Bucovina Zona de Contact Analiza Identit

BUCOVINA – ZONĂ DE CONTACT
ANALIZA IDENTITĂȚILOR, IDEILOR ȘI

PERCEPȚIILOR ÎN SPAȚIUL TRANSFRONTALIER
UCRAINEANO-ROMÂN
Materiale informațional-analitice
2017
1
Proiectul „Bucovina – zonă de contact” este realizat împreună cu ONG-ul
„Quadrivium“ (Ucraina), Centrul de Studii Europene al Universității „Alexandru
Ioan Cuza” din Iași (România) și Centrul pentru Guvernanță și Cultură în Europa
al Universității St. Gallen (Elveția), cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru
Educație, Cercetare și Inovare din Elveția (SERI).
Bucovina – zonă de contact: analiza identităților, ideilor și percepțiilor în

spațiul transfrontalier ucraineano-român. Materiale informațional-analitice /
[Bureiko N., Bostan S., Hakman S., Moga T.; ed. N. Bureiko și T. Moga]. – Iași –
Cernăuți, 2017. – 72 p.
În cazul utilizării materialelor informațional-analitice, este obligatorie trimiterea

la sursă, cu indicarea numelui proiectului.
© Bucovina - zona de contact

http://quadrivium.org.ua/bukovyna/
2
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………….. 4
Capitolul I. Caracterizarea social-demografică a respondenților ……………. 5
Capitolul II. Principalele tendințe și particularități ale autoidentificării … 8
Identitate etnică și națională, locală și regională ……..……………………………… 8
Identificarea cu Europa ................................................................................ 13

Identitatea socioculturală ............................................................................ 15
Religiozitatea ............................................................................................... 20
Capitolul III. Atitudinea față de statul de reședință și față de statul

originii etnice, judecățile valorizatoare și emoțional-sentimentale .......... 22
Aprecierea nivelului asigurării de către stat a nevoilor materiale și
socioculturale .............................................................................................. 22
Atitudinea față de statul de reședință și față de statul originii etnice ......... 25
Afilierea emoțională față de locul de reședință ........................................... 27
Aprecierea trecutului istoric al regiunii ....................................................... 29
Atitudinea față de introducerea dublei cetățenii în Ucraina ………………….... 29
Capitolul IV. Atitudinea față de evenimentele social-politice din Ucraina

și aprecierea consecințelor acestora .......................................................... 33
Evenimentele din Maidan (2013 – 2014) ..................................................... 33
Evenimentele din Crimeea ........................................................................... 34
Evenimentele din Estul Ucrainei .................................................................. 35
Aprecierea schimbărilor de ordin social-psihologic și valoric, produse
după Maidan, anexarea Crimeii și începerea războiului din Estul Ucrainei . 36
Anumite evenimente în spațiul transfrontalier ucraineano-român ............ 38
Aprecierea perspectivelor dezvoltării statului …………………………………………. 41
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………………………. 43
ANEXE ……………………………………………………………………………........................... 46
3
INTRODUCERE
Dezvoltarea Europei în secolul al XXI-lea este marcată de două tendințe
contrare. Pe de o parte, iau amploare procesele de globalizare și de integrare. Pe de
altă parte, se accentuează orientarea către regionalism, diferențierea culturală și
păstrarea identității, îndeosebi la nivel regional. În consecință, armonizarea relațiilor
inter-națiuni și interetnice, precum și coexistența diverselor forme de
autoidentificare dobândesc tot mai multă importanță în comunitatea europeană.
Pe lângă aceasta, într-o măsură din ce în ce mai mare, utilizarea tehnologiilor
informaționale de influențare și manipulare, precum și aplicarea instrumentelor
războiului hibrid pot conduce la provocarea unor conflicte interetnice și la apariția
unor tendințe separatiste. În acest context, apare necesitatea studierii dinamicii
interetnice și a monitorizării nivelului potențialului de conflict în societate cu scopul
de a reacționa în timp util, de a evita potențialele amenințări și provocări, precum și
cu scopul perfecționării politicii etno-naționale și de securitate a statelor.
În regiunile transfrontaliere politica etno-națională are o deosebită influență
asupra interrelațiilor dintre țările vecine. Un exemplu în acest sens este Bucovina, o
regiune istorică multiculturală și multietnică în spațiul transfrontalier ucraineano-
român, ce cuprinde teritoriul regiunii Cernăuți din Ucraina și o parte a județelor
Suceava și Botoșani din România.
Proiectul „Bucovina – zonă de contact” are ca obiective:
 să determine modul în care se întrepătrund și interacționează
elementele și identitățile culturale și istorice reprezentate în Bucovina, în spațiul
transfrontalier ucraineano-român, de ambele părți ale frontierei;
 să clarifice particularitățile auto-percepției, a atitudinilor și judecăților
valorizatoare, predominante în Bucovina;
 să cerceteze diversitatea straturilor culturale prezente în ținutul
bucovinean, precum și interrelaționarea lor.
Studiul se bazează pe un sondaj sociologic, referitor la diverse aspecte ale
autoidentificării, memoriei istorice și perceperii imaginii „celuilalt” în comunitatea
românească din partea de nord a Bucovinei (Ucraina) și în comunitatea ucraineană
din partea de sud a acestui ținut (România). Utilizând metoda eșantionării
reprezentative, în luna mai a anului 2016 au fost intervievați 403 respondenți din
Ucraina și 363 de respondenți din România, în vârstă de peste 18 de ani.
Studiul a fost realizat în rândul respondenților care se autoidentifică drept
etnici români, care locuiesc în zona de nord a Bucovinei și sunt cetățeni ai Ucrainei,
precum și în rândul respondenților care se autoidentifică drept etnici ucraineni, care
locuiesc în partea de sud a Bucovinei și sunt cetățeni ai României. Apartenența
etnică a fost determinată de respondenți pe baza autoidentificării. Rezultatele
studiului sunt reprezentative doar pentru aceste două grupuri de populație din
partea de nord și, respectiv din partea de sud a Bucovinei. Raportarea rezultatelor
analizei la alte grupe de populație din regiune nu va fi corectă.
4
CAPITOLUL I. CARACTERIZAREA SOCIAL-DEMOGRAFICĂ A
RESPONDENȚILOR
Sondajul a fost realizat în rândul respondenților care se autoidentifică
drept etnici români, care locuiesc în partea de nord a Bucovinei (Ucraina) și sunt
cetățeni ai Ucrainei, precum și în rândul respondenților care se autoidentifică
drept etnici ucraineni, care locuiesc în partea de sud a Bucovinei (România) și
sunt cetățeni ai României.
Având în vedere specificul spațiului transfrontalier ucraineano-român al
Bucovinei, marea majoritate a respondenților locuiesc în mediul rural – 86,1%
dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 88,4% din etnicii ucraineni
din partea de sud a Bucovinei. Procentul populației urbane este mult mai redus –
13,9% și, respectiv, 11,6%.
Tabelul 1. Localitatea
Bucovina de Nord (Ucraina) Bucovina de Sud (România)
Urban 13,9% 11,6%
Rural 86,1% 88,4%
Repartizarea pe vârste a respondenților corespunde structurii de vârstă a

populației din regiunea în care a fost efectuat sondajul, în partea ucraineană a
acesteia și, respectiv, în partea română.
Tabelul 2. Vârsta (ani împliniţi)
Partea de nord a Bucovinei Partea de sud a Bucovinei
(Ucraina) (România)
15-24 6,7% 18,7%
25-29 15,4% 7,2%
30-39 18,6% 16,0%
40-49 18,6% 15,4%
50-59 15,4% 14,6%
60 + 25,3% 28,1%
Nivelul pregătirii educaționale este diferit în cele două părți ale frontierii.
În rândul etnicilor români care trăiesc în partea de nord a Bucovinei, predomină
învățământul mediu profesional și învățământul superior. În rândul etnicilor
ucraineni care locuiesc în partea de sud a Bucovinei, nivelul pregătirii
educaționale este mai scăzut.
Tabelul 3. Ultimul nivel de educație absolvit
1 2 3
Primară (1 – 3/4 clase) 1,2% 4,7%
Gimnazială (5 – 8/9 clase) 7,4% 19,3%
Şcoală profesională/ucenici 5,7% 14,6%
Liceu (8/9 – 11/12 clase) 29,5% 29,2%
Şcoală post-liceală 30,5% 9,6%
5
1 2 3
Universitar 8,7% 17,9%
Studii post universitare 16,4% 4,4%
Doctorat 0,2% 0,3%
Raspunsul e absent / Dificil de 0,2% 0,0%
răspuns
Analiza ocupării forței de muncă în rândul respondenților permite

afirmația că predomină ca procentaj pensionarii (24,8% dintre etnicii români din
partea de nord a Bucovinei și 26,4% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei), precum și persoanele angajate în sectorul public (17,1% dintre etnicii
români din partea de nord a Bucovinei și 20,4% dintre etnicii ucraineni din partea
de sud a Bucovinei). Urmează în structura ocupării forței de muncă a regiunii
muncitorii calificați și cei necalificați (12,7% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 12,4% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei),
lucrătorii în comerț și servicii (8,2% și, respectiv, 8%), precum și persoanele care
își desfășoară activitatea în agricultură, inclusiv fermierii care cultivă terenul
propriu (6,9% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 4,7% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei). Procentul șomerilor în rândul
etnicilor români din partea de nord a Bucovinei (7,2%) este mai ridicat decât în
partea de sud a Bucovinei (1,9%).
Tabelul 4. Ocupaţia
Partea de nord a Partea de sud a
Bucovinei (Ucraina) Bucovinei (România)
Personal de conducere / decizie / patroni 3,2% 2,2%
Specialişti cu pregătire superioară (ingineri, 2,0% 2,8%
funcţionari în mediul privat)
Funcţionari în sectorul de stat (include cadre 17,1% 20,4%
didactice, medicale şi funcţionari în administraţie
publică)
Liber profesionişti (avocat, medic cu cabinet 4,2% 1,9%
propriu, liber profesionişti în arte şi mass-media,
consultanţi)
Lucrători operativi în comerţ şi servicii 8,2% 8,0%
Muncitori (calificaţi / necalificaţi) 12,7% 12,4%
Lucrători agricoli şi ţărani cu exploataţie proprie 6,9% 4,7%
Şomeri sau asistaţi social 7,2% 1,9%
Student 6,9% 11,3%
Casnică 6,7% 8,0%
Pensionar 24,8% 26,4%
Diferențele în structura socio-demografică a respondenților (în special în

