ANUL OCTOMBRIE, 1941

GR ICER
Redactia Adminisfratia: CORPUL GRÂNICERILOR - : 2.65.80

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 X, Nr. OCTOMBR1E, 1941

TRUPELE ROMÂNE AU CUCERIT ODESA

Doinnul Mihail Antonescu, Pre§edin- Azi citesc comunicatul din 16 Octombrie
tele Adinterim Vice-Pre§edintele Consiliului al Comandamentului de Cdpetenie al
de Mini§tri, a adus la Táril prin radio, al Antonescu,

M. S. REGELE MIHAI I DOMNUL MARESAL ANTONESCU

Joi 16 1941, ora 19, marea veste a Comandantul de Cdpetenie al Armatei

ocup5rei Oiesei, dupá cum : :
Comandamentul forfelor din fafa
ROMA ODESEI :
Am avut mandria, care va cel mai La Comandamentului de Cdpetenie
titlu al viefii mele, citesc procla- Nr. 16 S. din 16 Octombrie 1941, trupele Ar-
mafia Antonescu ceasul a IV-a, au rupt ultima pozifie de rezis-
armatele noastre au pornit ce ODESA au
impotriva de Fuehreru!, zilei ora simultan pe toate
Hitler : direcfiunile.

www.dacoromanica.ro
130 ANICERU L
Rezistentele din ODESA sunt curs de in acel Meu de
lichidare prin lupte de stradä. cunostintä se indreaptä Domnia Voastr
Elementele rapide de asalt se gäsesc nule Maresal comandantii de Mari
dela orele 16 Odesa, se duc Unitäti, otiteri, subofiteri trupä, care prin
ultimele rezistente sovietice. gele sträduintele au inscris Cartea Nea-
Populatia cu entuziasm ro- noui pagini de glorie nepieritoare.
Tuturor le trimit salutul Meu parte
Comandantul fortelor din fata tot la victoriei.
General de Corp de Adj. IACOBICI MIHAI REGE

Este aceasta o paginä de glorie DOMNUL MARE$AL ANTONESCU A RASPUNS

cu jertfei soldatului român, o JESTATII SALE REGELUI PRIN URMATOAREA
nou drepturilor TELEGRAMA
care deschide
noastre vesnice. multumesc Sire pentru pe care
ne de de recu- Majestatea Voastr L-a inchinat Armatei cu pri-
de luptä tuturor acelora care In lejul biruintei dela Odesa, comandantilor,
lupta sfântä impotriva bolsevismului ne-au a- subofiterilor trupei cari prin lupta
dus bucuria desrobirei titlul de glo- jertfa au zidit cu sânge de onoare temelii
rie al Neamului Romanese. Regatului, deschizându-i pagini de glorie
Armata dreptate implinitoare.
Regele Mihai I! Sä träiti Sire, Sä träiascä Majestatea Sa Re-
Mare*alul Antonescu gina Mamä, träiascä România.
aliatii Marea ANTONESCU
al Conducator al Statului
a Fuehrerului
TELEGRAMA FUEHRERULUI ADOLF HITLER TRI-
TELEGRAMA DOMNULUI MARE*AL ANTONESCU MISA M. S. REGELUI MIHAI I RASPUNSUL
D-L GENERAL IACOBICI SUVERANULUI
D-lui G-1 de Corp de Adj. I
Cu ocazia cucerirei Odesei de cätre
Comandantul dela Odesa Fuehrerul Adolf Hitler a transmis
In momentul când Armatele române au jestätii Sale Regelui Mihai, telegramä:
fipt biruitoare drapelul nostru pe zidurile Ode- Cu prilejul reinoitei victorii a vitezelor armate
sei, vá transmit D-voasträ, comandantilor de ale Majestätii Voastre, care prin cucerirea Odesei,
mari unitäti, ofiterilor, subofiterilor trupei, va intra in istorie ca o mare faptä de arme,
recuno§tinta Patriei. rog pe Majestatea Voasträ sä binevoiascd a primi
Neamul, Regele eu, ne respectuo§i mele cele sincere.
in fata mortilor a celor ce au luptat cu ADOLF HITLER
eroism pentru onoarea mândria Neamului.
ANTONESCU
Majestatea Sa Regele a
al Conducator al Statului toarea :

EXCELENTEI SALE ADOLF HITLER

TELEGRAMA M. S. REGELUI MIHAI I, CATRE Fuehrer Cancelar al Marelui Reich
DOMNUL ANTONESCU
Multumesc foarte aduros Excelentei Voastre
Domnului Maresal Antonescu pentru urärile exprimate cu ocazia victoriei
Statului Cd-tul de al Armalei
mune a recentei fapte de arme prin care
Castelul Peles, 17 Oct. 1941 mata Mea a deschis Tärii Mele noui drumuri
Ora 9,30
in istorie.
In ziva când bravele noastre trupe sträpungänd MIHAI R.
Odesei au ultimele rezistente * *

