ANUL X.

DECEMBRIE, 1941

pentru
RUL
Administratia: CORPUL - Telefon : 2.65.80

12

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANUL X, Nr. DECEMBRIE, 1941

TE-DEUMUL DELA PATRIARHIE

COMEMORAREA ZILEI DE DECEMBRIE - ZIUA

- Cu prilejul
Deum
comemordrii zilei de
Unirii - s'a oficiat, la ora
Biserica Patriarhii.
Decembrie,
1, Te-
neral al
Constantin Florescu,
General Leoveanu,
General al
General Florin Georgescu, Secretarul
de inceperea serviciului religios, se aflau General al Sigurantei Statului; General Radu
prezenti in Biserica, Domnii: Gherghe, Prefectul Capitalei; General Emil
General Adjutant Alexandru Manotescu, Amiral Nicolescu
ministratorul Domeniilor Coroanei; Colonelul Cociu, Comandantul Pietii; General
jutant Socrate Mardare, Casei Militare a General Topor; General Radulescu D.;
M. S. Regelui; Colonetul Octav Ullea, General Dr. Stroe din Justitia Militarä; Vasile
Curtii Regale precum Membrii Guvernului, C. Petrescu Primul Presedinte Curtii de Apel;
Domnii: Constantin Stoicescu Ministrul Justiti0; Gheorghiade Procuror General al Curti de Apel;
Profesor Dr. Petre Tomescu, Ministrul Mihail Eliescu, Presedinte al Consiliului Legis-
General Nicolae Stoenescu, Ministrul Finantelor; lativ; Ovidiu Vrädescu, Secretar General al Pre-
sedintiei Consiliutui; Titus Dragos, Secret& Ge-
neral al Ministerului de Finante; I. G. Vântu,
Prim Presedintele Tribunalului Consilier de
Curte G. Primul Procuror al Parche-
tului de Ilfov; Colonel Ciurea, Prefectul Judetului
Directorul Protocolului Prese-
dintei Consiliului Colonel Simionescu dela
rnenduirea Inspector General Rânzescu,
Chestor Inspector Arghir, Chestorul
dovici, numerosi functionari superiori
ai diferitelor autoritdti de Stat.

LA PATRIARHIE

General I. Sichitiu, Ministrul Agriculturei

meniilor; Ion Marinescu, Ministrul Economiei Na-
tionale; General Pantazi, Subsecretar de Stat al
Armatei de Uscat; Amiralul Subsecretar de
Stat la Profesor Sub-
secretar de Stat la Cultura General
Jienescu, Subsecretar de Stat la Aviatie; General
Ion Popescu, Subsecretar de Stat la Interne; Pro-
fesor I. Sandu, Subsecretar de Stat la Culte
TRECEREA IN REVISTA
D-I Mircea Vulcânescu, Subsecretar de Stat
la Finante.
La Te-Deum au participat membrii
Mai erau prezenti Domnii: Mihai Viteazul": Domnii General Sam-
G. D. Lupu, Primul Presedinte Curti sonovici, General Rujinski, General Bucur
de Casatie; Coman Negoescu, Procuror general descu, General St. Panaitescu, General Dumitru
Inaltei Curti de Casatie; Stefänescu General Colonel Malamuceanu,
Macri, Presedinti de Sectii la Curte de Calistrat Stoian, Major Zorilä, Traian,
Casatie; General Bäläseanu, Presedinte al altii, apoi delegatiile asociatilor de
de Casare Justitie Militard; fosti luptdtori din trecutul räsboi, fosti de
Iacobici, Marelui Stat Major Msboi, decorati, surori de subofiteri de
Armatei; Pälängeanu; General C. Uniunea Voluntarilor Ardeleni, mutilat,
lescu, Comandantul Militar al Capitalei; Intendant de räsboi, etc.
www.dacoromanica.ro
166 GRANICERUL
ServIciul S. S. Patriarhul Nicodim prezintä Evanghelia
La orele Cruce pe care Domnul Maresal Antonescu
10, soseste Domnul Domnul Presedinte ad-interim al Consiliului
Ion Antonescu Conducätorul Domnul le
Profesor Mihai A. Antonescu, Vice Presedinte Incepe serviciul religios,
Presedinte ad-interim al Consiliului de de I. P. S.
nistri, de Colonel Adjutant
Patriarhul Nicodim, asistat de P. Veniamin
rescu Major Caloinescu din Bat. de Pocitan, Vicarul Patriarhiei, Arhimandritul Filaret
al Jocu, Protosingelii Orghidan
Conducatorului. Nicodim Dia-
conii Uncu Cosma, Cerbu
Raspunsurile religioase au fost date de Corul
Sfintei Patriarhii, dirijat de Profesorul Remus
Tincoca.
In timpul acesta in curtea Bisericii Sfintei
triarhii, muzica Regimentului de Mihai
intoneazä Rugaciunea".
Dupä terminarea serviciului religios, Domnul
Maresal Antonescu, Conducatorul Statului, insotit
de Domnul General Pantazi, Subsecretar de Stat
al Armatei de Uscat, trece in revistä Compania de
Onoare.
Ostasii pentru onor.
Apoi Compania de Onoare defileaza fata
lui Conducator, a de
DEFILAREA COMPANIEI DE ONOARE
ostire, a membrilor guvernului a celorlalte
de onoare cu autoritaii civile militare.
din Regimentul Viteazul onorul. solemnitate a luat la ora 12.
La intrarea in Biserica Sfintei Patriarhii, J. P. **
CUVÂNTUL DOMNULUI MARE5AL ANT ONESCU URMA PRO-
REZULTATULUI DEFINITIV AL PLEBISCITARE
ROMANI, 3.446.889 români mi-au räspuns cu aproba-
Intruparea de vointä pe care a rea
artat-o votul plebiscitar hotärirea româneascä 3.446.889 români mi-au dat
de a-mi lupta fapta, mä sä sprijinindu-mi programul asteaptä ceasul
vä vestesc azi inchinarea mea de
Neamul românesc nu piere. räspunderii, vointa de
Ne-am ridicat din umilire in popas 68 mi-au suferinta prin
de an crâncen Domnului neincrederea prin NU.
trufia sä aducem viforul Le acestora din aibä nici
Europei, nu trufa pretentii goale, ci o turburare a constiintei asigur
vointa de luptä pentru credinta glia nici o neliniste nu-i din parte-mi,
cum n'au avut-o nici putinii cari mi-au respins
muhumesc, români. sprijinul cerut Martie. Dar acestor
Pentru mândra voasträ ridicare, pentru cugetul le pun intrebarea:
vostrii unit care ne va sträjui veacurile, cum
ne-am trecutul. Am gäsit Nearnul singur, §i
inchin recunostinta sufletului ace- dezonorat. I-am räspunderea in plin
lora care au murit sdrobit in Sfântul Rasboiu al Europei Destinul aruncase hotärirea Jui
Desrobitor, a scris plebiscitul vietii economice asezärile
istoriei, cum vointa nuite.
unitä le-a
jertfa pentru unitatea româneascä. Cu un neam zdruncinat, cu sufletul avutul
pustiit, cu Armata nedreptätitä dezonoratä sub
ROMANI, povara unui regirn pätat cu amenintarea
V'am cerut sä urmati in fapta de recladire
de a drepturilor.
busirii sub puhoiul comunist
nationale, crezi Române - intregii noastre

