Sunteți pe pagina 1din 58

Introducere

Majoritatea bărbaţilor în vârstă au nivelul seric al testosteronului scăzut, cu o


prelevanţă de 10% - 25% la limita de jos a normei (< 300 mg/dl).
În jurul vârstei de 60 de ani, nivelul testosteronului este mai scăzut decât limita
de jos a normei a unui bărbat de 20 – 30 de ani. Singura diferenţă între un june si un
bărbat aflat la a doua tinereţe este aceea că în ultimul caz testiculele nu mai
funcţionează la capacitate maximă. Aproape o treime din bărbaţii trecuţi de 60 ani au
niveluri destul de reduse ale testosteronului, pentru a obţine şi menţine o erecţie.
Termenul de menopauză masculină sau andropauză este o noţiune, care
defineşte bine unele simptome, care survin cu vârstă, este pe larg utilizat în limbajul
medical, dar nu este recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Hipogonadism (tardiv sau parţial) sindrom clinic şi biochimic, asociat unei vârste
avansate, caracterizat de simptome specifice şi nivel scăzut de testosteron. Unele
persoane se pot naşte cu această boală, ăn timp ce altele o pot dobândi de-a lungul
vieţii. Este o problemă care poate provoca infertilitate la maturitate şi care cu cât e
depistată mai din timp, cu atât se previn mai multe complicaţii.

1
Capitolul I
Anatomia şi fiziologia organelor genitale masculine

Organele genitale, la bărbat sunt alcătuite din:


- organele genitale interne, reprezentate prin testicule, epididim, şi căile
spermatice
- organele genitale externe, reprezentate prin penis şi scrot

1.1 Organele genitale interne


a. Testiculul
Testiculul este o glandă genitală pereche care are rolul de a produce
spermatozoizii (celulele sexuale masculine şi hormonii sexuali). În primele trei luni ale
vieţii embrionare, testiculele sunt situate în regiunea lombară a embrionului de o parte şi
de alta a coloanei vertebrale. La sfârşitul lunii a-III-a ele încep să coboare spre rădăcina
membrelor inferioare şi după aceea străbat peretele abdominal în regiunea inghinală se
aşează în scrot. Testiculul poate să rămână în drum şi să nu mai ajungă în scrot. Lipsa
testiculului din scrot se numeşte criptorhidie sau ectopie testiculară.
Testiculul se prezintă sub forma unui ovoid turtit lateral, având o lungime între 4
şi 6 cm şi o greutate de circa 25 g. Îi deosebim: un pol superior şi un pol inferior, o faţă
medială şi o faţă laterală, o margine anterioară şi o margine posterioară, unde se află
ataşat epididimul.

Structura testiculului
Testiculul are în structura sa: tunica vaginală a testiculului, albugineea şi ţesutul
propriu al testiculului
La suprafaţă testiculul este învelit în tunica vaginală care a provenit din
peritoneul parietal ajuns aici odată cu coborârea testiculului în scrot.
Albugineea este formată dintr-un ţesut conjunctiv dens, de culoare albă-sidefie.
Pe marginea postero-inferioară a testiculului, albugineea, pătrunzând în interiorul
acestuia, formează o îngroşare, care poartă denumirea de mediastinul testiculului sau
corpul Highmore. De la acesta pornesc, radiar numeroşi pereţi despărţitori, ce împart
ţesutul propriu al testiculului în porţiuni de formă piramidală, dispuse cu vârful spre
mediastin, lobulii testiculului. Numărul lobulilor este de circa 150-200.

2
Fig. 1.1

Ţesutul propriu al testiculului sau parenchimul testicular este format din


canale seminifere, care alcătuiesc lobulii testiculari, din ţesut interstiţial şi ţesut
conjunctivo-vascular.
Un lobul este alcătuit din tuburi foarte subţiri şi întortocheate care se numesc
canale seminifere contorte (tubi seminiferi contorţi). Canalul seminifer are o lungime de
30 cm până la 1.75 m. Peretele lui este format dintr-o teacă conjunctivă (membrană
bazală) căptuşită, la adult, cu un epiteliu alcătuit din mai multe straturi de celule seminal
- spermatogenii, spermatocite şi spermatide care formează spermatozoizi; prin acestea
se găsesc nişte celule alungite, numite celule Sertoli, care au rolul de susţinere şi de
hrănire. Canalele seminifere dintr-un lobul (2-3 la număr) se unesc într-un singur canal
care părăseşte lobulul, canalului drept.
Între tubii seminiferi, în lobulul testicular, se găseşte ţesut conjuctivovascular, în
care, din loc în loc, se află celule glandular, numite celule interstiţial (Leydig). Aceste
celule formează glanda interstiţială a testiculului, cu rol endocrin. Ele sunt bine
dezvoltate în perioada intrauterine (începând din luna a-IV-A, până la naştere),
regresează în copilărie şi reapar la pubertate. Testiculul este deci un organ glandular,
având atât secreţie externă (spermatogeneză), cât şi secreţie internă. Canalele drepte
ale tuturor lobulilor se adună în mediastinul testiculului, formând o reţea de canalicule
(rete testis), reţeaua Haller. Din această reţea iau naştere nişte canale (8-18) numite
canele eferente, care străbat albugineea şi trecând spre canalul epididimului,

3
confluează pentru a forma canalul epididimar; ele au deci rolul de a face legătura între
reţeaua Haller şi epididim.
Vascularizaţia: Irigaţia arterială a testiculului este făcută de artera spermatică şi
de ramuri ale arterelor deferenţială şi cremasterică. Sângele venos este colectat de un
plex venos şi apoi condus, prin vena renală stângă, de la testiculul stâng. Limfaticele
dupa ce urmează un plex în tunica vasculară, drenează limfa, prin mai multe trunchiuri
colectoare, în ganglionii limfatici preaortici.
Inervaţia: este realizată de ramuri cu origini diferite. Astfel: nervii spermatici
externi, ramuri ale genitofemurului, şi ramurile femurale ale nervului ruşinos. Inervaţia
vegetative este dată de plexurile hipogastric, aortic şi renal.

b. Epididimul
Este o formaţiune rezultată din confluent canalelor eferente şi se află aşezată pe
marginea posterioară şi la polii testiculului .
Prezintă trei porţiuni:
- capul, care reprezintă porţiunea mai dilatată a epididimului, fiind originea
acestuia şi se află situat la polul superior al testiculului;
- corpul este porţiunea mai subţire a epididimului, ataşat pe marginea posterioară
a testicululu;
- coada, care este extremitatea inferioară a epididimului şi este în raport cu polul
inferior al testiculului.
Corpul şi coada epididimului alcătuiesc canalul epididimar, care este un canal
lung de 4-6 cm şi întortocheat. De la regiunea cozii, canalul face o cotitură bruscă,
continuându-se cu canalul deferent.

c. Căile spermatice
Prin căile spermatice se înţeleg canalele prin care este condusă sperma de la
tuburile seminifere, în care se formează, până la uretra, care este, în acelaşi timp, cale
urinară şi cale spematică.
O parte din căile spermatice sunt reprezentate prin canalele drepte, reţeaua
Haller, canalele eferente şi prin canalul epididimar.
Canalul deferent este un tub cilindric, lung de circa 35-40 cm, care se întinde de
la coada epididimului, până la canalul ejaculator. De la coada epididimului, canalul
deferent se îndreptă în sus, trece prin canalul inghinal, pătrunde în cavitatea pelviană şi

4
se îndreaptă spre fundul vezicii urinare. La acest nivel, canalul deferent prezintă o
dilatare, ampula canalului deferent, care se continuă cu un canal subţire ce se uneşte
cu gâtul veziculei seminal şi formează canalul ejaculator. Peretele canalului deferent
este format dintr-o tunică conjunctivă, o tunică musculară şi o tunică mucoasă, cu un
epiteliu ciliat. Epididimul produce şi lichid spermatic. Canalul deferent, începând de la
testicul şi până la orificiul abdominal al canalului inghinal, împreună cu vasele, nervii şi
muşchiul cremaster formează funiculul spermatic sau cordonul spermatic.
Vezicula seminală este un organ pereche, cu formă de pară aşezată cu varful în
jos, alcătuind un rezervor în care se adună sperma, pe măsură ce este produsă de
testicul. Este organul care produce cea mai mare parte din lichidul spermatic. Are o
capacitate fiziologica de 2 ml. Se află aşezată la baza prostatei, între vezica urinară şi
rect, având o faţă în raport cu vezica urinară şi o alta faţa în raport cu rectul. Ca şi
canalul deferent, vezicula seminală are perete format din trei tunici: conjunctivă,
musculară şi mucoasă, cu un epiteliu simplu. Mucoasa secretă un lichid transparent si
incolor. Porţiunea ei mai subţiată, unindu-se cu terminaţia canalului deferent, formează
canalul ejaculator.
Canalele ejaculatoare se găsesc în continuarea celor două canale deferente şi
rezultă din unirea acestora cu gâtul veziculelor seminale. Se află în grosimea prostatei
şi se deschid în porţiunea prostatică a uretrei.

1.2 Glandele anexe ale aparatului genital masculin


a. Prostata
Prostata este un organ musculoglandular, aşezat imediat sub vezica urinară, în
loja prostatică, înconjurând ca un manson prima porţiune a uretrei. Ea are forma unei
castanet, cu baza spre vezica urinară şi vârful în jos. Faţa sa dorsală vine în raport cu
rectul, fiind astfel posibilă palparea ei prin anus.
Prostata este formată dintr-o capsulă fibroasă acoperitoare şi dintr-o stromă
conjunctivă-musculară, printre care se află 30-35 de glande mici în acin. Canalele
acestor glande se deschid prin nişte orificii în lumenul uretrei, vărsând aici lichidul
prostatic. Prostata este străbătută de uretra prostatică, în care se deschid canalele
ejaculatoare. La nivelul unde se deschid canalele ejaculatoare, se află o proeminenţă,
coliculul (tuberculul) seminal. De o parte şi de alta a lui se deschid canalele glandelor
prostate prin 15-20 de orificii.

5
Elementele musculare ale prostatei alcătuiesc muşchiul prostatic (un muşchi
neted care formează al doilea sfincter uretral). Acest muşchi, prin contracţiile lui, ajută la
eliminarea lichidului prostatic, care se amestecă cu sperma în timpul trecerii acesteia,
adică în timpul ejaculării. Deasupa coliculului seminal există un mic canal, utriculul
prostatic.
Vascularizaţie: Arterele prostatei sunt ramuri ale arterei hipogastrice. Venele
formează plexuri periprostatice, care se deschid în venele hipogastrice. Linfaticele
formează o bogată reţea periprostatică, ce se varsă prin vase colectoare, în ganglionii
prevezicali, iliaci şi presacrati.
Inervaţia: este facută de nervi senzitivi şi secretori, pentru glande şi de nervi
motori, pentru muşchi. Provenienţa lor este din plexul hipogastric intern (formaţiune
simpatică-parasimpatică).

Fig. 1.2

b. Glandele Bulbouretrale
Sub prostate, înapoia şi deasupra bulbului uretrei, se găsesc două glande,
glandele bulbouretrale. Ele au mărimea unui bob de mazăre şi după structura, sunt
glande tubuloacinoase, ale căror canale excretoare se deschid în uretra peniană.
Glandele bulbouretrale scretă un lichid vâscos, de culoare albă-gălbuie, care se
scurge în uretra şi participă la alcătuirea lichidului spermatic, un amestec al produselor
canalelor seminifere, veziculelor seminale, prostatei şi glandelor bulbouretrale.
Spermatogeneza
Canalele seminifere sunt căptuşite cu mai multe straturi de celule. În afara unui
număr redus de celule cu rol trofic şi de susţinere, numite celule Sertoli, restul celulelor
epiteliale, celule spermatogene, se dezvoltă până la spermatozoizi. În testiculule mature

6
se găsesc în diferite stadii de dezvoltare fiind aşezate în straturi de la periferie spre
lumenul tubului, în ordinea gradului de maturizare. Astfel la periferie, ataşate bazale, se
află celulele cele mai primitive, numite spermatogonii. În stratul următor întâlnim primele
celule dezvoltate, spermatocitele primare sau de gradul I, urmând apoi, spermatocitele
secundare sau de gradul al II-lea. Din aceasta se formeaza spermatidele, care se află
împinse în straturile mai interne. Spermatidele sunt celule la care a avut loc reducţia
cromatică şi ele se transformă direct, fară o altă diviziune în spermatozoizi.