www.dacoromanica.ro
 GRAN10EOLIL
DOMNULUI MARESAL ANTONESCU SUDUL BASARABIEI
Desi intreaga atentiune a Domnului Maresal suita, oprit in comuna Tuzla, unde
Antonescu, Statului Comandan- pe inginerul agronom i-a
tul de etenie al Ostilor Romano-Germane, - Dumneavoastra nu aveti ce in birouri.
este aceste momente acolo unde Muica agronomului trebue tie numai pe
neamului lupä civilizatie, acolo se face agricultura!"
Domnia-Sa gäseste timp pentru rezol- Se ora 16, Domnul Mares:al
celorlalte chestiuni care intereseazä au luat o gustare care au
insäsi a Tärii. continuat inspectia la Budachi Cordon,
Astfel la 7nceputul lunei Octombrie a. c. etul de gräniceri a avut cinstea
ducatorul Statului, insotit de Guvernatorul inspectia Comandantului de Capetenie al
rabiei, aghiotantul o au care a foarte multumit de cele gsite.
vizitat sate orase din Sudul Basarabiei, Abia la ora 20, Domnul Maresal Antonescu,
interesandu-se la tata locului de nevoile populatiei, sosit la Cetatea unde imediat a convocat
de nevoile ccmunelor, sfaturi indemnuri capii tuturor locale, discutand cu fie-
peste tot. care in parte la ora 2
judetul Cetatea Domnul noaptea.
suita, s'au oprit comuna Pavlovca, un pic de odihnä o
fostä colonie unde atentiunea le-a fost 20 de ore incontinuu, Domnul Maresal, mai
de tenia de mult multumit deck obosit.
putin tirnp distrugerile de ce a luat masa timp de o de
bolsevici in retragerea acest sat s'a Ccnducatorul Statului, insotit de aghiotantii
in parte prin färä preget a celor Domniei-Sale, s'au indreptat spre Chilia
tamilii De aci, pe Monitorul Kogäl-
Dupä ce a vizitat Primäria, instructiuni niceanu", au plecat la unde a vizitat
staturi, Domnul Maresal s'a indreptat spre scoala, uzina electrica s'a interesat indeaproape
unde a un preot cu o de situatia pescariilor.
cari väruiau pridvorul bisericii. Cu monitor, Domnul Maresal Antonescu,
Domnul Maresal Antonescu, a stat de vorbä a plecat la Ismail; unul din cele mai frumoase
cu acest pioner al credintei noastre care desi sub ale Basarabiei.
ocupatia a trebuit sä mizerii de In port, Primarul a esit cu cu sare
nedescris, pesalahor, muncitor port inaltilor oaspeti, iar a
birjar, a rämas in mijlocul lui, pentru aclamat indelung pe Eliberator.
a sacru al credintei strämosesti. A doua zi, Conducatorul Statului cu
Conducatorul Statului i-a spus: s'au dus la Catedrala unde de preoti,
- Sä continui ai o misiune in Episcopul Morusca Policrat, au tinut
cele mai frumoase, de perpetuare a credintei strä- o impresionantä religioasä, care
mosesti. Numai prin muncä, prin Domnului Maresal, i-a multumit
terea exemplului, opera dumitale este numele populatiei i-a eliberat de urgia bolsevicä.
Dupä aceastä religioasä, Conducatorul
De Maresal Antonescu, s'a oprit Statului, urmat de sute de oameni, a vizitat portul,
in comuna unde a dat instructiuni silozurile, atelierele navale piata orasului,
torului teresandu-se in deaproape de nevoile pop ulatiei.
Viata administrativä nu birouri, ovatii ale populatiei, Domnul
intre registre ci pe teren oameni resal Antonescu, a päräsit orasul,
unde indrumarea maximum de ran- du-se spre Bolgrad spre a duce aoolo
dament". plin de al aceluia ce intruneste aspi-
din Conducätorul Statului intregului Neam Romanesc. *

CREZUL OSTAOULUI
1. Cred nostru, in Conducatorul vesnicia Neamului Românesc.
2. Port suflet icoana adevarate jur jertfesc vieata pentru hotarele ei.
3. Indeplinesc ordinele nu ma'nfricoseazä nici primejdia, trufia dusmanului.
4. Uräsc de moarte : minciuna, hotia, trädarea, ele necinstesc pe ostasi.
5. lubesc camarazii ; ei sunt ca mine libertâtii Tärii, ostasi bravi räzboiu
harnici uzine ogoare, timp de pace.
sä-mi ajute Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
132 GRAN CERUL

t GENERALUL ALEXANDRU IOANITIU

AL ORDINULUI MIHAI VITEAZUL"

Pe placa de care se va ca dea-

pururi - numele cari au comandat regimenful de artilerie
va litere de aur - ca o
lumineze, in mod strAlucitor, calea t ituror
numele Colonelului ALEXANDRU IOANITIU, acela care a
-
regimentul i-a fost comandant.
Corpul Gränicerilor, se va putea - toldeauna -
tre cari s'au perindat pe la comanda unitAtilor va figura,
strdlucind, ca un luceafdr, dealungul vremurilor numele de ALEX-
ANDRU IOANITIU, numele care, capacitate,
si prin caracter, se - singur - la cea mai
- la - Seful
Marelui Stat
lui de
militard,
la 51 de
-
de numai 50 de
pe umerii
-
cu isbucnirea
puternici, rdspunderea
celei mai grele functiuni pe timp de Cartier
Militar de mare anvergurd $ef" h cea mai
acceptie a ; sot ideal ; bun nespus de
prieten, cum numci foarte rar mai - cand
ambfunile desarte se - Generalul
a htrunit - intr'o se poate de
simpaticA - toate rarele calitAti, c:vice militare, care
el reusise - totdeauna, numai calea cea dreaptä - sA se
dice, de sus, timp de
moarte fulgerdtoare, - - a curmat,
brusc, firul acestui mare militar prieten, toc-
mal era, ca necesar Acolo,
departe - pe unde vitejii Neamului inscriu in cartea
de istorie - a
niciel, cele mai glorioase
stejar
precum a
neamului GENERALUL IOANITIU a
scurta lui
acest falnic
! -la -
Domnul Anfonescu, - al prim colaborator militar
a fost va regreta va ca pe unul dintre
devotati al ; frafii surorile vor
vor putea ; prietenii lui vor GENERALUL ALEXANORU
impodobi amintirea cea mai
aceia a recunostintei, pentru prietenia
de - cu care i a onorat
:
-
vor putea nimeni Corpul
qi regiment& de
moartea, de vi-
pe dela Odesa - vor h-
s:ris, cu de aur de
cartea vitejilor cari,
pe de onoare, pentru desrobirea
reintregirea Patriei, au
- numele de grAnicer.
-
consacrat,
pentru
f:e scumpa

Dumnezeu lui
CEREMONIA LA CIMITIRUL GHENCEA
odihneased la un ceitalti eroi al neamului

Rez. VAS1LESCU PETRE

Fost Cdt. Reg. Art.