ceea ce privește distribuția pe vârste și nivelul de pregătire educațională) sunt
6
considerate ca fiind lipsite de semnificație esențială, astfel încât ele nu
diminuează componenta comparativă a cercetării.
Analiza rezultatelor sondajului demonstrează că, în general, etnicii din
partea de sud a Bucovinei își evaluează bunăstarea materială la un nivel mult mai
înalt decât etnicii români din partea de nord a Bucovinei. Aceasta se manifestă
cel mai clar prin calificativele evaluative „foarte bun” și „bun”. Procentul
răspunsurilor de acest fel în rândul etnicilor ucraineni din partea de sud a
Bucovinei a fost de 59%, în timp ce în rândul etnicilor români din partea de nord
a Bucovinei ajunge doar la 16,1%. Cu toate acestea, nivelul de bunăstare
materială a fost apreciat ca fiind „mai degrabă bun“ de către 42,9% dintre etnicii
români din partea de nord a Bucovinei și de 26,7% dintre etnicii ucraineni din
partea de sud a Bucovinei. Consideră că nivelul bunăstării lor materiale este „mai
degrabă rău” 21,6% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 11,3%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Și-au apreciat în mod
negativ bunăstarea materială 11,2% dintre etnicii români din partea de nord a
Bucovinei și 1,9% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei, extrem
de negativ – 2,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 1,1%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Tabelul 5. Cum vă apreciați nivelul de bunăstare personală?
Foarte bun 1,2% 5,8%
Bun 14,9% 53,2%
Mai degrabă bun 42,9% 26,7%
Mai degrabă rău 21,6% 11,3%
Rău 11,2% 1,9%
Foarte rău 2,2% 1,1%
răspuns
7
CAPITOLUL II. PRINCIPALELE TENDINȚE ȘI PARTICULARITĂȚI ALE
AUTOIDENTIFICĂRII
Identitate etnică și națională, locală și regională
După cum s-a menționat, sondajul a fost realizat în rândul respondenților
care se autoidentifică drept etnici români, locuiesc în partea de nord a Bucovinei
(Ucraina) și sunt cetățeni ai Ucrainei, precum și în rândul respondenților care se
autoidentifică drept etnici ucraineni, locuiesc în partea de sud a Bucovinei
(România) și sunt cetățeni ai României.
Cu toate acestea, în total se simt ca fiind ucraineni (nivelul „foarte mult” și
„mult”) 47,9% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 58,2%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Se simt români (nivelul
„foarte mult” și „mult”) un total de 79,7% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 76,6% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Nu se simt ca fiind ucraineni (nivelul „foarte puțin” și „puțin”) un total de 25,8%
dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 12,1% dintre etnicii
ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Nu se simt ca fiind români (nivelul
„foarte puțin” și „puțin”) un total de 6,7% dintre etnicii români din partea de
Astfel, identitatea românească se manifestă la un nivel mai ridicat decât
identitatea ucraineană pe ambele părți ale frontierei ucraineano-române.
Tabelul 6. În ce măsură vă simţiţi ucrainean / ucraineanсă?
Foarte mult 23,1% 33,1%
Mult 24,8% 25,1%
Așa și așa 20,1% 29,8%
Puţin 14,4% 7,7%
Foarte puțin 11,4% 4,4%
răspuns
Tabelul 7. În ce măsură vă simţiţi român/ românсă?

Mult 16,9% 29,8%
Așa și așa 12,4% 16,0%
Puţin 3,2% 2,8%
răspuns
8
Se consideră locuitori ai țării lor – Ucraina și România – la nivelul „foarte
mult” și „mult”, 82,8% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și
90,6% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Nu au această
opinie (la nivelul „foarte puțin” și „puțin”) 5,2% dintre etnicii români din partea
de nord a Bucovinei și 2,8% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Tabelul 8. În ce măsură vă simţiţi locuitor al ţării in care locuiți?
Сel mai mult 55,3% 69,4%
Mult 27,5% 21,2%
Așa și așa 6,5% 5,8%
Puţin 2,7% 0,6%
Cel mai puţin 2,5% 2,2%
răspuns
Este de menționat faptul că 85,7% dintre etnicii ucraineni din partea de

sud a Bucovinei se consideră sau mai degrabă se consideră parte a națiunii
române, împărtășind aceleași valori (62,8% sunt de acord și 22,9% mai degrabă
sunt de acord). Procentul etnicilor români din nordul Bucovinei care se consideră
sau mai degrabă se consideră parte a națiunii ucrainene, împărtășind aceleași
valori, este mai mic și reprezintă 61,8% (22,3% sunt de acord și 39,5% mai
degrabă sunt de acord cu afirmația propusă).
Tabelul 9. În ce măsură sunteţi de acord că aparțineți națiunii ucrainene/
române și împărtășiţi aceleași valori?
Sunt de acord 22,3% 62,8%
Mai degrabă sunt de acord 39,5% 22,9%
Mai degrabă nu sunt de acord 23,6% 8,5%
Nu sunt de acord 4,7% 5,5%
răspuns
În același timp, 54,9% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei
sunt de acord și mai degrabă sunt de acord că se simt parte a națiunii române,
chiar dacă ei locuiesc în Ucraina. Procentul etnicilor ucraineni din partea de sud a
Bucovinei care sunt de acord și mai degrabă sunt de acord că se simt parte a
9
națiunii ucrainene este mai ridicat, reprezentând 74,4%, în ciuda faptului că
locuiesc pe teritoriul României.
Tabelul 10. În ce măsură sunteţi de acord că vă simţiţi parte a națiunii
române / ucrainene, deși trăiţi în Ucraina / România?
răspuns
Cu toate acestea, 51,3% dintre etnicii români din partea de nord a

Bucovinei și 27,5% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt de
acord sau mai degrabă sunt de acord că nu se consideră a fi parte a națiunii
ucrainene și, respectiv, române, deoarece statului în care ei locuiesc nu îi pasă de
cetățenii săi. Nu sunt de acord sau mai degrabă nu sunt de acord cu o astfel de
afirmație 34,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 68,6%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Astfel, putem considera că
politica statului în sfera susținerii dezvoltării comunităților etnice ocupă un loc
însemnat în cadrul problemelor interacțiunii interetnice și ale integrării.
Tabelul 11. În ce măsură sunteţi de acord că nu vă simţiţi parte a națiunii
ucrainene / române, deoarece statului de rezidență nu îi pasă de proprii cetățeni?
răspuns
Pentru a înțelege conform căror criterii se orientează respondenții în

stabilirea propriei apartenențe naționale, se cuvine a analiza care factori sunt
importanți, în opinia locuitorilor regiunii, pentru a fi ucrainean/ucraineancă sau
român/româncă. Lista lor este reprezentantă în tabelul următor:
10
Tabelul 12. În opinia dvs. cât de importante sunt următoarele afirmaţii
pentru ceea ce înseamnă să fii ucrainean / ucraineancă sau român / româncă?
Să fii născut în Ucraina / România 42,4% 67%
Să locuieşti în Ucraina / România cea mai mare 52,1% 73,1%
parte a vieţii
Să ai origini ucrainene / române 49,6% 80,2%
Să ai cetăţenie ucraineană / română 63,8% 81,2%
Să vorbeşti ucraineană / româna 72,7% 86,5%
Să te simţi ucrainean / român 77,1% 88,4%
Să respecţi şi să urmezi tradiţiile ucrainene / 74,4% 86%
române
Să respecţi instituţiile politice şi legile 78,6% 88,9%
ucrainene / române
Să fii gata să îţi aperi Ucraina / România în 76,4% 82,1%
cazul unei ameninţări la adresa suveranităţii
sale
Să participi activ la viaţa publică a ţării 56,6% 77,5%
Comparând rezultatele sondajelor efectuate în rândul etnicilor români din

partea de nord a Bucovinei și, respectiv, în rândul etnicilor ucraineni din partea
de sud a Bucovinei, se poate afirma că marea majoritate a etnicilor ucraineni din
partea de sud a Ucrainei consideră că, pentru a fi român, sunt la fel de
importanți toți factorii enumerați anterior. Astfel, procentajul acordat susținerii
acestor afirmații oscilează între 70-90%, cu excepția locului nașterii, al cărui nivel
de importanță, în opinia respondenților, atinge 67%.
În schimb, numai aproximativ jumătate dintre etnicii români chestionați
din partea de nord a Bucovinei consideră ca fiind importanți factori precum locul
nașterii, originea etnică sau perioada de când locuiesc în Ucraina. În opinia
etnicilor români chestionați din partea de nord a Bucovinei mult mai important
în apartenența la o națiune este respectul față de instituţiile politice şi legile
Ucrainei, respectarea tradițiilor și modul în care respondenții sunt dispuși să
apere statul de reședință în caz de nevoie.
În opinia respondenților de pe ambele părți ale frontierei, a se simți
ucrainean/ucraineancă sau român/româncă și a respecta legile politice ale
statului de reședință reprezintă factori hotărâtori pentru a fi
ucrainean/ucraineancă sau român/româncă. Se cuvine a remarca, de asemenea,
că procentul celor cărora le-a fost greu să răspundă la aceste întrebări reprezintă
aproximativ 1% în cazul etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei, în timp
ce în rândul românilor din partea de nord a Bucovinei acest procent este de
aproximativ 15%. Acest fapt poate fi un indiciu că nivelul autoidentificării și
gradul de autodeterminare a ucrainenilor din România sunt într-o anumită
11
măsură mai ridicate decât în cazul românilor din Ucraina (cel puțin în cazul
Bucovinei). În același timp, se cuvine a preciza că etnicii români din partea de
nord a Bucovinei consideră că, pentru a fi ucrainean, o mai mare importanță o au
factorii dobândiți în procesul de pregătire educațională și dobândire a
experienței sociale, și nu factorii înnăscuți, ceea ce demonstrează un înalt nivel al
respectului față de cultură, istorie, limbă, tradiții.
În opinia a 80,2% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei, toți
cetățenii României, indiferent de originea lor etnică, trebuie să fie considerați
români. Nu sunt de acord cu aceasta 19,8% dintre etnicii ucraineni din partea de
sud a Bucovinei. 41,9% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei sunt
de acord cu faptul că toți cetățenii Ucrainei, indiferent de originea lor etnică,
trebuie să fie considerați ucraineni. Nu sunt de acord cu această opinie 45,9%
dintre ei.
Sondajul a arătat că, în comparație cu identitățile etnică și națională,
respondenții se autoidentifică cel mai mult cu orașul/satul în care ei înșiși
locuiesc (89,6% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 92,8%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei, la nivelul „mult” și „foarte
mult”), precum și cu Bucovina (88,8% dintre etnicii români din partea de nord a
Bucovinei și 90,9% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei, la
nivelul „mult” și „foarte mult”), ceea ce demonstrează predominanța identității
locale și a celei regionale.
Tabelul 13. În ce măsură vă simţiţi locuitor al oraşului/satului dvs.?
Mult 12,9% 30,0%
Puţin 1,2% 0,8%
răspuns
Tabelul 14. În ce măsură vă simţiţi locuitor al regiunii Bucovina?

Mult 14,1% 27,0%
Puţin 1,5% 0,8%
răspuns
12
Identificarea cu Europa
Dintre respondenții chestionați au declarat că se simt europeni 19,4%
ucraineni din partea de sud a Bucovinei (la nivelul „mult” și „foarte mult”).
Nivelul scăzut al identității europene în rândul bucovinenilor este într-o mare
măsură legat de absența unei corespondențe între nivelul de bunăstare
materială și standardele sociale, prin raportare la cele europene. Merită
evidențiat progresul semnificativ înregistrat de România în această perspectivă,
în comparația cu Ucraina. Probabil, posibilitatea de a călători și de a lucra în
Europa fără a întâmpina obstacole, fără a avea nevoie în acest sens de vize, are
de asemenea o anumită influență asupra identificării europene a respondenților.
Tabelul 15. În ce măsură vă simţiţi european?
Mult 12,7% 19,6%
Așa și așa 21,6% 25,6%
Puţin 18,1% 14,9%
Cel mai puţin 31,5% 17,6%
răspuns
Conform datelor sondajului, în opinia etnicilor români din partea de nord a

