de
E fecioara de pe plai qi Serg. Ion Plopu

www.dacoromanica.ro
 ANICERUL 57

PRINDE BINE
LEGEA PENTRU PROTECTIA REGLEMENTAREA

Gränicerll de pe frontierele pe atributiunile SUNT A SE VANA :

de mal au pe acelea de a
controla mai multor care este a- L Viteii de Cerb Comun, - Viteii de Cerb Lopa-
a Leget protectia vânatului reglementarea tar, - lezii de Neagrá, - Oile Mieii de
- Ursoaicele cu puii de Urs, - Gäinele
Frontierele ale merg pe Dunäre - de Dropii, - de munte (de brädet),-Cocosii
ralul Märei - Delta - Prut - Carpati - de mesteacän.
Banat - II. Päsärile cântätoare sau insectivore, - precum
nia demarcationald
Nera, in a
de vânat -
Bucovina, Ardeal
se foarte multe varie-
- cari dau
si¡Huhurezii, -
folositoare
- - Ciufii ;
cämpului, livezilor pädurii.
in care III. Speciile rare, descrestere sau In dIsparitie, ca
Pentru ca acest Zaganii bärbosii), - Acvilele, - Valta-
contra sä se desvolte
tat
se
lui, fixându-se
nu se degenereze, ci din
s'a reglemen-
cänd trebue vânat
Hoitari, - Corbii, - Bufnitele
albi mari (egretele) Stârcii albi mici.
-
epocile când trebue crutat, de o serie de - a-
- care se pot impusca - vâna - SE POT VANA TOT ANUL :
tot timpul
In acesta Domeniilor - Directiunea Mistretii, - Lupii, - Pisicile sälbatice,
Vândtoarei Decizia Nr. 2534/1941, a - Vidrele, - Nurcile, - Dihorii, - Bursucii, -
urmAtoarele epoci de vânâtoare, pentru västuicile, precum de
torese 1941 - 1942, conformitate in acest tabel.
Legei pentru Protectia siReglernentarea Vânä-
situatlei Ouäle päsdrilor, a este interzisä, partial
sau total, conform acestui permis, nu pot fi sau
disfruse.
Se Se
SPECIA mod exceptional, se pot aduna
potârnichi,
de
este in interesul gospodärlei
sau
ziva de : cu ziva :

lepuril 1 Oct. 15 Ian. Inelarea pdsärilor nu este admisä, autorizatia

(de de 1 Dec. 30 Apr. a Centralel Ornitologice Române, incadratä in
Cocosii de Munte (de brädet) 1 Apr. 15 Mai
Iruncile de alun) 1 Sep. 30 N-brie Institutul de Cercetári Agronomice al României, Bucuresti,
Cocorii 16 Sep. 30 Apr. Bulevardul 42.
Spurcacii 16 Sep. 31 Oct. sunt datori sKcontroleze
Fazanii
Potârnichele
1 Oct.
16 Sep.
15
30 N-brie
- sä vâneze speciile de
rätate in tabelul de mai sus.
epocile

Sitarii
Carsteli
Porumbeii, Turturelele,
15 Aug.
1 Aug.
16 Sep.
31 Dec.
31 Dec.
30 Apr.
- interzica braconajul, pe braconleri
plice rigorile legei.
le
Becatinele
Ratele mari
Dublele 15 Aug.
15 Aug.
30
20 M-tie
- nu vâneze, ca nu contrave-
Celelaite de rate,
precum alt vânat de 15 Aug. 31 M-tie
DIN LEGEA MONOPOLURILOR STATULUI
SE POATE VANA NUMAI AUTORIZATIE a Cassei Autonome a Monopo-
SPECIALA lurilor, face cunoscut au pe
se vând pe sub brichete, amorse,
Cerbil 15 Aug. 30 N-brie ri de foi care au redus
Lopatari (taurii) 15 Aug. 30 N-brie Statului.
Mai 31 Oct. sunt a supraveghea mare atentie,
Clutele de Cerbi, Ciutele de nu se introducd produse
Lopatari Cdprioarele (femelele) 1 N-brie 15 Feb. zate pe cât va fi descoperiti
Caprele Negre (tapii caprele) 1 Sep. 30 N-brie contravenientH.
Muflonli (berbeci) 1 Sep. 30 N-brie Deasemenea sä fie descoperiti cei ce se
Ursii 1 Apr. 15 cu plasarea pe
de fazani 1 Oct. 15 lan. Directiunea a Casei Autonome a Monopolu-
Dropioli 16 Apr. 15 Mai rilor a aprobat a se da drept cari vor
Lebedele, comuni coped de contravenienti la Legea C. A. M. o cotä
Pelicanii de din amenda contravenienti.
lopatarl. 1 Sep. 31 M-tie A.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL
PATRULA DE SERVICIU
de serviciu, exe-
patrularea intervale-
-
aratA ora
ceasul patrulei,