www.dacoromanica.ro
 OR 133

PASTORALA I. P. S. MITROPOLIT N. AL ARDEALULUI

lui Dumnezeu de 53 de preoti cari ne-am indreptat pasii
nu poate legat". spre meleagurile noastre Baserabil, des-
(11, 2, 9). robitä de de sub stäpänirea celor
Iubitii sufletesti, Dumnezeu. Au incercat dusmanii Celui ce s'a suit
Cruce din iubire pentru oameni, sä
Acest adevar scris marele al nea- lui Dumnezeu in acea parte a
murilor pe se gäsea in area din tului strärnosesc, sä sdrobeascd din sufletul fra-
Roma din pricina sale tilor nostri credinta prin care a träit neamul
irea Evangheliei mantuitoare a Domnului nostru dela pänä
tuitorului Isus Hristos. de mult
ferea acest neinfricat crainic al Domnului a nu Dar incercarea s'a isbit de impotrivirea
poate cerceta oomunitâtile crestine intemeiate de neinduplecatä a nostri de puterea cu-
El poatä mai departe marea dumnezeesc ei. Ne-am con-
misiune de räspandire a cuvantului dunmezeesc, vins despre aceasta ne-a cu
cu care simtea una sa liintä. Dar au neabátuti in credinta
aceastä stare care se cu toate mijloacele infricosetoare
din pricina in cari era legat, El avea buintate pentru a smulge din alipirea
oricare ar fi soarta sa personald, la Dumnezeu.
cuvantul lui Dumnezeu nu poate fi legat". El Deaceea, pe cald de
se convinsese simtise in crestinesc salut ce 1-am dus din partea
sa adevärul, nu este putere pe lume sä rului poporului nostru din Ardeal, i-am läudat
in stare sä Domnului. pentru credintei a
prigonea Biserica lui Dumnezeu, minunea noasträ i-am pentru suferin-
de pe drumul Damascului cä in tele incercdrile prin care au trecut. Le-am spus
Domnului este o putere ce sparge toate am mers la ei le lacrimile care
ingrädirile spulberä toate nimic le-au muiat obrajii sufletele un an
pe lume nu-i poate sta impotrivd. Aceastä pitere multumim cu ei lui le-a
pe el la din mai nouä de a la fericita zi
nedomplit prigonitor schimbat in mai a libertätii. Am rugäciuni care Dumnezeu
al lui, cutreerand lumea la altarele unde s'au pästrat, sau in preajma
lung in lat pentru in toate fostelor altare de urgia
acum la bätränete se afla in stilor stäpanitori, ca ajute neamului nostru
inchisoare din cauza acestei iubiri a iasä in intregime fericit din in
dumnezeesc, pe marea singura lui se sbate lurnea sä fie ferit de primejdii
tristare cä poate propovadui mai deçarte, toare. Am fäcut cereri pentru biruinta
avea mangâerea neclätinatd acest cuvant noastre viteze ce pentru dreptatea viata
nu poate de nimeni pe lume. neamului. Nu voi uita sfintele Liturghii ce le-am
Dragilor mänästire Curchi, la särb:ätoarea
Nasterii Precistii in cetatea Orheiului
Cu se lumea asta mai St. Cruci biserica ziditä de Vasile Lupu al
cuvantului Domnului, cu el aratä mai Moldovei, cum in comune:
vederat puterea sa biruitoare. Nenumäratii vaj- Vorniceni, Chiperceni, Onitcani, Perese-
nicii prigonitori au incercat sä-i dar cina, inaintea multimi de popor atät de mari,
a räsbit prin toate piedicile. astfel nu a trebuit vor-
lumina lui, adevärul lui, sfintenia besc adeseori curtea bisericilor sä audä toti.
lui pe la toate neamurile la marginile La slujbe ce le-am
nu este popor la auzul çäruia preotii din misiune in toate Judetele Basarabiei
sä nu fi nu fi repurtat biruinte. in sute de comune propoväduirea
Täria acestei puteri netägdduite a noasträ romaneascä, am fost
Domnului, am simtit-o in trecute din deodebitä dragoste, cu insufletire cu
noti 'vlädicii Ardealului cu mine lacrimi de bucurie de tot poporul basarabean,
au fost Sfintiile Lor Episcopii: Andrei care un an suferinte de
Vasile al Timisoarei, Nicolae al Oradiei- credintei sale, a mai mult, ce
Veniamin al Caransebesului), nu- este sä sub Tärii tale, sä te bucuri

www.dacoromanica.ro
134 GRANICERUL
de libertatea nationalä care des- sä se Cu pe obraji au urmärit
volti toate virtutile tale firesti sä credinciosii tot timpul aceastä Liturghie,
te poti aduna la cea pe care o auzeau dupä 24 de ani.
intärirea sufletului, ca biruiascd näpästuirile ce lost o adeväratä cutremurare religioasä.
vin sä te incerce. esise biserica primelor veacuri din catacombe, din
Vä aduc acum din partea iubitii mein ascunzAtorile ei de sub pämânt. Se
räspunsul de multumire pentru salutul toti sä se de vestmintele arhieresti, sä
i dus din partea voasträ. Ei se simt una särute Crucea, Evanghelia.
noi, precum ne simtim noi cu ei. In vinele Liturghie le-am slujit un parastas
curge de pe buzele sboard pentru toti mortii fost o de ne-
vintele dulce graiu romanesc, in pieptu- descris. morti scumpi n'au avut intr'un
rile bate la cu a noasträ. Ne-au dat de veac, rudenii ucise
asigurarea cä atunci va bate ceasul vor al bolsevismului fi avut mângâerea
intinde ei de ajutor pentru desrobirea de a prin preot o de pornenire
robite a scumpului nostru tru ei? $i acum toatä dorinta se
Numai douä momente mai grditoare vreau Nu voi uita nici când icoana acestor de
desprind din lucrarea noasträ de propovAduire credinciosi cari prirneau in hrana
crestinä româneascA pe acele meleaguri, spre a care au
le acum, iubitii mei. Aflandu-ne in acele ne-am zis te vei
locuri am tinut de datoria noasträ sä ne ducem acasä spune din rdeal prin
mormantul unui mare Mitropolit al Basarabiei nimic nu poate fi sufletul omului
Gavril Bänulescu, al Ardealului din al poporului ca prin credintd. Spune tuturor
Bistritei, care acum un veac mai bine, pe Bisericii din Ardeal sä-si credinta,
Basarabia a prima sub jugul rusesc, sä-si mai mult rugäciunea de
läsat de nastere s'a dus stea cätre Dumnezeu i-a de asemenea
Iângä poporului basarabean, pentru incercäri, invioreze iubirea de
incercarea sa. Ne-am inchinat de aproapele acestea chiagul care
la mormantul lui i-am dus de recuno- leagä pe de care nu poate fi
stintä pentru credinta lui cea mare pentru dra- biruitä de nici o durere.
gostea de fratii care se asemenea bucurii duhovnicesti, ce
ducä sä soarta Din mormântul preotii au sute de copii
lui dela mânästirea Cäpriana, de pe malul Nistrului, sub stäpânirea ne-am
sträjueste in fata lui Dumnezeu a la Chisinäu unde cea
drepturile hotarele dinspre Rdsärit ale neamului turghie ziva sosirii noastre acolo, in catedrala
nostru. cea mare, cäreia i-au dat foc bolsevicii la retra-
Din Basarabia am trecut dincolo de Nistru Intre zidurile ei sub capela
la fratii de acolo cari de 24 de ani n'au prin care se vedea cerul am cu
mai auzit slujbä dumnezeiasok Bisericile sunt sau miscare a inimii poporului adunat in mare
därâmate la sau prefäcute in grajduri, P. Episcop de acolo, acurn, eram
rnagazii de petrecere. Dar sub aceastä gata de plecare spre cask ne-a ca o
grea indelungatä prigoank mintire pentru lucrarea
tainitele sufletului credintä Dum- Basarabia, o frumcasä a Maicii Domnului.
nezeu. S'au rugat oamenii casele inluntrul Ei o numesc Maica tuturor celor scarbiti",
sutletului i-a ascultat, mai ochii ei sunt de lacrimi pentru suferintele
curând se putea astepta timpul in care pentru oamenilor. In rugAciuni
il pot märturisi deschis ea a fost dusä la iar in Sibiu
Am sfintit de Nistru cea a adusä cu cinstire in Catedrala
ricä recläditä dupä alungarea bolsevicilor. E bise- strä. va sta aci ca o amintire a suferintelor
rica din Sucleia, sat curat de vre-o mie prin care au trecut fratii nostri basarabeni a
de familii, asezat Nistru la kilometri drumului pe care plini de dragoste I-am fäcut
spre miazä-zi dela orasul Tiraspol. Am auzit cu desrobirea la ei.
acest prilej cum s'a pästrat credinta pe altarul Mai amintesc am dus cu noi de aci din
sufletuhii poporului ca o putere mai de Sibiu un vagon plin de rugäciuni
lume ce nu poate sdrobitä de nimic. alergat alte de zidire dintre cari unele
la särbätoare toatä lumea din ne-au fost incredintate spre a le din
jur a putut afla despre praznicul ce partea Societätii noastre Astra", apoi mii de