Bucovinei, pentru a se simți europeni cel mai important este nivelul prosperitățiii
financiare (53,8%). Printre următoarele „atribute ale europenismului” au fost
desemnate posibilitatea de a călători în Europa fără vize (10,2%), de a se simți o
persoană liberă (5,5%), de a respecta valorile democratice și drepturile omului
ș.a. Etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei, ca și etnicii români din partea
de nord a Bucovinei consideră că în primul rând europenismul înseamnă un nivel
ridicat al prosperității financiare (45,7%). Printre priorități în ceea ce privește
definirea europenismului au fost numite: respectul față de valorile democratice
și drepturile omului (10,7%), posibilitatea de a călători în Europa fără vize (6,9%),
sentimentul că legea protejează (4,7%), alegerile democratice libere (4,4%),
precum și faptul de a se simți o persoană liberă (3,9%). Merită menționat faptul
că în ambele situații nivelul prosperității financiare, a standardelor sociale, a
respectului față de drepturile și libertățile omului, libera circulație sunt
considerate de către respondenți ca fiind cele mai importante trăsături care
constituie „europenismul”. În plus, factorul prosperității financiare depășește
considerabil ca importanță toate celelalte valori și atribute, care au fost propuse
13
respondenților pentru selecție, ca fiind trăsături ce condiționează sentimentul
europenismului. Interesant este că 11% dintre etnicii ucraineni din partea de sud
a Bucovinei și numai 1,7% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei nu
doresc să se simtă ca fiind europeni.
Tabelul 16. De ce anume aveţi nevoie mai mult pentru a vă simţi
european?
De un nivel de prosperitate financiară 53,8% 45,7%
De respect pentru valorile democratice 3,5% 10,7%
şi drepturile omului
De posibilitatea de a călători prin 10,2%
6,9%
Europa fără viză
De senzaţia că sunt protejat de lege 3,2% 4,7%
De senzaţia că sunt o persoană liberă 5,5% 3,9%
De alegeri democratice libere 2,0% 4,4%
De cunoaşterea limbilor străine 2,5% 1,9%
De cunoaşterea culturii europene 0,7% 3,6%
De arborarea drapelul UE pe instituţiile 0,0%
0,8%
oficiale
De reprezentare în Parlamentul UE 0,0% 1,4%
De apartenenţa la o civilizaţie mai mare 1,7% 3,0%
Nu mă simt european 1,7% 11,0%
Raspunsul e absent / Dificil de răspuns 15,1% 1,9%
Pentru stabilirea nivelului autoidentificării europene a fost efectuată o

analiză a formelor pronominale utilizate de respondenți, atunci când se referă la
europeni: „noi”/„ei”. Pronumele „noi” este folosit de 22,8% dintre etnicii români
din partea de nord a Bucovinei, în timp ce etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei folosesc acest pronume în proporție de 43,3%. În schimb, pronumele
„ei” este folosit pentru referire la europeni de către 62% dintre etnicii români din
partea de nord a Bucovinei și de către 46% dintre etnicii ucraineni din partea de
sud a Bucovinei. Aceasta demonstrează că nivelul autoidentificării cu Europa și
cu europenii este aproape de două ori mai ridicat în rândul etnicilor ucraineni din
partea de sud a Bucovinei, în comparație cu etnicii români din partea de nord a
Bucovinei. Acest fapt este condiționat în mare măsură de calitatea României de
membru al Uniunii Europene, precum și de nivelul mai ridicat al dezvoltării
economice și al standardelor sociale.
14
Identitatea socioculturală
Etnicii români din partea de nord a Bucovinei consideră de cele mai multe
ori că limba lor maternă este româna. Astfel au răspuns 88,8% dintre
respondenți. Pentru etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei, limba
maternă este considerată a fi limba ucraineană. Astfel au răspuns 75,5% dintre
respondenți. Cu toate aecstea, etnicii ucraineni din partea de sus a Bucovinei
sunt într-o mai mare măsură predispuși către bilingvism; astfel, 16,3% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei și numai 4,7% dintre etnicii
români din partea de nord a Bucovinei au considerat că limba lor maternă este
atât ucraineana, cât și româna.
Limba rusă ca limbă maternă în partea de sud a Bucovinei nu a fost
indicată de niciunul dintre respondenți. În partea de nord a Bucovinei limba rusă
a fost indicată ca fiind maternă de numai 0,5% dintre respondenți. 1,2% dintre
etnicii români din partea de nord a Bucovinei au tendința de a considera că limba
maternă este atât româna, cât și rusa. Niciunul dintre etnicii ucraineni din partea
de sud a Bucovinei nu a indicat ca fiind maternă atât româna, cât și rusa.
Tabelul 17. Care este limba dvs. maternă?
Ucraineana 4,0% 75,5%
Româna 88,8% 8,3%
Ucraineana și româna 4,7% 16,3%
Rusa 0,5% 0,0%
Ucraineana și rusa 0,0% 0,0%
Româna și rusa 1,2% 0,0%
Altă limbă 0,2% 0,0%
răspuns
Utilizarea limbii ucrainene, române sau a ambelor (situație de bilingvism)

în demersul lingvistic cotidian al respondenților depinde în cea mai mare parte
de persoana cu care se comunică, precum și de circumstanțele situației de
comunicare. Nu întotdeauna limba, desemnată ca fiind maternă, se folosește
într-o măsură similară în vorbire.
Cel mai frecvent respondenții preferă să vorbească în limba maternă cu
părinții (în română – 77,9% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei
și ucraineană – 57,9% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei),
precum și cu bunicii (în română – 80,1% dintre etnicii români din partea de nord
15
a Bucovinei și ucraineană – 60,3% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei).
22,6% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei vorbesc cu
părinții atât în română, cât și în ucraineană. Printre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei, nivelul bilingvismului ucraineano-român în comunicarea cu
părinții este mai mic, reprezentând 8,2%. Cu bunicii vorbesc în ambele limbi –
ucraineana și română – 17,6% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei și doar 4,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei.
63,3% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei vorbesc cu
copiii lor în limba română. Etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei vorbesc
mai rar cu copiii în limba ucraineană – 20,7%. În limba statului în care locuiesc,
adică în limba română, vorbesc cu proprii copii 33,1% dintre etnicii ucraineni din
partea de sud a Bucovinei. În cazul respondenților din partea de nord a Bucovinei
acest procent este mult mai scăzut: 4,5% dintre etnicii români din partea de nord
a Bucovinei vorbesc în limba ucraineană cu copiii. În ambele limbi – ucraineană și
română – vorbesc cu copiii 17,6% dintre etnicii români din nordul Bucovinei și
32% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. 6,7% dintre etnicii
români din partea de nord a Bucovinei vorbesc cu copiii în limbile română și rusă.
În comunicarea cu prietenii apropiați, etnicii români din partea de nord a
Bucovinei preferă limba română (59,6%). Pe lângă aceasta, în comunicarea cu
prietenii, etnicii români din partea de nord a Bucovinei folosesc două limbi:
româna și ucraineana (22,8%) sau româna și rusa (10,2%). Doar 4% dintre etnicii
români preferă limba ucraineană în comunicarea cu prietenii.
În rândul etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei, în practicile
comunicaționale la care participă prietenii predomină bilingvismul ucraineano-
român (47,4%). 27% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei
vorbesc cu prietenii în limba română, iar 25,1% în limba ucraineană. Etnicii
ucraineni din partea de sud a Bucovinei nu folosesc limba rusă în comunicarea cu
prietenii.
Atunci când vorbesc cu colegii, 49,6% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei folosesc limba română, 24,6% – româna și ucraineana, 10,4% –
româna și rusa, 7,7% – ucraineana. Etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei vorbesc cu colegii în limbile ucraineană și română – 43,5%, în limba
română – 37,5%, în limba ucraineană – 17,4%.
În comunicarea cu oficialitățile numai 16,6% dintre etnicii români din
partea de nord a Bucovinei apelează la limba ucraineană ca limbă de stat. În
același timp acest indice este de câteva ori mai mare în cazul etnicilor ucraineni
din sudul Bucovinei: 75,5% dintre respondenți vorbesc cu oficialitățile în limba
16
română ca limbă de stat. În afară de aceasta, etnicii români din partea de nord a
Bucovinei vorbesc cu oficialitățile în română și ucraineană – 35,5%, în română –
26,3%, în română și rusă – 13,4%. Etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei,
în afară de limba română, vorbesc cu oficialitățile în limbile ucraineană și
română – 18,7% și în limba ucraineană – 5,2%.
Cu vânzătorii din magazine, etnicii români din partea de nord a Bucovinei
vorbesc în general în limba română – 48,6%, precum și în limbile română și
ucraineană – 26,6%. În afară de aceasta, 9,7% dintre etnicii români se adresează
vânzătorilor în română și rusă, iar 9,4% – în ucraineană. Și etnicii ucraineni din
partea de sud a Bucovinei vorbesc de cele mai multe ori cu vânzătorii în limba
română – 50,7%. În ucraineană și română cu vânzătorii vorbesc 35,8% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei, iar în ucraineană – 12,4%.
Cu persoanele necunoscute etnicii români din partea de nord a Bucovinei
vorbesc în română și ucraineană – 33,5%, în ucraineană – 18,1%, în română și
rusă – 16,4%, în română – 14,9%, în ucraineană și rusă – 5%, în rusă – 2,5%.
Etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei vorbesc cu persoanele
necunoscute în limba română – 74,9%, în ucraineană și română – 19,8%, în
ucraineană – 2,8%.
După cum arată rezultatele sondajului etnicii români din partea de nord a
Bucovinei comunică mai des în limba maternă (română) decât etnicii ucraineni
din partea de sud a Bucovinei, a căror limbă maternă este ucraineana. Aceste
date demonstrează că etnicii români din nordul Bucovinei au mai multe
posibilități de a comunica în limba maternă, în comparație cu etnicii ucraineni
din partea de sud a Bucovinei. În acest sens, printre factorii hotărâtori, se
numără nu numai politica statului de reședință, ci și sprijinul pe care statul
originii etnice îl acordă. Astfel, după cum demonstrează sondajul, marea
majoritate a respondenților comunică în limba maternă cu părinții, cu bunicii
acolo unde s-a păstrat dialogul lingvistic tradițional-istoric. În schimb, cu copiii,
colegii și oficialitățile, procentul celor care comunică în limba maternă scade într-
o anumită măsură, acest fapt fiind observabil mai ales în cazul etnicilor ucraineni
din partea de sud a Bucovinei. La rândul lor, etnicii români din partea de nord a
Bucovinei continuă să vorbească în limba română chiar și cu oficialitățile. O
excepție o reprezintă situația de comunicare între etnicii români și persoanele
necunoscute, caz în care predomină bilingvismul, existând și un procent destul
de ridicat de utilizare a limbii ucrainene.
17
Ucraineană Română Ucraineană și Rusă Ucraineană și Română și Altă Raspunsul e
română rusă rusă limbă absent / Dificil
de răspuns
părinţii Partea de nord a 3,0% 77,9% 8,2% 0,5% 0,5% 2,7% 0,0% 7,2%
Bucovinei (Ucraina)
Partea de sud a 57,9% 15,4% 22,6% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 4,1%
Bucovinei (România)
bunicii Partea de nord a 2,0% 80,1% 4,2% 0,2% 1,0% 2,5% 0,0% 9,9%
Bucovinei (Ucraina)
Partea de sud a 60,3% 9,1% 17,6% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 12,9%
copiii Partea de nord a 4,5% 63,0% 17,6% 0,7% 1,0% 6,7% 0,2% 6,2%
Bucovinei (Ucraina)
Partea de sud a 20,7% 33,1% 32,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 14,3%
prietenii Partea de nord a 4,0% 59,6% 22,8% 1,0% 1,5% 10,2% 0,0% 1,0%
apropiaţi Bucovinei (Ucraina)
18
Tabelul 18. În ce limbă vorbiţi cu …?
Partea de sud a 25,1% 27,0% 47,4% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 0,3%
colegii Partea de nord a 7,7% 49,6% 24,6% 1,0% 2,0% 10,4% 0,0% 4,7%
Bucovinei (Ucraina)
Partea de sud a 17,4% 37,5% 43,5% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 1,7%
Oficialităţile Partea de nord a 16,6% 26,3% 35,5% 1,2% 3,7% 13,4% 0,0% 3,2%
Bucovinei (Ucraina)
Partea de sud a 5,2% 75,5% 18,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,6%
vânzătorii în Partea de nord a 9,4% 48,6% 26,6% 0,7% 2,0% 9,7% 0,0% 3,0%
magazin Bucovinei (Ucraina)
Partea de sud a 12,4% 50,7% 35,8% 0,0% 0,0% 0,3% 0,0% 0,8%
persoanele Partea de nord a 18,1% 14,9% 33,5% 2,5% 5,0% 16,4% 0,0% 9,7%
necunoscute Bucovinei (Ucraina)
Partea de sud a 2,8% 74,9% 19,8% 0,0% 0,0% 0,0% 0,6% 1,9%
Cu toate acestea, majoritatea bucovinenilor ar dori ca în viitor copiii lor să
vorbească în ambele limbi; acest fapt este indicat de 63,5% dintre etnicii români
din partea de nord a Bucovinei și de 74,1% dintre etnicii ucraineni din partea de
sud a Bucovinei.
Tabelul 19. În viitor în ce limba aţi vrea să vorbească copiii dvs?
Ucraineană 9,4% 9,1%
Română 14,9% 14,9%
Ucraineană și română 63,5% 74,1%
Rusă 0,0% 0,0%
Ucraineană și rusă 1,2% 0,0%
Română și rusă 4,7% 0,3%
răspuns
Pe lângă aceasta, 63% dintre etnicii români din partea de sud a Bucovinei,
atunci când cântă în timp ce se află la masă, preferă, sau mai degrabă preferă
cântece românești. Dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei 25,3%
aleg cântecele ucrainene. 13,9% dintre etnicii români din partea de nord a
Bucovinei și 40,8% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au
precizat că la fel de des interpretează cântece atât ucrainene cât și românești.
Tabelul 20. Dacă la masă cu familia cânt, fredonez cântece românești /
ucrainene mai des decât cele ucrainene / românești:
Da 48,6% 14,6%
Mai degrabă da 14,4% 10,7%
La fel de des ambele 13,9% 40,8%
Mai degrabă nu 5,5% 15,7%
Nu 2,7% 17,1%
răspuns
Dacă echipele naționale ale Ucrainei și României ar participa la o întrecere

