UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA :ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENT DREPT PRIVAT

ȚURCAN NADEJDA

P RINCIPIILE DREPTULUI AFACERILOR.

Conducător ștințific : Cuznețov Alexandru,Avocat,doctor în drept

,conferențiar universitar

Autorul:Țurcan Nadejda ,studenta grupei CON201

CHIȘINĂU-2020
 Cuprins:

CAPITOLUL I. NOȚIUNE ȘI CARACTERISTICA PRINCIPIILOR.

1.1Definirea noțiunii de ,,Principiu”………………………………… 4

1.2Principiile de bază şi tendinţele moderne ale dreptului
afacerilor……………….5-7

CAPITOLUL II. CLASIFICAREA PRINCIPIILOR.

2.1Scheama. Pricipiile dreptului afacerilor……………… 8

2.2 Principiile generale ale dreptului……………. 9

2.3 Principiile interramurale……….. 9-10

2.4 Principiile ramurale……………………10-12

Concluzie………………………… 13

Bibliografie……………… 14

2
 Introducere
Scopul lucrării:Scopul aceste lucrări este de-a analiza aprofundat în ce constă
principiile dreptului afacerilor. Astfel v-oi implementa în practică cunoștințele
obținute în timpul prelegerilor și v-oi opta explicarea cît mai succinta a acestor
principii ce stau la baza dreptului afacerilor.

În domeniul dreptului principiile dreptului, sunt idei generale ce fundamentează

fenomenul juridic şi care orientează şi încadrează în limitele determinărilor pe care
le enunță întregul proces de înțelegere, elaborare şi aplicare a dreptului.

Am ales această temă deoarece aceste princiipii, pe de o parte sunt rezultatul

experienţei societăţii şi, pe de altă parte, reflectă cerinţele obiective ale
evoluţiei societăţii.

Metoda de cercetare:metoda utilizată în acest lucru individual este metoda

deducției ce constă în înțelegerea noțiuni și clasificării principiilor ce asigură
acel echilibru necesar între drepturile unora si obligațiile altora.

Cuvinte cheie:dreptate, lege,ramuri de drept, libertate,principiu, Constituția

Republicii Moldova.

CAPITOLUL I. NOȚIUNE ȘI CARACTERISTICA PRINCIPIILOR

3
 1.1Definirea noțiunii de ,,Principiu”

Dicționarul limbii române tratează cuvântul "principiu" ca lege.regulă,element de

bază al unei științe,al conduitei unui individ. Prin "principiu ale dreptului"
înțelegem atât un fundament al sistemului de drept,cât și o modalitate de
coordonare a normelor juridice,în cadrul sistemului,in jurulul unei idei
călăuzitoare.Deci,principiile ale dreptului sunt idei conducătoare ale conținutului
tuturor normelor juridice.

Prin conținutul lor principiile dreptului, comparativ cu alte principii, evidențiază

caracterul lor preponderent normativ, având rolul de a determina cadrul general al
normativității juridice, sensul, finalitatea sau "spiritul" normelor în procesul de
elaborare şi aplicare a lor.

Boris Negru caracterizează principiile dreptului prin următoarele trăsături:

a) principiile dreptului diferă de la un sistem național la altul. În acclași timp insă,
anumite principii pot fi caracteristice mai multor sisteme naționale de drept;
b) principiile fundamentale ale dreptului,de regulā, sunt reflectate in Constituție;
c) principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare ,idei de bază și își
găsesc reflectarea în întreaga legislație:
d) principiile dreptului se pot înfățișa sub forma unei axiome,fie sub forma unei
generalizări de fapte experimentale;
e) principiile dreptului sunt mobile,stabilirea lor fiind relative.

Principiile,in dependență de diferite criterii se impart in mai multe categorii. Astfel

în dependență de volumul de relații ce sunt cuprinse în reglemetarea lor putem
deosebi
: -principii fundamentale
-principi ramurale
-principii interramurale etc. ale statului bazat pe drept.
Fundamentele sunt acele principii care întruchipează ideile de bază ale statului
respectiv.