www.dacoromanica.ro
 RAN

cruciulite iconite pe cari le-am Rog pe bunul Dumnezeu sä

tot In cutreerarile noastre am vizitat in a Basarabiei
tutindeni pe iubitii nostri priri de noi cu dragoste. IL rog sä ajute intregului
tale. Unde am pe drumuri neam implinindu-se un ceas
tregi de ostasi m'am oprit la ei, le-am ru- mai devreme lui arzätoare dupä libertatea
le-am cuvAntat, le-am cärti de ce se mai gäsesc in robie. atunci
rugäciuni cruciulite in mare le-am voi tot din acest invitarea mergem
binecuvAntäri ca le bunul in cu mult mai mare cu de man-
Dumnezeu. la ei, ca sä ne de ziva
Deosebit de mare a fost bucuria mea de a fi pe care ne-o va da Domnul. le trimitem
noasträ neclintitä
intâlnit in dela Nistru viteazul nu va mai trece mult atunci.
Mare§al Antonescu, Conducátorul Statului, de
Domnul este cu noi vrea fie cu noi
incredere in gändiurilor ale mare, care se unde
nurilor de fericire pentru neamul românesc; räsunä graiul nostru
la Comandamentul Ostirii am alergat duc bine- in care IL vom in veacuri
Bisericii Generalilor nostri cari au co- Cu bucuria de a intors cu
acolo pe front. Dumnezeu le ajute bine in mijlocul iubitei mele turme cre-
lupta cea sfântä pentru Cruce Tarb!
dincioase, arhierestile Mele
vä pe scurt, iubitii mei, am
icoanele gAndurile cu cari ne-am din
Sibiu, la 28 Septembrie 1941.
misiunea Eram dator sä o fac pentru ca
sä VA multumesc totodatä pentru rugAciunile cu Al vostru al tuturor de binevoitor
cari Voi, dragii mei, ca drumul
stru incununat cu mai trumoase Episcop Mitropolit

CkTI PRINDE BINE !

CONVENTIE trece frontiera in baza unei autorizatii de trecere,
Pentru traficul local de pe frontiera intre teritoriile cari se va elibera de Pretura competente,
din Bucovina recuceritä teritoriile ocupate de respectiv de Comisariatul Vamal German de
chul German peste râurile Ceremus, Prut Nistru. cu valabilitatea permanentA cu incepere dela
Septembrie 1941 la 31 Octombrie 1941,
Art. - Pentru traficul local de pe frontiera Pretura va cere, avizul Comisariatului Vamal
dincoace de Ceremus, Prut frontierd iar Comisariatul vamal german de f ron-
Nistru, care despart teritoriul Buccvinei va cere de eliberarea autorizatiei de
rite de teritoriul ccupat de Reichul German, se trecere, avizul Preturei.
Administratorul Provincial al Buco- Avizele date sunt obligatorii pentru ambele
vinei recucerite deoparte reprezentantul
Reichului German de parte urmdtoarea con- Art. 5. Recolta adunatA din Bucovina recu-
provizorie: se va putea transporta in teritoriul ocupat
Art. 2. Pentru traficul calätorilor se sta- de Reichul German viceversa, recolta
bilesc urmatoarele puncte de trecere: din teritoriul ocupat de Reichul German se va
a) Pe teritoriului Bucovinei recucerite: putea transporta in teritoriul din Bucovina recu-
Crisciatic, Babin, pe ceritA de Comunei de Postului
Vijnita. de suprafata recoltei, cuantumul
b) Pe partea teritoriului ocupat de Reichul proximativ al recoltei brute exprimat in Kg.
German: Saleszczyki, Seratince, (Hoyodenca), Recolta se transporta peste frontiera sub con-
Zalucze supravegherea organelor vamale,
Art. 3. -- Trecerea frontierei in interes familiar niceresti cari vor verifica autorizatia
se poate face baza pasaport. de trecere produselor respective.
Art. 4. - Acei locuitori, cari posedä terenuri Art. 6. Transportarea recoltei prelucrate nu
agricole dincoace sau dincolo de Ceremus, se admite.
Prut Nistru de frontierd intfo Art. 7. Persoanele dovedite cA au contra-
cime de maximum 10 Km. interior, vor putea venit sub la interesele ambelor state

www.dacoromanica.ro
REPORTAJ DE RAZBOI
CRUCIADA CONTRA

M. S. REGELE ADUCE BRAVILOR SAI SBURATORI ULTIMA FOTOGRAFIE A REGRETATULUI GENERAL AL. IOANITIU
FAPTELOR VITEJESTI DIN INSOTIND PE FRONT D-L MARESAL ANTONESCU