www.dacoromanica.ro
 GRANI CERUL 167

devär constiintä
mai mult?
-
puteam face Aceasta trebue s'o toti.
o vreme grea, neinchipuit de aprigä, din
Sub incercarea Domnului a osmenilor, prin care nu von supravietui nu vor fi biruitoare
cutremurare, inundatii revolutii, am deck cari a viitorul sä-si
acest an de luptä, pentru a trece prin zdrunciparea jertfeascä prezentul.
unui räsboiu, cu lui ncordarea lupta, suferinta
de bogälie. din jurul popoarele care jertfesc
Române, ai credintä in dreptate ade- dru o generatie pentru ca Patria sä birue
vär, nu . este cu sä nu vesnicia ei.
au existat vreodatä poveri mai cumplite decât Noi trebue sä ne incredere Destinul
celea pe care le-am primit in piept le-am implinim
fruntat acest popas de un an.
Desigur, n'am putut toate evoile ROMANI,
toate nAzuintele.
Dar sä toti câtä desnAdejde pune Prin increderea voasträ unesc azi in tapta mea
searä in cugetul atunci când ziva a toatä constiinta româneascä.
trecut färä s fi putit aduce Ji- Fiti Maresalul Antonescu nu va träda
indestularea voastrá, constiinta nici Neamului nici drepturile Românului.
märturiseste nu vä pot Eu nu tiran pentru nu fac din
pe toti. voasträ trufasä apäsätoare. Eu
vä cer azi râmâneti uniti
RIDICAREA TÄRÄNIMII cum v'ati in Obsteasca Adunäre
fi vrut dau täränimii noastre unelte biscitard.
hranä, bumbac eftin, pretul pro- Unit cum ne-au fost strämosii.
duselor, färä cer rechizitii jertfe. Uniti cum ne vor urmasii.
Dar suntem in räsboiu nu pot Voi la organizarea Statului a
risipi cu munca strädania mea färä nilor voi veghia la implinirea nevoilor.
pierderile din valul de uscäciune stânta neliniste, cu
Europei pe care 1-am primit azi. grije cu care mi-am viata luptei im-
plinirilor din acest an.
PROBLEMA MUNCITOREASCA voi voi simti pasul
fi vrut dau Muncitorului bucuria vostru de urmându-mi drumul.
salariu care acopere nevoile, sä-i ajute f Români, pe deasupra släbiciuni, a ori-
milia, sä-i asigure dar n'am putut decât mândri.
sporesc in parte salariile, sä-i ajut In popas de un an am prävälit asezäri de päcat
prin cantine sä-i trufie.
fivrut Functionarilor Intr'un an ne-am ridicat Monarhia Armata,
narilor o rcmuneratie mai dreaptä morala Statului Vointa Neamului.
mult salariile idar n'am putut apäsa cu noui im- Intr'un an am crucea Golgotei spre mân-
pozite Tara in aceastä vreme Säräcie adusä de tuire, liberând pämântul
räsboi. urma cu putere porunca istoriei.
fi vrut sä dau Tineretului In acest ceas de inchinare a recunostintei mele
mai mult am realizat prin sporul salarii, celor cari ajutat sä scriu
cestui an de luptä
de Stat pentru laboratoare,
biblioteci, cantine Universitäti.
fi vrut sä pot ajuta Comertul Industria
- unire româneaseä.
Functionarilor, Täränimii
Oräsenilor, cari m'au inteles urmat, west
ca desvoIte o via nu le ceas de cinstire a unitätii
productia prin stäpânirea preturilor, dar nu
am putut le apär sä le vii- ROMANI,
torul jertfindu-le prezentul sub povara greutätilor chem pe toti, bâtrâni, la
räsboiului a unor porunci de justitie socialä la luptä, la ordine ascultare,
peste interese. pentru astfel vom putea intrunta
Dar, Români, eu nu Dumnezeu trudnicia ceasurilor ce vor vinä.
schimb fata lumii.
de de sbucium de blestem,
n'am putut face mai malt decät un an Regele!
* *
de drepturi, de desrobire onoare.
www.dacoromanica.ro
168 GRAN CERUL
AJUTORUL DE
DE DOMNUL MARESAL ION ANTONESCU

Dar am decis fac o care

Neamul adevdrata campanie nationald de adunare a tu-
tei sale de nu numai ridicdndu-se din ruine turor darurilor de sprijinire a ne-
cenu$e, dar pentru drepturi o- intre traditia ro-
noare, pentru cruce dreptate.
El s'a rea$ezat astfel pe traditiilor Am Incredintat Consiliului de Patronaj,
de de a organiza opera de colec-
Aceia$i traditie care, timp de tare a ajutoarelor de distribuirea
de bejenie, aduna sub pe care o numesc :
potnite pe luptdtorii Voe- AJUTOR DE
vozilor, aduna timp de Nu este aici numai o
pace pe cari actiune simultand de bund-
teptau sprijinul ajuto- tate de
omeneascd asupra
Foamea frigul nevoiei, a a
tinde fiorii ci este porunca
in sate a care
Copii de muncitori tru- cere bogatului
diti sau de pe cel pentru ca
fata racul apere pe cel
meniti de nevoi.
satele noastre de
dreptate socia Id, trebue
palizi fie infdptuitä prin ajuto-
datoria rul pe care-I instituim
de de ce la care trebue
bue acei cari au minte
ajutat azi de suflete de
pera Guvernului a suflete de
siliului de Patronaj, spri- Nu vom putea ne
jinind cu darurile voastre Neamul,
sträduitoarea DOMNUL MARESAL ION ANTONESCU tdrindu-ne rassa nu vom
de sufe- putea zidi rassa pe
de durerii. pe
Trebue facem din aplicare Pentru Neam pentru Cristos,
de asupra durerii, a cuvântarea lui Dumnezeu a
lui a foamei nu o de mild, ci o
organizare de nationald. acest ajutor, dati din vostru
Am nu numai fac apel cald pen- aveti, tot ceeace trece peste nevoile voa-
tru ce pot suferinta stre asupra voastre de :
durerea, ci dau o tuturor pe Infometati ;
cari trebue dea din avutul pentru a spri- spriji-
pe cei cari n'au.