Fig. 1.3

Acestea sunt celule sexuale libere, care plutesc într-un lichid (lichidul spermatic),
produs de: canalele deferente, canalul epididimar, veziculele seminale, prostate şi
glandele uretrale. Acest amestec al spermatozoizilor cu lichidul spermatic formează,
cum s-a mai arătat, sperma.
Sperma este un lichid vâscos, de culoare albă-gălbuie, cu miros caracteristic şi
reactive neutral sau slab alcalină. Numărul spermatozoizilor poate ajunge de la
60.000.000 – 120.000.000 într-un ml. La fiecare ejaculare se elimină aproximativ
200.000.000 spermatozoizi. Spermatogeneza are loc sub influenţa secreţiei androgene
a testiculului şi a hormonilor hipofizari.
Sperma formată se acumulează de la o ejaculare la alta, în epididim, canalul
deferent şi în veziculele seminale. Volumul normal este în medie de 4ml.

7
Fig. 1.4

1.3 Organele genitale externe:


Organele genitale externe ale bărbatului sunt reprezentate prin: penis şi scrot.
a. Penisul
Penisul este organul de copulaţie al bărbatului, având rolul de a conduce sperma
în organele genitale ale femeii. El are forma aproape cilindrică şi-i deosebim rădăcina şi
porţiunea liberă.
Rădăcina este cuprinsă în grosimea perineului şi este fixată de oasele pubiene
şi ischiatice.
Porţiunea liberă este formată din: corpul penisului şi gland.
- Corpul penisului are o formă cilindrică, puţin turtit dorso-ventral, o faţă dorsală, o
faţă ventrală şi două feţe laterale. Este acoperit de piele, care la acest nivel este
fină şi mobilă. La partea terminală, pielea depăşeşte marginea liberă a corpului.
- Glandul penisului se găseşte la extremitatea liberă a corpului. El are forma
aproximativ conică şi-I deosebim: un vârf şi o bază. În vârful glandului se
deschide uretra prin meatul uretral: baza glandului, care poartă denumirea de
coroana glandului, este mai groasă decât extremitatea corpului şi este separată
de aceasta printr-un şant, ce se pierde spre faţa ventrală, şantul balanoprepuţial.
Pielea de pe corp acoperă glandul, făra să se adere la el, cu excepţia liniei
mediane ventrale. Aceasta formează prepuţul, care este un repliu cutaneomucos
şi poate să se retragă de pe gland, lasându-l descoperit până la şantul
balanoprepuţial. Aderenţa prepuţului de gland pe faţa ventrală formează frâul
prepuţului, care este un repliu fibromucos.

8
Prepuţul prezintă nişte glande prepuţiale (glandele Tyson), care produc smegma
prepuţială.
Glandul este acoperit cu o tunică fibroelastică, albugineea.

Fig. 1.5

Structura penisului
În structura penisului se găsesc următoarele formaţiuni:
Corpii centrali ai penisului
Pentru ca actul sexual să aibă loc, penisul trebuie sa devina rigid. Această stare
este realizată de corpii centrali, care sunt capabili de a intra în erecţie.
Ei sunt reprezentaţi prin:
- doi corpi carvenoşi
- corpul spongios al uretrei
Corpii carvenoşi ai penisului. Aceşti corpi sunt aşezati pe părţile laterale ale
corpului penisului. În stare de repaus, au o lungime de 15-16 cm, iar în stare de erecţie,
de 20-21cm. Ei se întind de pe perineu până la gland şi au aspectul a doi cilindri care se
întind pe linia mediană, fiind despărţiţi printr-un perete, septul penian. Septul prezintă
din loc în loc numeroase lacune, prin care cei doi corpi carvenoşi comunică între ei,
putând fi considerate în felul acesta ca un singur corp. La extremitatea posterioară, în

9
apropierea simfizei pubiene, ei se subţiază şi intră în alcătuirea rădăcinii penisului. Prin
partea lor inferioară corespund muşchilor ischiocarvenoşi. La extremitatea anterioară, ei
se termină la baza glandului.
Corpii carvenoşi sunt alcătuiţi din: înveliş propriu, unul central de trabecule şi un
sistem de areole.
Învelişul propriu sau albugineea este o membrană fibroasă albicioasă, care
acoperă corpii carvenoşi în întregime.
De pe faţa internă a albugineei pornesc în interiorul corpilor carvenoşi
numeroase prelungiri în forma de trabecule, care anastomozându-se între ele,
determină o mulţime de compartimente, areolele corpilor carvenoşi. Pereţii trabeculelor
sunt formaţiuni din fibre conjuctive, elastic.
Areolele au forme variate şi comunică între ele, suprafaţa lor internă este
căptuşită cu celule turtite şi subţiri. Areolele nu sunt altceva decât capilare foarte
dilatate şi anastomozate între ele, care comunică cu ramurile terminale ale arterelor
carvenoase. Pe de altă parte, ele dau naştere la vene, aceste capilare se deosebesc de
capilarele obişnuite, fiind capilare contracţiile specializate pentru funcţia ce o au de
îndeplinit.

Fig. 1.6

Corpul spongios al uretrei este o formaţiune nepereche, aşezată pe faţa


centrală a penisului, în jurul uretrei. Lungimea sa totală este de 12-16 cm.
Îi putem deosebi trei porţiuni:
- o porţiune mijlocie, care este partea cea mai lungă, alcătuind corpul spongios
propriu-zis;

10
- o extremitate posterioară, umflată, bulbul uretral;
- o extremitate anterioară, de asemenea umflată constituind glandul.

Fig. 1.7

Corpul spongios are aceeaşi structură ca şi corpii carvenoşi. Ca şi aceştia, el


prezintă un înveliş propriu sau albugineea, care acoperă un ţesut erectil. La nivelul
corpului penisului învelişurile corpilor erectile sunt în număr de patru. Considerându-le
de la exterior spre interior, sunt următoarele:
- învelişul cutanat, care reprezintă continuarea pielii din regiunea pubiană;
- dartosul penian se află imediat sub piele şi este format din fibre musculare
netede, dispuse în toate direcţiile, dând un aspect plexiform, el are rolul de a
comprima, în toată lungimea lor, corpii erectili, contribuind prin aceasta la erecţie;
- învelişul celular este reprezentat printr-o pătură de ţesut celular lax, în el se află
vasele sanguine şi nervii superficiali
- fascia penisului sau învelişul elastic este o lamă conjunctivă elastică ce aderă la
corpii erectili, acoperindu-i într-o teacă comună, spre deosebire de primele trei
învelişuri, nu participă la alcătuirea prepuţului, ci este ataşată la baza glandului.

Vascularizaţia penisului
Arterele penisului se grupează în arterele corpilor erectile şi arterele învelişurilor.
Toate arterele care vascularizează formaţiunile erectile provin din artera ruşinoasă
internă. Corpii carvenoşi sunt vascularizaţi de arterele carvenoase şi în mică masură şi
11
de ramuri ale arterei dorsale a penisului, iar corpul spongios este vascularizat de artera
bulbouretrală şi de artera dorsală a penisului.
Arterele care vascularizează învelişurile sunt:
- ramurile arterelor ruşinoase externe
- artera perineală superficială
- artera dorsală a penisului care provine din artera ruşinoasă internă
Venele penisului - formează două sisteme: unul superficial şi unul profund.
Venele superficiale: îşi au originea în învelişurile penisului şi determină vena
dorsală superficială, care, ajungând la radăcina penisului, intră în relaţie cu venele
peretelui abdominal şi se termină în vena safenă internă.
Venele profunde: provin din corpii erectili. Venele corpilor carvenoşi străbat
albugineea în patru puncte principale – în sus, în jos, înainte şi înapoi – determinând
venele superioare, inferioară, anterioară şi posterioară. Venele corpului spongios provin
din diferite locuri de pe toată suprafaţa sa şi împreună cu venele corpilor carvenoşi,
formează vena dorsală profundă. Aceasta se află imediat sub fascia penisului, care o
despart de vena dorsală superficială. Ajungând la rădăcina penisului, străbate
aponevroza perineală mijlocie şi dispare în plexul Santorini.
Linfaticele penisului se împart, ca şi venele, în superficiale şi profunde.
Linfaticele superioare provin din învelişul cutanat, iar cele profunde de la gland şi ajung
la ganglionii inghinali, iliaci.

Inervaţia organelor genitale la bărbat


Vom urmări inervaţia organelor genitale după rolul lor în actul sexual. Acest act
constă în erecţie şi ejaculare. Atât la bărbat cât şi la femeie centrii nervoşi se găsesc în
măduvă spinării.
Astfel:
- central nervos al erecţiei se află în măduva sacrală, la nivelul vertebrelor S2 – S3
- central nervos al ejacularii se gaseşte în măduvă lombară (L1)
Căile aferente ale erecţiei. În pereţii glandului şi în tegumentul corpului
penisului se află terminaţiile sensitive ale nervului dorsal al penisului care se continuă
cu nervul ruşinos intern, până la centrul erectil din măduva sacrală.
Căile eferente ale erecţiei. De la centrul nervos al erecţiei porneşte nervul
pelvian (parasimpatic), care face sinapsă în ganglionul pelvian cu nervul erector şi
nervul carvenos.

12
Căile aferente ale ejacularii. Sunt aceleaşi căi nervoase cu ale erecţiei, dar
ajung la centrul ejaculării din măduva lombară (L1)
Căile eferente ale ejacularii. Calea eferentă pleacă din centrul ejacularii, trece
prin ganglionii lanţului simpatic şi apoi, prin plexul hipogastric, ajunge la veziculele
seminale şi prostată.

Fig. 1.8

Reflexele sexuale
Erecţia. În urma excitaţiilor tactile primite de terminaţiile senzitive de pe gland şi
tegumentul corpului penisului, impulsul nervos ajunge, pe calea aferentă, la centrul
erectil din măduva sacrală. De aici, pe calea eferentă, impulsul nervos vasodilatator
ajunge la arterele corpilor carvenoşi. Datorită contracţiei unor muşchi perineali, are loc o
stază venoasă o îngreunare a întoarcerii sângelui şi astfel sângele umple spaţiile
carvenoase, penisul intrând în stare de tensiune, erecţie, întărindu-se. Erecţia poate
avea loc nu numai prin excitaţii tactile, ci şi prin excitatii vizuale, auditive, olfactive etc,
deci printr-o comandă corticală.
Ejacularea. Prin excitaţii tactile repetate, care ajung pe calea aferentă la centrul
ejaculării din măduva lombară, impulsul nervos, care porneşte acum de la acest centru,
pe cale eferentă, declanşează motricitatea veziculelor seminale şi evacuarea spermei
(ejacularea). Sperma este condusă la exterior printr-o serie de contracţii spasmodice
repetate (spasm clonic) ale muşchilor bulbo şi ischiocarvenos. După aceasta, muşchii
perineali care au provocat staza venoasă se relaxează, astfel ca sângele să poată
părăsi acum corpii carvenoşi şi penisul intră în repaus.