sportivă, 69,5% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei ar susține
echipa ucraineană și numai 10,4% – echipa română. În același timp, 79,3% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei ar susține echipa română și numai
13,8% – echipa ucraineană.
19
Tabelul 21. Dacă selecţionatele Ucrainei şi României participă într-o
competiţie sportivă, pe care dintre selecţionate o susţineţi?
Selecţionata Ucrainei 69,5% 13,8%
Selecţionata României 10,4% 79,3%
răspuns
Religiozitatea
Ambele grupuri de respondenți se caracterizează printr-un grad înalt de
religiozitate. Cel puțin o dată pe lună merg la biserică 47,2% dintre etnicii români
din partea de nord a Bucovinei și 58,7% dintre etnicii ucraineni din partea de sud
a Bucovinei. Ponderea celor care merg la biserică o dată pe an, printre etnicii
români din partea de nord a Bucovinei, este de 7,4%, în timp ce în rândul
etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei ponderea este de 2,5%.
Numărul celor care nu merg la biserică, ajunge la mai puțin de 2% pe ambele
părți ale frontierei.
Tabelul 22. Cât de des mergeţi la biserică (casă de rugăciune sau altă
instituţie religioasă)?
De câteva ori pe săptămână 3,0% 7,2%
O dată pe săptămână 18,9% 33,6%
O dată pe lună 25,3% 17,9%
La sărbători / evenimente 40,7% 37,5%
importante
O dată pe an 7,4% 2,5%
Niciodată/Aproape niciodată 2,0% 1,4%
răspuns
Etnicii români din partea de nord a Bucovinei merg în principal la biserici

(case de rugăciuni sau alte instituții religioase) în care serviciul religios se
desfășoară în limba română – 77,4%. 10,2% dintre respondenții intervievați în
partea de nord a Bucovinei merg la biserici în care serviciul religios se desfășoară
în limba rusă. Numai 5,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei
merg la biserici în care serviciul religios se desfășoară în limba ucraineană.
În schimb, în partea de sud a Bucovinei, majoritatea etnicilor ucraineni –
65,8% – merg la biserici în care serviciul religios are loc în limba română. 20,7%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei merg la biserici în care
serviciul religios se desfășoară în limba ucraineană, iar 12,7% merg la biserici în
care serviciul religios se desfășoară în ambele limbi – ucraineană și română.
20
Tabelul 23. Mergeţi la biserica (casa de rugăciune sau altă instituţie
religioasă) unde slujba este în limba:
Română 77,4% 65,8%
Rusă 10,2% 0,0%
Nu merg la biserică 1,2% 0,8%
răspuns
Pe lângă aceasta, în limba română se roagă 74,7% dintre etnicii români din
Bucovinei, în limba ucraineană – 4,7% dintre etnici români din partea de nord a
Bucovinei și 12,7% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Bilingvismul ucraineano-român predomină în cazul etnicilor ucraineni din partea
de sud a Bucovinei: atât în ucraineană, cât și în română se roagă 45,7% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei și doar 6,2% dintre etnicii români
din nordul Bucovinei.
Tabelul 24. Când vă rugaţi, în ce limbă este de obicei rugăciunea pe care o
rostiţi?
Română 74,7% 41,3%
Rusă 1,5% 0,0%
Ucraineană și rusă 0,0% 0,0%
Română și rusă 10,4% 0,0%
răspuns
21
CAPITOLUL IIІ. ATITUDINEA FAȚĂ DE STATUL DE REȘEDINȚĂ ȘI FAȚĂ DE
STATUL ORIGINII ETNICE, JUDECĂȚILE VALORIZATOARE ȘI EMOȚIONAL-
SENTIMENTALE
Aprecierea nivelului asigurării de către stat a nevoilor materiale și
socioculturale
Atitudinea față de statul de reședință este determinată, după cum se știe,
de diverși factori. Unul dintre cei mai concludenți este modul în care statul are
grijă de cetățenii săi, de asigurarea libertăților, nevoilor și intereselor acestora.
Sprijinul acordat de stat în asigurarea nevoilor și intereselor materiale și
socio-culturale ale etnicilor români din partea de nord a Bucovinei și ale etnicilor
ucraineni din partea de sud a Bucovinei este, în general, deși cu unele
diferențieri, estimată ca fiind pozitivă.
63,8% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 92,3% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au remarcat că statul de domiciliu
îi ajută sau mai degrabă îi ajută în procesul de învățare a limbii materne. Nu sunt
de acord sau mai degrabă nu sunt de acord cu această afirmație 20,6% dintre
etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 7,5% dintre etnicii ucraineni din
partea de sud a Bucovinei.
Tabelul 25. Vă ajută ţara dvs. de şedere în ceea ce priveşte învăţarea limbii
materne?
Mă ajută 31,8% 77,4%
Mai degrabă mă ajută 32,0% 14,9%
Mai degrabă nu mă ajută 12,9% 5,0%
Nu mă ajută 7,7% 2,5%
răspuns
În același timp, etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 92,3%

dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei apreciază la un nivel înalt
atitudinea respectuoasă față de limba lor maternă în țările în care locuiesc.
77,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 90% dintre etnicii
ucraineni din sudul Bucovinei consideră că în țara în care locuiesc sunt
respectate sau mai degrabă sunt respectate toate limbile. Nu sunt de acord sau
mai degrabă nu sunt de acord cu acest fapt 13,6% dintre etnicii români din
partea de nord a Bucovinei și 5% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei.
22
Tabelul 26. Sunteţi de accord că în ţara în care trăiţi toate limbile sunt
respectate?
răspuns
Rolul statului de reședință în crearea oportunităților de folosire a limbii

materne în sfera publică (de exemplu, la nivelul consiliilor locale urbane sau
rurale) a fost apreciat pozitiv de către 66.85% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 73,5% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei;
în mod negativ au apreciat 19,1% dintre etnicii români din partea de nord a
Tabelul 27. Vă ajută ţara dvs. de şedere în ceea ce priveşte oferirea
posibilităţilor pentru folosirea limbii materne în spaţiul public (ex. la primărie)?
Mă ajută 35,0% 53,4%
Raspunsul e absent / Dificil de 14,1%
0,6%
răspuns
Astfel, etnicii români din partea de nord a Bucovinei apreciază condițiile

create în vederea utilizării limbii române în sfera publică la un nivel mai înalt
decât oportunitățile create pentru studiul limbii. În schimb, etnicii ucraineni din
partea de sud a Bucovinei au o opinie contrară, în sensul că apreciază condițiile
create pentru studierea limbii la un nivel mai înalt decât prezența posibilităților
de a utiliza limba în sfera publică.
La întrebarea dacă statul de reședință oferă sprijinul necesar în obținerea
informației în limba maternă prin intermediul presei scrise, a televiziunii ș.a., au
răspuns pozitiv 66,5% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și
82,4% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Un răspuns negativ
au dat 21,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 16,5% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
23
Tabelul 28. Vă ajută ţara dvs. de şedere în ceea ce priveşte primirea de
informaţii (din presă, radio, tv, etc) în limba maternă?
Mă ajută 39,2% 58,7%
răspuns
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au apreciat în mod pozitiv rolul
statului în crearea de oportunități pentru păstrarea și dezvoltarea tradițiilor și
artei populare; 19,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 8,9%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au apreciat în mod negativ
acest fapt.
Tabelul 29. Vă ajută ţara dvs. de şedere în ceea ce priveşte crearea
posibilităţilor pentru păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor şi artei corespunzătoare
grupului dumneavoastră etnic?
Mă ajută 33,7% 67,2%
răspuns
Se diferențiază în mod semnificativ evaluarea rolului statului în crearea

condițiilor pentru asigurarea și menținerea bunăstării materiale a cetățenilor.
Astfel, în rândul etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei, procentul celor
care consideră că statul îi ajută să-și îmbunătățească starea materială este de
60%, fiind mult mai mare în comparație cu etnicii români din partea de nord a
Bucovinei, dintre care doar 17,6% au apreciat pozitiv sprijinul acordat de stat în
îmbunătățirea bunăstării lor materiale. 74,7% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 39,9% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei
au apreciat negativ rolului statului în susținerea asigurării bunăstării materiale.
Într-o mare măsură acest fapt este explicat prin aceea că etnicii ucraineni din
partea de sud a Bucovinei au un nivel de trai mai ridicat decât etnicii români din
24
partea de nord a Bucovinei, așa cum rezultă și din rezultatele sondajului
prezentate în tabelul 5.
Tabelul 30. Vă ajută ţara dvs. de şedere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
nivelului dvs. de trai?
Mă ajută 2,7% 28,9%
Nu mă ajută 38,7% 11,8%
răspuns
Într-o anumită măsură putem constata că ambele țări au realizat progrese

semnificative în crearea de oportunități în ceea ce privește studierea și folosirea
limbii materne, obținerea de informații în limba maternă din mass-media,
precum și în susținerea tradițiilor și obiceiurilor. Cu toate acestea, prezența unui
număr mare de respondenți care consideră că statul nu face față responsabilității
pe care o are în acest domeniu, oferă prilejul de a înțelege că nu toate
problemele au fost rezolvate și că sunt încă multe puncte în agenda de lucru
viitoare.
Atitudinea față de statul de reședință și față de statul originii etnice

71% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei, își iubesc sau mai
degrabă își iubesc statul de reședință – Ucraina. Statul de reședință – România –
este iubit sau mai degrabă iubit de 96,9% dintre etnicii ucraineni din partea de
sud a Bucovinei. Nu simt dragostea pentru statul de reședință 24,8% dintre
etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 2,8% dintre etnicii ucraineni din
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei tind să se considere protejați de
statul lor de reședință.
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt de acord sau mai degrabă de
acord că Ucraina se poate mândri cu istoria și cultura sa. 75,8% dintre etnicii
de sud a Bucovinei sunt de acord sau mai degrabă de acord că România poate fi
mândră de istoria și cultura sa.
25
Tabelul 31. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?
Iubesc Ucraina poate fi România poate fi Cred că sunt
Ucraina / mândră de istoria mândră de istoria protejat/ă de
România și cultura sa și cultura sa statul meu
(România)
(România)
(România)
(România)
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Partea de
de
Partea de
Partea de
Partea de
Partea de
Partea de
de
(Ucraina)
(Ucraina)
(Ucraina)
(Ucraina)
nord a
nord a
nord a
nord a
sud a
sud a
sud a
sud a
Partea
Partea
Sunt de 39,0% 84,8% 43,4% 81,5% 41,4% 83,5% 17,6% 33,1%
acord
Mai degrabă 32,0% 12,1% 38,0% 14,9% 34,7% 13,8% 27,0% 38,0%
sunt de acord
Mai degrabă 20,6% 2,8% 5,5% 2,8% 3,5% 1,7% 26,3% 22,9%
nu sunt de
acord
Nu sunt de 4,2% 0,0% 2,5% 0,3% 2,0% 0,6% 16,9% 6,1%
acord
Raspunsul e 4,2% 0,3% 10,7% 0,6% 18,4% 0,6% 12,2% 0,0%
absent /
Dificil de
răspuns
Doar 19,1% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei ar fi

bucuroși să se mute în România, dacă ar avea o asemenea ocazie. La rândul lor,
ar fi bucuroși să se mute în Ucraina 19% dintre etnicii ucraineni din partea de sud
a Bucovinei.
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt de acord sau mai degrabă
sunt de acord că ei doresc ca și în continuare copiii lor să trăiască în Ucraina și,
respectiv, în România.
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră sau mai degrabă
consideră că părinții lor au avut o viață mai bună în statul lor de reședință. În
același timp, 49,9% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 27,6%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt de acord sau mai
degrabă sunt de acord cu afirmația că nu văd niciun viitor în statul lor de
reședință.
26
Tabelul 32. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?
Dacă aș avea Vreau să îmi văd Cred că părinţii mei Nu văd aici
posibilitatea, m-aș copiii trăind în au avut o viaţă mai niciun viitor
muta bucuros în viitor în această bună în această
România / Ucraina ţară ţară decât am eu
(România)
(România)
(România)
(România)
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Bucovinei
Partea de
Partea de
Partea de
de
Partea de
Partea de
Partea de
de
(Ucraina)
(Ucraina)
(Ucraina)
(Ucraina)
nord a
nord a
nord a
nord a
sud a
sud a
sud a
sud a
Partea
Partea
Sunt de 8,4% 11,0% 11,2% 46,0% 10,7% 16,3% 16,9% 11,3%
acord
Mai degrabă 10,7% 8,0% 25,6% 37,5% 13,9% 13,8% 33,0% 16,3%
sunt de
acord
Mai degrabă 30,8% 24,5% 27,8% 9,4% 16,1% 41,3% 29,5% 41,6%
nu sunt de
acord
Nu sunt de 40,4% 54,5% 23,3% 5,8% 37,5% 25,9% 9,4% 28,1%
acord
Raspunsul e 9,7% 1,9% 12,2% 1,4% 21,8% 2,8% 11,2% 2,8%
absent /
Dificil de
răspuns
Afilierea emoțională față de locul de reședință

etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt de acord sau mai degrabă
sunt de acord că iubesc locul unde trăiesc și nu își pot imagina viața în altă parte.
Această afirmație nu corespunde sau mai degrabă nu corespunde sentimentelor
a 10,7% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 11,5% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Aceasta confirmă stilul de viață
sedentar și coexistența armonioasă a celor două comunități din regiune.
etnicii ucraineni din sudul Bucovinei își iubesc ținutul, încercând să facă viața mai
bună în acest spațiu. Această afirmație nu corespunde sau mai degrabă nu
corespunde sentimentelor a 9,7% dintre etnicii români din partea de nord a
Bucovinei și a 14% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
În ciuda faptului că își iubesc locul unde locuiesc, 39,2% dintre etnicii
de sud a Bucovinei ar fi dispuși să se mute în alt loc, unde există mai multe
oportunități pentru o viață mai bună. Nu sunt de acord sau mai degrabă nu sunt
de acord să se mute, cu scopul de a căuta o viață mai bună 50,1% dintre etnicii
de sud a Bucovinei.
27
Depun eforturi pentru a se muta în altă parte doar 13,9% dintre etnicii
de sud a Bucovinei. 75,4% și, respectiv, 88,1%, nu împărtășesc sau mai degrabă
nu împărtășesc această atitudine.
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au speranța că, în viitor, copiii lor
își vor schimba locul de reședință și nu vor locui acolo unde locuiesc părinții lor.
Nu corespunde sau mai degrabă nu corespunde această afirmație opiniei a
69,8% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 73,6% dintre etnicii
ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Tabelul 33. În ce măsură următoarele afirmaţii corespund sentimentelor
dvs. faţă de oraşul sau satul în care locuiţi?
Iubesc acest Iubesc acest Iubesc acest Voi face tot Sper ca Trăiesc în
loc şi nu îmi loc şi încerc loc, dar aş fi posibilul să urmaşii mei acest loc
pot imagina să-mi bucuros să mă mut de să deoarece
să locuiesc clădesc aici mă pot muta aici părăsească aici am fost
în alt loc o viaţă mai în alt loc cu acest loc şi născut şi mi-
bună mai multe să nu a fost dat să
oportunităţi trăiască aici trăiesc
pentru o
viaţă mai
bună
Bucovinei (Ucraina)
Bucovinei (Ucraina)
Bucovinei (Ucraina)
Bucovinei (Ucraina)
Bucovinei (Ucraina)
Bucovinei (Ucraina)
Partea de nord a
Partea de nord a
Partea de nord a
Partea de nord a
Partea de nord a
Partea de nord a
Partea de sud a
Partea de sud a
Partea de sud a
Partea de sud a
Partea de sud a
Partea de sud a
Corespund 55,6% 69,7% 59,3% 66,1% 12,2% 18,5% 4,0% 5,5% 7,9% 9,9% 51,1% 65,8%
Mai 27,0% 18,2% 22,8% 18,7% 27,0% 17,4% 9,9% 5,8% 11,4% 15,4% 21,1% 22,3%
degrabă
corespund
Mai 8,7% 9,6% 7,2% 9,9% 21,3% 28,4% 21,6% 17,6% 23,1% 24,0% 11,9% 7,4%
degrabă nu
corespund
Nu 2,0% 1,9% 2,5% 4,1% 28,8% 35,3% 53,8% 70,5% 46,7% 49,6% 3,5% 4,1%
corespund
Raspunsul 6,7% 0,6% 8,2% 1,1% 10,7% 0,6% 10,7% 0,6% 10,9% 1,1% 12,4% 0,3%
e absent /
Dificil de
răspuns
28
Aprecierea trecutului istoric al regiunii
73,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei consideră că
Bucovina trebuie să rămână în spațiul delimitat de frontierele existente în
prezent: partea de nord – în Ucraina, iar partea de sud – în România. În același
mod gândesc și 62,5% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
În afară de aceasta, 65,3% dintre etnicii români din nordul Bucovinei și
64,2% din etnicii ucraineni din sudul Bucovinei consideră că istoria este istorie, că
toate conflictele trebuie să rămână în trecut, că trebuie să mergem mai departe,
respectând integritatea teritorială a fiecărei țări. Nu sunt de acord cu acest
argument 15,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 31,7%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Atitudinea față de introducerea dublei cetățenii în Ucraina

69,5% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei au menționat
că iubesc Ucraina, dar ar dori să aibă un pașaport românesc. În ceea ce privește
situația de cealaltă parte a frontierei, 77,1% dintre etnicii ucraineni din partea de
sud a Bucovinei au indicat că iubesc România, dar ar dori să aibă un pașaport
ucrainean. Aceste date sugerează ideea că ambele comunități – atât etnicii
români din partea de nord a Bucovinei, cât și etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei – susțin introducerea dublei cetățenii în Ucraina (în România dubla
cetățenie este permisă).
Tabelul 34. Sunteţi de acord cu următoarea afirmație: „Iubesc Ucraina /
România, dar aș vrea să am/am un pașaport românesc / ucrainean”?
Iubesc Ucraina, dar aș vrea să Iubesc România, dar aș vrea să
am/am un pașaport românesc am/am un pașaport uccrainean
(răspunsurile etnicilor români din (răspunsurile etnicilor ucraineni
Bucovina de Nord) din Bucovina de Sud)
Mai degrabă sunt de 28,8% 24,5%
acord
Mai degrabă nu sunt 8,2% 12,9%
de acord
Raspunsul e absent / 10,9% 2,2%
Dificil de răspuns
Cea mai mare parte a etnicilor români din partea de nord a Bucovinei,
precum și a etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei au o atitudine
pozitivă față de dubla cetățenie. Pozitivă sau aproape de valoarea pozitivă este
atitudinea față de dubla cetățenie exprimată de 76,5% dintre etnicii români din
Bucovinei. Atitudinea față de dubla cetățenie este negativă sau mai degrabă
29
negativă în cazul a 9,7% dintre etnicii români din nordul Bucovinei și 9,4% dintre
etnicii ucraineni din sudul Bucovinei.
Tabelul 35. Care este atitudinea dumneavoastră faţă de dubla cetăţenie?
Pozitivă 50,9% 58,1%
Mai degrabă pozitivă 25,6% 31,4%
Mai degrabă negativă 3,2% 5,8%
Negativă 6,5% 3,6%
răspuns
Introducerea cetățeniei duble în Ucraina este susținută sau mai degrabă

susținută de 76,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și de
87,9% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Împotriva
introducerii cetățeniei duble în Ucraina s-au exprimat în general (răspunsuri „nu“
și „mai degrabă nu“) 11,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei
și 10,5% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Tabelul 36. Susţineţi introducerea dublei cetăţenii în Ucraina?
Susţin 56,1% 56,2%
Mai degrabă susţin 20,3% 31,7%
Mai degrabă nu susţin 4,7% 5,8%
Nu susţin 6,7% 4,7%
răspuns
Nivelul ridicat al susținerii introducerii cetățeniei duble în Ucraina și

exprimarea dorinței de a avea posibilitatea obținerii unui pașaport românesc pot
fi explicate prin avantajele oferite de Uniunea Europeană pentru cetățenii săi,
dintre care unul dintre cele mai importante este de mobilitatea, care dă dreptul
nu numai de a circula liber, ci și de a avea acces la locuri de muncă în UE. Faptul
că România este stat membru în structurile euro-atlantice, reprezintă pentru
mulți oameni o dovadă a garanției securității și prosperității. Astfel, 76,4% dintre
etnicii români din partea de nord a Bucovinei consideră sau mai degrabă
consideră că după aderarea la UE nivelul de trai din România s-a îmbunătățit.
Aceeași opinie este împărtășită de 72,7% din etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei. Un alt argument important este că după aderarea România la UE, ea a
devenit mai atractivă pentru etnicii români. Cu aceasta idee sunt de acord sau
mai degrabă de acord 81,9% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei
și 75,2% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
30
Tabelul 37. Percepția față de parcursul post-integrare europeană a
României
Cred că din moment ce România a Cred că de când România este
devenit membră a Uniunii Europene membră a Uniunii Europene ţara a
viaţa în România a devenit mai bună devenit mai atractivă pentru etnicii
români
Partea de nord a Partea de sud a Partea de nord a Partea de sud a
Bucovinei Bucovinei Bucovinei Bucovinei
(Ucraina) (România) (Ucraina) (România)
Da 35,0% 31,1% 45,7% 35,3%
Mai degrabă da 41,4% 41,6% 36,2% 39,9%
Mai degrabă nu 6,9% 17,4% 5,2% 15,7%
Nu 4,5% 8,8% 1,7% 7,4%
Raspunsul e 12,2% 1,1% 11,2% 1,7%
absent / Dificil de
răspuns
În același timp, este demn de remarcat faptul că asumarea unei anumite