dintre pichete sau o Apol le

de frontierd.
din zona -
obligAndu-i
:
necesare,
le contro-
Patrula se compune din leze sunt bune
sau mai multi grAni- curate ; (grenade, rachete,
ceri pe timpul noptli de plstoale, etc., dacA ordi-
unul, sau mai multi in UN IA nele acest
timpul Patrula este - carnetele de
totdeauna de un FIG. - PATRULA SERVICIU
ciu model B.; graficul
cAine al pichetului. In dicat carnetul model
timpul mar§ului, din merg ;

tati unul celuilalt, la o de ca sA - pansamentul individual.

se bine §1 se ajuta la nevoe. Ei pot
merge de mai cu noaptea
prin periculoase.
Patrula prevederile grafic", pe
prime§te la plecarea din pichet.
Patruiele sunt orandulte in serviciu carnetul
Md. D".
oamenilor in serviciu este tinut de de
chet, in Registrul de model A".
Plecarea patrulelor pichet.
Cu de de timpul in
carnetul patrulelor model D.," pichetului nume§te
care vor pleca in care din FIG. 2. - INDRUMAREA PATRULEI
ei va fi seful patrulei".
eful se ingrije§te : de Whet se asigurd :
se bine pe picioare, sA-si ajusteze sA cunoa§te pe
sau se incheie bine la bocanci lege cu :
ingrijire - ora
- starea timpului
;
fie bArbieriti, se echipeze corect
se bine ; sA se
curat
inapoerii la pichet ;
pAnde, la ducere la
poere ;
bocancii ;
- se curete armele,
de la magazie ;
dela
- ora sose§te in fiecare punct de tim-

- dacA e ora de ; sau ia hrana - ora cAnd sose§te dela pichetul

in sacul de merinde ;
- sA un de -;

cunoa§te linia de patrulare.

de plecare, patrula aprovizioneazd arma in fata
- ia
trivit ;
;
de legat, fluerul ceasul bine po- de comanda §efului de
comandA Patruld - drepti" ra-
;

- s'a implinit timpul de

§efului de pichet pentru inspectie,
patrula
poi,
:
de
domnule Sergent, Patrula Pichetului
in locul de . . . este gata de plecare ordinul
pichetului,
raporteaa
: - ; *eful de pichet dacA nu mai are nimic de
domnule sergent, patrula de : Executarea".
a pichetului . este pentru inspectle". patrulei : Patruld mine-mars".
*eful de pichet Pe - repaus" Oamenii distanta din mers. este tinut de
patrula pentru a se convinge : patrulei, care de
- sunt curate ; este bine
merge
; luat toate cele prevAzute mai sus (hrana Indatoririle patrulei de serviciu.
fluerul, etc); a) Patrula de
- se cunosc indatoririle patrulei
cunoa§tere pentru timpul
de patrulare,
intotdeauna drumul de
nu se poate abate dela acest drum,
; pe baza unui ordin, sau se in

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 59

b) patrula se abate din drumul ordonat, trebue sau de pe malul apelor, nu sunt mutati din locurile
justifice bine motivul care a fäcut-o sä päräseascd
acel drum.
Patrula de grAniceri trebue tot
ce se petrece drumul in apropiere ;

nu trebue fie nici auzitä de nimeni.