13
b. Uretra
Uretra bărbatului este un canal cu traiect şi calibru neuniforme, lung de 15-20
cm, care începe de la fundul vezicii urinare şi se termină, prin orificiul extern (meatul
uretral) la capătul penisului. Uretra la bărbat serveşte pentru eliminarea urinii şi a
lichidului spermatic. Ea se împarte în trei porţiuni: uretra prostatică, uretra
membranoasă şi uretra peniană.
Uretra prostatică este porţiunea care trece printr-un organ musculoglandular
numit prostată. Are o lungime de 3 – 4 cm şi în ea se deschid canalele excretoare ale
prostatei. Spre vezică, la orificiul de evacuare a acesteia, este înconjurată de fibre
musculare netede circulare care formează sfincterul intern al uretrei, cunoscut anterior
sub numele sfincterul vezical.
Uretra membranoasă este cea mai scurtă porţiune a uretrei (1 – 2 cm ). Ea se
află cuprinsă în perineu şi pe traiectul ei se găseşte sfincter muscular, format din fibre
striate, sfincterul uretral extern. Acest sfincter este voluntar.
Uretra peniană este cea mai lungă porţiune ( 10 – 14 cm ). Ea străbate penisul
în toată lungimea lui şi se deschide la extremitatea liberă a acestuia printr-un orificiu,
meatul uretral.
Uretra prostatică şi membranoasă reprezintă uretra fixă, iar uretra peniană
reprezintă uretra mobilă.
Vascularizaţie: Uretra este vascularizată de arterele prostatică, hemoroidală,
bulbar şi vezicula inferioară. Venele se deschid în vena dorsală profundă a penisului, în
plexurile seminale şi în vena ruşinoasă internă. Limfaticele merg la ganglionii iliaci,
hipogastrici şi la cei inghinali.
Inervaţie: Nervii provin din plexul hipogastric şi nervul pelvian, ramură a
parasimpaticului sacral.

c. Scrotul
Scrotul este punga tegumentară în care sunt adăpostite testiculele. El are o
formă ovoidă, cu o lungime de 6 cm, la adult. Peretele acestei pungi este format din mai
multe tunici. La exterior este acoperit de o piele subţire, foarte extensibilă şi elastic,
pigmentată, încreţită, cu peri rari şi lungi şi glande.
Pe linia mediană reprezintă o cuta proeminentă, care se numeşte rafeul scrotului.
În dreptul rafeului se formează un perete conjuctiv, care împarte punga scrotului în

14
două compartimente, numite burse; în fiecare bursă este adăpostit un testicul. Imediat
sub piele se găseşte o lamă musculară, numită dartos, formată din fibre musculare
netede. Această lamă ia parte la formarea peretului dintre burse. El are un rol important
în încreţirea pielii de pe scrot. Mai spre interior se găsesc: tunica celuloasă, tunica
musculară, formată din fibre striate, tunica fibroasă şi seroasă numită tunica vaginală,
care se sprijină pe albugineea testiculului.
Vascularizaţie. Arterele care vascularizează tunicile provin din artera femurală
prin ramuri ale arterei ruşinoase, externe şi din artera ruşinoasă internă, ramura a
arterei hipogastrice, din care provine artera perineală superficială care irigă perineul şi
organele genitale externe. Drenarea sângelui de aici se face prin venele ruşinoase
externe, la vena femurală şi prin venele ruşinoase interne, la vena hipogastrică.
Inervaţie. Nervii care inervează tunicile provin din ramurile genitale ale
genitofemuralilor şi din marele şi micul abdominogenital, ramuri ale plexului lombar.

Capitolul II
Afecţiuni ale gonadelor
Hipogonadismul masculin

15
2.1 Definiţie:
Hipogonadismul masculin reprezintă o afecţiune în care organismul nu produce
suficient testosteron şi producţie spermatică anormală.

2.2 Etiologie:
Hipogonadismul masculin înseamnă că testiculele nu produc suficient
testosteron. Există două tipuri principale de hipogonadism:
a. Primar:
Acest tip de hipogonadism – cunoscut şi sub numele de insuficienţă testiculară
primară – îşi are originea într-o afecţiune a testiculelor.
Principalele cauze ale hipogonadismului primar sunt:
- Sindromul Klinefelter - acest sindrom este rezultatul unei anomalii congenitale
la nivelul cromozomilor sexuali, X si Y. În mod normal un bărbat are un
cromozom X şi un cromozom Y. În cazul sindromului Klinefelter doi sau mai mulţi
cromozomi X sunt prezenţi alături de cromozomul Y. Cromozomul Y conţine
material genetic care determină sexul copilului şi dezvoltarea sexuală a acestuia.
Cromozomii X care apar în plus în cazul sindromul Klinefelter determină o
dezvoltare anormală a testiculelor, care va duce la un nivel scăzut de
testosteron.
- Testiculele necoborâte - în viaţa intrauterina, testiculele se dezvoltă în interiorul
abdomenului şi în mod normal coboară la locul lor permanent, în scrot, cu două
luni înainte de naştere. Există copii la care unul sau ambele testicule nu sunt
coborâte în scrot la naştere. Această condiţie deseori se corectează de la sine în
primii ani de viaţă, fără nici un tratament. Dacă nu este corectată când copilul
este mic, afecţiunea poate determina o malfuncţie a testiculelor şi implicit o
producţie scăzută de testosteron.
- Orhita urliană - dacă infecţia urliană a glandelor salivare (oreion) cuprinde şi
testiculele (orhita) şi apare la adolescent sau la adult, poate determina leziuni pe
termen lung ale ţesutului testicular. Este afectată astfel funcţionarea testiculară şi
producţia de testosteron.
- Leziuni traumatice ale testiculelor - datorită localizării lor în afara
abdomenului, testiculele sunt expuse la leziuni traumatice. Leziunile traumatice
ale ţesutului testicular normal dezvoltat pot determina hipogonadism. Lezarea
unui singur testicul poate să nu afecteze producţia de testosteron.

16
- Tratamentul pentru cancer - chimioterapia şi terapia prin iradiere pentru
tratamentul cancerului pot interfera cu producerea de testosteron şi spermă.
Efectele tratamentelor sunt deseori temporare, dar poate apare şi infertilitatea
permanentă. Deşi mulţi bărbaţi redobândesc fertilitatea la cateva luni după
încheierea tratamentului, congelarea spermei înainte de începerea tratamentului
pentru cancer este o opţiune pe care o iau în considerare mulţi bărbaţi.
- Îmbătrânirea - bărbaţii mai învârstă au în mod normal un nivel de testosteron
mai scăzut decât bărbaţii tineri. Odată cu înaintarea în vârstă exista o scădere
lentă şi continuă a producţiei de testosteron. Ritmul în care nivelul de testosteron
scade variază de la bărbat la bărbat. Aproximativ 30% dintre bărbaţii cu vârsta
peste 75 de ani au un nivel de testosteron sub limita normală.

b. Secundar:
Acest tip de hipogonadism indică o problemă a hipotalamusului (o parte a
creierului) sau a glandei pituitare (hipofiza) – care coordonează secreţia de testosteron
a testiculelor. Hipotalamusul produce hormonul eliberator de gonadotropină, care
semnalizează glandei pituitare să producă hormon foliculostimulant (FSH) şi hormon
luteinizant (LH). Hormonul luteinizant semnalizează testiculului să producă testosteron.
În hipogonadismul secundar, testiculele sunt normale dar funcţionează anormal
datorită unor probleme ale glandei pitiutare sau a hipotalamusului. Există mai multe
afecţiuni care pot da hipogonadism secundar printre care se află şi:
- Sindromul Kallmann - dezvoltarea anormală a hipotalamusului – zonă a
creierului care controlează secreţia hormonilor hipofizari – poate determina
hipogonadism. Această anomalie se asociază cu dezvoltarea incompletă a
simţului mirosului – anosmia.
- Tulburări ale glandei pituitare - o anormalitate a glandei pituitare poate
împiedica eliberarea de hormoni din această glandă spre testicule, afectând
producţia normală de testosteron. O tumoră cerebrală localizată lângă glanda
hipofiză poate determina deficienţa de testosteron şi de alţi hormoni. De
asemeni, tratamentul pentru o tumoră cerebrală cum ar fi chirurgia sau
radioterapia poate afecta funcţionarea hipofizei şi determină apariţia
hipogonadismului.
- Afecţiuni inflamatorii - anumite boli inflamatorii cum ar fi sarcoidoza,
histiocitoza, tuberculoza şi unele infecţii fungice pot implica hipotalamusul sau

17
glanda hipofiză să afecteze producţia de testosteron, determinând
hipogonadism.
- HIV/SIDA - virusul poate duce la nivele scăzute de testosteron prin afectarea
hipotalamusului, hipofizei sau testiculului.
- Medicaţia - folosirea anumitor medicamente, cum ar fi analgezice opioide şi unii
hormoni pot afecta producerea de testosteron.
- Obezitatea - supraponderabilitatea importantă, la orice vârstă, poate fi legată de
hipogonadism.

2.3 Fiziopatologie:
Hipofuncţia testiculului (hipogonadismul la mascul) este consecinţa acţiunii
factorilor fizici (traumatisme, iradieri: chimice, toxice, biologici (Brucella)), dar şi a
tulburărilor funcţionale ale adenohipofizei sau hipotalamusului. Insuficienţa testiculară
presupune reducerea globală a activităţii testiculare şi determină tulburări
morfometabolice şi de comportament sexual. Tulburarea funcţiei exocrine provoacă
infecunditate (sterilitate) care are ca substrat azoospermia (lipsa spermatozoizilor în
spermă), fără a afecta comportamentul sexual. Hiposecreţia instalată prepuberal se
manifestă prin infantilism genital (nedezvoltarea organelor), absenţa comportamentului
sexual şi continuarea creşterii corporale dar fără dezvoltarea caracteristică a masei
musculare. Dacă se produce postpuberal, hipofuncţia testiculară se manifestă prin
atrofie testiculară, reducerea libidoului, astenie, scăderea forţei musculare, obezitate.

2.4 Tablou clinic:


Hipogonadismul poate apare în timpul dezvoltării fetale, al puberţatii sau la adult.
În funcţie de momentul în care apare, semnele şi simptomele diferă.
a. Dezvoltarea fetală - dacă organismul nu produce suficient testosteron în timpul
vieţii intrauterine, creşterea organelor sexuale externe poate fi afectată. În funcţie
de momentul apariţiei şi de nivelul de testosteron, un copil care din punct de
vedere genetic este de sex masculin, se poate naşte cu:
- organe genitale de tip feminin;
- ambiguitate genitală (organe care nu sunt în mod clar nici feminine, nici
masculine);
- organe genitale masculine subdezvoltate.

18
b. La pubertate - în timpul pubertaţii hipogonadismul masculin poate încetini
creşterea şi afecta dezvoltarea. Poate determina:
- dezvoltare scăzută a masei musculare;
- absenţa îngroşării vocii;
- pilozitate corporală slab dezvoltată;
- penis şi testicule nedezvoltate corespunzator
- creştere excesivă a membrelor superioare şi inferioare în
comparaţie cu trunchiul;
- dezvoltarea ţesutului mamar (ginecomastia).

c. La adult - la bărbatul adult, hipogonadismul poate altera anumite caracteristici


fizice masculine şi poate afecta funcţia reproductivă. Semnele şi simptomele pot
include:
- disfuncţie erectilă;
- infertilitate;
- scăderea pilozităţii corporale şi faciale;
- creşterea ţesutului adipos;
- scăderea în mărime şi fermitate a testiculelor;
- scăderea masei musculare;
- dezvoltarea ţesutului mamar (ginecomastia);
- scăderea masei osoase (osteoporoza).
Hipogonadismul poate determina, de asemeni, modificări mentale şi emoţionale.
Pe măsură ce nivelul de testosteron scade, bărbaţii pot experimenta manifestări
asemănătoare cu instalarea menopauzei la femei (andropauză):
- oboseală;
- scăderea dorinţei sexuale;
- dificultăţi de concentrare a atenţiei;
- bufeuri de caldură;
- iritabilitate;
- depresie.