MARESAL ION ANTONESCU

OPERATIUNILOR DE PE FRONTUL ODESEI OFITER ROMAN DIN A. C. A., LA MALUL BUGULUI.
SECTIA LUI A DOBORIT 7 AVIOANE

SANITARE IMBARCA RANITII IN TIMPUL ATACULUI UNEI CAZEMATE PE FRONTUL ODESEI

TRUPELE NOASTRE IN UCRAINA UN CAR DE GREU, DE BOL$EVIC1 INTR'UN SAT
BASARABEAN, E REMORCAT DE DOUA TANCURI

TUN ANTICAR CAPTURAT PE FRONTUL DIN

BASARABIEI DUPA OCUPAREA TERENULUI SE AVION BOLSEVIC, DE TRUPELE NOASTRE
ROMANI, IN INAINTARE, FAC PRIZONIERI ADAPOSTURI
PENTU MITRALIERE PE FRONTUL DIN UCRAINA

www.dacoromanica.ro
138

in materie de de rnärfuri, vor pierde constatate Rdministratiei Provinciale a

alte sanctiuni legale, beneficiul de tre- covinei, care va ca
produselor peste lie in primire ca bun al Statului
8.
sire interzis.
Traficul de este cu Art.
plutärit,
-nu vaviitor
fi
nici un lemn nu va fi
cu semne de
Art. 9. Plutäritul lemnelor este in anunie cu cc loare ro$ie
baza permisii de incärcare ce se elibereaza nele
autoritätile cu prea- stabilindu-se
labila autorizatie a Serviciului din Direc- proprietatea,
tiunea Lucrarilor lice Comunicatiilor de ofi- duse puhoaie de drept in posesiunea pro-
respectiv de Comisariatul German rietarului.
Stabilirea proprietatii se un
Acolo unde pernrisiile legat al Plotonului de un delegat al
incarcare care se va numärul Comisariatului Vamal German de
cubajul se vor de pichetul de comun acord va face constatarile de rigoare
gräniceri. la fata locului un proces verbal
de se va efec- exemplar -- asupra constatate
tua numai de vamale.
Art. 10. - Proprietatea aduse de Art. - In cazul o va fi
ale nu se poate ape' malul advers, de
preciza, urmätoarele criterii: va fi liber sä
a) pe malul drept al pluta o mai departe spre locul
Prut Nistru sunt proprietatea tinatiei.
tului celelalte sunt proprietatea la 1 Septembrie 1941.
chului German.
b) apei IMPUTERNICITUL MARE*ALULUI ANTONESCU
jumätate. PENTRU ADMINISTRAREA BUCOVINEI
Plotonului graniceri va raporta General C. CALOTESCU

RECOMPENSE PENTRU PRINDEREA URMARIREA PARASUTISTILOR

Sanctiuni grave contra actelor de sabotaj 3. vor pe câte

5.000 lei.
Guvernämäntul Basarabiei, tuturor se aduce la intregei po-
locuitorilor din cuprinsul acestei provincii pulatii potrivit dispozitiunilor decretului
trivit dispozitiunilor art. 8 din Ordonanta Nr. 8 Nr. 2018 din 9 1941, art. 2 din Ordo-
din 30 August 1941, sunt obligati de rianta Nr. liniilor telegrafice
aparitia sau aterizarea sau telefonice, a liniilor cum
inamice a para$utigilor inarnici dea cu in sau cu
luminoase conform legii de
cu
a räspläti curajul devotamentul lo- executarea se va face 24
cuitorilor cari vor concura la prinderea In caz flagrant delict, vinovatii vor fi
rirea para$utistilor inamici, guvernämântul a ho-
sä acorde urmätoarele recompense: a unor
1. Urmasii cari au murit sau vor muri de am dispus
cunoscut,
in lupta pentru prinderea parasutistilor in din cari in caz de ne-
descoperirea autorilor distrugerilor sau semnali-
da 2 ha. pämänt. flcute teritoriul unei comune sau in
2. ce vor prinde se va da comunä hotarul comunelor
un ha. de culturä. cinate, vor cu

www.dacoromanica.ro
 CERUL 139

MANIFESTARE A DE ARME ROMANO-GERMANE

SARBÂTORIREA D-LUI COLONEL JUST, ATASAT MILITAR AL GERMANIEI LA BUCURESTI

In seam de 9 Octombrie a avut tea Majestätii Sale Regelui I a Domnului

loanele Cercului Militar, dineul dat de Ministerul Antonescu, decoratila Coroana
Armatei, D-lui Colonel Just niei" in de Mare Ofiter.
Militar al Reichului in România, care a primit Domnul General Speidel a inchinat pentru
o inaltä insärcinare. jestatea Sa Regele, pentru Conducätor pentru
Personalitatea Colonelului Just bine Armata
in lumea militarä. a contribuit in mä- Dupä aceasta a luat cuvântul Domnul General
surä apreciabilä la adâncirea legäturilor suflete$ti Mazarini, care a fäcut elogiul
intre armatei aceia a ar-
rnatei germane. Venit in preziva unor Discursul Domnului General Mazarini.
evenimente politice militare de o Domnule Colonel, de$i nu ati stat vreme
Colonelul Just s'a la inältimea in Tara noasträ, ati venit epocä
misiunei sale, realizând conditiunile unei cola-
care Armata Românä a inceput o colaborare
boräri leale intre armata cea Marea Germanä putut sä ne cu-
In felul acesta Colonelul Just 'nu noa$teti mai bine mai adânc,
cercurilor noastre militare, dar In timp de un an de noi am träit la
o vie simpatie a acestora. Astäzi când armatele evenimente, care altä nu se pot vedea
germane române aläturi contra nici in mai multe decenii.
comun, Colonelul Just poate privi cu in- Am colaborat cu Armata Reich; o
credere opera la care a contribuit care a dat lahorare de instructie, o colaborare de organi-
roade de strälucite. zare, o activitate in vederea unui mare
Au participat la aceastä särbAtorire din par- act istoric; ofensiva contra celui mai puternic
tea Armatei Germane: General Speidel, Amiralul vecin a celui mai mare du$man, nu numai al
Fleischer, General Gerstenberg, medic General Dr. nostru ci al Europe.
Lohse, Colonel Ritter von Mann, Lt. Col. Mös- In toatä aceastä activitate noi n'am
linger, Lt. Colonel Braunn, Maior Stahl, Cpt. n'am gäsit in dumneavoastrA numai pe reprezen-
Oswald Locot. Schlesht. tantul armate, dar pe un bun cama-
Din partea Armatei Române au fost prezenfi rad un bun prieten.
General de Divizie C. Pantazi, Subse- asigur, Colonel, voi pästra
cretar de Stat la Ministerul Armatei, General N. mai trumoase amintiri de timpul petrecut
Mazarini, Sub$eful Marelui Stat Major, General impreunA, in vremea care Armata
F. Georgescu, General I. Boiteanu, General C.
avut tericirea de a lupta de un mare aliat
Constantin, Colonel P. Antonescu, Colonel care ne-a un sprijin efectiv pentru cucerirea
ianu, Colonel N. Vlädescu, Colonel I. Pandele, Basarabiei noastre. Basarabie nu repre-
Lt. Colonel Marcel Olteanu, Lt. Colonel D. numai o provincie româneascä. Ea este
t. Dinulescu, Lt. Colonel T. poarta rezematä aci pe Mare Carpati,
t. Cclonel Popescu Virgil, Lt. Colonel pentru a drumul Rusiei spre
lipescu Gh., Lt. Colonel Popescu Poiana, Lt. Co- Balcani.
lonel Cojocaru, Major Gaiu Cäpitanul Pascal. Cu ajutorul Germaniei a fost
pentru
Decorarea D-lui Colonel Just.
Beau paharul in sänätatea Armatei Germane
Primul a ridicat paharul Domnul General C. a acelei splendide armate, - pe care
Pantazi pentru Fuehrerul Adolf Hitler. Domnia prezentat-o la noi in sänAtatea dumnea-
Sa a remis apoi Domnului Colonel Just, din par- voasträ.

