COMPARAȚIE ÎNTRE MODELUL DE PROIECTARE AL UNEI

PROGRAME ȘCOLARE PENTRU O DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ ȘI

ACTUALUL MODEL DE PROIECTARE UTILIZAT ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL

În vederea aprobării și derulării unui curs opțional, profesorul propunător trebuie să realizeze o
programă avizată de Inspectoratul Școlar. Programa de opțional este un document școlar de proiectare
curriculară (integrat curriculumului național) care se elaborează după modelul de proiectare pe
competențe al programelor școlare de „trunchi comun”, în vigoare pentru clasa respectivă, și are aceeași
structură cu respectivele programe școlare de „trunchi comun”.

Structura pentru elaborarea programelor de opţional inlude:

 NOTĂ DE PREZENTARE-
 Asemănări
o ambele prezintă statutul disciplinei
o edifică alocările orare aferente disciplinei de studiu
 Deosebiri
o se axează pe nevoile comunității locale și ale elevilor
o se axează pe acțiuni de descongestionare a materiei și de adaptare a
acesteia 

 COMPETENȚE GENERALE
 Asemănări
o sunt identice
o ambele elaborează un demers investigative
o conduc la formarea unor competențe transdisciplinare
 Deosebiri
o se pot corela între ele putând fi transformate chiar în activități de
învățare
o indică un grad diferit de generalizare a competențelor
o opționalul se raportează la un număr mai mic de competențe

 COMPETENȚE SPECIFICE
 Asemănări
o derivă din cele generale
o sunt etape în atingerea acestora
 Deosebiri
o  pot fi individualizate
o pentru opționale, se individualizează competența din trunchiul comun
pentru un domeniu specific

 EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

 Asemănări
o sunt sarcini de lucru prin care se ating CS
o au aspect formative
o prezența strategiilor didactice
 Deosebiri
o sunt centrate pe elev
o opționalele implică chiar cerectare în teren, experimente etc.
  CONȚINUTURI
 Asemănări
o sunt mijloce pentru formarea competențelor
o urmareste achizitia unor competențe, aptitudini, atitudini
 Deosebiri
o profesorul poate alege conținutul opționalului
o elevul poate alege opționalul sau nu

 SUGESTII METODOLOGICE
 Asemănări
o sunt recomndări generale
o utilizează strategii asemănătoare dar nu identice
 Deosebiri
o sunt specifice conținuturilor
o utilizează miloace foarte variate

 BIBLIOGRAFIE (bibliografie pentru profesor și bibliografie recomandată elevilor)

 Asemănări
 Deosebiri
 există doar în cazul opționalelor
CONCLUZII
Puncte tari:
În ambele situații de modele de proiectare a programelor școlare pentru opționale:
 profesorul stabilește/alege/selectează conținuturile didactice, bibliografia
 scopul didactic este realizat dacă optimizarea metodelor și procedeelor didactice se remarcă prin
rezultatele elevilor (progresul școlar, autoevaluare corectă)
 procesul de predare-învățare-evaluare este interactiv, stimulând creativitatea elevilor
 conținuturile didactice sunt organizate din perspectiva abordării interdisciplinare, 
transdisciplinare, crosscurriculare
 sunt utilizate metode și procedee diferite, axate pe modernitatea procesului didactic, pe
valorificarea personalității psiho-emoționale și cognitive a elevilor
 activităţile de învăţare conduc la dezvoltarea competenţelor specifice propuse,  presupun
implicarea nemijlocită a elevilor, valorifică experienţa, contextele de învăţare şi cultura specifice
vârstei acestora
Puncte slabe:
 proiectarea demersului didactic este o necesitate în activitatea didactică actuală, dar este inflențată,
în unele situații, și de aplicarea unei proceduri birocratice
Amenințări:
 nesincronizări între diferite scheme orare
Oportunități:
 aplicarea treptată a noului plan-cadru de învăţământ în gimnaziu
 ca şi în cazul programelor disciplinelor de ,,trunchi comun”, conţinuturile incluse în opţional nu
sunt un scop în sine, ci mijloace informaţionale pentru formarea competențelor de orice tip
(competențe generale, competențe specifice, competențe-cheie)
 sugestiile metodologice promovează o învăţare centrată, în mod real, pe elev, fac trimitere la o
diversitate de contexte de învăţare (de la mediul școlar, la cel familial, social, la comunitatea
locală etc.), includ referiri la modul de realizare a evaluării continue, formative a elevilor, atât de
necesar în formarea/ consolidarea profilului absolventului de gimnaziu.