www.dacoromanica.ro
 169

INDEMNUL I. P. S. PATRIARH CÄTRE CLERUL POPORUL B1NECREDINCIOS

AL
lama a sosit. Bisericii cu scopul a foamea
acesta a sosit prea de timpuriu frigul de a in bani in
mijlocul stramtori neajunsuri suf1etesti pentru cei ce sunt 'in neputintä de a
trupesti, suntem nu numai un ornenesc. Lucrarea ei incepe la
sä venim ajutorul celor säraci. Decenibrie, cu norme stabilite.
Copiii hranä cäldurä; din toatá sä sprijiniti
Scumpilor care stitutia de ajutorare, pusä in slujba Tärii
sacrificat viata pentru cer ocrotirea recunos- Droapelui nostru.
a celor in Stati in fruntea acestei lucrári, curn se
Pärintii se din rdsputeri sä vine unor nu uitati adevärul
neascä cele mai de seamä datorii, fatä de al Scripturei, de Dumnezeu
minul (familiar; de mult a iubit Dumnezeu lumea,
Oropsitii marginea desnädejdii, intind singurul fiu, Dornnul nostru Isus L-a
dat pentru Cine Iubesc pe
totii asteaptä de la bunä dar uräste pe fratele mincinos este".
Se cuvine noi cei ce suntem poporului mei
destulate, sä deschidem ca toti sä se tiinp timp, graiul Mantuitorului:
de bunätäti. am dat mänânc;'
Cu necurmata grije Pärinte, care o port setat sä beau; sträin pri-
mit; gol bolnav cer-
fiilor toti alesi ai cetat; temnitä venit la mine".
dreptmäritoarei noastre Biserici, pilda iu- pe cei ce plecat spre
birii de sä se ajute fapta cu -datä de Mantuitorul celor
urni pe altii, cu incredintarea cä numai vor ce sfintele datorii: Ori de câte ori
Domnulai. aceste unuia dintre mei mai
mici, Mie
al Bisericii StrAbune,
noasträ Bisericä, ai slujitori v'ati lubit Cler Popor Român,
a ocroteste cu iubire pe Rjutati aproapele vostru acum, are
säi deosebire de stare socialä. de ajutor;
Ea a gäsit in teate vremurile oricât aprige lui; a cäzut; iertati-1 dacä v'a
au fost, pentru cei ce sunt pärat rugati pentru el v'a prigonit.
cazuri. punirea indrumätorii Cu tintä la hotarele und:e se
cu cuvântal, mai ales cu fapta, aducandu-v vieti se pecetlueste destinul de veacuri
pe voi de ajutorare tuturor celor cei cu dare de ca
ce se aflä in necazuri lipsuri tot felul. ce au mai sä deschid.ä baerele
Dragoste mai mare nu puteti Inteo cuget" porim
veti pune chiar vostru ca pentru cu dragoste darurile lui Dumnezeu.
mântuirea turmei din nevoi. Eu vä bine cu datorirea ca lucrul
Consiliul de Patronal de sub conducerea Doam- stitutiei Rjutorul de iarnä" sä infäptuiascä
nei Maria Maresal Rntonescu, a pornit o nouä culeag mai bune pentru Tara
luicrare a celor ce sunt in robustetea sufleteaseä trupeascä a
fiilor ei. Därnicia voasträ fie räsplätitä de
Rjutorul de iarnä", o nouä institutie Indurrilor al, milostivirii Harul
a rândurile bunilor români
a-i indemna pe de omenie därnicie a bogat.
noastre stravechi. Binecuvântarea lui Dumnezeu sä voi
Institutia se organizeazä in orasele sa- NICODIM
tele pretutindeni unde se aflä PATRIARHUL

www.dacoromanica.ro
170 GRANICERUL
INAUGURAREA CAMPANIEI AJUTORULUI DE IARNA"
CUVANTAREA MARIA MARESAL ANTONESCU, SEARA ZILEI DE DECEMBRIE
LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO

Cu prilejul campaniei Ajutorului urinati in organizarea Rjutorului de

de Doamna Maria Rntonescu .a sä infdptuiti aceastä
rostit zilei de Decembrie, la posturile de acest ceas
noastre de radio, cuvantare: aceastä de de
In zi tristä indrept le cer sä natiunea noasträ trebue
din voi surorile de pretutindeni, fie in bucurie in durere, cum ne uneste
pentru a cherna iaräsi la o faptä ziva de azi.
la o implinire de bundtate. Cä avem sä ne sprijinim unii pe
cu poverile ei de de foame, apasä pentru a sprijini nu trebue bogati,
trudnic peste familii e deajuns sä
atatia copii lipsiti de sprijin, putinul din bel$ug
bolnavi. pentru altul care dare;
ajutorul celor infometati din lipsä, bucuria
de era o crestinä o pentru acela care nu are
neanä milei noastre. Lumea este azi in frearnät
Rntonescu a ca aceste tapte de durere lipsä.
de bundtate, aceste de sä nu acesta sdruncind de
fie o umilire pentru acela care le prirneste o leste bcgAtii, poverile
intamplare pentru acela ci Statul sä. suferinta.
ganizeze el toatä fapta de sprijin impotriva Dar aceasta este legea räsboiului.
foamei a frigului, intemeind organizatia: Pentru a ei,
torul de trebue sä plini de unii
pentru altii de pe acum sä lipsurile
Consiliul Patronaj al Operelor Sociale, a
de impotriva durerilor, a frigului,
primit sarcina de a aceastä actiune
a foamei a boalei.
de
Numai neaniurile cari vor adune pu-
ajuta aproapele, a-i sprijini povara, a-i im- terile lupte impotriva suferintelor
nu este azi numai o ce vor sä numai acelea vor birui cu ade-
de ci o nationalä. värat.
Pentru toatä trebue sä fie spri- De Romani in aceastä zi de
prin unitatea dreptatea ei. credintä puterea de unire;
Bogatul poate dea sdracului; dar In zi de suferintd de in-
nu namai linistea inimii, dar sigu- credere nebiruitd;
ranta averd. Sd din suiletul, din din
prirnind, namai dinta faptä de bunätate, dar de sprijin
reazernul dar datoria de credintä operä nationald, de unire.
de acela care sprijinit. Ajutorul de Iarnä.
$i bogatul säracul, laolaltä se Dati tot ceeace puteti da: haine, bani, alimente,
porunci de sprijin de iubire, Nea- cereale, tot pot sä
mului linistea vietii puterea. care n'are, bolnavului ingheta-
tului.
Pentru ca putem sprijini familii chi- Dati din pentru
nuite de frig, pentru ca putem ajuta copiii, veti primi din belsug nu numai de crestini,
infometati frigului, dar onoarea de oameni de romani.
fac apel la voi, de pretutindeni, ca * *