cetățenii nu este întotdeauna hotărâtoare în procesul de autoidentificare a
persoanei, fiind adesea condiționată de o serie de factori care au condus la
stabilirea locului de trai într-un anumit spațiu și, în consecință, la obținerea
cetățeniei unui anumit stat. Astfel, doar 47,1% dintre etnicii români din partea
de nord a Bucovinei sunt de acord sau mai degrabă sunt de acord cu ideea că a fi
cetățean al Ucrainei reprezintă o parte a identității lor personale. Nu sunt de
acord cu această idee 35,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei.
În schimb, în cazul etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei, sunt de
acord sau mai degrabă sunt de acord cu ideea că a fi cetățean al României
reprezintă o parte a identității lor personale un număr mult mai mare de
respondenți – 92%. Nu susțin această afirmație 6,9% dintre etnicii ucraineni din
Tabelul 38. Cetățenia ca parte a identității personale
A fi cetățean ucrainean este A fi cetățean român este parte a
parte a identității mele identității mele
(răspunsurile etnicilor români (răspunsurile etnicilor ucraineni
din Bucovina de Nord) din Bucovina de Sud)
acord
Mai degrabă nu sunt de 30,0% 5,2%
acord
Dificil de răspuns
31
De asemenea, 46,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei
și 90,1% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt mândri sau
mai degrabă sunt mândri că sunt cetățeni ai Ucrainei și, respectiv, ai României.
Nu sunt de acord sau mai degrabă nu sunt de acord cu ideea că sunt mândri să
fie cetățeni ai statului de reședință, 40,2% dintre etnicii români din partea de
Tabelul 39. Atitudinea vizavi de cetățenia statului de rezidență
Sunt mândru(ă) să fiu cetățean Sunt mândru(ă) să fiu cetățean al
al Ucrainei Romăniei
(răspunsurile etnicilor români (răspunsurile etnicilor ucraineni
din Bucovina de Nord) din Bucovina de Sud)
acord
Mai degrabă nu sunt de 35,5% 7,4%
acord
Dificil de răspuns
32
CAPITOLUL IV. ATITUDINEA FAȚĂ DE EVENIMENTELE SOCIAL-POLITICE
DIN UCRAINA ȘI APRECIEREA CONSECINȚELOR ACESTORA
Evenimentele din Maidan (2013 – 2014)
Majoritatea respondenților au descris evenimentele cunoscute sub
numele de „Maidan” ca un protest spontan împotriva corupției și încălcării legii
(36,5% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 24% dintre etnicii
ucraineni din sudul Bucovinei) sau ca o luptă conștientă a cetățenilor, care s-au
unit pentru a-și apăra drepturile (22,6% dintre etnicii români din partea de nord
a Bucovinei și 31,7% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei).
ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că Maidanul a fost rezultatul
unui acord încheiat între cercurile oligarhice. Este considerat a fi nesemnificativ
rolul opoziției în aceste evenimente (7,4% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 3,6% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei),
precum și rolul statelor occidentale (4,5% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 2,8% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei).
Etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au fost mai puțin preocupați
de evenimentele Maidanului (24,5% și-au exprimat indiferența față de ele), în
comparație cu etnicii români din nordul Bucovinei (7,9% din respondenți și-au
exprimat indiferența). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că evenimentele
din Maidan, care s-au desfășurat în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014 în
Ucraina, au avut un impact direct mai redus asupra vieții etnicilor ucraineni din
România. A jucat un anumit rol în acest sens și cantitatea redusă a informației
referitoare la aceste evenimente în rândul etnicilor ucraineni din parte de sud a
Bucovinei (datele referitoare la aceste informații sunt prezentate în tabelul 41).
Tabelul 40. În opinia dumneavoastră cum pot fi interpretate evenimentele
din Maidan (noiembrie 2013 – februarie 2014)?
Un act conştient de luptă al cetăţenilor care 22,6% 31,7%
s-au unit pentru a-şi proteja drepturile
Un val de proteste spontante al populaţiei 36,5% 24,0%
împotriva corupţiei şi nerespectarea legii
Un rezultat al unei înţelegeri între oligarhii 15,9% 4,7%
O lovitură de stat efectuată cu sprijinul 4,5% 2,8%
Occidentului
O lovitură de stat organizată de opoziţie 7,4% 3,6%
Îmi este indiferent 7,9% 24,5%
Alta/altul 0,0% 0,3%
33
Au sprijinit evenimentele din Maidan 21,1% dintre etnicii români din
Bucovinei. 37,7% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 9,1%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au sprijinit Maidanul în
timpul desfășurării evenimentelor, dar mai târziu nu au mai fost atât de siguri că
aceste evenimente au fost necesare. Nu au sprijinit evenimentele Maidanului din
noiembrie 2013 – februarie 2014, dar mai târziu și-au dat seama că ele au fost
necesare 4,2% dintre etnicii români din nordul Bucovinei și 7,4% din etnicii
ucraineni din sudul Bucovinei. Nu au sprijinit evenimentele Maidanului și nu le
susțin nici acum 26,1% dintre etnicii români din nordul Bucovinei și 9,4% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. 9,9% dintre etnicii români din
Bucovinei nu au fost informați în mod corespunzător cu privire la evenimentele
din Maidan.
Tabelul 41. Care este atitudinea dumneavoastră faţă de evenimentele din
Maidan (noiembrie 2013 – februarie 2014)?
Am susţinut Maidanul 21,1% 32,8%
Am susţinut Maidanul, dar acum nu mai 37,7% 9,1%
sunt sigur că a fost necesar
Nu am susţinut Maidanul, dar acum 4,2% 7,4%
înţeleg că a fost necesar
Nu am susţinut Maidanul şi nu îl susţin 26,1% 9,4%
nici acum
Nu ştiu prea multe despre aceste 9,9% 42,4%
evenimente
Evenimentele din Crimeea

etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că evenimentele din
Crimeea care au avut loc în primăvara anului 2014 reprezintă o anexare ilegală a
Crimeei de către Rusia. Ponderea celor care cred că intrarea Crimeii în
componența Rusiei a fost rezultatul unui referendum legal și a reflectat voința
generală a populației locale este de 10,7%, printre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 12,9% în rândul etnicilor ucraineni din partea de sud a
Bucovinei. De asemenea, 8,7% dintre etnicii români din partea de nord a
Bucovinei și 12,1% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei nu au
putut da un răspuns clar la întrebarea referitoare la evenimentele din Crimeea.
34
Tabelul 42. Cum apreciaţi ceea ce s-a întâmplat cu Crimeea?
Includerea Crimeii în Rusia s-a bazat pe un 10,7% 12,9%
referendum legal şi a reflectat voinţa generală a
populaţiei locale
Rusia a anexat ilegal Crimeea 80,4% 72,7%
Evenimentele din Estul Ucrainei

Descriind evenimentele care au loc în Donbass majoritatea respondenților
consideră că ele reprezintă un război între Rusia și Ucraina. Această poziție a fost
susținută de 37,7% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 41,9%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei. 18,9% dintre etnicii români
din partea de nord a Bucovinei și 4,7% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a
Bucovinei consideră că aceste evenimente reprezintă un război între Occident și
Rusia pe teritoriul Ucrainei. 10,4% dintre etnicii români din partea de nord a
Bucovinei și 4,7% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră
că evenimentele din estul Ucrainei constituie o operațiune de combatere a
terorismului. 11,4% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 33,9%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că aceste
evenimente reprezintă o luptă pentru menținerea integrității teritoriale a
Ucrainei. Evenimentele din Donbass sunt considerate un răsboi civil de 14,9%
Tabelul 43. Cum aţi caracteriza evenimentele care se petrec în regiunea
Donbas?
Este o operaţiune anti-teroristă a 10,4% 4,7%
guvernului ucrainean
Este un război civil 14,9% 5,5%
Este un război între Ucraina şi Rusia 37,7% 41,9%
Este un război între Occident şi Rusia pe 18,9% 4,7%
teritoriul ucrainean
Este o luptă pentru menţinerea 11,4% 33,9%
integrităţii teritoriale a Ucrainei
35
Aprecierea schimbărilor de ordin social-psihologic și valoric, produse
după Maidan, anexarea Crimeii și începerea războiului din Estul Ucrainei
După evenimentele din Maidan (noiembrie 2013 – decembrie 2014),
anexarea Crimeii și începutul războiului din estul Ucrainei, 27% dintre etnicii
de sud a Bucovinei recunosc că au devenit patrioți mai mari ai Ucrainei (nu au
devenit 54,3% și, respectiv, 57,6%).
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt conștienți că aparțin națiunii
ucrainene și că trebuie să o sprijine în momente dificile (nu conștientizează acest
fapt 43,2% și, respectiv, 52,1%).
40,7% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 32% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei sunt pregătiți să depășească toate
dificultăţile împreună cu naţiunea ucraineană (nu sunt pregătiți 38% și, respectiv,
56,2%).
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că nimic nu poate
schimba Ucraina, nerespectarea legii şi corupţia rămânând aceleaşi ca și înainte
de Maidan (nu susțin această opinie 12,7% și, respectiv, 44,9%).
72,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 41% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei și-au exprimat opinia conform
căreia oamenii din Ucraina au devenit mai pesimiști (nu sunt de acord cu această
idee 11,4% și, respectiv, 45,7%).
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că în Ucraina este
posibil un nou Maidan din cauza nemulțumirii oamenilor față de situația actuală
din țară (nu susțin această idee 11,7% și, respectiv, 33,9%).
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au precizat că nimic nu s-a
schimbat în percepția lor după evenimentele din Maidan, anexarea Crimeii și
declanșarea războiului din estul Ucrainei (nu sunt de acord cu această idee 29,3%
și, respectiv, 43,8%).
36
Tabelul 44. Ce s-a schimbat în percepția dvs. din momentul Maidan,
anexării Crimeii și a începutului conflictului din Donbas?
Da Nu Raspunsul e absent /
Dificil de răspuns
Partea de Partea de Partea de Partea de Partea de Partea de

nord a sud a nord a sud a nord a sud a
Bucovinei Bucovinei Bucovinei Bucovinei Bucovinei Bucovinei
(Ucraina) (România) (Ucraina) (România) (Ucraina) (România)
Am devenit un patriot 27,0% 29,8% 54,3% 57,6% 18,6% 12,7%
şi mai mare al Ucrainei
Am înţeles că aparţin 36,5% 36,6% 43,2% 52,1% 20,3% 11,3%
naţiunii ucrainene şi că
este nevoie să o sprijin
în momente de
răscruce
Sunt pregătit să 40,7% 32,0% 38,0% 56,2% 21,3% 11,8%
depăşesc toate
dificultăţile împreună
cu naţiunea ucraineană
Am înţeles că nimic nu 61,5% 42,4% 12,7% 44,9% 25,8% 12,7%
poate schimba Ucraina
şi că nerespectarea
legii şi corupţia rămân
aceleaşi
Oamenii au devenit 72,2% 41,0% 11,4% 45,7% 16,4% 13,2%
mai pesimişti
Cred că un nou Maidan 64,8% 52,6% 11,7% 33,9% 23,6% 13,5%
este posibil în Ucraina,
deoarece oamenii sunt
nemulţumiţi de situaţia
actuală a ţării
Nimic nu s-a schimbat 42,9% 43,5% 29,3% 43,8% 27,8% 12,7%
în Ucraina şi nici în ce
priveşte percepţia mea
În opinia majorității respondenților, evenimentele din Maidan nu au

influențat situația etnicilor români din Ucraina. Acest fapt este susținut de 56,6%
dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și de 45,2% dintre etnicii
ucraineni din partea de sus a Bucovinei. 32,7% dintre etnicii români din partea de
nord a Bucovinei și 16,2% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei
consideră că situația etnicilor români după evenimentele din Maidan s-a
înrăutățit sau s-a înrăutățit oarecum. Au indicat o îmbunătățire a situației
etnicilor români din Ucraina 6,2% dintre etnicii români din partea de nord a
37
Tabelul 45. În opinia dvs. cum s-a schimbat statutul etnicilor români în
Ucraina din momentul Maidanului (noiembrie 2013 – februarie 2014)?
A devenit mai bun 0,5% 9,1%
A devenit puţin mai bun 5,7% 16,3%
Nu s-a schimbat 56,6% 45,2%
S-a înrăutăţit puţin 17,6% 11,8%
S-a înrăutăţit 15,1% 4,4%
răspuns
Anumite evenimente în spațiul transfrontalier ucraineano-român