Toate categoriile de principii iși au începutul în izvorul legislativ principal al

republicii noastre- Constituția Republicii Moldova. De exemplu, in conformitate
cu prevederile Constituției la această categorie se atârnă principiile democrației și
pluralismului(art.5), legalității(art.7), separarea și colaborarea puterilor(art.6),
egalitățiitart.7), principiile generale privind proprietatea(art.9).
1.2Principiile de bază şi tendinţele moderne ale dreptului afacerilor

Principiile dreptului afacerilor.

4
Un loc important în reglementarea activităţii de întreprinzător îl ocupă principiile
dreptului, idei directoare cărora le sunt subordonate structura şi sistemul de drept.
Doctrina juridică evidenţiază un şir de principii ale dreptului afacerilor, unele fiind
caracteristice întregului sistem de drept, altele numai câtorva sau unei singure
ramuri de drept.

Din Constituţia Republicii Moldova pot fi extrase sau deduse un şir de

principii caracteristice întregului sistem de drept:
-principiul egalităţii în faţa legii (art.16),
-principiul neretroactivităţii legilor (art.22),
-principiul exercitării drepturilor cu bună credinţă (art.55),
-principiul legalităţii (art.1 şi 7) fără de care este inimaginabilă avansarea
economică a statului.

Dreptului afacerilor îi sînt caracteristice şi cele mai progresiste principii ale

dreptului civil, cum ar fi cel al inviolabilităţii proprietăţii private (art. 9,46,127 din
Constituţie), al libertăţii de a contracta, al poziţiei de egalitate a subiectelor
raporturilor civile60.
Pe lângă acestea, pot fi menţionate şi unele principii speciale care se referă numai
la dreptul afacerilor: principiiul libertăţii activităţii de întreprinzător, al concurenţei
loiale şi inviolabilităţii investiţiilor persoanelor fizice şi juridice.

Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător îşi are fundamentul în art.9 şi

126 din Constituţie, potrivit cărora piaţa, libera iniţiativă economică şi concurenţa
loială sunt factorii de bază ai economiei, precum şi faptul că statul asigură
libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător. Această libertate presupune
posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii, genul de
activitate, de a stabili preţul la bunurile şi serviciile sale în scopul obţinerii unor
beneficii. Din coroborarea art.20 şi 60 din Codul civil se poate conchide că
întreprinzătorii pot practica orice gen de activitate neinterzis de lege pentru a-şi
asigura surse permanente de venituri, în principiu, nelimitate.
Principiul concurenţei loiale, de asemenea, îşi are fundamentul în dispoziţiile
art.9 şi 126 din Constituţie, prin care concurenţa este decretată ca un factor de bază
al economiei statului şi stabileşte că statul se obligă să asigure protecţia
concurenţei loiale, ceea ce constă în adoptarea unor măsuri de protejare a
întreprinzătorilor împotriva acţiunilor ilegale şi dăunătoare ale concurenţilor şi
împotriva acţiunilor autorităţilor publice.
Dispoziţiile constituţionale îşi au continuitatea în: Legea nr. 103/2000 privind
protecţia concurenţei, Legea nr.820/2000 privind măsurile antidumping,
compensatorii şi de salvgardare, Legea nr.906/1992 cu privire la limitarea
activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei.
5
Principiul inviolabilităţii investiţiilor persoanelor fizice şi juridice. Deşi rezultă
din alt principiul al dreptului civil, şi anume inviolabilitatea proprietăţii private,
principiul inviolabilităţii investiţiilor este consacrat în art.126 alin.(2) lit. h) din
Constituţie, deoarece investiţii pot fi nu numai lucrurile asupra cărora se instituie
un drept de proprietate, ci şi drepturile, tehnologiile, inovaţiile, ideile de afaceri şi
alte valori incorporale. Acest principiu îşi găseşte continuitatea în dispoziţiile Legii
nr.81/2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.