www.dacoromanica.ro
 CERUL 171

A ADERAT LA PACTUL ANTI-KOMINTERN

In de 25 Noembrie 1941, a avut la Intrevederi diferiti conducátori ai Reichului
Berlin, reprezentantilor a 12 natiuni, German sträini in cadrul receptiei dela
care au seninat Pactul Anti-Komintern. Din a- Kaiserhof.
ceste 12 natiuni, 9 sunt europene 3 asiatice, ora 19-20,45:
care s'au angajat solemn sä lupte contra Interna- Ceai la Reichsmaresalul Goering, dat
Comuniste. legafiunilor.
Din României a luat parte
imputernicit, Domnul Mihail Vice Pre- AUDIENTA LA
sedinte Consiliului de Ministri. ora 18,40-21:
Domnia Sa a rämas la Berlin, Capita Auctienta Domnului Vice Presedinte al
Marelui Reich German, in zilele de 25-29 liului Mihail Antonescu la Goering.
en:brie 1941, contact cu oamenii Stat ora 21:
ai aiiate prietene. Dineu la Legatia României la care au participat
programul intrevederilor Domnului Domnii Ministri Funk, Luther, von Kilinger,
Profesor Antonescu la Berlin: dius, Neubacher, Rieth, von Ertmansdorf,
25 Noembrie 1941 Lorentz von Megerle Fischer.
ora 10:
Sosirea gara Anhalter Bahnhof". LA DOMNUL VON RIBBENTROP
Primirea Domnului Vice Presedinte al ora 22,35-1:
lui, Antonescu, de cätre Domnul Ministru Audienta Domnului Vice Presedinte Mihail
von Ribbentrop de alti demnitari ai Reichului tonescu la Domnul Ministru von Ribbentrop.
,Partidului National Socialist. 27 Noembrie 1941:
Trecerea in revistä a Companiei Onoare. ora 9:
Conducerea Domnului Vice Presedinte al Con- Intrevederea Domnul Ministru Clodius.
siliului Ministri hotelul Adlon. ora 11:
ora 13: Depunerea unei coroane la Mormântul Eroului
Solemnitatea aderärii României la Pactul Anti- Necunoscut.
Komintern in Reichkanzlei. Primirea Domnului Vice Presedinte Mihail
Declaratiile Domnului Vice Presedinte Mihai de Generalul Comandant al Berlinului
tonescu eu prilejul adeziunei. trecerea a Companiei de Onoare.
ora 15--17,30: ora 11,30:
Dejun dat de Domnul Ministra von Ribbentrop, Domnul Vice Presedinte Mihail Antonescu
in onoarea delegatiuni. meste vizita Lorkovici, Ministrul de
ora 18,30: terne al Croatiei.
Audienta de lucru a delegatilor români aflati la ora 14:
Berlin, pentru negocierile economice cu Germania. Dorrnul Vice al Consiliului
ora 19,30: Antonescu la dejunul dat de Excelenta
Dineu la Legafia României cu membrii Legatiei Sa Fuehrerul Adolf Hitler de
ai rnisiunilor aflätoare la Berlin. la receptia care a urmat.
Prindrea membri ai coloniei românesti ora 16,30:
din Berlin. Domnul Vice al Consiliului
ora 22-24/40: Antonescu primeste vizita Dornnului Popof,
de lucru a economice nistrul de Externe al Regatului Bulgar.
financiare la Berlin. ora 17,45:
Noembrie 1941 Dornnul Vice Presedinte al Consiliului
ora 10,30: Antonescu este primit la Palatul Presedintial
Primirea Domnilor membri ai delegatiunii trece revistä Cornpania de Onoare.
economice vederea negocierilor
germ AUDIENTA LA FUEHRERUL ADOLF HITLER
12-15: ora 17,50-19,20:
Dejun dat de Domnul von Ribbentrop la Kai- Audienta Domnului Vice Presedinte al Con-
siliului Antonescu la Excelenta Sa Fuehrerul
ora 15-16,30: Hitler.

www.dacoromanica.ro
 REPORTAJ DE RAZBOI
CRUCIADA CONTRA BOLEVISMULUI

COLOANA DE INFANTERIETI INAINTAND PE DRUMURILE PUBCA MITRALIERA IN ULTIMUL ATAC DESLANTUIT DEDROMANI ASUPRA

MITRALIERA ANTIAERIANA FACE PAZA UNUI AERODROM DE PE CADEREA ORABELOR ROSTOV PORTILE CAUCA-
FRONTUL OSTABII IN URMARIREA BOL*EVICILOR. PATRULA ROMANEASCA PE STRAZILE ODESEL
ZULUI SUNT DESCHISE. VANATORII DE PE
MURILE CRIMEII, ACUM CAMILA CA MIJLOC
DE TRANSPORT.

GREA BATUT NE1NCETAT POZITIILE TRUPELE MOTORIZATE IN DRUM SPRE PRIMELE INTALNIRE IN LARG INTRE UN SUBMARIN ROMANESC VEDETA. APARAREA COASTELOR NEGRE.
FORTIFICATE ALE ODESEL LINII PE FRONTUL ODESEI.

www.dacoromanica.ro
174

ora 20,50-24: fesor Enrik Oterelesanu, Subsecretar de Stat la

economice cu Domnul Ministru Cultura Nationalä; General Victor Iliescu, Sub-
dius la hotel Mon. secretar de Stat la Educatia Nationalä; Amiral
28 Noembrie 1941 Subsecretar de Stat la Marinä; General Jienescu,
ora 10: Subsecretar Stat la Aviatie; General
Prirnirea Domnului Ministru Bossy a mem- stantin I. Constantin, Subsecretar de Stat al Apro-
dela Berlin. vizionärii; General Ion Popescu, Subsecretar de
Intrevedere cu Domnul Ministru Funk. Stat la Interne; Dobre, Subsecretar de
11,30-12,40: Stat la Inzestrare Domnul Mircea Vulcänescu,
Intrevederea cu Domnul Ministru Funk la Subsecretar de Stat la Finante.
nisterul Economiei Nationale al Reichului. Din Corpului Diplomatic au pre-
Intrevedere cu Domnul Ministru Göbels. zenti Consilier Dr. Legatiei
ora 1314,30: Marelui Reich; Croatiet;
Intrevederea Domnului Vice al Con- llin, Ministrul Finlandei; Tchomacoff, Ministrul
siliului Mihail Antonescu cu Domnul Ministru Gö- Bulgariei General Misiunei
bels la Propagandei Reichului. Militare Germane; General Speidel, $eful Misiu-
16-20,30 nei Aviatice Germane; Rcedel, al Dom-
Domnul Vice Presedinte Consiliului primeste nului Ministra Reich; Printul
vizita Domnului Ministru Secretar de Stat Weis- al Legatiei Marelui Reich; Vice-
saecker a Domnilor Ministri Wormann Paul Amiral Fleicher.
Schmidt.
ora 20,30--21,30: Pe peron au prezenti Domnii: Ge-
Primirea reprezentantilor presei germane. neral Constmtin Florescu, Primarul General al
22-24,50: Capita lei; Radu Gherghe; General Leo-
econornice Domnul Ministru veanu, Directerul General al Sigurantei Statului;
dius. Vlädescu, Secretar General al
29 1941
Consiliului; Al. Secretar General al
ora 10: nisterului Propagandei; Petre Directorul pre-
d-lui Vice Presedinte al sei; Victor Dimirriu, Secretar General delegat al
liului Antonescu de Domnul Ministru von Ministerului M'mcii; lu, Directorul
Ribbentrop la hotel tiei Rader"; D. Atanasiu, Cenzurei;
Dornnul Vice Presedinte al Consiliului de Mi- Georg Streiter, Presedintele Asociatiei
nistri este condus de Ministru von Rib- din Dr. Henrich, Europapress";
bentrop la Gara Anhalther unde trece Weissenteld, Agentia D. N. B.";
in revistä Compania de Onoare Reichsschatf; Wittstock Transkontinent";
pe Dem- Bauer, de
nitarii Reichului ai Partidului al Croatiei, precum
cialist care l'au condus la garä. reprezentanti ai presei române.
ora 10,30:
Plecarea din Berlin. SOSIREA DOMNULUI ANTONESCU