www.dacoromanica.ro
140 R ANICERUL
Räspunsul sárbgtoritului. pace. Evenirnentele dela 22 lunie au
nobilat prietenia ce existä imre ambele noastre
Domnul Colonel Just a spus täri. Daca douä popoare umär la umär con-
vinte: tra unui adversar atät de mai mult
prietenia, camaraderia de arme leagä
Excelentä! une5te indisolubil. Am putut vedea mândrele trupe
Domnilor Generali, române la luptä victorie. Pretutindeni unde pe
Iubitii camarazi câmpul de onoare am gäsit trupele aliate române,
am cunoscut eroi, care cu entuziasm luptá pentru
Vä multumesc, Domnule General pentru caldele libertatea patriei Acestei armate regale
cuvinte de adio, ce ati avut vointa a-mi probate in lupte, doresc pentru sfdr5itul
adresa. Din cuvintele dumneavoastrá am putut räsboiului o victorie strälucitä, care facä gra-
simti cä acest an al activitätii ca ata5at mi- nitele frumoasei ei patrii astfel in viitorul
litar mi-a fost cu putintä, a obtine recuno5tinte apropiat nici un inamic sä nu mai
unanime. Aceasta m'a mi5cat profund. In anul poatä cuteza a ataca aceastä tarä unitä.
petrecut aci mi-am täcut multi prieteni in Armata cea mai sincer a mea dorintä la plecarea
Românä regret pe deoparte trebue atät de mea din ce mi-a devenit atät de dragä.
sä frumoasa ospitaliera rog, a vä uni cu glasul meu pentru Majesta-
mânie. tea Sa Regele I al României, pentru Dom-
Anul petrecut in România imi va pentru nul Conducätor al Statului Antonescu
totdeauna de A un an istoric ide pentru glorioasa sa Armatä
muncä de grea, dar un an in care
s'a putut o conduatorii ei mai
bine mai profund ca in timpuri normale de

; nöpraznic du$manul,
moartea, vede aproape
Nimic nu-i mai sta'n cale de foc de moarte nu-i
pentru Rege, se bate pentru tofi cei
zdrobe$te ce se
prin du$mani de
Privind doar la ce calea
Prin iadul de foc de diavoli ce umplu dealul valea.
El lupta mereu cuprins de o
scape o mare urgie Tara Sfânta
Mereu printre primele de sunat-a
Si'ncins-au Regele Mareplul.
el simte-o focul ndpraznic de iad
cu ce cad,
ca bradul de munte se se
pieptul bronzat se o de

Ca'n vis atuncea satul brazi

Pe tofi ce dragil lui camarazi,
In de aduse aminte
Senin el pe ; ai no$trii trecut-au
Intins pe patul durerii, din satul de munte
Privind la Reging, ce-i trece cu pe frunte,
c'ar vrea mai pe ai din satul cu brazi
la la cu ai camarazi.
s.

www.dacoromanica.ro
 141

E CRUCE SUS IN MUNTE...

EROILOR GRÂNICERI DIN BUCOVINA

E o cruce sus Se aude-un foc de Glas de sau

Veche din Ei nu simt nu ascult.
Ruptd A arma lui in mând, ca in
brat, Peste p'oi, furtuni
o frunzd Sd sus la
Trec hoarde bolsevicii La hotarul din
Pradd, tae omoard,
Pe drumuri ! c'au suit la
in drum moartpa Sus la piatra de ;
Doud lacrimi stau in gene
Sd le scrie calea'n piept, trei cruci se bat mai rar.
Arma n tihnd Esti nostru bun
dd pichet. Tu esti Domnul Sant,
Dar din casa din munte Tu esti casa, tu floarea
Doar o mai ;
Tu
G-dniceru-si pleacd Grdnicerul din
Peste-al sonrtei ceas. A rând
senchide oasele trudite
astepte camarazii, cum sare'n scântei.
ridice
Sd-si grumazii. de ora
in drumul lor'nainte
voinicie'n vale Sar cei ce stau'n morminfe.
Buciumul dintre vii
Soarele frunze Vin de-avalma
bujorii intre de
dealuri ciocârlia mare.
din
Este Prinse-a duce glasu'n bucium de cântare
odihnd, pe miristi colorate Bucovina'n sdrbdtoare,
Cdci din Bucovinei Se mii de Std la mamei
de din morminte Ca strdbune.
I-a lui Se trezesten cânt de
Holdele din lutul lui de moarte Pe de
le Legea Sare pentru ora sfântä. Unde-a pârjol foe,
Ce-a pe Drape!, Granicerul
Pentru Rege, pentru Tard Sund goarna'naintare Casa lui busuioc.
Pentru casd, el. glontii din
El e Tara la nevoe din de E o cruce sus in
El e casa mai voe, cu de-ararnd.
El e Neamul Românesc Hurue carul de Albd
Tras din neam grdniceresc. hora
de lar prin cercuri majestoase Peste ea surâde luna
colt din
Este-o pasul
Penfru holda româneascd. Cad, se se ridic, Gränicerul din
Pentru gran* veche Doarme
in vale-un bucium nu este nimic. Camarazii lut de arme
Trist ca negura din Ei nu vdd hotarul La pichete au ven't.
Peste creste mohorâte cum de Serg. Ion Plopu