Tendinţele moderne. Doctrina juridică indică următoarele tendinţe în dezvoltarea

dreptului comercial: dezvoltarea instituţiei de persoană juridică, internaţionalizarea
normelor de drept privat şi intervenţia statului în activitatea economică.
Dezvoltarea instituţiei de persoană juridică. În legătură cu dezvoltarea
producţiei şi intensificarea relaţiilor comerciale, apar diverse forme de activitate de
întreprinzător colectivă care şi-au găsit expresia în forma societăţii comerciale cu
statut de persoană juridică61, mai preferabile decât acţiunile individuale ale
întreprinzătorilor persoane fizice. Societăţile comerciale persoane juridice şi-au
găsit locul în legislaţia tuturor statelor, inclusiv a Republicii Moldova.

Internaţionalizarea normelor de drept privat. Internaţionalizarea este o altă

tendinţă de dezvoltare a normelor de drept privat62. Prin internaţionalizare se
înţelege creşterea influenţei factorului exterior asupra dezvoltării sistemului de
drept naţional.

Internaţionalizarea dreptului privat se manifestă prin:

- extinderea şi amplificarea influenţei dreptului internaţional public asupra
dreptului privat al fiecărui stat în parte;
- dezvoltarea intensivă a dreptului naţional cu elemente de extraneitate;
- unificarea dreptului privat;
- apropierea normelor dreptului privat, nu numai după conţinut, dar şi după
izvoarele lui şi noţiunile juridice utilizate

O particularitate a normelor de drept internaţional în domeniul economiei constă în

faptul că ele sînt realizate numai de către state.

Scopul acestor norme va fi atins în cazul în care vor fi aprobate ca norme juridice
interne, adică prin transformarea normelor dreptului internaţional în norme de
drept intern.

6
Intervenţia statului în activitatea economică. Deşi s-a născut şi s-a dezvoltat sub
stindardul libertăţii industriei şi comerţului, dreptul comercial s-a publicizat
transformându-se într-un drept al afacerilor. Statul intervine în activitatea
economică prin norme de drept cu caracter imperativ, menite să protejeze interesul
public.

Statul intervine, punînd în sarcina întreprinzătorilor o serie de obligaţii, inclusiv

obligaţia de a se înregistra la autorităţile publice şi, cu mici excepţii, de a ţine
evidenţa contabilă a operaţiunilor efectuate.
Pentru a proteja interesele publice în desfăşurarea unor genuri de activitate, statul
impune obţinerea de licenţe, respectarea standardelor, respectarea regulilor liberei
concurenţe, respectarea normelor de protecţie a consumatorilor, a mediului etc

CAPITOLUL II. CLASIFICAREA PRINCIPIILOR

2.1 Scheama. Pricipiile dreptului afacerilor

7
2.2Principiile generale ale dreptului

8
 Printre principiile generale ale dreptului,care sunt aplicabile și dreptul
afacerilor,pot fi menționate:
• Principiul egalității în fața legii în conformitate cu care întreprinzător
poate fi orice cetățean al Republicii Moldova.cetățean străin sau
apatrid,persoanele juridice străine sau asimilate,în condițiile legii,cu
persoanele juridice ale Republicii Moldova:persoanele juridice de drept
privat și persoanele juridice de drept public ce desfășoară activitatea de
întreprinzător,în raporturile juridice de drept al afacerilor,sunt situate pe
poziție de egalitate.

• Principiul responsabilității, în conformitate cu care întreprinzător

individual sau fondator al unei persoanei juridice poate fi doar persoana
fizică care are capacitate deplină de exercițiu și poate răspunde pentru
faptele sale,precum și persoana juridică care este înregistrată în
conformitate cu legislația.

Principiul legalității. Traducerea acestui principiu în viață constituie

fundamental existenței statutului de drept.Prin legalitate se întelege
respectarea strictă a normelor de drept atât de către cei ce le adoptă,cât și de
cei care le pun în exploatare,cât și de toți membrii societății.

2.3Principiile interramurale
Principiile interramurale caracaterizează nu una, ci mai multe ramuri de
drept. Printre aceste principii pot fi numite:

• Principiul libertății de a contracta, care prevede că, părțile contractate pot

încheia in mod liber, in limitele normelor imperative de drept.contracte și
pot stabili conținutul lor.Obligarea la incheierca unui contract este
interzisă,cu excepția cazurilor când obligația de a contracta este prevazutā
de lege sau dacă reiese dintr-o obligație asumată benevol.Părțile pot încheia
contracte care nu sunt prevāzute de lege, precum și contracte care conțin
elementele ale diferitor contracte prevăzute de lege.Acest principiu este o
premisă necesarã a cconomici de piață și a dezvoltării concurenți.