SOSIREA DOMNULUI PROFESOR MIHAIL. Cu câteva minme de sosirea trenului

ANTONESCU special,soseste pe peronul Domnul
Antonescu, Conducärorul Statului, insotit
In de 30 Noembrie 1941 tren special de Aghiotamul Domniei Sale Colonel Adjutant
a sosit in Capita venind Berlin Domnul Eletterescu.
Mihail Rntonescu. Vice-Presedinte Dupä ce Dcmnul Maresal Ion Antonescu
sedinte ,ad-interim al Consiliului. mâna cu Guvernului, cu reprezentantii
In Domniei Sale au pe Corpului Diplomatic cu Generalii prezenti, se
ronul Gärii Mogwaia, Domnii: Constantin Stoi- intretine câteva minute cu personalitätile române
cescu, Ministrul Justitiei, Prolesor Dr. Tomescu venire Domnului Pro-
Petre, Ministrul General Nicolae Stoe- lesor Mihail Antoneseu.
nescu, Ministrul General Dumitru
pescu, Ministrul Interne lor; General I. Sichitiu, TRENUL SPECIAL SOSEVE IN
nistrul Ion Marinescu,
Ministrul Economiei Nationale, General Pantazi. La orele 11, trenul special Gara Mo-
Subsecretar Stat al Armatei de Uscat; General gosoaia. Din vagon descinde Domnul
Zwidenek, Subsecretar de al Colonizärii; Pro- hail A. Antonescu, insotit de Domnii Mi-

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 175

nistru N. Davidescu, Secretar General al' Ministe- Foarte bine dispus, Domnul Profesor Mihail
rului Afacerilor Lt Colonel Di- Antonescu, mâna cu toate personalitätile cari
rector Militar al Cabinetului Presedintiei; i-au in apoi, in prezenta Dom-
lescu, Director de Cabinet; Moczoni din nului Maresal Conducator, Domnia Sa se intretine
Ministerul Atacerilor Sträine; Livia cordial câteva clipe cu cei prezenti.
de Cabinet la Presedintia Consiliului; Gara Mogosoaia, Domnul Maresal Ion
Barbu, de Cabinet; Simionescu, Director din Antonescu, Conduatorul
Presedintia Consiliului. Domnul Pro-
Mihail Antonescu, au automo-
La coborirea din vagon, Domnul Maresal Ion bilul, la Presedintia Consiliului de Ministri.
Antonescu, Conduca'torul Statului, pe
Domnul Mihail Antonescu. * *

PAGINA
NASTEREA DOMNLUI
In zilele acestea" de bucuria pentruca sä lumineze veac pe ce-L pro-
ce se suflete, când cerul e slava pre Dânsul in lumina Bethleemului.
cântului ingeresc, iar in Dar, vai! In noaptea de
vestei celei bune, când. pentru pace, Domnul se in de aripi reci in väzduh
tinde ramura de cer se de se
pios crestin, de taina Bethleemului. oameni, in a gresitä cro-
se indreaptä al gresite cäi, intro de
singura cale de urmat a vietii dupä
Duh", prin Fiul iubirea färä Din altar, Hristos
dune de aprcape, adevär dreptate. Sale indreaptä pasii
Acest pios ne in
sufletului Bethleemului, iar Biserica, cântec, ne
nostru, mila pacea s'au dreptatea indreaptä pe calea cea adeväratä vietuirii
adevärul au luminat toatä spre zidirea gurate ca sus Lui
lume spre slava lui Dumnezeu. pre pämânt
voire".
in hinele crestine, Pacea bunävoirea oameni neamuri
urmele credintei sträbune, ce se abat prin vea- se prin Hristos celui ce-si pleacä rugä
curile trecute la ieslea din Bethleem, genunchii la Bethleem, tainä a celei
coperim in staul viata cea vesnicä. Cäci värate.
este viata ca sä Te cunoascä pe Tine,
Dumnezeu pe ce L-ai trimis pentru ostasi
mântuirea lumii. In cre$tindtatea
In cu cerul de smarald, Domnului nostru lisus Hristos, care s'a
cu diamante, die inchinare din Maria Bethleem.
curatä de pästori, cu däruiri de a atins Crestinätatea numärä 1941 ani, dela nasterea
ce cu puterea Sa totul. Mântuitorului prasnueste mare särbä-
venit sub umbra legii, ca cei sub
toare la 25 Decembrie a an.
lege sä-i räscumpere, a venit lumina
Indreptati-0 in zi intotdeauna
ca pe cei ce se sä-i voastre cu piosenie religiozitate cätre
binele.
Maica Domnul Nostru lisus Hristos
Bisericä urmând credinta cele stinte
venit in lume semene sutletele care cum au care
murilor pacea, iubirea prihanä aceste douä mari virtuti, au pästrat
jerttitoare, sä inlocuiascä a ne- neclintite in Dumnezeu Patrie.
credintei cu o inimä de increderea in Gräniceri hotarele Tärii, Sfintele Särbä-
Domnul, temei singurei adeväratei vie- tori
tuiri. intäreascä vrednicia pentru
venit din cer pe ca sä apropie ca vä puteti sfântä pentru
mântul de cer, pentruca precum tie cer Patrie, Rege Conducätor.
pre pämânt. $i pre sine-si nouä s'a * *