2.5 Diagnostic:
Diagnosticul în hipogonadism se pune prin anamneză şi istoricul bolii, examen
fizic (circumferinţa abdominală, pilozitatea corpului, prezenţa sau absenţa

19
ginecomastiei, dimensiunea testicolelor, examinarea peniană, examen rectal, USG al
prostatei), analize de laborator, testare hormonală, analiza lichidului seminal, biopsie
testiculară.
Provocarea cea mai mare în stabilirea diagnosticului de hipogonadism este faptul
că, nici unul dintre simptomele prezentate nu este specific (în special la bărbaţii în
vârstă), şi tot odată toate pot fi sugestive pentru un statut androgenic scăzut. Evaluarea
corectă a funcţiei axului HPT se bazează în mod critic pe determinarea exactă a
analiţilor serului uman, şi în mai mică măsură pe anamneză şi istoricul bolii pentru
sindroame specific.

2.6 Tratament:
Adulţi:
Tratamentul hipogonadismului depinde de cauze şi de posibilitatea apariţiei
infertiliţatii.
a. Terapia substitutivă cu testosteron: pentru hipogonadismul determinat
de insuficienţă testiculară, medicii pot folosi hormoni de substituţie.
Aceştia pot restabili funcţia sexuală, întări musculatura şi preveni
pierderea osoasă. În plus pacienţii trataţi cu testosteron beneficiază de o
creştere a energiei, a apetitului sexual şi a stării de bine în general.
Dacă o problemă hipofizară este cauza, administrarea de hormoni
hipofizari poate stimula producerea spermei şi restabili fertilitatea. Terapia
substitutivă cu testosteron poate fi folosită dacă fertilitatea nu este o
problemă. O tumoră hipofizară poate necesita o îndepartare chirurgicală,
medicaţie, iradiere şi tratament de substituţie pentru ceilalţi hormoni.
b. Reproducerea asistată: Deşi deseori nu există un tratament eficient
pentru restabilirea fertilităţii la bărbaţii cu hipogonadism primar, asistată
poate fi de ajutor. Această tehnologie cuprinde o varietate de tehnici
create pentru a ajuta cuplurile care nu au avut succes în conceperea unor
copii.

La băieţi:

20
Tratamentul substitutiv cu testosteron: la băieţi această terapie poate stimula
pubertatea şi dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare, cum ar fi creşterea masei
musculare, creşterea bărbii şi a părului pubian, creşterea penisului. Hormonii hipofizari
pot fi folosiţi pentru a stimula creşterea testiculelor. O doză iniţială scăzută de
testosteron, crescută gradual, poate ajuta la evitarea efectelor secundare.
Tipuri de tratament substitutiv cu testosteron: există mai multe metode de
administrare a testosteronului. Alegerea unui tip specific de terapie depinde de
preferinţă pentru o anumită cale de administrare, efectele secundare şi cost.
Aceste metode sunt:
a. Administrare injectabilă: injecţiile cu testosteron sunt sigure şi eficiente.
Injecţiile se administrează intramuscular o dată la două săptămâni. Simptomele
pot apare şi dispare în intervalul dintre doze. Pacientul sau un membru al familiei
poate învăţa să administreze injecţiile acasă; sau acestea pot fi făcute de o
asistentă medicală.
b. Plasturele: Plasturele care conţine testosteron se aplică în fiecare seară pe
spate, abdomen, partea superioară a braţului sau coapsă. Locul aplicării va fi
diferit de fiecare dată pentru a menţine un interval de şapte zile între aplicările pe
acelaşi loc, evitându-se astfel reacţiile locale la plasture.
c. Gelul: acesta se poate aplica prin masare pe piele la nivelul abdomenului, părţii
superioare a braţului şi umăr. Pe măsură ce gelul se usucă, testosteronul se
absoarbe prin piele. Terapia substitutivă cu testosteron prin aplicarea de gel se
pare că are mai puţine reacţii negative cutanate decât aplicarea plasturelui. Se
recomandă ca pacientul să nu facă baie sau dus câteva ore după aplicarea
gelului pentru a fi sigur că s-a absorbit. Un efect secundar potenţial al gelului
este posibilitatea de a transfera medicaţia partenerului. Acest lucru poate fi evitat
prin evitarea contactului piele pe piele până când gelul este complet uscat sau
prin acoperirea zonei după aplicarea gelului.
Pacienţii necesită a fi monitorizaţi la fiecare 3-6 luni, 12 luni. Obezii sunt mai
predispuşi să dezvolte efecte adverse.
Contraindicaţii pentru tratament cu testosteron: cancer de prostată sau risc
crescut de dezvoltare a cancerului de prostată, cancer mamar, apnee severă în somn,
infertilitate, hematocrit mai mare de 50% eritrocitoză, boli cardiovasculare severe şi
netratate, semne de urinare severe de hiperplazie de prostată.

21
2.7 Complicaţii:
Complicaţiile hipogonadismului diferă în funcţie de vârsta la care apare – în viaţă
intrauterină, la pubertate sau la adult.
a. În timpul dezvoltării fetale: dacă apare în această perioadă, copilul se poate
naşte cu ambiguitate genitală sau organe genitale anormale.
b. La pubertate: dacă se dezvoltă înainte de pubertate, poate apare absenţa
pilozitaţii corporale şi creştere încetinită a penisului şi testiculelor.
c. La adult: Infertilitatea, disfucţia erectilă, scăderea apetitului sexual, oboseală,
scăderea masei musculare sau slăbiciune musculară, sâni măriţi de volum
(ginecomastie), rărirea pilozităţii corporale şi osteoporoza sunt complicaţiile
posibile ale hipogonadismului la adult.

Capitolul III
Îngrijirea unui pacient cu afecţiuni ale gonadelor. Hipogonadism

22
Cazul I
3.1 Culegerea datelor
Date relative stabile
Nume: D
Prenume: C
Vârsta: 55 ani
Sex: M
Religie: Ortodox
Rasă: Albă
Limbă vorbită: Română
Domiciliul: Jud Galaţi
Grup sanguin: A II
Deficienţe senzoriale: Nu prezintă
Alergii: Nu are
Înălţime: 1.75
Date variabile
T.A.: 140/60 mm Hg
Puls: 85 bătăi/min
Temperatura: 37,5 C
Respiraţie: 19 r/min
Greutate: 60kg
Manifestări de dependenţă: căderea părului, scăderea libidoului, scăderea masei şi
forţei musculare, scăderea masei osoase, valuri de căldură, transpiraţii calde, insomnie,
ameţeli, astenie, iritabilitate, depresie, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie.

3.2 Problemele pacientului:


- deficit de cunostiinţe în legătură cu manifestările bolii şi cu evoluţia
- alterarea imaginii corporale, scăderea stimei de sine
- alterarea confortului din cauza tulburărilor neurovegetative
- tulburări sexuale
- disconfort fizic şi psihic
- risc de complicaţii
- imposibilitatea de a se odihni
- tulburări de echilibru

23
3.3 Grila de stabilire a gradului de dependenţă
NEVOI FUNDAMENTALE MANIFESTĂRI DE GRADUL DE
DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ
1. Nevoia de a respira şi a Independent
avea o bună circulaţie.
2. Nevoia de a se alimenta Independent
şi hidrata
3. Nevoia de a elimina Independent
4. Nevoia de a se mişca şi a - ameţeli Dependent
avea o buna postură - scăderea masei şi forţei
musculare
- scăderea masei osoase
- astenie
5. Nevoia de a dormi şi a se - insomnia Dependent
odihni - depresie
6. Nevoia de a se imbrăcă şi Independent
dezbrăca
7. Nevoia de a-şi menţine Independent
temperatura în limite
normale
8. Nevoia de a fi curat, - transpiraţii calde Dependent
îngrijit, de a proteja - valuri de căldură
tegumentele şi - anxietate
mucoasele
9. Nevoia de a evita - anxietate Dependent
pericolele - scăderea libidoului
- risc de complicaţii
10. Nevoia de a comunica Independent
11. Nevoia de a acţiona Independent
conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat Independent
în vederea realizării
13. Nevoia de a se recreea - tulburări de concentrare Dependent
- tulburări de memorie
- anxietate
14. Nevoia de a învata cum - cunoştiinţe insuficiente Dependent
să-şi păstreze sănătatea

3.4 Examinări paraclinice:


EXAMEN LABORATOR VALORI NORMALE VALORI REALE
Fibrinogen 200-400 mg/dL 300mg/dL
VSH Bărbaţi: normal
24
Prag patologic = varsta/2
Hemoleucogramă Hemoglobina: 14 – 18g/dl 16g/dl
Hematocrit: 42 – 52% 50%
Nr. de eritrocite: 4,7 – 6,1 x 10 x 4,7 – 6,1 x 10 x 6/µL
6/ µL
Glicemie 70 – 110mg/dl 100mg/dl
Testosteron 270 - 1070 nanograme/dl. 190 nanograme/dl

3.5 Plan de îngrijire


Prima zi de internare: 10.06.2015.
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
ÎNGRIJIRE ROL ROL
PROPRIU DELEGAT
1. Imposibilitatea de a - pacientul să - pregătirea - recoltarea -pacientul nu
dormi şi a se odihni se poată odihni pacientului analizelor de prezintă o
datorită depresiei corespunzator pentru laborator îmbunătăţire a
manifestată prin recoltare -administrare somnului
insomnie - schimbarea de somnifere -reevaluez
lenjeriei de pat la indicaţia peste 24 de ore
- aşezarea medicului (1
într-o poziţie comprimat de
confortabilă diazepam
- liniştirea 10mg seara)
pacientului
- pacientul să
prezinte un
somn odihnitor
2. Imposibilitatea de a - pacientul să - repaos la pat -pacientul
se mişca şi a avea o nu mai prezinte - evitarea prezintă o
bună postură datorită ameţeli efortului diminuare a
ameţelilor - pacientul să ameţelilor
nu se ridice -reevaluez
brusc din pat peste 24 de ore
- măsurarea
funcţiilor vitale
şi notarea în
foaia de
observaţie
3. Alterarea - pacientul să - schimbarea -pacientul nu
tegumentelor şi prezinte lenjeriei de prezintă o
mucoaselor datorită tegumente şi corp de câte ţmbunătăţire a
imposibilităţii acordării mucoase ori este nevoie integrităţii
îngrijirilor de igiena integre - ajutarea mucoaselor şi
corporală pacientului tegumentelor
pentru igiena -reevaluez
corporală peste 24 de ore
- toaleta zilnică
a tegumentelor
şi mucoaselor
25
4. Alterarea stării de - pacientul să - liniştirea -administrare -pacientul
sănătate datorită nu mai prezinte pacientului de calmante prezintă o
dezechilibrului anxietate - stabilesc o la indicaţia diminuare a
neuropsihic manifestat - pacientul să comunicare cu medicului (1 depresiei şi a
prin anxietate, nu mai fiepacientul fiolă de stării de
depresie depresiv folosind algocalmin anxietate
atingerea, dimineaţa si - reevaluez
vocea calmă, 1 fiolă seara) peste 24 de ore
liniştită,
negrăbită, îi
vorbesc calm
şi încet
- îi spunem
pacientului să
se recreeze
ascultând
muzică
relaxantă, să
facă plimbări
5. Imposibilitatea de a - pacientul să - evitarea -pacientul nu
se recreea datorită se poată stresului mai prezintă
tulburărilor de recreea - liniştirea tulburări de
concentrare, de pacientului concentrare
memorie -comunicarea sau de
pacientului să memorie
fie calmă cu
răbdare
- recreerea
pacientului prin
diferite
activitati: să
asculte muzică
relaxantă, să
facă plimbări
6. Cunoştiinţe - informarea - educarea - colaborarea -pacientul nu
insuficiente pacientului pacientului prin cu familia deţine nici o
manifestată prin despre boală respectarea -administrare informaţie
incapacitatea de a-şi meselor (3 de despre boală
păstra sănătatea mese / zi), testosteron la -reevaluez
- informarea indicaţia peste 24 de ore
pacientului medicului
despre boală ( gel la
- informarea nivelul
pacientului abdomenului,
cum să îşi părţii
menţină superioare a
sanatatea bratului şi
- respectarea umărului în
tratamentului fiecare
prescris de seară)
medic
26
A doua zi de internare: 11.06.2015.
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
ROL ROL
PROPRIU DELEGAT
1.Imposibilitatea de a - pacientul să -schimbarea -administrare - pacientul
dormi şi a se odihni se poată odihni lenjeriei de pat de somnifere prezintă o
datorită depresiei corespunzător -aşezarea într- la indicaţia îmbunătăţire a
manifestată prin o pozitie medicului (1 somnului
insomnie confortabilă comprimat de - reevaluez
- liniştirea diazepam peste 24 de ore
pacientului 10mg seara)
-pacientul să
prezinte un
somn odihnitor