este nevoe, patrula poate da drumul

FIG. .- INDIVIZII SE OPUN

nu sunt
-
FIG. 3. - PATRULA URMEAZA DRUMUL DE PATRULARE räufäcAtor
n'au stricat
calea
podurile,
seaua,
tele fonice,
FIG. 8. - PATRULA CERCETEAZA
PIETRELE DE HOTAR
monumentele
istorice, sem-
nele geodezice, livezile. culturile, minele

FIG. 9. - SA NU SE DISTRUGA C. F., PODURI, ETC

FIG. 4. - SE ABATE DIN DRUM.... lacurile, isvoarele apele, imediata apropiere a
de patrulare.
d) din nu au voe vorbeascA
- au permise
de sau cirezile de vite ce
drumetii. La intrebäril ce li-se pun, ei räspund scurt dela ;
si dru- - dacA pescarii
lucrätorii ce
e) Cerceteazd au acte legale
persoanele n e c sau instrumente
noscute ce mise de legi ;
se in umul
a
- sau sunts'auincons-
curs
tele de identitate de constructie mori, FIG. CIREZELE TRE-
permisul Md. K.,
i, adäposturi, BUE SA PERMISE DE LA
f) intalnesc
indivizi cari nu se
FIG. 5. - NU VORBESTE DRUMETII pot legitima, sau
cari au vreo infractiune, perchezitioneazd
.3.1 4
du-le armele conduc la mai apropiat pichet.
se opun,
fuga, patrula
va conduce legati. In
acest caz, pun
baioneta la armA. FIG. 11. - PESCARII SA ACTE LEGALE....
FIG. 6. PERSOANELE
g) In drumul NECUNOSCUTE CARI N'AU toare de etc., färä autorizatia Corpului de
din vor PERMIS MD. K.
observa controla : h) observA persoane civile militare
- semnele de de pe in apA, sau pe uscat, sau fotograflazd tere-
fac

www.dacoromanica.ro
60 GRANICERUL
nul din aproplerea frontierei, patrula de gräniceri va ; se despart, mai repede, pentru
cere persoane autorizatia ; caz a-si continua executarea
n'o au, va con-
duce preda la
mai
pichet.
patrula

le va cere permi-
sul special eliberat
de Corpul Grâni-
cerilor, nimeni
nu are voe a
, la frontierá,
special.
FIG. 12. - MORILE, FABRICELE,
AU AUTORIZATIE DE FUNCTIONARE j) patrula
descoperd persoane
cari fac contrabandd, le FIG. 17. - CAND SE INTALNESC_DOUA PATRULE .
le duce la mai Noaptea patrulele se vor recunoa§te prin
pichet cu tot ce au mite semne stabile de comandantul companiei.
m) In patrula bine camuflata. Ea
pästreazd observä cu

14. - CAND INTALNESC FIG. 18. - PATRULA IN PANDA

FIG. 13. - MASURATORI IN APA
miscare sau sgomot, tara
in interior. este läsat liber.

FIG 15. - CAND INTALNESC PER- FIG. 16. - CAND INFRACTORII SE

SOANE CARI FAC CONTRABANDA ASCUND PRIN CASE IZOLATE

(märfuri, träsuri, automobile, cai, etc.). FIG. 19. - PATRULA TOT CE VEDE
k) infractorli de in fuga se n) Gränicerii din in carnetul Md. B tot
ascund prin case izolate sau localitäti, granicerli vor ce au in serviciul
cere concursul autoritätilor (jandarmi, sau o) Patrulele se vor opri din §i vor pozitia
chiar al cetätenilor, pentru prinde conduce la de Drepti" atunci trece un tren, un vas plutltor,
mai apropiat pichet sau post de jandarmi. sau vehicule iar observä un superior sau trece
I) se patrule, de patrule un tren ori un Regal sau un vas de
spun reciproc ce au sau auzit pe frontierd. vor arma pentru
unul altuia carnetele Md. B., ora lo- un comandant direct, patrulele se o-

www.dacoromanica.ro
 ANICERUL 61

fac front. onorul serviciului, am (sau am auzit, sau s'a

: Sd Domnule . . de etc).
a pichetului . . . de X ore, ser- s) de a pleca din pichetul patrula exe-
de pairulare. timpul serviciului nu s'a cutä cele la plecarea de la
(sau s'a sau am . . . Patrulele ce nu respectA consemnul, sunt pedepsite
conform art. 532 din Justitlei Militare, care