NOSTRI
Ostasi, ordon treceti Prutul!" Ostasii cari in cu un an, präseau cu
Ca o trârnbitä de Heruvimi au sunat aceste plecate de durere
cuvinte de noaptea de 22 Iunie 1941. nostri, se repezeau näpraznici, färä
Prin ele se desläntuia potopul de ndejide cu icoana ca
unui neam, se desläntuia care avea sä zdrobeascä monstrul comunist care vroia stä-
aduc dupä o lun, dezrobirea de acelasi
sânge stäpänirea deapururi a pâneascä lumea.
stru scump - Basarabia Bucovina. Drumul pe care astäzi bravii nostri

www.dacoromanica.ro
142

osta$i este de victorii pämäntul feniee, toate, dar absolut toate din zori
este cu sângele atätor bravi, cari noaptea nu altceva suferintele
s'au jerttit pentru desrobirea fratilor no$tri. voastre.
Din sângele din vrednicia noasträ din Prin vorbe, prin prin daruri, fiecare din
sacriticiile celor ce jertfit, se va voi a cuncscut a cald al femeii
Mare frumoasä cum ne-au patul vostru.
Dar nu numai
Pe aceste drumuri de glorie läsat, voi
Guvernul sä cinsteasca mortii,
o parte din trupul sângele vostru
a cärei grijä de tiecare clipä este u$urarea vietii
pentru a mai mult pentru a alor s'a a dat familiilor voastre
deapururi de du$mani mai
sprijinul lui, pentru ca voi care cu piepturile
calce
voastre stati neclintita in fata
sunteti depane de ucigätor, sun- nu averi celor dragi läsati
teti pe patul insä intreaga de grija
gändul vostru nu este decât la clipa când veti de acasä o pe seama Carmuitorilor
fi din nou fata du$manului pentru ca din su- Statului.
terintele voastre dati suflu de viatä
marazilor care
$i ceasul va suna
inapoia la vetrele voastre, ochi umeziti
Veti duce cu voi dragostea grija
de bucuriei pentru vitejiile voastre nu
care fost primiti, ingrijiti vindecati spi-
lacrimile desnadejdei ale
talele pentru a din osta$ii
atunci va pentru biruinta neamului, voi, cei trecut dincolo de voi
vor fi sute mii de vor ridica ce devenit Arhanghelii acestui neam,
ocrc ti. Tara va tot ce are mai bun,
Aceste ginga$e, de pärinteasca o- voi sunteti voi s'a durat gra-
crotire sunt femeilor române, ale mamelor, nitele
sotiilor surorilor voastre care aceste vremuri vostru, prin voastre cari
de glorie ale neamului nostru dau silinta sträjuesc la hotare, prin faima ce-o läsati copiilor
reu$esc pe deplin sä suferintele eroilor no$tri. binemeritat dela Patrie, numele
Dela cea mai mare a M. S. Regina vostru este va deapururi inscris cu
Elena, dela cea mai mare sotie a D-na de aur in cartea Neamului.
Maria Mare$al Antonescu, la cea mai umilä C.

TOAMNA A SOSIT
Sfaturi pentru gränicerul gospodar vrednic. - Aprovizionäri cu alimente, in special zar-
zavaturi.
Buna gospedärie, nu se cunoa$te toamna,
Aprovizionäri cu lemne.
când se poate vedea modul cum fiecare, s'a
grijit in vederea iernei. Zarzavaturile destinate pentru iarnä, trebuesc
Chiar de pe acum vostri, au inceput sä bine pästrate conservate pentru a putea tine
se ingrijeasca, aprovizionându-vä pentru tot timpul iernei de aceia se cere ca din timp
Toate acestea se fac, pentru a avea la
se oarecare
atunci alimentele se mai pastrarea in bune conditiuni a
greu transporturile devin mai anevoioase. vaturilor de iarnä, e necesar se la fie-
ile de la pichete, sunt de care pichet un bordei in cu dimensiuni
teluri: care varieze: 4 m. la 3 m./4 m

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 143

efectiv. Rcolo unde pichetele posedä pimnite, nu zavat, pe au avut din belsug zarzava-
e nevoe de asemenea bordee. turi, o indestulätoare dar
Peretii bordeiului, in lipsä de sau din aceastä gospodärie, poate asigura pentru
scanduri, se pot impletitur nuele. zarzevaturi din belsug.
a suprafata se face acoperisul Rcolo unde a fost intelepciune, sigur bor-
scurgeri peste care se pune, in de deele au inceput a se aranja zarzavaturi
alte materiale, dup un strat de lemne groase cesare iernei; acolo unde a predominat se
de circa 30-35 cm. Se scurgere apei vor rnultumi cea ce se va trimite dela
pentru a nu intra inäuntru.
Se va ca aceste bordee sä se pe vä vom spune cum trebue sä puneti varza
timp bun, pentru a fi mai uscate posibil. niuratä la butoae.
Ce se in bordei? Din timp se pregäteste butoiul, se spalä
Fiecare pichet unde s'a fäcut o gospodärie sä nu tie dogit, când primiti varza
care a avut grädinä de zarzavat bine o curäta de toile rele, se scot ciocanele
va putea avea pentru verzei), se in färä a se desface
-- 1-2 butoaie varzä, de tot, dupä care se pune butoi.
Deasupra fiecärui se pune
-1 butoi de muraturi, de sare mare, apoi pe deasupra
pumni
-- Ceapä, morcovi, pästarnaci, even-
frunze.
fire

Deasupra de tot, se pune un de lemn,

tual telinä. peste care se o piatr mai mare,
- Punerea verzei la murat se va face dupä toarnä cuprinde tot continutul vasului.
indicatiile ce vi se dä mai jos. grijä ca ce se acreste zeama de
- Cartofii se aseazä colt bordeiului varzä sä se pitroceascä, adicá sä se
perfect uscat se pune intre pae, a fi zilnic deaceia este bine ca butoi aibä
feriti de preväzut jos un cep sau cana, pe unde se face
- Morcovii, pästarnacii, etc. se pun nisip aceastä pitrocire.
se aranjeazd trumos. Varza dupä ce se acreste, se va intrebuinta,
- Ceapa aranjatä funii se in preparând mäncare de varzä carne, varzä
sau se ca supliment la mâncarea
Rite lucruri nu este a se tine in de fasole, sau alte ce se la pichet.
bordei dupä cum se obisnueste, de exemplu: un- ca pichet sä putin o
gaz, etc.
Lemnele se aranjeazá frumos in stive inapoia
pichetului dela, pichet sunt harnici, Curätiti cosurile de a face focul sobe.
le tae le aranjeazd in glugi, pentru a
scutiti ca tirnp de ger viscol sä lemne. lama se apropie, in va trebui facet!
de pichete cari vor sä fie intr'adevär buni in sobe. Deaceia vä reamintim ca
gospodari, vor tine de aceste de a focurile trebue toatä
luarea aminte cosurile, din punct de vedere
Prepararea verzei murate. al constructiei dacä sunt de
fost a face a ingriji la pichete funingine.
o grädin de zarzavat, pe pämäntul ce-1 aveti toate incendiile se produc
in jurul pichetului aceasta pentru mai multe din nebägare de din nu s'au
- avea proaspät este foarte greu,
motive:
zarzavatului la pichete chiar vara,
grä-
luat mäsurile de curdtirea cosurilor, pe care tre-
bue sä le ia gospodar.
dina de zarzavat la pichete este o necesitate.
- sä aibe ocupatie este ca in timpul. liber
mai frumoasä, care
Cu aceastä vi se urmátoarele