www.dacoromanica.ro
176 GRANICERUL
EROISMUL ARMATEI ROMÂNE
ORDIN DE ZI No. 38 PE 3-a färä ati trecut la
Noembrie 1941 trupelor inamice aceastä con-
tribuind larg la incercuirea nimicirea
Prin cele mai virtuti ostäsesti, trupele din Noriul de
au lung de mari de
arme: deosebite de arme, care se
alungarea inamicului din trumoasa vor de cinste in hrisoavele Neamului
Bucovina, ocuparea orasului Cernäuti a nu putut infäptuite färä curajul, pri-
Hotinului; ceperea istoviroare a comanda-
- strApungerea liniilor adânci de cazemate mentelor.
betonate care sträjuiau ape greu de trecut, ale Comandantii, otijerii din Stare le tot
Nistrului, de §i cu personalul ajutor, elan
mijloace putine au dovedit ce poate face inte, in primele au cele
mai mari, pentru a
-
sarea de moarte
de a
dârzenia
incercarilor inamicului
folosi obstacolele numeroase spre opri
mai scopul
ziere, operajiile noastre
fi
a
a le
mai

mersul.
inaintarea victorioasä care Bug; Celor ce au generos viata pentru Patrie,
- respingerea repetatelor ale le vom pästra adâncä cucernicie, ne-
manului, ajutat de bombardamente violente de
aviatie, de a sträpunge otiterilor, subofiterilor trupei
Nistrului; din Comandarnentele Corpului de Munte, Briga-
zdrobirea stortärilor desnädajduite delor 1, 4 Mixtä Corpului de
prin care atacând neincetat zi valerie, le aduc vii multumiri pentru rarele vir-
intre 26 Septembrie 2 au tuti deosebita pricepere in
de a rezistenta intre Nipru grelele care au condus, din victorie
Marea de cu in victorie, bravele trupe.
unele trupe din 11-a German& cea mai COMANDANTUL ARMATEI 3-a
grea bätälie de ve frontul de Est; General de Corp de (ss) P. Dumitrescu

DEDICATIE PATRIEI
Români, se anul Tu ai avut cArmuitori
De al trup zdrobit Cu un trecut de foc nestins
A fost de mai aprigi lasi care ti-au poruncit
Anarhici dela lupti
Imperiul urei se Un neam prin demnitatea lui
PrAdalnic, ca cotropeascA A fost strecoare
Cruce, un In suflet numai umiliri,
Pe In de o5ti biruitoare.
Ros de grele, lungi, Ca din vis Basarabenii,
ai popor, Bucovinenii, cotropiti,
Prin neguri, vijelii ploi goi s'au aruncat
le poti fi indrumAtor. In de foc
Dar a venit ziva
Cu 'n piept Cu raza-i de
In urma unui val nebun MormAntul le lumineze
AscunzAtor de ce e drept.
Abia doar vreme ai avut Un nou Mihai, un nou luceafAr,
te trezesti din amortire, E 'n fruntea
poti tu aduna Ce ca un se abate
Puteri osti de 'mpotrivire. Asupra hoardelor
naprasnica-i izbire,
A amutit pe veci dusmanul,
Suveranul Nostru
Armata Lui
Ionescu Constantin

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 177

DE C CIUN
Tätutd ! Cuprinde in cum scrie
Iti scriu in ziva de Tara Din Bug la Ceahla
Când Domnul nostru bun Ne puteri, sperante, De neam
Isus, vitejie,
pe Ochi ageri, de viforul se dose
S'aducd 'n omenire 'n nostru-gi puse,
lupta-i pentru veacuri Un plug din
Gânduri bune. 'n veac vom slova. In brazda lui
Sau tu mormânt de prins
La sunt de pazd Sau zimbru la ! Peste ;
In noaptea de tot aceia este E-a lui o cuprinde
Cristos din cer Din vechi, in vechi din patru
Pentru bun. De stai de viu in lanturi tine din morminte.
Sau hulit in
De sus ninge bine la hotare
'ntinsul e totuna Cu mare Cel mare-i la Soroca
fim din oameni stânci Mezinul la
De stelute albe Cel pe la Odeia
Ce par Florile d'albe". Sau sub crud
Lovit de-o 'n
Dela pichetul ne vor plage
S'aud mereu colinde roua o vor Cel mare-a fost
lacrimile Mare
Ce somnul nu-i cuprinde. Vor curge Mezinu-a fost cu
Pe margini de mormânt Un Domn pe el
E doar o zi prea mare A celui ce din
De ori prea Sfântd, In har Domnul
A lost Duca-Voda
E ziva dezrobirii In ca Erou la Bug Mare
A ce cuvântd L'al ecou.
Pe lui
Smeriti in
!
E moarte
Un Rege E moarte
o Ce-o scriu de
n'a murit vreodatd In dar v'aduce oastea
Conducdtorul Ei, rob la
crezu 'ntr'un Cristos. nostru bun,
Ci-a pus pe armd dezrobirii
Când buciumul de-alarmd, mie noud
E märturisirea A la munte pairu zeci unu,
E Spre Voevodul nostru
luat tolba arcu Mihai tinerel,
Cu sage lui sacu, A serfs in slove
Din harul lui de sus a la carte el.
Ne 'nvdlue Isus, Cruce
'n raza lui a Moldova Serg. Ion Plopu

PRINDE BINE !
DECRET-LEGE PENTRU MODIFICAREA ART. 250 DIN CODUL PENAL

Monitorul din Decembrie 1941, pu- care detine un mandat efectiv ori
Decret-I ege: de un sau tunctionar public
Art. 1. -- Acela care sau särcinat cu predarea receptia sau supravegherea
tunctionar public, fie direct, fie indirect, bani unor turnitiri sau lucdri publice, ori cu stabilirea
sau ori ce ce lege nu i se sau incasarea impozitelor, pedeapsa este
cuvine, pentru a-1 determina sä soarea corectionala dela 2 la 8 dela
sau indeplinirea 10.000 la 50.000 lei
act tunctiunea ori un act Nu se mituire comis in con-
contrar lunctiunii sale, cornite delictul ditiunile Art. 238.
de mituire se cu inchisoare Nu se pedepseste pentru mituire persoana
dela unu 6 ani dela 5.000 care a dal i-a tost
la 20.000 lei. prin refuzul ei ar fi s.iferit o inevitabilä
faptul se de o per- in raport cu sa materiald".

