Să fii tolerant înseamnă să accepţi să trăieşti cu diferenţele care există în

mod natural între tine şi cei din jur. Toleranţa este cea care te ajută să obţii
satisfacţii din relaţiile cu partenerul tău, cu familia, cu prietenii şi cu copiii.
Tot toleranţa este ce care vă poate ajuta pe tine şi pe partenerul tău să vă
adaptaţi la schimbările pe care le aduce viaţa de părinte.

De ce este importantă?

Toleranţa este o componentă esenţială în menţinerea unei relaţii

sănătoase. Înseamnă ca partenerii apreciază diferenţele celuilalt, că pot
cădea de acord chiar şi atunci când se contrazic, că îşi pot urmări nevoile
personale într-un mod care ia în calcul şi starea de sănătate a relaţiei, nu
doar la început, atunci când diferenţele sunt parte din atracţie, ci pe toată
durata de viaţă a relaţiei lor.

Este uşor să îţi pierzi relaţia din vedere, atunci când toată energia îţi este
îndreptată spre copii. Atunci când există stres sau nefericire între parteneri,
devine mai greu să lucraţi împreună şi să împărţiţi sarcinile de părinţi.
Toleranţa şi acceptarea te ajuta să apreciezi şi să rezolvi în mod
constructiv divergenţele, conducând ulterior la mai multă intimitate,
încredere şi bunăvoinţă. Este o atitudine care poate reduce stresul şi
provocarea de a creşte un copil.

Acceptarea poate îmbunătăţi considerabil disponibilitatea partenerului de a

te asculta şi a-ţi accepta punctele de vedere. Poate conduce chiar şi la o
schimbare în mult mai bine. Oamenii care se simt acceptaţi sunt mult mai
dispuşi să asculte şi să primească sfaturi şi sugestii.

Toate acestea înseamnă că toleranţa creează un mediu mai sănătos, mai

fericit şi mai vesel pentru întreaga familie.

Sfaturi pentru a transforma toleranţa din idee în realitate

 Discută cu partenerul mai mult despre relaţia voastră. Petreceţi mai

mult timp făcând lucruri care vă interesează pe amândoi.
  Manifestă-ţi interesul întrebându-ţi partenerul despre activităţile sale
şi participând la ele atunci când îţi propune acets lucru.
 Gândeşte-te la gesturi mici care îi poate demonstra partenerului
afecţiunea pe care i-o porţi.
 Fiţi politicoşi, chiar dacă sunteţi acasă.
 Gândeşte-te la activităţi pe care obişnuiaţi să le aveţi la începutul
relaţiei. Ia în calcul ce vă plăcea amândurora şi încercaţi să practicaţi
aceleaşi activităţi.
 Discutaţi despre vremurile bune şi frumoase pe care le-aţi trăit
împreună.
 Concentraţi-vă pe ce puteţi face pentru a rezolva problemele.
 Hotărâţi ce doriţi să se întâmple.

Ce să facă o mămică?