Principiliul recunoasterii mai multor forme de proprietate a egalității lor

juridice si protectiei egale, În conformitate cu principiul dat,în Republica
Moldova legistația nu poate să prevadă careva privilegii sau îngrădiri pentru
unele sau alte forme de proprietate a subiectelor antrenate în activitatea de
intreprinzātor cu atragere bunurilor aflate în proprietatea de stat,municipal
sau personalā,deoarece "statul ocrotește proprietatea publica și privată și
garantează realizarea dreptului de proprietate in formele solicitate de
proprietar". "Cetățenilor,organizațiilor și altor proprietari li se asigură
9
 condiții egale de dezvoltare a diverselor tipuri de proprietate și apărarea
lor.Nimeni nu are dreptul să retragă în mod forțat bunurile
proprietarului,decât în cazurile prevăzute de lege.precum și să ceară
proprietarului să-și asocieze bunurile cu bunurile altui proprietar.

 Printre alte principii interramurale aplicabile ale dreptului afacerilor mai

pot fi meționate:

• Principiul protecției secretului comercial al agentului economic

• Principiul concesualismului privitor la forma actului juridic
• Principiul imixtiunii in viața privata a persoanelor fizice etc.

2.4. Principii ramurale

Fiecare ramură de drept, luând drept bază principiile generale și interramurale, îşi
formează principiile sale specifice.
Printre principiile specific dreptului afacerilor putem enumera:

Principiul libertății activității de intreprinzător, principiu ce și-a găsit

exprimarea in prevederea constituțională: "Statul trebuie să asigure libertatea
comerțului și activității de întreprinzător." Principiul dat este dezvoltat în Codul
civil.precum și în alte acte legislative. El înseamnă dreptul întreprinzătorului de a
lansa și a desfășura o afacere in orice sferă a activității de intreprinzător,in orice
formă organizatorico-juridică prevăzută lege. Art.20 și 60 din Codul civil spune că
"..intreprinzătorii pot practica orice gen de activitate neinterzis de lege pentru a-şi
asigura surse permanente de venituri, în principiu, nelimitate."

Articolul 9 (Constituție)
(1) Proprietatea este publică și privată. Ea se constituie din bunuri materiale și
intelectuale.
(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și
demnității omului. (3) Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sint
factorii de bază ai economiei.
Articolul 126 (Constituțic)
Economia Republicii Moldova este economie de piață, de orientare socială,
bazată pe proprietatea privată și pe proprietatea publică, antrenate în concurență
liberă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) reglementarea activității economice și administrarea proprietății publice ce-i
aparține în condițiile legii;
b) libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale,
crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție
10
 • Principiul concurenței loiale, de asemenea, iși are fundamentul in dispozițiile
art.9 și 126 din Constituție, prin care concurența este decretată ca un factor de bază
al economiei statului și stabileşște ca statul se obligă să asigure protecția
concurenței loiale, ceea ce constă în adoptarea unor măsuri de protejare a
întreprinzātorilor împotriva acțiunilor ilegale și dăunătoare ale concurenților și
impotriva acțiunilor autorităților publice. Dispozițiile constituționale işi au
continuitatea în: Legea nr. 103/2000 privind protecția concurenței: "Statul
recunoaște concurența loialā drept unul dintre factorii fundamentali ai dezvoltării
economiei. În domeniul concurenței, statul promovează o politică de asigurare a
activității de întreprinzător libere și de protecție a concurenței loiale.