www.dacoromanica.ro
178 GRANICERUL
Art. 2. - Afacerile de dare de vederile Dom-
in judecata Curti de Apel cu care acestea nule Presedinte ca in conformitate cu Deere-
au fost vor fi Tribunalului tele-Legi Nr. 3052 din 5 Septembrie 3072 din
infractiunii. 7 Septernbrie 1940 in baza
Rfacerile care Curtea de sub prin Decretele Nr. 1799 din 21
a dat de trimitere Nr. 916 din 29 1941, binevoiti a semna
dar cu care nu a aläturatul Decret-Lege.
vor trimise Tribunalului competinte. Primiti, Domnule
Afacerile pentru care s'au ordonante de- siliului, incredintarea noastre consideratfuni.
finitive de judecItorul de instructie vor fi Ministrul
mate compecinte. Constantin Stoicescu
Dat in la Decembrie
DECRET-LEGE PRIVITOR LA REGIMUL VAMAL AL
Prefedinte Ad-Interim al SCHIMBURILOR DE MARFURI REGAT
de TRANSNISTRIA
MIHAI A. ANTONESCU
Art. 1. - Vor puma fi importate din Trans-
Mtnistrul de drepturi
Constantin Stoicescu vamale:
RAPORTUL DOMNULUI MINISTRU AL JUSTITIEI a) Bunurile de erice ce constimesc prada
de räzboiu, importate de sau destinate
Domnule Presedinte al pozitelor armatei.
Importul se va efectua baza autoriza-
Codul Penal dela 1864 dela tiuni a Etapelor;
Penal Francez, b) Bunurile o rice fel de
temul Coduld Prusian nu pe mituitori. de Stat sau destinate acestor
Codul Penal vigoare in 1937, c) Bunurile de importate de un
a preväzut nu numai pentru acel care ganism delegat de Stat;
primea mitä, dar mituitor.
pentru din mai Art. H. - Importul de bunuri de orice
pedeapsa ce se prevedea pentru acel altii de autoritati
care a primit mitä. ganismul delegat de Stat, se baza auto-
Legea din 7 Noembrie 1940, a criminalizat rizatiunii guvernatorului civil al Transnistrjei,
infractiunea de dare de mitä, infractiunea sau plata drepturilor indeplinirea
de luare de mitä, gradatia Codul tätilor de import, dupä cum va acel Gu-
Penal ce priveste quantumul pedepsei.
Mi s'a adus la bunul mers ai Art. - Vor putea h exportate din Regat
justitiei este ingreuiat prin faptal in Transnistria, scudre de drepturi forma-
se se procedura de export:
crime, de dare de care suma rnunitiile, echipamentul, carburantii
cu care cineva s'a crezut se subsistentele armatei de operatiuni
este extrem de de cele mai
ori in intentiunea acelui ce a dat o nu a b) Bunurile de fel, deck cele
ca suma i s'a dat un la aliniatul precedent, destinate armatei
act contra sale". de operatiuni sau ocupatie.
Pentru ca cabinetele de instructie la care Exportul va baza autorizatiei Mi-
afacerile criminate trebuesc fie cer- nisterului Nationale a Marelui
de punere sub Major al
de Apel instante criminate fie c) Materialele, masinile, etc., destinate
grevate de redusä, pentru ordon?te executate
putea tot timpul acelor Exportul se in baza autorizatiei
represiune nu trebue sä intarzie, am toritatii care lucrarea:
tocmit alaturatul rroect potrivit s'a d) uneltete, masinile, etc., expor-
rectionalizat de dare de mitä, tate vor fi reimportate la termi-
pedeapsa pe legea anterioara narea cu autorizatia care a
o prevedea. lucrarea.
calificat crimä deci de competinta Termenul care se va face reimportarea se
Curtilor de Apel de luare va fixa de exportatoare. Termenul va

www.dacoromanica.ro
 179

putea prelungit Ministerului de deplinirea formalitätilor de export, cu sau

Finante necesitarea prelungiri; plata de drepturi, cum va Ministerul
e) Bunurile destinate nevoilor ad- Economiei Nationale, in autorizare.
ministrative civile exporrate de autoritati sau de Art. V. - Persoanele autorizate sä
orgenisrnul in acest scop de Stat. Transnistria, r putea cu ele bagajele
Art. IV. bunuri de f el cesare, corespunzatoare duratei
de de autoritäti sau Transuistia, in de drepturi, conform
nismul de Stat se admite baza auto- art. 34 din legea vämilor.
rizatiunii Ministerului Economiei Nationale, cu *

INFORMATIUNI
Domnul General Constantin Pantazi, Ministru Secre- care prevede pierderea dreptului proprietate
tar de Stat al Nationale, a fost decorat de a despägubiri, bonurile de
Führerul Marelui Reich German
In cazul cä locuitorii restituirea
In ziva Noembrie 1941, Domnul Ge- de rechizitie ce vor fi
Hautfe, Misiunei Militare Germane in asttel nu vcr nici o valoare chiar
a remis Domnului General Pantazi. asupra locuitorilor.
Ministru Subsect-etar Stat al Rpärärii Na-
tionale, Ordinul German",
de Mare Cruce Cordon, cu care a lost distins Retragerea din circulatie a monedelor metalice
de 50 lei
de Fuehrerul Reich
Inmanarea acestui lt Ordin s'a pre- Ministerul de Finante aduce la cunostinta pu-
zenta Domnului Antonescu, blicului in conformitate cu dispozitiile
Statului. pe data de 1 Decembrie a. c., termenul
de preschimbare a monetelor metalice de nichel de
50 100 retrase
S'a prelungit termenul de subscriere la lmprumutul aceastä ele vor fi numai
Reintregirii de impozir la 31 Decembrie 1941,
Ministerul de Finante cunoscut ter- care monete nu vor mai avea nici
de subscriere la Imprumutul Reintregirii s'a valoare.
prelungit la Februarie 1942, in
prospectului emisiune. Deschiderea primului liceu românesc Transnistria
In ziva de Decembrie 1941 a avut in
Restituirea Rechizitiilor - Comunicat Tiraspol, intr'un cadru de
chiderea primului liceu in Transnistria
Prin desconcentrarea a parte din unitätile ar- i s'a dat numele de Liceul Duca Vodä".
matei, Mare le Stat Major a dat dispozitiuni ca Transnistriei a dat acestui act
rechizitiile (cai, a- de o manifestare culturala
supra acestor sä tie restituite tproprie- o deosebitä
tarilor religioasä a tost de un
luat ca mate aceste rechizitii de preoti in cu Rrhimandritul Iuliu Scriban,
restituite proprietarilor in stare; de ase- in prezenta D-lui Rlecsianu, Guvernatorul Civil
menea sä se locuitorii, ai cai al Transnistriei a unui grup de ofiteri germani
au rnurit pe cai proprietatea a functionarilor guvernämantului
matei in mäsura aisponibilului.
Sunt cari primirea cailor
dela unitäti sub pretexte.
de aceasta, Marele Stat Major a dat Se deschide Hnia Bucure§ti-Berlin
prin Cernäuti
ordin ca rechizitiile sä fie restituite pro-
prietarilor prin autoritätile comunale respective, In urma Galitiei Orientale la
incheindu-se cuvenitele procese In caz de mania, am vecini cu Marele Reich. De
din se va face se de ambele la
aplicarea art. 65 din legea asupra rechizitiilor bilirea unei directe de cale

www.dacoromanica.ro
180 GRANICERUL
se face prin Lemberg- Cernäuti-Lwov-Cracovia. Reluarea acestei circalatii
Cracovia In ultimile säptämâni s'a lucrat intens in se va tace mai târziu la 20 Decembrie,
Galitia la ferate la repararea va inaugura aceastä linie.
podurilor distruse de bolsevici Prin restabilirea acestei legdturi, orasul nostru
acestea vor terminate curând, va câstiga
se va restabili legätura directä Berlinul * *