FIG. 20. - TRC VAPOARE FIG 22. - INAINTE DE A INTRA IN

SAU VECHICULE IA POZITIA PICHET ARMA
FIG. 21.-- INTALNESTE UN
COMANDANT
p) de a intra in pichet, patrula desaprovizio- vede :
arma, aranjeazA tinuta orice militar care consemnul ce i s'a dat, se va
Pedepsi cu închisoare dela luni, la ant ;
r) La intrarea pichet, patrula se prezintä de dacd infractorul este de post (pichet), se pedep-
raportänd : Domnule Sergent, sesfe închisoare dela 6 la 2 ant".
pichetului . . . A, a
. Nr. de 7 ore I. C.

RECRUTII AU DEPUS
In ziva de 5 Aprilie 1941, din jertfä, care nu are eroii nu-si respectä tre-
tara au depus de Natiunei cutul istoric, popor este condamnat sä fie
M. S. Regelui, Statului Conducatorului subjugat de alte popoare.
Statului. Dumnezen sä dea sänätate lungime de zile
Recrutii gräniceri din Capitalä au depus Suveranului nostru, M. S. Regele Mihai
pe platoul de instructie de la Cotroceni. Dumnezeu sä ajute Conducatorului Statului Ro-
La ora prezenta tuturor comandantilor in d. General Ion Antonescu care poartä pe
careului format din unitätile de recruti, greaua sarcinä a carmuirii poporului
s'a oficiat un serviciu religios de cätre P. S.
Partenie Ciopron Episcopul Dumnezeu ajute in care
un de preoti neamul pune nadejdea.
Episcopul rmatei Partenie Ciopron a Amin.
bine stropit aghiazmä trupele. rostit dupä aceia cuprinsul
Cuvântarea P. S. Episcopul Armatei. care recrut l'a repetat cu glas tare:
Dupä binecuvantare,
In lui Dumnezeu atotputernicul, jur
Partenie Ciopron, credintá Regelui Statului Român.
episcopul armatei, a tinut ostasilor urmatoarea Jur supunere sta-
tului.
ai contingentului 1941, Jur pdstrez ordinea secretul ce mi s'a in-
unul dintre cele mai insemnate Jur execut ordinele.
acte din viata
Jur
care ai jurat, trebue sä se cutremure ajute Dumnezeu".
ta fiintä Dumnezeu este de
in chip act de ce l-ai
pus. Respectarea Cuvântarea rostitá de un general din grdniceri.
cere din partea
närului ostas: disciplina Tineri ai contingentului 1941, a-ti
Un popor care nu are pregätiti entru cel mai mare act din viata voasträ;

www.dacoromanica.ro
 62 CERUL
Va-ti legat fata lui Dumnezeu a oamenilor, nezeu, este azi in därze tari; tânärul
credinciosi natiunei M. S. Regelui Mi- nostru Rege iubitul nostru conduator, sunt
hai I; jurat credintä supunere ConducAtorului intelepti neadormiti in grija tärii; armata
Statului, jurat sä fiti români cinstiti. este neclintitä la se
Intr'un cuvânt a-ti jurat ca de azi sä cade deci sä fim mândri in viitorul
români adevärati. ce Dumnezeu.
Eu urez din tot sufletul: aaa ajute Sus inimile copii; ridicati falnic capetele,
Dumnezeu"! mândri de haina numele ce purtäm; pregAtiti-v
Sunteti strävechilor granite românesti oteliti-vä bratele cu
in contra din afarä, sunteti apärätorii credere ceasul ce va sä vin.
ogorului strämosesc in contra räsvrätitilor din lä- acum, ca incheere, a ceasului dé märetie su-
untru; vouä revine sarcina de a fleteascä ce am trit, ca buni români ca ostasi
tregi ogorul pentru care au adevárati, uniti-vä in simtiri; unit vlaga
sângerat pärintii vostri, ogor care este voasträ tinereascd laolaltä cu a noasträ a celor
al nostru al vostru al tuturor. ca din sträfundul
Ostasi, nouä vostri ni s'a umplut noastre:
de bucurie privind cucernicia cu care M. S. Regele Mihai I Augusta Sa
märetul act al jurämântului, având ca Träiascä Conducätorul Statului,
märturie Drapelul Sfânt al Patriei, Cruce ca Armata Ura!
al credintei Dumnezeu, mai Muzica a intonat Imnul Regal", iar ostasii au
veniti aci sä vä primeascä jurämântul având isbucnit in prelungi urale.
incredere deplinä neclintitä, cä sä vä Intr'o tinutä admirabilä tinerii recruti au defilat
jurämântul, zicem: intr'un multi prin fata comandantilor
copii". Solemnitatea s'a terminat la ora 12.
Asezämântul de stat român, prin voia lui Dum-