 Apelează la partenerul tău să te ajute să rezolvi problemele, fără să

aruncaţi vina unul pe celălalt. Identifică modalităţi de rezolvare, chiar
dacă partenerul tău nu participă.
 Apelează la ajutorul celor din jur dacă ai nevoie.
 Concentrează-te pe rezultatul la care vrei sa ajungi, mai mult decât
pe ce crezi tu că ar fi trebuit sau nu să facă partenerul tău.
 Asumă-ţi responsabilitatea lucrurilor pe care ţi le doreşti.
 Încearcă să identifici ce este important pentru tine: spre exemplu,
comunicarea cu cei din jur, afecţiunea, distracţia, siguranţa, statutul
financiar, timpul în familie şamd.
 Gândeşte-te cum pot fi îndeplinite aceste nevoi, inclusiv apelând la
ajutorul partenerului, al familiei, prietenilor sau specialiştilor.
 Fii generoasă şi înţelegătoare. Acordă-i partenerului tău prezumţia de
nevinovăţie şi dreptul la replică.
 Poate fi dificil să-i explici altuia ce vrei şi cum te simţi. Uneori,
cuvintele ies greşit!
 Încurajează-ţi partenerul să se deschidă către tine, punându-i
întrebări deschise, şi neîntrerupându-l atunci când răspunde.
 Identifică şi subliniază intenţiile bune ale partenerului tău: „Eu ştiu că
tu lucrezi atât de mult pentru că vrei să ai grijă de noi”.
 Roagă-ţi partenerul să explice sau să dea mai multe detalii, dacă nu
înţelegi ce se spune.
 Ascultă, fără a fi defensivă.
 Acceptă punctul de vedere al partenerului tău, chiar dacă nu eşti de
acord. De exemplu, „Înţeleg că eşti supărat pentru că i-am invitat la
noi pe părinţii mei în weekend, fără să discut mai întâi cu tine”.
 Evită să tragi concluzii, să învinuieşti sau să critici.
  Ai grijă de tine.
 Rezervă timp în fiecare zi sau săptămână să faci ceva ce îţi face
plăcere. Spre exemplu, fă o baie, citeşte o carte, uită-te la un film etc.
 Continuă-ţi munca sau interesele creative. Spre exemplu, fă un curs,
ţinteşte la o promovare etc.
 Ai grijă de sănătatea ta fizică, mergi regulat la doctor şi mănâncă
sănătos.
 Fă un pact cu o prietenă să aveţi grijă una de copilul celeilalte în aşa
fel încât să vă luaţi pe rând câte o pauză pentru a petrece timp mai
mult cu partenerii voştri.
Elaborarea unui proiect la ora de dirigentie cu referire la formarea spiritului de tolerant la elevi:

-concretizarea temei,varstei

-determinarea scopului ,obiectivelor,

-descrierea activitatilor exer. Joc.

2-4 p. Caragea, A., Pagini de istorie ascunsă, Chişinău, Cartier, 2004.

2 Cornelius, H., Faire, Sh., Ştiinţa rezolvării în conflicte, Bucureşti, 1996.

3 Cuzneţov, L., Etica educaţiei familiale, Editura ASEM, Chişinău, 2010.

4 Cuzneţov, L., Dimensiuni psihopedagogice şi etice ale parteneriatului educaţional, Editura UPS „ I.
Creangă”, Chişinău, 2000.

5 De Visscher P., Neculau A. ( coordonatori), Dinamica grupurilor, Iaşi, Polirom, 2011

6 Kelly, M.R. ş.a., Gen, globalizare şi democratizare, Iaşi, Polirom, 2002.

7 Parlicov, E., Uzicov, N. ş.a., Cunoaşterea drepturilor refugiaţilor pentru educaţia toleranţei, Chişinău,
2003. 8 Reardon, B., A., Toleranţa – calea spre pace, Arc, Chişinău 2004.

9 Stoica-Constantin, A., Neculau, A., Psihosociologia rezolvării conflictului, Iaşi, Polirom, 2002. 10
Ştefănescu, Doina-Olga, Dilema de gen a educaţiei, Polirom, Iaşi, 2008. 11 Educaţia interculturală în
Republica Moldova, coord. Viorica Goraş-Postică, seria PLURALIA, C. E. PRO DIDACTICA, Arc, Chişinău,
2004. 12 Educarea în spiritul toleranţei, Gunivas, Chişinău, 2004. 13 Egalitatea genurilor în Republica
Moldova (viziunea liderilor), Studiu sociologic, Pontos, Chişinău, 2002. 14 Educaţie pentru toleranţă în:
Didactica Pro...,revistă de teorie şi practică educaţională, nr.4 ( 26), octombrie, 2004. 15 Educaţie pentru
toleranţă, supliment al revistei de teorie şi practică educaţională Didactica Pro..., 2004. 16 Магдер, Т,.
Составитель, Холокост: в помощь преподавателю истории, Ассоциация Еврейских Организаций и
общин Р. Молдова, Chişinău, Pontos, 2013