2.Imposibilitatea de a -pacientul să -repaos la pat -pacientul nu


se mişca şi a avea o nu mai prezinte - evitarea mai prezintă
bună postură datorită ameţeli efortului ameţeli
ameţelilor - pacientul să
nu se ridice
brusc din pat
-măsurarea
funcţiilor vitale
şi notarea în
foaia de
observaţie
3.Alterarea -pacientul să -schimbarea -pacientul
tegumentelor şi prezinte lenjeriei de prezintă o
mucoaselor datorită tegumente şi corp de câte îmbunătăţire a
imposibilităţii acordării mucoase ori este nevoie tegumentelor şi
îngrijirilor de igienă integre -ajutarea mucoaselor
corporală pacientului -reevaluez
pentru igiena peste 24 de ore
corporală
-toaleta zilnică
a tegumentelor
şi mucoaselor
4. Alterarea stării de -pacientul să -liniştirea -administrare -pacientul nu
sănătate datorită nu mai prezinte pacientului de calmante mai prezintă
dezechilibrului anxietate -stabilesc o la indicaţia anxietate şi
neuropsihic manifestat - pacientul să comunicare cu medicului(1 depresie
prin anxietate, nu mai fie pacientul fiolă de
depresie depresiv folosind algocalmin
atingerea, I.M.
vocea calmă, dimineata si
liniştită, 1 fiolă seara)
27
negrăbită, îi
vorbesc calm
şi încet
- îi spunem
pacientului să
se recreeze
ascultând
muzică
relaxantă, să
facă plimbări
5.Cunoştiinţe -informarea -educarea -colaborarea - pacientul
insuficiente pacientului pacientului prin cu familia deţine puţine
manifestată prin despre boală respectarea -administrare informaţii
incapacitatea de a-şi meselor (3 de despre boală
păstra sănătatea mese / zi), testosteron la -reevaluez
-informarea indicaţia peste 24 de ore
pacientului medicului
despre boală ( gel la
-informarea nivelul
pacientului abdomenului,
cum să îşi părţii
menţină superioare a
sănătatea braţului şi
-respectarea umărului în
tratamentului fiecare
prescris de seară)
medic

A treia zi de internare: 12.06.2015.


DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
ÎNGRIJIRE ROL ROL
PROPRIU DELEGAT
1.Imposibilitatea de a - pacientul să -schimbarea -administrare -pacientul nu
dormi şi a se odihni se poată odihni lenjeriei de pat de somnifere mai prezintă
datorită depresiei corespunzător -aşezarea intr- la indicaţia tulburări de
manifestată prin o poziţie medicului (1 somn
insomnie confortabilă comprimat de
- linistirea diazepam
pacientului 10mg seara)
-pacienta sa
prezinte un
somn odihnitor

28
2.Alterarea -pacientul să -asistenta -pacientul nu
tegumentelor şi prezinte aeriseşte mai prezintă
mucoaselor datorită tegumente şi camera şi alterări ale
imposibilităţii acordării mucoase asigură o tegumentelor şi
îngrijirilor de igienă integre temperatură mucoaselor
corporală optimă
-schimbarea
lenjeriei de
corp de câte
ori este nevoie
-ajutarea
pacientului
pentru igiena
corporală
-toaleta zilnică
a tegumentelor
şi mucoaselor
3.Cunostiinţe -informarea -respectarea -colaborarea -pacientul
insuficiente pacientului tratamentului cu familia deţine
manifestată prin despre boala prescris de -administrare informaţii
incapacitatea de a-şi medic de despre boală
păstra sănătatea testosteron la
indicaţia
medicului (
gel la nivelul
abdomenului,
părţii
superioare a
braţului şi
umărului în
fiecare
seară)

Cazul II
Culegerea datelor
29
Date relative stabile
Nume: M
Prenume: B
Vârsta: 66 ani
Sex: M
Religie: Ortodox
Rasa: Albă
Limba vorbită: Română
Domiciliul: Jud Galaţi
Grupa sanguină: B III
Deficienţe senzoriale: Nu prezintă
Alergii: Nu are
Înălţime: 1.64
Date variabile
T.A. : 160/80 mm Hg
Puls: 90 bătăi/min
Temperatura: 36,5 C
Respiraţie: 20 r/min
Greutate: 100kg
Manifestări de dependenţă: infertilitate, tulburări neurovegetative (insomnie, ameţeli,
iritabilitate, astenie), creşterea ţesutului adipos, căderea părului, depresie, valuri de
căldură, transpiraţii, obezitate, tensiune arterială
3.6 Problemele pacientului:
- deficit de cunoştiinţe în legătură cu manifestările bolii şi cu evoluţia
- alterarea imaginii corporale
- scăderea stimei de sine
- disconfort fizic şi psihic
- tulburări sexuale
- alterarea circulaţiei
- imposibilitatea de a se odihni
- alterarea tegumentelor şi mucoaselor
- tulburări de echilibru
- risc de complicaţii

30
3.7 Grila de stabilire a gradului de dependenţă
NEVOI FUNDAMENTALE MANIFESTĂRI DE GRADUL DE
DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ
1. Nevoia de a respira şi a - tensiune arterială Dependent
avea o bună circulaţie.
2. Nevoia de a se alimenta - obezitate Dependent
şi hidrata
3. Nevoia de a elimina Independent
4. Nevoia de a mişca şi a - ameţeli Dependent
avea o bună postură - obezitate
5. Nevoia de a dormi şi a se - insomnie Dependent
odihni - depresie
6. Nevoia de a se îmbrăca Independent
şi dezbrăca
7. Nevoia de a-şi menţine Independent
temperatura în limite
normale
8. Nevoia de a fi curat, - valuri de căldură Dependent
îngrijit, de a proteja - transpiraţii
tegumentele şi - depresie
mucoasele
9. Nevoia de a evita - infertilitate Dependent
pericolele - căderea părului
- depresie
10. Nevoia de a comunica Independent
11. Nevoia de a acţiona Independent
conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat Independent
în vederea realizării

13. Nevoia de a se recreea - depresie Dependent


- iritabilitate
14. Nevoia de a învăţa cum - cunoştiinţe insuficiente Dependent
să-ţi păstrezi sănătatea despre boală

3.8 Examinări paraclinice:


EXAMEN LABORATOR VALORI NORMALE VALORI REALE
Fibrinogen 200-400 mg/dL 300mg/dL
VSH Bărbaţi: normal
Prag patologic = vârsta/2
Hemoglobina: 14 – 18g/dl 16g/dl
Hemoleucogramă Hematocrit: 42 – 52% 50%
Nr. de eritrocite: 4,7 – 6,1 x 10 x 4,7 – 6,1 x 10 x 6/µL
6/ µL
31
Glicemie 70 – 110mg/dl 100mg/dl
Testosteron 260- 1070 nanograme/dl. 220 nanograme/dl
Volumul: 2,0 ml - 5,0 ml de Volumul: 1ml de
Spermogramă spermă spermă
pH-ul: 7,2-8,0; mai mare decât pH-ul: 5,2
8,0 indică un eveniment Concentratia: 10
inflamator milioane de
Concentraţia: 20 - 250 milioane spermatozoizi / ml
de spermatozoizi/ ml spermă spermă

3.9 Plan de ăngrijire


Prima zi de internare: 14.06.2015
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE
ROL PROPRIU ROL
DELEGAT
1.Alterarea -pacientul să -asigurarea unui -recoltarea -pacientul nu
circulaţiei prezinte o confort fizic şi psihic analizelor de prezintă o
datorită tensiunii bună circulaţie - asigurarea unei laborator îmbunătăţire a
arteriale poziţii confortabile -administrare circulaţiei
-măsurarea funcţiilor de -reevaluez
vitale şi notarea în medicamente la peste 24 de
foaia de observaţie indicaţia ore
- pregătirea medicului
pacientului pentru pentru
recoltare tensiune:
-respectarea enalapril 10mg
regimului alimentar: 1 comprimat
hiposodat, dimineata si 1
hipocaloric, comprimat
hipolipidic seara
- repaos la pat -regim
-evitarea efortului alimentar:
hiposodat,
hipocaloric,
hipolipidic
2.Alterarea stării -asigurarea -măsurarea şi -regim -pacientul nu
de nutriţie prin unei cântărirea alimentar: prezintă o
surplus ponderal alimentaţii pacientului hiposodat, îmbunătăţire a
manifestat prin echilibrate -respectarea hipocaloric, stării de
obezitate regimului hipolipidic nutriţie
alimentar:hiposodat, -reevaluez
hipocaloric,hipolipidic peste 24 de
-stabilirea ore
programului de
activitate fizică a
32
pacientului (exerciţii
fizice moderate,
mers pe jos 60 de
minute)
- evitarea efortului
fizic mare
3.Imposibilitatea - pacientul să - asigurarea unei -admnistrare de -pacientul nu
de a se mişca şi prezinte o poziţii confortabile medicamente prezintă o
a avea o bună bună postură - pacientul să nu se antidepresive la îmbunătăţire a
postură datorită ridice brusc din pat indicaţia posturii
tulburărilor -repaos la pat medicului:Mirta- -reevaluez
neurovegetative - măsurarea funcţiilor zapina 30mg 1 peste 24 de
manifestată prin vitale comprimat ore
ameţeli, astenie, - liniştirea pacientului dimineaţa şi 1
depresie comprimat
seara
4. Imposibilitatea - pacientul să - schimbarea -administrare -pacientul nu
de a se a se prezinte un lenjeriei de pat de de somnifere la prezintă o
odihni datorită somn câte ori este nevoie indicaţia îmbunătăţire a
tulburărilor odihnitor - aşezarea într-o medicului:Feno- somnului
neurovegetative poziţie confortabilă barbital (1 -reevaluez
manifestată prin - calmarea comprimat peste 24 de
insomnia, pacientului seara) ore
depresie -admnistrare de
medicamente
antidepresive la
indicaţia
medicului:Mirta-
zapina 30mg 1
comprimat
dimineaţa şi 1
comprimat
seara
5.Alterarea -pacientul să -aerisirea salonului şi -pacientul nu
tegumentelor şi prezinte asigurarea unei prezintă
mucoaselor tegumente şi temperaturi optime îmbunătăţire a
datorită valurilor mucoase - schimbarea integritaţii
de căldură integre lenjeriei de pat şi de tegumentelor
manifestată prin corp de câte ori este şi mucoaselor
transpiraţii nevoie -reevaluez
- ajutarea pacientului peste 24 de
pentru toaleta zilnică ore
a tegumentelor şi
mucoaselor
6.Apariţia de -evitarea - liniştirea şi -comunicarea - pacientul nu
complicaţii complicaţiilor calmarea pacientului cu pacientul şi prezintă o
datorită -comunicarea cu membrilor îmbunătăţire a
cunoştiinţei pacientul să fie familiei stării de
insuficiente calmă, liniştită -administrare sănătate
despre boală -încurajarea de testosteron -reevaluez
manifestată prin pacientului sub formă de peste 24 de
33
infertilitate plasture seara ore
pe spate,
abdomen,
partea
superioara a
braţului sau
coapsă
7. Imposibilitatea - pacientul să -comunicarea şi -admnistrare de -pacientul
de a se recreea se poată liniştirea pacientului medicamente prezintă o
datorită recreea -implicarea antidepresive la îmbunătăţire
depresiei şi pacientului în indicaţia în a se
iritabilităţii anumite activităţi: să medicului:Mirta- recreea
asculte muzică, să zapina 30mg 1 -reevaluez
citească, să comprimat peste 24 de
deseneze, să facă dimineaţa şi 1 ore
exerciţii fizice uşoare comprimat
seara
8. Cunostiinţe -informarea - informarea -administrare -pacientul nu
insuficiente pacientului pacientului despre de testosteron deţine
datorită despre boală boală sub formă de cunoştiinţe
incapacităţii de -educarea plasture seara despre boală
a-şi păstra pacientului: să pe spate, -reevaluez
starea de respecte regimul abdomen, peste 24 de
sănătate alimentar(hipocaloric partea ore
, hiposodat, superioară a
hipolipidic), să braţului sau
respecte tratamentul coapsă
prescris de medic, să
respecte programul
de activitate fizica
(exercitii fizice
moderate, mers pe
jos 60 de minute)
A doua zi de internare: 15.06.2015
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
1.Alterarea -pacientul să -asigurarea unui -administrare de -pacientul
circulaţiei prezinte o confort fizic şi psihic medicamente la prezintă o
datorită tensiunii buna circulaţie - asigurarea unei indicaţia îmbunătăţire a
arteriale poziţii confortabile medicului pentru circulaţiei
-măsurarea funcţiilor tensiune: -reevaluez
vitale şi notarea în enalapril 10mg 1 peste 24 de
foaia de observaţie comprimat ore
-respectarea dimineaţa şi 1
regimului alimentar: comprimat