FAPTE BUNE DE GRÄNICERI

- In 15. II. a. c., o patrulä a piche- au venit din Arad au fost
tului Regele Petru" a prins pe indivizii lohan prinsi momentul când voiau sä frontiera
Versching Helfir care trecuserä fraudulos Ungaria.
frontiera, din Jugoslavia cu intentiunea Sumele gäsite asupra au predate
de a cu petrol. Nationale Române din Arad cantitatea de 6
Pentru a scäpa, au a mitui m. postav s'a predat Pecica.
trula cu suma de 100 dinari. Indivizii cu actele dresate au lost
Gränicerii nu s'au läsat ademeniti de bani fä- lo-
cului drept.
datoria au pe indivizi biuroului
mal Jimbolia. Aceastá mare contrabandä de valutä s'a des-
Fapta a care au coperit .gratie mäsurilor luate de serg. major Mus-
dat de cinste constiinciozitate serviciu
calu, caporal Gheorghitä Constan-
fie cunoscutd de toi tin Zamfir.
** *
- Patrula de gräniceri din Frt. Costi- - In noautea de 3 Martie 1941, la orele 3,15
ciu Strâmbei Alexandru, din pichetul a fost de regulate
Cacova, a prins o contrabandä de lânä, maghiare.
sectorul pichetului Nr. 129. Cu ocazie fruntasul Urdaru loan, s'a
Marfa cu contrabandistii a pre- comportat mod cu exceptional care
datä Cruceni. evidentiazá scoate in relief de cama-
razii lui mai mari in grad (caporali - sergenti)
- In noaptea de 15/16. II. 1941, ora 21,30, anume:
in sectorul pichetului Nr. 66 din Compania Pecica, a) In momentul când maghiarii au deschis focul
s'a prins de o patrul de gräniceri 4 asupra pichetului cu douä arme automate gre-
care sä contrabandd peste fron- nade de mânä, desi abia desteptat somn a luat
629.550 lei 136 pengö, 12 pusca mitralierä munitia necesar hainele lui, a
6 metri postav. esit in dreptul clädirei pichetului, de unde a tras