Potrivit unor mijloace de informare în masă, în vara anului 2014 unii etnici
români din regiunea Cernăuți au blocat drumul ce unește frontiera română și
orașul Cernăuți, solicitând încetarea înmânării ordinelor de chemare în vederea
participării la războiul din Donbass. Cei mai mulți respondenți consideră că
evenimentele au fost inițiate în principal de femeile care nu au vrut ca fiii, soții,
tații, frații lor să meargă la război (42,2% dintre etnicii români din partea de nord
a Bucovinei și 30,3% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei) sau au
fost inițiate de populația locală, care s-a auto-organizat (31,8% dintre etnicii
de sud a Bucovinei). 5% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și
11,6% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei tind să creadă că a
fost o acțiune finanțată cu scopul de a destabiliza regiunea. 4% dintre etnicii
de sud a Bucovinei consideră că în evenimente a fost implicată biserica. 1,7%
ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că aceste evenimente
reprezintă o greșeală și sunt nedorite. În afară de aceasta, 14,1% dintre etnicii
de sud a Bucovinei nu știu nimic despre situația respectivă.
Tabelul 46. În opinia dvs. ce a dus la blocarea drumului dintre Cernăuți și
frontiera către România în vara anului 2014?
1 2 3
A fost pus la cale de către populaţia locală 31,8% 18,2%
A fost inițiat de femeile localnice care nu vroiau 42,2% 30,3%
ca bărbaţii, fraţii, părinţii sau copiii lor să meargă
la război
A fost finanțat de unele grupuri de interese 5,0% 11,6%
pentru a destabiliza regiunea
A fost organizat de biserică 4,0% 0,6%
38
1 2 3
O greşeală şi nu ar fi trebuit să se întâmple 1,7% 9,4%
Nu ştiu nimic despre acest lucru 14,1% 33,1%
Altul 1,2% 1,4%
Pentru informații despre blocarea drumurilor în vara anului 2014

respondenții au apelat la diverse surse. Etnicii români din partea de nord a
Bucovinei au aflat despre blocarea drumurilor îndeosebi de la prieteni, colegi sau
rude – 40% (21,2% în cazul etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei). În
schimb, etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au aflat în primul rând
despre eveniment din mass-media locală – 32,2% (13,4% în cazul etnicilor români
din partea de nord a Bucovinei). Următoarea sursă de informații a fost
internetul. Astfel, informații cu privire la aceste evenimente au găsit în internet
ucraineni din partea de sud a Bucovinei. 11,9% dintre etnicii români din partea
de nord a Bucovinei au fost informați direct de către participanții la acțiunea de
blocare a drumurilor (în cazul etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei –
5%). Un procent redus de respondenți au participat în mod direct la această
acțiune (2,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 0,6% dintre
etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei).
Tabelul 47. De unde aţi obţinut informaţii despre blocarea drumului dintre
Cernăuți și frontiera către România din vara anului 2014?
Presa locală 13,4% 32,2%
Internet 12,7% 14,3%
Autorităţi locale 5,5% 1,7%
Prieteni/colegi/rude 40,0% 21,2%
Prieteni/colegi/rude care au participat 11,9% 5,0%
la evenimente
Am participat la evenimente 2,2% 0,6%
Altele 0,0% 0,0%
Potrivit unor surse de informare în masă, în iarna anului 2016 unii etnici
români din regiunea Cernăuți au blocat punctul internațional de trecere a
frontierei „Porubne-Siret“, cerând demisia conducerii regiunii și a șeful vămii
respective din cauza încălcărilor procedurii de trecere a frontierei pentru
persoanele care au dublă cetățenie. Aprecierea acestor evenimente de către
respondenții de pe ambele părți ale frontierei variază considerabil. Nivelul de
informare asupra evenimentelor care au avut loc în iarna anului 2016 este mai
mic decât asupra evenimentelor din vara anului 2014. 28,3% dintre etnicii
39
de sud a Bucovinei nu știau nimic despre blocarea punctului internațional de
trecere a frontierei „Porubne-Siret”.
Etnicii români din partea de nord a Bucovinei consideră că evenimentul în
cauză a fost susținut financiar de anumite forțe politice pentru a destabiliza
situația din regiune (20,3%) sau organizate de anumiți oficiali și politicieni din
regiune, care au achiziționat în străinătate mașini scumpe și nu au plătit taxele
vamale aferente (20,1%). În plus, aceste evenimente au fost evaluate ca fiind
organizate de populația locală (15,1%), fără a avea legătură cu drepturile
etnicilor români, ci numai cu interesele materiale ale anumitor grupuri (11,9%).
4,2% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei consideră că blocarea
drumurilor a fost organizată de etnicii români din ținut, din cauza încălcării
drepturilor lor.
Majoritatea etnicilor ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că
blocarea punctului internațional de trecere a frontierei „Porubne-Siret” nu a avut
nicio legătură cu drepturile etnicilor români, ci numai cu interesele materiale ale
anumitor grupuri (20,1%). De asemenea, aceste evenimente sunt caracterizate
ca fiind organizate de populația locală (12,1%) sau susținute financiar de către
anumite forțe politice pentru a destabiliza situația din regiune (10,5%). 4,7%
dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei consideră că blocarea
drumurilor a fost organizată de etnicii români din ținut, din cauza încălcării
drepturilor lor. 2,2% consideră că blocarea punctului de trecere a frontierei a
fost organizat de anumiți oficiali și politicieni din regiune care au achiziționat
mașini scumpe în străinătate și nu au plătit taxele vamale aferente.
Tabelul 48. În opinia dvs. ce a dus la blocarea punctului internațional de
trecere a frontierei „Porubne-Siret” din iarna lui 2016?
Bucovinei Bucovinei
A fost organizat de populaţia locală 15,1% 12,1%
A fost organizat de către câţiva oficiali şi politicieni 20,1% 2,2%
regionali care au achiziţionat maşini scumpe din
străinătate şi nu au plătit taxele vamale
A fost finanţat de unele grupuri de interese pentru a 20,3% 10,5%
destabiliza regiunea
A fost organizat de etnicii români din regiune din 4,2% 4,7%
cauza încălcării drepturilor acestora
Nu e legat de drepturile etnicilor români, ci doar de 11,9% 20,1%
interesele materiale ale unor grupuri
Nu ştiu nimic despre acest lucru 28,3% 50,4%
Altul 0,0% 0,0%
40
Ca și în anul 2014, informații despre blocarea punctului internațional de
trecere a frontierei „Porubne-Siret”, din iarna anului 2016, respondenții au
obținut din diverse surse. Etnicii români din partea de nord a Bucovinei au aflat
despre eveniment îndeosebi de la prieteni, colegi sau rude – 22,3%, din
internet – 22,1%, din mass-media locală – 17,6%. Etnicii ucraineni din partea de
sud a Bucovinei au fost informați de presa locală – 25,1%, prieteni, colegi sau
rude – 16%. 7,7% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei au aflat
despre eveniment din Internet. Informații cu privire la evenimente au primit din
partea administrației publice locale 3,2% dintre etnicii români din partea de nord
a Bucovinei și 1,9% dintre etnicii ucraineni din partea de sud a Bucovinei.
Tabelul 49. De unde aţi obţinut informaţii despre blocarea punctului
internațional de trecere a frontierei „Porubne – Siret” in iarna lui 2016?
Presa locală 17,6% 25,1%
Internet 22,1% 7,7%
Autorităţi locale 3,2% 1,9%
Prieteni/colegi/rude 22,3% 16,0%
Prieteni/colegi/rude care au participat 4,7% 1,9%
la evenimente
Am participat la evenimente 1,2% 0,3%
Altele 0,0% 0,0%
Aprecierea perspectivelor dezvoltării statului