34
hiposodat, seara
hipocaloric, -regim
hipolipidic alimentar:
- repaos la pat hiposodat,
-evitarea efortului hipocaloric,
hipolipidic
2.Alterarea stării -asigurarea -măsurarea şi -regim -pacientul
de nutriţie prin unei cântărirea alimentar: prezintă o
surplus ponderal alimentaţii pacientului hiposodat, îmbunătăţire a
manifestat prin echilibrate -respectarea hipocaloric, stării de
obezitate regimului hipolipidic nutriţie
alimentar:hiposodat, -reevaluez
hipocaloric,hipolipi- peste 24 de
dic ore
-stabilirea
programului de
activitate fizică a
pacientului (exerciţii
fizice moderate,
mers pe jos 60 de
minute)
- evitarea efortului
fizic mare
- încurajarea
pacientului şi a
membrilor familiei
3.Imposibilitatea - pacientul să - asigurarea unei -admnistrare de -pacientul
de a se mişca şi prezinte o poziţii confortabile medicamente prezintă o
a avea o bună bună postură - pacientul să nu se antidepresive la îmbunătăţire a
postură datorită ridice brusc din pat indicaţia posturii
tulburărilor -repaos la pat medicului:Mirta- -reevaluez
neurovegetative - măsurarea zapina 30mg 1 peste 24 de
manifestată prin funcţiilor vitale comprimat ore
ameţeli, astenie, - liniştirea dimineaţa şi 1
depresie pacientului comprimat
35
seara
4. Imposibilitatea - pacientul să - schimbarea -administrare de -pacientul
de a se odihni prezinte un lenjeriei de pat de somnifere la prezintă o
datorită somn cate ori este nevoie indicaţia îmbunătăţire a
tulburărilor odihnitor - aşezarea într-o medicului:Feno- somnului
neurovegetative poziţie confortabilă barbital (1 -reevaluez
manifestată prin comprimat peste 24 de
insomnie, seara) ore
depresie -admnistrare de
medicamente
antidepresive la
indicaţia
medicului:Mirta-
zapina 30mg 1
comprimat
dimineaţa şi 1
comprimat
seara
5.Alterarea -pacientul să - schimbarea -pacientul
tegumentelor şi prezinte lenjeriei de pat şi de prezinta
mucoaselor tegumente şi corp de câte ori este imbunatatire a
datorită valurilor mucoase nevoie integritatii
de căldură integre - ajutarea tegumentelor
manifestată prin pacientului pentru si mucoaselor
transpiraţii toaleta zilnică a -reevaluez
tegumentelor şi peste 24 de
mucoaselor ore
6.Apariţia de -evitarea - liniştirea şi -comunicarea cu - pacientul
complicaţii complicaţiilor calmarea pacientului pacientul şi prezintă o
datorită -comunicarea cu membrilor îmbunătăţire a
cunostiinţei pacientul să fie familiei stării de
insuficiente calmă, liniştită -administrare de sănătate
despre boală -încurajarea testosteron sub -reevaluez
manifestată prin pacientului formă de peste 24 de
infertilitate plasture seara ore

36
pe spate,
abdomen,
partea
superioară a
braţului sau
coapsă
7. Imposibilitatea - pacientul să -comunicarea şi -admnistrare de -pacientul se
de a se recreea se poată liniştirea pacientului medicamente poate recreea
datorită recreea -implicarea antidepresive la
depresiei si pacientului în indicaţia
iritabilitaţii anumite activităţi: să medicului:Mirta-
asculte muzică, să zapina 30mg 1
citească, să comprimat
deseneze, să facă dimineaţa şi 1
exerciţii fizice comprimat
uşoare seara
8. Cunostiinte -informarea - informarea -administrare de -pacientul
insuficiente pacientului pacientului despre testosterone sub deţine câteva
datorită despre boala boală formă de informaţii
incapacităţii de -educarea plasture seara despre boală
a-şi păstra pacientului: să pe spate, -reevaluez
starea de respecte regimul abdomen, peste 24 de
sănătate alimentar(hipocalo- partea ore
ric, hiposodat, superioară a
hipolipidic), să braţului sau
respecte tratamentul coapsă
prescris de medic,
să respecte
programul de
activitate fizică
(exerciţii fizice
moderate, mers pe
jos 60 de minute)

A treia zi de internare: 16.06.2015

37
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DE INGRIJIRE
ROL PROPRIU ROL
DELEGAT

1.Alterarea -pacientul să -asigurarea unui -administrare -pacientul


circulaţiei prezinte o confort fizic şi psihic de prezintă o
datorită tensiunii bună circulaţie - asigurarea unei medicamente la bună circulaţie
arteriale poziţii confortabile indicaţia
-măsurarea funcţiilor medicului
vitale şi notarea în pentru
foaia de observaţie tensiune:
-respectarea enalapril 10mg
regimului alimentar: 1 tableta
hiposodat, dimineata si 1
hipocaloric, tableta seara
hipolipidic -regim
- repaos la pat alimentar:
-evitarea efortului hiposodat,
hipocaloric,
hipolipidic
2.Alterarea stării -asigurarea -măsurarea şi -regim -pacientul
de nutriţie prin unei cântărirea alimentar: prezintă stare
surplus ponderal alimentaţii pacientului hiposodat, de nutriţie
manifestat prin echilibrate -respectarea hipocaloric, echilibrată
obezitate regimului hipolipidic
alimentar:hiposodat,
hipocaloric,hipolipidic
-stabilirea
programului de
activitate fizică a
pacientului (exercitii
fizice moderate,
mers pe jos 60 de
minute)
- evitarea efortului
fizic mare
- încurajarea
pacientului şi a
membrilor familiei
3.Imposibilitatea - pacientul să - asigurarea unei -admnistrare de -pacientul
de a se mişca şi prezinte o poziţi confortabile medicamente prezintă o
a avea o buna bună postură - pacientul să nu se antidepresive la bună postură
postură datorită ridice brusc din pat indicaţia
tulburărilor -repaos la pat medicului:Mirta-
neurovegetative - măsurarea funcţiilor zapina 30mg 1
manifestata prin vitale comprimat
ameţeli, astenie, - liniştirea pacientului dimineaţa şi 1
depresie comprimat
seara
4. Imposibilitatea - pacientul să - schimbarea -administrare -pacientul
38
de a se odihni prezinte un lenjeriei de pat de de somnifere la prezintă un
datorită somn odihnitor cate ori este nevoie indicaţia somn odihnitor
tulburărilor - asezarea într-o medicului:Feno-
neurovegetative poziţie confortabilă barbital (1
manifestată prin - calmarea comprimat
insomnie, pacientului seara)
depresie -admnistrare de
medicamente
antidepresive la
indicaţia
medicului:Mirta-
zapina 30mg 1
comprimat
dimineaţa şi 1
comprimat
seara)
5.Alterarea -pacientul să -aerisirea salonului şi -pacientul
tegumentelor şi prezinte asigurarea unei prezintă
mucoaselor tegumente şi temperaturi optime tegumente şi
datorită valurilor mucoase - schimbarea mucoase
de caldură integre lenjeriei de pat şi de integre
manifestată prin corp de câte ori este
transpiraţii nevoie
- ajutarea pacientului
pentru toaleta zilnică
a tegumentelor şi
mucoaselor
6.Apariţia de -evitarea - liniştirea şi -comunicarea - pacientul
complicaţii complicaţiilor calmarea pacientului cu pacientul şi prezintă o
datorită -comunicarea cu membrilor stare de
cunostiinţei pacientul să fie familiei sănătate bună
insuficiente calmă, liniştită -administrare
despre boală -încurajarea de testosteron
manifestată prin pacientului sub formă de
infertilitate plasture seara
pe spate,
abdomen,
partea
superioara a
braţului sau
coapsă
7. Cunoştiinţe -informarea - informarea -administrare -pacientul
insuficiente pacientului pacientului despre de testosterone deţine
datorită despre boală boală sub formă de informaţii
incapacităţii de -educarea plasture seara despre boală
a-şi păstra pacientului: să pe spate,
starea de respecte regimul abdomen,
sănătate alimentar(hipocaloric partea
, hiposodat, superioară a
hipolipidic), să braţului sau
respecte tratamentul coapsă
39
prescris de medic, să
respecte programul
de activitate fizică
(exerciţii fizice
moderate, mers pe
jos 60 de minute)

Cazul III
3.10 Culegerea datelor
Date relative stabile
Nume: A
Prenume: L
Vârsta: 50 ani
Sex: M
Religie: ortodox
Rasa: Albă
Limba vorbită: Română
Domiciliul: Jud Galaţi
Grupa sanguină: O I
Deficienţe senzoriale:Nu prezintă
Alergii: Nu are
Inălţime: 1.80
Date variabile
T.A.: 150/90 mm Hg
Puls: 95 bătăi/min
Temperatura: 37,5 C
Respiraţie: 22 r/min

40
Greutate: 85kg
Manifestări de dependenţă: scăderea masei musculare, scăderea masei osoase,
creşterea ţesutului adipos, căderea părului, insomnia, ameţeli, iritabilitate, astenie,
anxietate, depresie, infertilitate, dificultăţi de concentrare, iritabilitate, tensiune arterială.
3.11 Problemele pacientului:
- tulburări de echilibru
- cunoştiinţe insuficiente despre boală
- scăderea stimei de sine
- disconfort fizic şi psihic
- tulburări sexuale
- alterarea circulaţiei
- imposibilitatea de a se odihni
- alterarea tegumentelor şi mucoaselor
- risc de complicaţii

3.12 Grila de stabilire a gradului de dependenţă


NEVOI FUNDAMENTALE MANIFESTARI DE GRADUL DE
DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ
1. Nevoia de a respira şi a - tensiune arterială Dependent
avea o bună circulaţie.
2. Nevoia de a se alimenta Independent
şi hidrata
3. Nevoia de a elimina Independent
4. Nevoia de a se mişca şi a - ameţeli Dependent
avea o bună postură - scăderea masei musculare
5. Nevoia de a dormi si a se - insomnie Dependent
odihni - astenie
- depresie
- anxietate
6. Nevoia de a se îmbrăca Independent
şi dezbrăca
7. Nevoia de a-şi menţine Independent
temperatura în limite
normale
8. Nevoia de a fi curat, - valuri de căldură Dependent
îngrijit, de a proteja - transpiraţii
tegumentele şi - astenie
mucoasele
9. Nevoia de a evita - infertilitate Dependent
pericolele - depresie
10. Nevoia de a comunica Independent