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 63

asupra unei arme automate a maghiarilor cu care rioare asupra pichetelor Tigäna5i Ocruh,
ei barau e5irea din pichet. ziva 11 August 1940.
b) ce a reu5it sä la 2. - Conferim Medalia ,Virtutea Militara" de
arma de mai sus, a schimbat de pozitie pace Cl. II-a.
a cu foc a doua cu care - Sergentului Damian Dumitru.
inamicul bara geamurile din fata clädirei, redu- - Caporalului Vasile.
pe aceasta la pentru un timp - Fruntaplui Cretu Vasile.
scurt. - Soldatului Dumitrascu Marin.
c) acestor douä actiuni ale runtaplui - Soldatului Gradinaru Dumitru
Urdaru Ion oamenii au putut din pichet a Soldatului loan, pentru curajW
se produce vre'o ränire sau caz mortal. de sacrificiu de cari au dat res-
d) Dupä liberarea camarazilor lui din pichet atacurile date de ru5i cu forte superioare
dupä ce acestia au putut ocupa ostul de luctä asupra Ocruh, ziva de
dinainte stabilit, inamicul a reinceput din August 1940.
actiunea de foc asupra hind reperat 3. - Ministru Secretar de Stat la Departamentul
de unguri a schimbat din nou locul de tragere Nationale, este insarcinat cu executarea
marginea din spatele pichetului, de unde a Decretului
doborit pe trägatorii armelor automate maghiare CONTRABANDELE CONTRAVENTIILE DESCOPE-
alti 5 fapt ce a determinat pe RITE DE GRÂNICERI IN CURSUL LUNII
atacatori sä de se FEBRUARIE 1941
teritoriul nostru sä se retragä complect päräsind
câmpul de luptä in comuna a) Contrabande de
din teritoriul cedat Ungariei. 633.600 lei, 2000 dinari, 15884 leva,
Din felul cum' a decurs actiunea, Urdaru 33136 pengoe.
Ion, apare ca un element destoinic, curagios, intre-
prinzätor, cu spirit de sacrificiu necontestat un b) Contrabandä de produse monopolizate
ce de comandant. male.
Pentru aceste motive a fost citat prin ordin de 1780 4 kgr. orez, 16 kgr. näut, 2
zi pe Corp a fost la decorare cu Virtutea jum. kgr. säpun, 20 kgr. piper, 28 kgr. zahár,
Militarä de Pace. 3 kgr. 40 cutii ceai, 324 litri petrol, 1
ma5inä de cusut, 8 metri pereche
canci, 1 kgr. de
Prin Decretul Regal Nr. 156 bis din 27 de pereche toarfeci, revolver.
s'a hotärit:
1. -- Conferim Medalia Virtutea Militara" de c) Contravenfii.
pace Cl. I-a locotenentului S. Stan, pentru 271 la Legea Pa5apoartelor,
curajul spiritul de sacrificiu de lcare a dat dovadä 1 la Legea Pescuitului,
atacurile date de ru5i cu forte supe- la Legea Codului Silvic.

SOLDATUL RECRUT STANCIU STANCIU LA ...TEORIE

Pe de instructie, Comandantul urechi. Pricepe el ceva, dar nu cum
tonul ui recrup, tinerilor toate po- vine repete catechismul
soldatului pe câmpul de Tinta se incrunta, pumnul;
lui, e cu toate momentele de bate din picior, deschide ochii tace ca un peste.
miscare, ca astfel recrutul, instructor cu cu bi-
mai usor regulele luptä, nurnite :

bajul catechismul trägatorului sau - Ai Stan= Stanciu spune-ne

mai pe tuturora litera de evanghelie a sol- mai tare catechismul trägatorului". - Uite ajut
datului in '
in teren, cu practice. lucru ce face trágatorul este
ofiteruli nstructor trece la teoria teren, se de vederea inamicului se
pentruca. fixa in mai bine, poate de glontul lui.
regulele de miscare. e
Recrutul Stanciu Stanciu e numai ... Al doilea este, o

www.dacoromanica.ro
64 GRANICERUL
de tragere, fie picioare, este adäpostit instructor, mai mai
un fie genunchi, fie culcat dupä o tufä. mai repetä catechisrnul trágätorului
Stanciu Stanciu dä cap a Stanciu Stanciu
- Taman am vrut spun eu dä picioare, se tace.
treilea lucru ce face soldatul e instructor, devine mai energic; mai repetä
sprijin odatä catechismul träggtorului spune aspru:
...Al patrulea, nu tragá foc atunci - Acum cred cä-1 spui tu ca mine!
vede tinta bine. Stanciu Stanciu Cotofanä, a pumnii, a dat
- e
...Al cincilea sä
I din picioare, a
- CatefristuL..
ochii deschide el pliscul:
mancate-a-si. catefristul
Ei acum ? catefristul este...
Stanciu Stanciu Cotofanä dä din cap. e gata dar se abline.
-, Ham, sä mancate-a-si. Stanciu Stanciu ochii, se
- Acum spune tu. bate din picior, deschide ochii se la
Stanciu Cotofanä, lui.
pumnii, dä din picioare, se face räscole§te - Haoleu mancate-a-si, nu poti
lui de stä un deschide repede, ca o cobzá
ochii tace. Locot. Paul Epureanu