sä le serveasca atunci vor fi la casele Nu depozitati podul pichetului sau

pentru a deveni gospodari. inflarnabile, cum ar fi petrolul, benzina etc.
Cei cari au ascultat fäcut grädini de zar- vre'un pichet are adunat in cursul

www.dacoromanica.ro
144 GRANICERUL
verii, va depozita la o depärtare de Focurile in scbe se cu mare bägare
50---100 m. de pichet. de seamä; iar in timp ce trupa doarme, santi-
La fiecare pichet existe o scar nela dela pichet sau plantonul din dormitor
la dispozitie 3-4 vase cu ajutorul carora vegheze si nu fie sobei deschisä
caz de toc sä interveni pentru stinge jeratec din pe pardoseala.
localiza.

STANCIU STANCIUCIOCARLIE TOBA LA BOLSEVICI

o zi de un tank nem- pune vreo patru grenade la centurä, un lujer
tesc, care nu are pär in cap bol$evici a de porumb o de tinichea la
trirnis in raiul lui Lenin, Stanciu Stanciu Cio- posturile inaintate bolciovice. Cum ajunge acolo
grenadierul din nu-si locul incepe in face un de
nici noaptea $anturile de Tot cu toti boiciovicii e un subofiter german
retragerea de acum an din frumoasa lui care vine el asiste la comedia lui
Basarabie, unde era omul Stanciu.
strugurele cu boaba vrabia, sirntea Bune nopte Stancio, ci iste cu tumneata?
secat. Dar un lucru rodea mai fost - Putin muzic la dumneata camarade Frit!
huiduit scuipat spurcate ale bolciovi- A! pun, pun! ce bätut la el stra$nic
cilor.
- fäcea el cruce la cer,
sta de veghe pe malul Prutului. N'o dorm nici
la acu
Stanciu Stanciu
spate, ochii peste cap
la dumnealor, cu muzic.
capelul pe
drege glasul. ia
zi nici noapte duce peste bolciovici, pe glasul al noulea ca le intre mai bine in
o sa-mi ei ca la fasole. urechi bolciovicilor bate cu putere
Se tot in vrea le cinte ca tie isonul la voce.
un se mai räcoreasca pe N'are Tarn-tam-tam -ta-ra-ta -ra:
tie isonul. di capelul pe
Aoleu mäi ciolovec Tu tragi jug Svârle pusca lui
ti-e capu de sec, El dea cap cu'n drug, croeste-ti altä soarti,
nu vii cu balalaica Tu sudorile Legea si fie o lege
Cu cu hazaica, Pentru el Roada ta tu o culege,
iei sfaturi de la noi la el si ia si täu
Care-avem Roada ta munca ta, Nu la toti bun
Tu si ai dece ofta Tu si-ti dai sufletu'n
pe Stalin din ce se Ei bea cu mâna'n
e de venin, Cici cu ogor
dela toti vrea Munceste popor, Di-le una'n cap de
nu vrea si dea Pentr'o de Opt cu-a brânzii si se
Cid s'au shins unul cu toti Betivani, neispräviti. un
Care mai de care In Cristos fie bun,
Si te faci o Aoleu arde-i-ar focul Si dea tie-o lege
Si umbli doar pe o Cum ei norocul, Biserici Rege,
Si le-aduni la bogitie nu-ti de mincare
Numai bine si fie. lacrimile-amare. pe Dumnezeul
- Tam-tam-ta-ra-ra... la abatorul mortei, pentru poftele ambitiile unor
a Stanciu Stanciu Ciocärlie oameni Durnnezeu. Stanciu Stanciu Ciocarlie
tarea, mijea la Motoarele si $i-a arma in luleaua in
hurue in cer pre Lupta se pornea mai pleci camaradul german Frit un tank,
ostasii ce-si cot la cot, grenade in
hoardele bolciovice ce erau duse Locot. PAUL EPUREANU

www.dacoromanica.ro
'.

AVIZ
Toti gránicerii sunt de drept colaboratorii publicatiunii.
Articolele de publicat trebue atingá scopul de noi contri-
buind la instructia educatia
cunostinte generale, etc., a trupei.
Ele vor fi scrise la masiná, pe Lucrdrile trimise vor
fi redactia având dreptul de a le publica intregime
mär sau urmare; ele au fost admise pentru publicat.
Pentru lucrdrile care nu sunt originale, se pen-
::

tru autorizatia autorului.

Crochiurile desenurile, ce eventual vor articolele, trebue sä fie
executate tus, pe hârtie cea mai potrivitä.
Redactia dreptul a aduce unele modificdri,
gerea scopului articolelor prirnite, a denatura fondul.
Autorii care nu consimt, i se modificäxi, vor comunica aceasta
redactiei, odatä cu articolul.
nepublicate nu se

www.dacoromanica.ro
 GRANICERULAUI

i) Iubeste-ti Tara, Regele Conducátorul Statului moment

gata jertfesti viata pentru Ei.
2) Respectä ordinele primite, tu dintâi executant
al
3) neadormit neclintit la Indeplinindu- serviciul din drago-
ste convingere timp
4) curajios cu incredere in puterile tale, camarazii
5) Iubeste-ti spune-le durerile nevoile tale, numai ei
te pot ajuta.
6) Nu dispera niciodatá, ori cât de grea ar fi situatia care te vei
camarazii vor avea viná in aju-
jutor la timp.
7) cinstit, corect constiincios serviciu.
8) Nu pleca urechea la vorbele rele sfaturile care oamenii de rea
credintä, ar cäuta invenineze sufletul.
9) camarazii, ca ei la rândul sä te ajute la nevoie.
io) Fereste-te de spioni. Nu sta de vorbä nimeni despre chestiunile
militare.
) Nu trage foc, decât atunci esti primejdie, sau când nevoia cere.
12) spaima contrabandistilor, a spionilor, a teroristilor cel mai
temut luptätor contra dusmanilor Tärii.
) In momentele grele, gândul Bunul care
nu te va
14) Mori cu drag, ca strámosii tái, pentru area hotarelor Româ-
niei Mari.

,,TIRAJUL", Str. Popa Savu, Telefon: 2.42.93

www.dacoromanica.ro