41
11. Nevoia de a acţiona Independent
conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat Independent
în vederea realizării
13. Nevoia de a se recreea - dificultăţi de concentrare Dependent
14. Nevoia de a învata cum - cunoştiinţe insuficiente Dependent
să-ţi păstrezi sănătatea

3.13 Examinări paraclinice:


EXAMEN LABORATOR VALORI NORMALE VALORI REALE

Fibrinogen 200-400 mg/dL 400mg/dL

VSH Bărbaţi: normal


Prag patologic = varsta/2
Hemoglobina: 14 – 18g/dl 18g/dl
Hemoleucogramă Hematocrit: 42 – 52% 51%
Nr. de eritrocite: 4,7 – 6,1 x 10 x 4,7 – 6,1 x 10 x 6/µL
6/ µL
Glicemie 70 – 110mg/dl 80mg/dl
Testosteron 260- 1070 nanograme/dl. 200 nanograme/dl
Spermograma Volumul: 2,0 ml - 5,0 ml de Volumul: 1,5ml de
spermă spermă
pH-ul: 7,2-8,0; mai mare decât pH-ul: 4,1
8,0 indica un eveniment Concentraţia: 15
inflamator milioane de
Concentraţia: 20 - 250 milioane spermatozoizi / ml
de spermatozoizi/ ml spermă spermă

3.14 Plan de ingrijire


Prima zi de internare: 18.06.2015.
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
ROL ROL
PROPRIU DELEGAT
1.Circulaţie inadecvată -pacientul să -aerisirea -recoltarea - pacientul nu
datorită tensiunii prezinte o salonului analizelor de prezintă o
arteriale circulaţie bună -măsurarea laborator circulaţie bună
funcţiilor vitale -administrare -reevaluez

42
şi notarea lor de peste 24 de ore
în foaia de medicamente
observaţie la indicaţia
-pregătirea medicului
pacientului pentru
pentru tensiune:
recoltarea captopril
analizelor de 25mg, 1
laborator comprimat
-asigurarea dimineţta, 1
unui confort comprimat
fizic şi pshic seara
-repaos la pat -regim
-regim alimentar:
alimentar: hiposodat,
hiposodat, hipocaloric,
hipocaloric, hipolipidic
hipolipidic
2. Imposibilitatea de a -pacientul să -repaos la pat -pacientul nu
se mişca şi a avea o prezinte o bună -pacientul să prezintă o bună
bună postură datorită postură nu ridice brusc postură
ameţelilor din pat -reevaluez
-măsurarea peste 24 de ore
funcţiilor vitale
3. Imposibilitatea de a -pacientul să -aşezarea într- -administrare -pacienul nu
se odihni datorită prezinte un o poziţie de somnifere prezintă o
tulburărilor somn odihnitor confortabilă la indicaţia îmbunătăţire a
neurovegetative -schimbarea medicului: somnului
manifestată prin lenjeriei de pat 1fiolă de - reevaluez
insomnie, depresie, -comunicarea diazepam I.V peste 24 de ore
astenie, anxietate cu pacientul să seara
fie calmă -administrare
-liniştirea de
pacientului antidepresive
la indicaţia
medicului:
amoxapina 1
comprimat
dimineaţa şi
1 comprimat
seara
4.Alterarea -pacientul să -aerisirea -pacientul nu
tegumentelor şi prezinte salonului prezintă o
mucoaselor datorită tegumente şi - schimbarea îmbunătăţire a
deficitului de mucoase lenjeriei de tegumentelor şi
autoîngrijire manifestat integre corp de câte mucoaselor
prin: valuri de caldură, ori este nevoie -reeveluez
transpiraţii,astenie -ajutarea peste 24 de ore
pacientului
pentru
satisfacerea
43
toaletei a
tegumentelor
şi mucoaselor
5.Apariţia de - evitarea -liniştirea şi -comunicarea -pacientul este
complicaţii datorită complicaţiilor calmarea şi încurajarea în continuare
cunoştiinţei insuficiente pacientului pacientului şi depresiv
despre boală -comunicarea a membrilor -reevaluez
manisfestată prin cu pacientul să familiei peste 24 de ore
infertilitate, depresie fie calmă -administrare
-îi explicăm de
pacientului testosteron la
despre boală indicaţia
-încurajarea şi medicului:
susţinerea sub formă de
pacientului gel seara
-implicarea acesta se
pacientului în aplică la
anumite nivelul
activităţi: să abdomenului,
citească, să parţii
deseneze superioare a
braţului şi
umăr
6.Cunoştiinţe -informarea - informarea -administrare - pacientul nu
insuficente despre pacientului pacientului de deţine
boală datorită despre boală despre boală testosteron la informatii
incapacităţii de a-şi -educarea indicaţia despre boală
păstra sănătatea pacientului medicului: -reevaluez
despre: sub formă de peste 24 de ore
regimul gel seara
alimentar( hipo acesta se
sodat, aplică la
hipocaloric, nivelul
hipolipidic), să abdomenului,
respecte parţii
tratamentul superioare a
prescris de braţului şi
medic, să evite umăr
stresul,
exerciţii fizice
usoare sau
plimbări

A doua zi de internare: 19.06.2015.


DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
INGRIJIRE
ROL ROL
PROPRIU DELEGAT

44
1.Circulaţie inadecvată -pacientul să -aerisirea -administrare - pacientul
datorită tensiunii prezinte o salonului de prezintă o
arteriale circulaţie bună -măsurarea medicamente îmbunătăţire a
funcţiilor vitale la indicaţia circulaţiei
şi notarea lor medicului -reevaluez
în foaia de pentru peste 24 de ore
observaţie tensiune:
-asigurarea captopril
unui confort 25mg, 1
fizic şi pshic comprimat
-repaos la pat dimineaţa, 1
-evitarea comprimat
stresului seara
-regim -regim
alimentar: alimentar:
hiposodat, hiposodat,
hipocaloric, hipocaloric,
hipolipidic hipolipidic
2. Imposibilitatea de a -pacientul să -repaos la pat -pacientul
se mişca şi a avea o prezinte o bună -pacientul să prezintă o
bună postură datorită postură nu se ridice îmbunătăţire a
ameţelilor brusc din pat posturii
-măsurarea -reevaluez
funcţiilor vitale peste 24 de ore
3. Imposibilitatea de a -pacientul să -aşezarea într- -administrare -pacienul
se a se odihni datorită prezinte un o pozitie de somnifere prezintă o
tulburărilor somn odihnitor confortabilă la indicaţia îmbunătăţire a
neurovegetative -schimbarea medicului: somnului
manifestată prin lenjeriei de pat 1fiolă de - reevaluez
insomnie, depresie, -comunicarea diazepam I.V peste 24 de ore
astenie, anxietate şi liniştirea seara
pacientului -administrare
de
antidepresive
la indicaţia
medicului:
amoxapina 1
comprimat
dimineaţa şi
1 comprimat
seara
4.Alterarea -pacientul să -aerisirea -pacientul
tegumentelor şi prezinte salonului prezintă o
mucoaselor datorită tegumente şi - schimbarea îmbunătăţire a
deficitului de mucoase lenjeriei de tegumentelor şi
autoîngrijire manifestat integre corp de câte mucoaselor
prin: valuri de caldură, ori este nevoie -reeveluez
transpiraţii,astenie -ajutarea peste 24 de ore
pacientului
pentru
satisfacerea
45
toaletei a
tegumentelor
şi mucoaselor
5.Apariţia de - evitarea -liniştirea şi -comunicarea -pacientul este
complicaţii datorită complicaţiilor calmarea şi încurajarea în continuare
cunoştiinţei insuficiente pacientului pacientului şi depresiv
despre boală -comunicarea a membrilor -reevaluez
manisfestată prin cu pacientul să familiei peste 24 de ore
infertilitate, depresie fie calmă -administrare
-îi explicăm de
pacientului testosteron la
despre boală indicaţia
-încurajarea şi medicului:
susţinerea sub formă de
pacientului gel seara
-implicarea acesta se
pacientului în aplică la
anumite nivelul
activităţi: să abdomenului,
citească, să parţii
deseneze superioare a
braţului şi
umăr
-administrare
de
antidepresive
la indicaţia
medicului:
amoxapina 1
comprimat
dimineata şi
1 comprimat
seara
6.Cunostiinţe -informarea - informarea -administrare - pacientul
insuficente despre pacientului pacientului de deţine
boală datorită despre boală despre boală testosteron la informaţii
incapacităţii de a-şi -educarea indicaţia puţine despre
păstra sănătatea pacientului medicului: boală
despre: sub formă de -reevaluez
regimul gel seara peste 24 de ore
alimentar( hipo acesta se
sodat, aplică la
hipocaloric, nivelul
hipolipidic), să abdomenului,
respecte parţii
tratamentul superioare a
prescris de braţului şi
medic, să evite umăr
stresul,
exercitii fizice
uşoare sau
46
plimbări

A treia zi de internare: 20.06.2015.


DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
ROL ROL
PROPRIU DELEGAT
1.Circulaţie inadecvata -pacientul să -aerisirea -administrare - pacientul
datorită tensiunii prezinte o salonului de prezintă o
arteriale circulaţie bună -măsurarea medicamente circulatie buna
funcţiilor vitale la indicaţia
şi notarea lor medicului
în foaia de pentru
observaţie tensiune:
-asigurarea captopril
unui confort 25mg, 1
fizic şi pshic comprimat
-repaos la pat dimineaţa, 1
-evitarea comprimat
stresului seara
-regim -regim
alimentar: alimentar:
hiposodat, hiposodat,
hipocaloric, hipocaloric,
hipolipidic hipolipidic
2. Imposibilitatea de a -pacientul să -repaos la pat -pacientul
se mişca şi a avea o prezinte o bună -pacientul să prezintă o bună
bună postură datorită postură nu se ridice postură
ameţelilor brusc din pat
-măsurarea
funcţiilor vitale
3. Imposibilitatea de a -pacientul să -aşezarea într- -administrare -pacienul
se a se odihni datorită prezinte un o poziţie de somnifere prezintă un
tulburărilor somn odihnitor confortabilă la indicaţia somn odihnitor
neurovegetative -schimbarea medicului:
manifestată prin lenjeriei de pat 1fiolă de
insomnie, depresie, -comunicarea diazepam I.V
astenie, anxietate şi liniştirea seara
pacientului -administrare
de
antidepresive
la indicaţia
medicului:
amoxapina 1
comprimat
dimineaţa şi
47
1 comprimat
seara
4.Alterarea -pacientul să -aerisirea -pacientul
tegumentelor şi prezinte salonului prezintă
mucoaselor datorită tegumente şi - schimbarea tegumente şi
deficitului de mucoase lenjeriei de mucoase
autoîngrijire manifestat integre corp de câte integre
prin: valuri de căldură, ori este nevoie
transpiraţii,astenie -ajutarea
pacientului
pentru
satisfacerea
toaletei a
tegumentelor
şi mucoaselor
5.Aparitţa de - evitarea -liniştirea şi -comunicarea -pacientul nu
complicaţii datorită complicaţiilor calmarea şi încurajarea mai este
cunostiinţei insuficiente pacientului pacientului şi depresiv
despre boală -comunicarea a membrilor
manisfestată prin cu pacientul să familiei
infertilitate, depresie fie calmă -administrare
-îi explicăm de
pacientului testosteron la
despre boală indicaţia
-încurajarea şi medicului:
susţinerea sub formă de
pacientului gel seara
-implicarea acesta se
pacientului în aplică la
anumite nivelul
activităţi: să abdomenului,
citească, să parţii
deseneze superioare a
braţului şi
umăr
-administrare
de
antidepresive
la indicaţia
medicului:
amoxapina 1
comprimat
dimineaţa şi
1 comprimat
seara
6.Cunostiinţe -informarea - informarea -administrare - pacientul
insuficente despre pacientului pacientului de deţine
boală datorită despre boală despre boală testosteron la informaţii
incapacităţii de a-şi -educarea indicaţia despre boală
păstra sănătatea pacientului medicului:
despre: sub formă de
48
regimul gel seara
alimentar( hipo acesta se
sodat, aplică la
hipocaloric, nivelul
hipolipidic), să abdomenului,
respecte parţii
tratamentul superioare a
prescris de braţului si
medic, să evite umăr
stresul,
exerciţii fizice
uşoare sau
plimbări

Anexe

Injecţia intravenoasă (I.V.)