RECRUTUL MIELU
Un sat mic, apropiere de Chisinäu - Basarabia. mai mare mai mic, erau
cantonament de iarnä al unui regiment de infanterie. prinsi de un tremur
Comandantul acelui regiment era fostul Colonel Kosch cum se mai la toate inspectiile,
Hugo (se citeste Hugo), ofiter provenit din fosta mandantut ghiceste pe mai dintre
Armatä Austriacl. oarnenii cornpaniei cu el vrea vorbeascl,
Nouii recruti ai regimentului nu prea bine
vadá ce-a
numele lui; cum poceste de obiceiu a cäzut pe Mielu.
vintele care nu-i sunt obisnuite vorba de toate -- spui dumneata, colonelul
zilele, au pocit numele colonelului; din Hugo limbá romaneascä, pe cum
se numea, au cheamä Cosciug. pe comantant patalion".
Astfel 11 numeau D'on colonel, räspunse tremu-
toatä convingerea, oridecateori pe D'on Comanaant de batalion
era vorba de asta...
bänuiascä unul
dintre care-i ziceau asa, cä 1-ar putea
cum zice... cu ochiul pe la cama-
razi sä-1 ajute), cheamä... aoleu D'on
altfel.
Maiur Vasile Ion.
zi s'a inspectia comandantului de re- - - Pun" bun) zise colonelul; dar pe
giment, la una din companii. mantant regiment cum chiamä, tumneata
In aceastä companie era recrutul - Pe Domnul Cornandant de righiment al nostru
lingurar, care se toatá ziva de dorul chiamä... uite
nevestei al puradeilor tatä". chiamä...
Tiganul era uituc, vorba uita de la Comandantul de companie, cä a uitat
la cum zic a vrut sä-1
La ora 7 dimineata, compania era pe ajute; cum era colonelului, a
pul de instructie, frurnos. nele pe piept a sä-i amin-
Fiecare comandant de grupá, mai aducea te tiganului cheamá Coscig (cum ziceau ei).
recrutilor diferite chestiuni la instructie
Tiganul a prins irnediat se repede
la teorie,
zice D'on Colonel, cheamá D'on Colo-
ca pe coman- nel Mortu"
dantul regimentului cu räspunsurile ce-i vor da
Ce-a urmat apoi, poate oricine.
marazii au pufnit in colonelul s'a supArat, l'a
Pe la apare pe colonelul pe iar cäpitanul, inspectie
lare. värsat el focu pe Mielu, care nu se dumirea
Toad lumea trece la locuri, se compania. el, cum a putut spune o prostie mare.
se aliniazä cäpitanul, comandantul companiei De-atunci, ziceau lui Mortu";
onorul. s'a din
Toate inimile bäteau tare. ostas, de la C.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Tara Regele moment gata jertfe5ti
viata pentru
2) primite, tu executant
al bor.
3) neadormit neclintit la indeplinindu-ti serviciul din dra-
goste convingere timp imprejurare.
4) curajios cu incredere tale, arms camarazii
5) nevoile tale, pentrua numai
ei te pot ajuta.
Nu dispera niciodata, ori grea ar care te vei
camarazii vor avea ajutor la timp.
7) cinstit, cored societate con5tiincios serviciu.
8) Nu pleca urechea la rele cari oamenii de rea
credinta, ar Invenineze
camarazii, ca ei la te ajute la nevoie.
10) Fere5te-te de spioni. Nu sta de cu nimeni despre chesti-
unile militare.
11) Nu trage foc, atunci e5ti sau nevoia cere.
12) spaima contrabandi5tilor, a spionilor, a cd mai
temut contra dumanilor
13) In momentele grele, catre Dumnezeu care
nu te va
14) Mori cu drag, ca pentru hotarelor
Mari.

Tipograria Str. Popa 9. -

www.dacoromanica.ro