PAGINA
PLOTONUL GRÂNICERULUI PITIGOI
In zori pe la lunii Septembrie nimerii la un cotet eu vre-o
curie
din anul desrobirii, una mie nouä sute patru zeci 10 porci. Ce bägai intre ei. Ei guit,
unu, dinspre bolciovice" dela Odesa, eu taci nenea Ghitä, taci
auzi un puternic bombardameni de artilerie Ei Guit-t, guii...t, parcä erau la
sute de mirraliere cläntäneau pe toate St. Ignat. Bolciovvicii" din casele
surile. Comandantul de grâniceri din pivnitele mitr2lierele brandurile
liniile cele mai inaintaie, toate mäsurile cele patru ale Eu chitic. Peste
apärare pentru a unw asemenea un artileria cea grea batä
puternic, desläntuir de bolsevici din senin. Trecu satul. Ca s-i mai tare, esii din cotetul
un patru tunurile bol- porcilor, gard mii-
sevice de pämântul, mitralierele drum-nui, vre-o trei grenade. tre-
cläntäneau, dar nici o urmä de tank sau picior buit bokiovicilor", eä incepu a in väzduh
bolsevic nu se vedea. Pe la orele prânzwui, toate gurile de fugii iaräsi
posturile inaintate vestea convoi de porci. Mai irecu un douä. când
de bolsevici ridicate spre un bolciovic" venind ear de lupt
Comandantul sä baionetele la arme.
Rsta-i Ei bai runurile mitralierele Ce te taci gränicerule Pitigoi, imi eu.
ei vin se predau. läsai de mine, iesii din cotetul
Convoiul prizonieri bolsevici, veni la urma iaräsi vre-o trei
de comandä al batalionului, se opri din urma
soldatul gränicer Pitigoi, un rumân
indesat, cu pe cu ochii de
-
Ei o la
vä vreau ciolovecilor.
drurnul
Eu

incepui strig: Plo-

veritä. Se preLinlä Maiorului, de tonul meu de paralei, asupra inamicului din
lei,
-
Bata lion:

gränicer
Domnule Plotonut Soidatului
a läcut 50 de prizonieri bol-
fat& de secerare
bolciovici",
de Ce
grenade
luai

vä mai spun. Ropotul

porcii
focuri
ciovici". de in
zâmbi. sratele bolciovicilor", i-au pe spurcati
- Dar e Pitigoi? arunce sä ridice sus. Rm mai
adâncul inimii. incepu tras câteva tocuri de armä peste ei ca bag
sä täcu cu in mai bine am venit ei
pe cânipul de luptä, dom'le Maior. Maiorul otiterii batalionuiui care ascultau,
$i incepu mai tare. râse din bäerile inimii. Pitigoi, care ter-
el, dar, ce trimise bolsevicii povestirea rämase dus pe gânduri.
de chemä pe Pitigoi povesreascd lui cei rämäsese pe bol-
täräsenia Pitigoi boneta ceviste" de asta pärea lui räu. Rr mâncat
pe tinuta incepu o portie de varzä cu carne de porc. Dar se
-
vesteascd vitejia lui.
Plecând
dom'le Major, cum stä
de recunoastere, pierdui
peste
al românilor. $i
satul porci" va fi
fost. Maiorul,
de carnarazii mei mergând cum
drept entru vitejia lui l'a sä-
la Regulament, soldatul d nici o pe amândoi obrajii i-a däruit o de
datä inapoi, mä irezii intr'un sat ce pärea porc urarea sändtos". La o
de bolciovici". i-a medalia Bärbätie
in siânga, 'nvârtii in dreapta. dintd"... o poarte sänätos.
când pe la ureche. Lt. Paul Epureanu

www.dacoromanica.ro
 CREZUL OSTASULUI
Cred Regele nostru, Conduckorul i vesnicia Neamului Românesc.
2. Port suflet icoana României adevärate jur jertfesc vieata pentru hotarele ei.
3. Indeplinesc ordinele färä nu primejdia, nici trufia
Ursc de moarte: minciuna, hotia, trádarea, necinstesc pe ostasi.
5. Inbese camarazii; ei sunt ca mine chezäsia ostasi bravi lucrätori
harnici uzine ogoare, timp de pace.
ajute Dumnezeu.

Toti grdnicerii sunt de drept colaboratorii publicatiunii.

Articolele de publicat trebue scopul de noi
buind la
cunostinte generale, etc., a trupei.
Ele vor fi scrise la pe o Lucrdrile trimise vor
fi redactia având dreptul de a le publica intregime
sau cu urmare; ele au fost admise pentru publicat.
Pentru lucrdrile care nu sunt originale, se va iar pen-
tru autorizatia autorului.
Crochiurile desenurile, ce eventual vor articolele, trebue fie
executate tus, pe hârtie cea mai potrivitd.
Redactia dreptul a aduce unele modificdri, pentru
gerea scopului articolelor a
care nu consimt, i se vor comunica aceasta
redactiei, odatä cu
Articolele nepublicate nu se
Facem apel la toti cititorii nostri a colabora la publicatie.

www.dacoromanica.ro
 Tara, Regele Conducátorul Statului moment
gata jertfesti viata pentru Ei.
2) ordinele primite, tu dintâi executant
al
3) neclintit la serviciul din drago-
ste convingere timp imprejurare.
4) curajios incredere puterile tale, armá camarazii
5) Iubeste-ti spune-le durerile nevoile tale, numai ei
te pot ajuta.
6) Nu dispera niciodatá, ori de grea ar fi situatia care te vei
camarazii täi vor avea grijá sá-ti aju-
jutor la timp.
7) cinstit, corect societate constiincios serviciu.
8) Nu pleca urechea la vorbele rele sfaturile cu care oamenii de rea
credintä, ar cäuta sá-ti invenineze sufletul.
9) camarazii, ca ei la rândul te ajute la nevoie.
io) Fereste-te de spioni. Nu sta de nirneni despre chestiunile
militare.
II) Nu trage foc, decât atunci când primejdie, sau când nevoia cere. <

4
12) spaima contrabandistilor, a spionilor, a cel mai <

temut contra
In momentele grele, Bunul care
nu te va
Mori cu drag, ca strämosii pentru hotarelor Româ-
niei Mari.

TIRAJUL", Str. s 242.93

www.dacoromanica.ro