Injecţia intravenoasă constă în introducerea soluţiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice în circulaţia venoasă.

Scop:
- terapeutic
- explorator - se administrează  substanţe de contrast radiologic

Soluţii administrate:
- soluţii izotone;
- soluţii hipertone.

Locuri de elecţie:
- plica cotului;
- antebraţ;
- faţa dorsală a mâinilor;
- vena maleolară internă;
- venele epicraniene la sugari şi copii;
- la nivelul plicii cotului venele antebraţului, cefalică şi bazilică se anastomozează
dând naştere venelor: mediană cefalică şi mediana bazilică.

Materiale necesare:

49
- seringi sterile,
- ace sterile,
- mănuşi sterile,
- garou,
- comprese sterile,
- soluţie dezinfectantă (alcool)

Pregătirea pacientului:
- pregătire psihică: se informează privind scopul şi locul injecţiei şi eventualele
reacţii pe care le va prezenta în timpul injecţiei
- pregătire fizică: se aşează în poziţie semi-şezând cu braţul în hiperextensie

Manevre pentru facilitarea palpării şi funcţionării venelor


- aplicăm garoul elastic şi înclinăm braţul pacientului în jos, abducţie şi extensie
maximă;
- solicităm pacientului să-şi strângă bine pumnul sau să închidă şi să deschidă
pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasă;
- masăm braţul pacientului dinspre pumn către plica cotului;
- tapotăm locul pentru puncţie cu două degete;
- încalzim braţul cu ajutorul unui tampon îmbibat cu apă caldă sau prin introducere
în apă caldă;
- efectuăm mişcări de flexie şi extensie a antebraţului;

Utilizarea garoului
- garoul elastic se aplică la aproximativ 10 cm deasupra locului puncţiei, pentru
plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a braţului cu cea mijlocie;
- strângem garoul în aşa fel încât să oprească complet circulaţia venoasă şi
controlăm pulsul radial care trebuie să rămânâ perceptibil, astfel am întrerupt
circulaţia arterială a braţului prin comprimarea arterei;

Efectuarea injecţiei:
Injecţia intravenoasă constă în:
- puncţia venoasă şi injectarea medicamentului;
- injecţia I.V. nu se efectuează în poziţia şezând.

50
- se confirmă identitatea pacientului
- se explică procedura pacientului
- se spală mâinile cu apă şi săpun, se pun mănuşile
- în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient;
- aspirăm medicamentul din fiolă după care schimbăm acul cu unul de lumen mai
mic şi aplicăm garoul;
- alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm;
- interzis a palpa vena după dezinfectare;
- menţinem braţul pacientului înclinat în jos;
- întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin
cuprinderea extremelor în mână stânga în aşa fel ca policele să fie situat la 4-5
cm sub locul puncţiei, exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos
asupra ţesuturilor vecine;
- pătrundem cu acul montat la seringă în lumenul vasului;
- după ce am pătruns cu acul în lumenul vasului, schiţăm o uşoară mişcare de
aspirare pentru a verifica poziţia acului;
- desfacem garoul cu mâna stângă.

Injectarea substanţei medicamentoase


- menţinem seringa cu mâna dreaptă fixând indexul şi medianul pe aripioarele
seringii, iar cu policele apăsăm pistonul, introducând soluţia lent şi verificând
pentru control la nevoie cateterizarea corectă a venei prin aspirare;
- se retrage brusc acul ,cănd injectarea s-a terminat
- la locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat în alcool

51
Fig. 1.1

Fig. 1.2
Ingrijirea ulterioară
- se menţine compresiune la locul injectiei câteva minute se supraveghează în
continuare starea generală

Consideraţii speciale
- în timpul injectarii se va supraveghea locul puncţiei şi starea generală
- vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se
vor repeta injectiile în acceaşi venă la intervale scurte
- dacă pacientul are o singură venă disponibilă şi injecţiile trebuie să se repete,
puncţiile se vor face întotdeauna mai central faţă de cele anterioare
- dacă s-au revărsat,în ţesutul perivenos,soluţiile hipertone va fi înştiinţat medicul
pentru a interveni,spre a se evita necrozarea ţesuturilor.
52
- de evitat ţncercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului,pentru că
acesta ,prin volumul său, deplaseaza traiectul obisnuit al venei
- nu se administrează soluţii uleioase în venă
- abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar în
cazuri de urgenţa majoră şi de scurtă durată pentru a evita complicaţiile
tromboembolice şi septice;

Incidente şi accidente      


- injectarea soluţiei în ţesutul perivenos ,manifestă prin tumefierea
ţesuturilor,durere     
- se încearcă pătrunderea în lumenul vasului,continuându-se injecţia sau se
încearcă alt loc
- flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante  
- injectarea lentă
- valuri de căldură ,senzaţie de uscăciune în faringe
- injectare lentă
- hematom prin strapungerea venei
- se intrerupe injectia
- ameţeli, lipotimie, colaps
- se anunţă medicul
- embolie gazoasă,uleioasă prin injectarea unei cantităţi mari de aer brusc în
sistemul vascular sau prin greşirea căii de administrare a soluţiilor uleioase se
produce decesul bolnavului
- evitarea greşelilor
- eliminarea aerului din seringă
- evitarea introducerii soluţiilor uleioase I.V.
- puncţionarea şi injectarea unei artere produce necroza  totală a extremităţilor,
durere exacerbată, albirea mâinii,degete cianotice         
- se întrerupe de urgenţă injectarea

Injecţia intramusculară ( I.M.)

53
Injecţia intramusculară constituie introducerea unor soluţii izotonice,uleioase sau
a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă.

Scop:
- terapeutic

Soluţii administrate:
- soluţii izotone;
- soluţii uleioase
- soluţii coloidale cu densitate mare.

Locul injecţiei
- muşchii voluminoşi,lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi;
- regiunea supero-externă a  fesei ;
- fata externă a coapsei în 1/3 mijlocie ;
- fata externă a bratului, în muşchiul deltoid. 

Materiale necesare:
- manuşi sterile,
- seringi sterile,
- ace,
- comprese sterile,
- soluţie dezinfectantă (alcool)

Pregătirea pacientului:
- pregătire psihică: se informează privind scopul injecţiei, reacţii pe care le va
prezenta în timpul injecţiei, se recomandă să relaxeze musculatura
- pregătire fizică: se ajută pacientul să se aşeze comod în poziţie de decubit
ventral, ortostatism, se dezbracă regiunea
 
Pregătirea echipamentului
- se verifică medicaţia prescrisă, data de expirare, coloraţie , aspect
- se testează pacientul să nu fie alergic , în special înaintea administrării primei
doze

54
- dacă medicaţia este în fiolă, aceasta se dezinfectează, se sparge şi se trage
doza indicata, scotând aerul din seringă.
- apoi se schimbă acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculară
- dacă medicamentul este în flacon sub formă de pulbere, se dezinfectează
capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicată, se scoate
aerul şi se schimbă  acul cu cel pentru injecţia intramusculară
- tehnica de extragere a substanţei dintr-un flacon este urmatoarea: se
dezinfectează capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer,
trăgând de piston, acea cantitate echivalentă cu doza care trebuie extrasă din
flacon, se ataşează apoi la acul din flacon şi se introduce aerul, se întoarce
flaconul şi  seringa se va umple singură cu cantitatea necesară
- alegerea locului de injectare în injectia intramusculară trebuie facută cu grijă.

Fig. 1.3

Administrarea:
- se confirmă identitatea pacientului
- se explică procedura pacientului
- se asigură intimitate
- se spală mâinile cu apă şi săpun, se pun mănuşile

55
- se va avea în vedere să se rotească locul de injectare dacă pacientul a mai facut
recent injecţii intramusculare
- la adulţi deltoidul se foloseşte pentru injectare de cantităţi mici, locul de
administrare uzuală fiind faţa supero-externă a fesei, iar la copil faţa antero-
laterală a coapsei
- se poziţionează pacientul şi se descoperă zona aleasă pentru injectare
- se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit.
- se dezinfectează cu un pad alcoolizat prin mişcari circulare
- se lasă pielea să se usuce
- se întinde pielea între policele şi indexul sau mediul mâinii stângi.
- se poziţionează seringa cu acul la 90 de grade, se atentionează pacientul că
urmează să simtă o înţepătură, se recomandă să nu îşi încordeze muşchiul
- se înţeapă perpendicular pielea, pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate şi siguranţă
cu acul montată la seringă
- se susţine seringa cu cealaltă mână, se aspiră pentru a verifica dacă nu vine
sânge.
- dacă apare sânge, se va retrage acul şi se va relua tehnica
- dacă la aspirare nu apare sânge, se va injecta substanţa lent pentru a permite
muşchiului să se destindă şi să absoarbă gradat medicaţia
- după injectare se retrage acul printr-o singură mişcare, bruscă, sub acelaşi unghi
sub care a fost introdus
- se acoperă locul puncţionării cu un pad alcoolizat şi se masează uşor pentru a
ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci când este
contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
- se îndepărtează padul cu alcool şi se inspectează locul puncţionarii pentru a
observa eventualele sângerări sau reacţii locale
- dacă sângerarea continuă se va aplica compresă locală sau gheaţă în caz de
echimoze
- se va reveni şi inspecta locul injecţiei la 10 minute şi la 30 de minute de ora
administrării
- nu se va recapapişona acul
- se vor arunca materialele folosite în recipientele specfice de colectare

Incidente şi accidente

56
- durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retragerea
acului,efectuarea injecţiei în altă zonă
- paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evită prin respectarea zonelor de electie
a injecţiei
- hematom prin lezarea  unui vas      
- ruperea acului : extragerea manuală sau chirurgicală
- supuraţie aseptică
- supuraţie septică prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace
suficient de lungi pentru a pătrunde în masa musculară, respectarea asepsiei
- embolie prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase : se previne
prin verificarea poziţiei acului

Concluzii

Hipogonadismul masculin reprezintă o afecţiune în care organismul nu produce


suficient testosteron şi producţie spermatică anormală caracterizată prin: anumite
caracteristici fizice masculine şi poate afecta funcţia reproductivă.
Deficitul de testosteron este destul frecvent în populaţia masculină, însă nu toţi
bărbaţii prezintă şi simptome de hipogonadism; mulţi dintre ei prezintă însă simptome
nespecifice, nonsexuale, care sugerează deficitul de testosteron.
Testosteronul scăzut este destul de frecvent la populaţia geriatrică, la care
factorul determinant principal poate fi scăderea fiziologică a concentraţiei de androgeni
asociată înaintării în vârstă.

Bibliografie

57
[1] http://www.sfatulmedicului.ro/Infertilitate-masculina/hipogonadismul-
masculin_627
[2] http://www.mymed.ro/deficit-testosteron-hipogonadism-masculin.html
[3] http://cursuriamg.blogspot.ro/2013/01/injectia-intramusculara-im.html
[4] http://cursuriamg.blogspot.ro/2013/01/injectia-intravenoasa-iv.html
[5] http://endocrinologie.md/uploads/user/prezentari/LOH.pdf
[6] “Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali” – Lucreţia
Titircă
[7] „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali.” - Lucreţia
Titircă

58