Articolul 4. Principiile de bază ale protecției concurenței

(1) Agenții economici au dreptul la concurență liberă în limitele prevăzute de
legislație, ale tradițiilor și regulilor de corectitudine, de onestitate în afaceri.
(2) Este interzis agentului economic să-și exercite drepturile în vederea limitārii
concurenți, abuzului de situația sa dominantă și lezării intereselor legitime ale
consumatorului.
(3) Autoritățile administrației publice centrale și locale sint obligate să contribuie
la dezvoltarea și la protecția concurenței loiale.
(4) Statul asigură protecția drepturilor și intereselor agentului economic și ale
cetățeanului (consumatorului) contra activității monopoliste și concurenței
neloiale.
Articolul 8. Concurența neloială
(1) Agentului economic i se interzice să efectueze acte de concurență neloială,
inclusiv:
a) să răspindească informații false sau neautentice care pot cauza daune unui alt
agent economic și (sau) pot prejudicia reputația lui;
b) să inducă în eroare cumpărătorul privitor la caracterul, modul și locul
fabricării, la proprietățile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea
și calitatea mărfurilor;
c) să compare neloial în scopuri publicitare mărfurile produse sau
comercializate de el cu mărfurile altor agenți economici;
d) să folosească neautorizat, integral sau parțial, marca comercială,
emblema de deservire a altor obiecte ale proprietății industriale, firma unui
alt agent economic, să copieze forma, ambalajul și aspectul exterior al
mărfii unui alt agent economic;

e) să obțină nelegitim informații ce constituie secretul comercial al unui alt

agent economic, să le folosească sau să le divulge.

11
 (2) Agenții economici, asociațiile lor, precum și organizațiile obștești ale
întreprinzătorilor și consumatorilor sînt în drept să solicite Agenției
Naționale pentru Protecția Concurenței apărare împotriva concurenței
neloiale. Şi alte legi ca : Legea nr.820/2000 privind măsurile antidumping,
compensatorii și de salvgardare, Legea nr.906/1992 cu privire la limitarea
activității monopoliste și dezvoltarea concurenței.

Principiul reglementării activității de întreprinzător din partea statului.

În orșice stat activitatea economică este reglementată de către
stat.Diferite,însă, sunt formele și metodele unei asemenea reglementări,care
sunt determinate de situția politică,nivelul dezvoltării sociale și
economice,tradiții istorice,specific național ,precum și de alți factori. Statul
asigură în mod democratic,cadrul juridie-legislativ și instituțional pentru
desfășurarea activității agenților economici în condițiile de exercitare a
liberei inițiative,determinând în acest mod formele organizatorico-juridice
ale activității de întreprinzător.

Concluzie și recomandări.

Ca o generalizare la ceea ce a fost prezentat mai sus putem spune ca principiile

dreptului afacerilor stau ca fundament in statul care este bazat pe drept. Putem

12
spune că principiile sunt niște idei calăuzitoare in baza cărora îşi are începutul
orice activitate și se exercită în continuare.Că aceste principii sunt un element de
bază al unei științe,ale conduitei unui individ. Analizand cele expuse putem
menționa că fiecare stat dispune de acele principii care reies din esența acestuia.

Principiile fundamentale ale dreptului sunt idei de bază ce îşi găsește reflectarea în
întreaga legislație.
În concluzie, vom menționa că la noi in țară legile și alte acte normative se aplică
in mod egal tuturor cetățenilor, fără deosebire de rasă, naționalitate sau sex, cu
excepțiile indicate mai sus.

Principiile au menirea de a conduce și dirija toate activitāțile impugnînd reguli

normative, dar și programând un anumit tip de acțiuni cu respectarea formelor de
manifestare individuală și colectivă. Şi chiar dacă societatea in care trăim astăzi
trece prin numeroase schimbări in toate sferele,și chiar dacă instituțiile care ne
guvernează sunt diferite de la an la an, la nivelul principiilor intemeitoare,se
regăsesc ideile universal valabile ce ne conduc și în prezent.

Bibliografie

13
1. https://ro.scribd.com/document/200351472/Cuznetov-Al-1
2. "Dreptul afacerilor", Gabriel Mărgineanu, Lilia Mărgineanu,2004
3. Constituția Republicii Moldova
4. Dreptul afacerilor", N.Roșca, S.Baieş ,Editura Cartier ,2006
5 .http://drept.usm.md/public/files/Dr-Af-Veb0c7.pdf

14