Anticipând schimbările geopolitice din regiune și având în vedere
perspectivele Ucrainei, 44,2% dintre etnicii români din partea de nord a
Bucovinei consideră că viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană, 27,5% cred
că Ucraina nu va intra în nicio alianță. 5% consideră că Ucraina va deveni parte a
unei uniunii care va include și Rusia. Încă 6,2% sunt înclinați să creadă că Ucraina
se va diviza în câteva state separate.
În cazul etnicilor ucraineni din sudul Bucovinei, viitorul Ucrainei în Uniunea
Europeană este preconizat de 58,4%. 15,2% cred că Ucraina nu va face parte din
nicio uniune. În opinia a 9,6%, este probabil ca Ucraina să devină parte a unei
uniunii care va include și Rusia. 1,4% consideră că Ucraina se va diviza în câteva
state separate.
Tabelul 50. Sunt mai multe posibilităţi în ce priveşte dezvoltarea Ucrainei în
viitor. Pe care opţiune o preferaţi?
1 2 3
Ucraina va deveni parte a Uniunii 44,2% 58,4%
Europene
41
1 2 3
Ucraina va face parte dintr-o uniune 5,0% 9,6%
care va include şi Rusia
Ucraina nu va face parte din nici o 27,5% 15,2%
uniune
Ucraina se va diviza în mai multe state 6,2% 1,4%
Alta 0,5% 1,7%
În viitorul Ucrainei ca stat independent cred sau mai degrabă cred 76,1%
ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Nu cred sau mai degrabă nu cred –
În viitorul României ca stat independent cred sau mai degrabă cred 76,4%
ucraineni din partea de sud a Bucovinei. Nu cred sau mai degrabă nu cred – 6,4%
Tabelul 51. Viitorul Ucrainei și României
Cred în viitorul Ucrainei ca stat Cred în viitorul României ca stat
independent independent
Partea de nord a Partea de sud a Partea de nord Partea de sud a
Bucovinei Bucovinei a Bucovinei Bucovinei
(Ucraina) (România) (Ucraina) (România)
Sunt de acord 48,6% 62,3% 53,3% 65,6%
Mai degrabă sunt de 27,5% 15,2% 23,1% 14,3%
acord
Mai degrabă nu sunt 10,4% 14,0% 5,2% 14,6%
de acord
Nu sunt de acord 2,2% 6,9% 1,2% 4,1%
Raspunsul e 11,2% 1,7% 17,1% 1,4%
absent / Dificil de
răspuns
42
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Analiza datelor sondajului indică, în general, că în Bucovina ca regiune
istorică se observă o apropiere a etnicilor români și a etnicilor ucraineni de
statele lor de reședință, atât la nivel mental, cât și la nivelul vieții cotidiene. Este
adevărat însă că indicele de susținere și nivelul de încredere acordate statului de
reședință sunt mai mari în rândul etnicilor ucraineni din partea de sud a
Bucovinei, decât în rândul etnicilor români din partea de nord a Bucovinei.
Această situație este, în mare parte, datorată diferențelor în ceea ce privește
standardele sociale și nivelul de trai. De asemenea, este mai ridicat nivelul
autoidentificării românești de ambele părți ale frontierei.
În general, rezultatele cercetării nu demonstrează existența unui nivelul de
tensiune la frontiera ucraineano-română, Bucovina nefiind un potențial focar de
conflict pe harta geopolitică a Europei, ci un exemplu de zonă de contact între
reprezentanții grupurilor studiate (de etnie română și de etnie ucraineană), între
statele originii lor etnice și statele lor de reședință. Absența discriminării și
interrelaționarea bazată pe toleranță oferă posibilitatea satisfacerii nevoilor
esențiale ale vieții tuturor locuitorilor, indiferent de originea lor, de limba în care
vorbesc și de religia pe care o împărtășesc. În ciuda progresului înregistrat, se
cuvine a remarca existența unei anumite părți a populației care continuă să aibă
nostalgia trecutului istoric, dorind revizuirea granițelor existente în prezent, fără
a manifesta un sentiment de dragoste pentru statul de domiciliu sau afilierea ca
membru la națiunea în cauză. Astfel de opinii semnalează posibilitatea apariției
unei situații conflictuale în regiune, în cazul unei politici de stat dezechilibrate
sau al unei insuficiente atenții din partea statului acordată potențialelor
momente acute, demonstrând în același timp necesitatea studierii în continuare
a aspectelor etno-politice ale relațiilor de interacțiune dintre comunitățile etnice
ale ținutului Bucovina.
O îmbinare complexă de tradiții istorice pozitive, de strânsă cooperare și
de sprijin reciproc între popoarele din Ucraina și din România, cu anumite
stereotipuri istorice și etno-politice în conștiința maselor, care nu au fost
depășite pe deplin, necesită eforturi suplimentare din partea elitelor politice, de
afaceri și intelectuale ale ambelor țări, în vederea conturării unei noi agende de
cooperare bilaterală, a aderării și participării active în cadrul structurilor
europene, punerea în aplicare a unei politice de solidaritate în cazul problemelor
de interes reciproc.
Existența unor potențiale situații conflictuale este în măsură să excludă
cooperarea strânsă și fructuoasă, care va oferi o nouă perspectivă dezvoltării
ambelor comunități studiate, precum și statelor de reședință și de origine etnică.
Acest lucru este posibil, inclusiv prin stimularea activității în sfera afacerilor și
prin implementarea unor proiecte comune. În acest scop, este necesar să fie
creată o zonă de comerț liber în regiune, cu taxe vamale preferențiale pentru
43
locuitorii din zonele de frontieră. Acest demers, împreună cu trecerea
simplificată a frontierei va contribui la creșterea nivelului cifrei de afaceri și a
veniturilor populației locale. Cu toate acestea, este dificil să ne imaginăm această
situație fără deschiderea unor puncte suplimentare de trecere a frontierei
ucraineano-române, deoarece în prezent în regiunea Cernăuți există un singur
punct internațional de trecere a frontierei „Porubne-Siret“. Apariția unor
oportunități suplimentare în ceea ce privește trecerea frontierei dintre state va
revigora în mod semnificativ relațiile dintre națiuni, va crește numărul
persoanelor care vor dori să viziteze o altă parte a Bucovinei, va avea loc o
apropiere mai intensă a culturilor și tradițiilor învecinate la nivelul contactelor
interumane.
Intensificarea activității actualelor euroregiuni, care au fost create prin
participarea regiunilor și județelor de frontieră din Ucraina, România și Moldova
va oferi posibilitatea dezvoltării comunicării între națiuni, precum și a
implementării unor proiecte internaționale comune. Această practică este
frecvent întâlnită în Uniunea Europeană și și-a demonstrat în mod repetat
eficacitatea atât în demersul de depășire a neînțelegerilor din trecut, cât și în
dezvoltarea unei cooperării eficiente. Transformarea euroregiunilor din niște
uniuni birocratice butaforice, lipsite de atribuții concrete și de finanțare în niște
structuri capabile nu numai să ofere un potențial economic regiunii de frontieră,
ci și să consolideze comunitățile locale, ar corespunde în întregime reformei de
bază în prezent în Ucraina – descentralizarea.
Obținerea unei investiții europene semnificative în vederea îmbunătățirii
infrastructurii regionale, a creșterii eficienței energetice, a implementării unor
proiecte ecologice de amploare, a stabilirii unor relații culturale strânse și a
promovării culturii și tradițiilor ambelor națiuni este posibilă prin intermediul
cooperării transfrontaliere și a programelor operaționale comune ale Uniunii
Europene. Este un instrument care face posibilă desfășurarea unor proiecte
necesare regiunii, aplicabile doar în colaborare cu partenerii din țara vecină, de
aceea dorința de a dezvolta în mod eficient propria regiune este realizabilă
numai în condițiile unei strânse comunicări și în cazul unui parteneriat de
încredere între instuțiile ucrainene și române. Trebuie, de asemenea, remarcat
faptul că într-un astfel de parteneriat au o mare importanță nu numai instituțiile
guvernamentale, ci și cele nonguvernamentale (ONG-uri, instituții de
învățământ, etc.). Prin urmare, creșterea numărului de proiecte internaționale
comune va face posibilă nu numai atragerea unor mari investiții europene, ci și
formarea unei temelii solide a unui parteneriat pe termen lung, reciproc
avantajos, inițiat pe principii de egalitate între țări și popoare vecine.
Stabilirea unui proces de comunicare și a unei viziuni comune asupra
dezvoltării regiunii de către elitele locale, politicieni și autorități creează
perspectiva unei cooperări pe termen lung în toate sferele. De aceea, deja
44
tradiționalele ședințe comune ale consiliilor locale, schimbul de experiență între
funcționari și deputați vor contribui la creșterea productivității relațiilor
bilaterale.
Organizarea și desfășurarea diverselor manifestări internaționale, a
mobilităților studenților și, în general, a tinerilor, a festivalurilor culturale,
conferințelor științifice etc. vor contribui la dezvoltarea comunicării și la
stabilirea unor viitoare căi de cooperare pentru locuitorii Bucovinei. Educarea
unei noi generații de tineri, fundamentată pe ideile bunei vecinătăți, a
respectului și parteneriatului reprezintă garanția succesului pentru Bucovina, în
timp ce prezența unor proiecte comune va garanta responsabilitatea și
înțelegerea.
Particularitățilele procesului de autoidentificare a populației, specificul
judecăților de ordin emoțional și sentimental, tendințele sesizabile în perceperea
realităților politice și socio-culturale, precum și atitudinea față de statul originii
etnice și față de statul de reședință nu au un caracter static, fiind condiționate de
o serie de factori interni și externi. De aceea, problematica evidențiată necesită o
atenție constantă și un studiu profund, realizat de cercetători cu scopul de a
urmări dinamica, de a sesiza anumite schimbări și noile tendințe care se
manifestă în rândul populației, precum și de a elabora concluzii și recomandări
analitice adecvate.
45
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
46
Anexa 3
Anexa 4
47
Anexa 5
Anexa 6
48
Anexa 7
Anexa 8
49
Anexa 9
Anexa 10
50
Anexa 11
Anexa 12
51
Anexa 13
Anexa 14
52
Anexa 15
Anexa 16
53
Anexa 17
Anexa 18
54
Anexa 19
Anexa 20
55
Anexa 21
Anexa 22
56
Anexa 23
Anexa 24
57
Anexa 25
Anexa 26
58
Anexa 27
Anexa 28
59
Anexa 29
Anexa 30
60
Anexa 31
Anexa 32
61
Anexa 33
62
Anexa 34
Anexa 35
63
Anexa 36
64
Anexa 37
65
Anexa 38
Anexa 39
66
Anexa 40
Anexa 41
67
Anexa 42
68
Anexa 43
Anexa 44
69
NOTE
70
NOTE
71
БУКОВИНА ЯК КОНТАКТНА ЗОНА
АНАЛІЗ ІДЕНТИЧНОСТЕЙ, УЯВЛЕНЬ ТА СПРИЙНЯТТЯ В
УКРАЇНСЬКО-РУМУНСЬКОМУ ПРИКОРДОННІ
Інформаційно-аналітичні матеріали
Румунською мовою
Папір офсетний. Формат 60х84/8

Ум. друк. арк. 4,18. Зам. №58. Тираж 50 прим.
Виготівник: Яворський С. Н.
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи ЧЦ №18 від 17.03.2009 р.
58000, м. Чернівці, вул. І. Франка, 20, оф.18, тел. 099 73 22 544
72

Bucovina Zona de Contact Analiza Identit

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bucovina Zona de Contact Analiza Identit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BUCOVINA – ZONĂ DE CONTACT

ANALIZA IDENTITĂȚILOR, IDEILOR ȘI

Bucovina – zonă de contact: analiza identităților, ideilor și percepțiilor în

În cazul utilizării materialelor informațional-analitice, este obligatorie trimiterea

© Bucovina - zona de contact

Capitolul I. Caracterizarea social-demografică a respondenților ……………. 5

Capitolul II. Principalele tendințe și particularități ale autoidentificării … 8

Identitate etnică și națională, locală și regională ……..……………………………… 8

Identificarea cu Europa ................................................................................ 13

Capitolul III. Atitudinea față de statul de reședință și față de statul

Capitolul IV. Atitudinea față de evenimentele social-politice din Ucraina

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………………………. 43

Repartizarea pe vârste a respondenților corespunde structurii de vârstă a

Analiza ocupării forței de muncă în rândul respondenților permite

Diferențele în structura socio-demografică a respondenților (în special în

Tabelul 7. În ce măsură vă simţiţi român/ românсă?

Este de menționat faptul că 85,7% dintre etnicii ucraineni din partea de

Cu toate acestea, 51,3% dintre etnicii români din partea de nord a

Pentru a înțelege conform căror criterii se orientează respondenții în

Comparând rezultatele sondajelor efectuate în rândul etnicilor români din

Tabelul 14. În ce măsură vă simţiţi locuitor al regiunii Bucovina?

Conform datelor sondajului, în opinia etnicilor români din partea de nord a

Pentru stabilirea nivelului autoidentificării europene a fost efectuată o

Utilizarea limbii ucrainene, române sau a ambelor (situație de bilingvism)

Dacă echipele naționale ale Ucrainei și României ar participa la o întrecere

Etnicii români din partea de nord a Bucovinei merg în principal la biserici

În același timp, etnicii români din partea de nord a Bucovinei și 92,3%

Rolul statului de reședință în crearea oportunităților de folosire a limbii

Astfel, etnicii români din partea de nord a Bucovinei apreciază condițiile

Se diferențiază în mod semnificativ evaluarea rolului statului în crearea

Într-o anumită măsură putem constata că ambele țări au realizat progrese

Atitudinea față de statul de reședință și față de statul originii etnice

Doar 19,1% dintre etnicii români din partea de nord a Bucovinei ar fi

Afilierea emoțională față de locul de reședință

Atitudinea față de introducerea dublei cetățenii în Ucraina

Introducerea cetățeniei duble în Ucraina este susținută sau mai degrabă

Nivelul ridicat al susținerii introducerii cetățeniei duble în Ucraina și

În același timp, este demn de remarcat faptul că asumarea unei anumite

Evenimentele din Crimeea

Evenimentele din Estul Ucrainei

Partea de Partea de Partea de Partea de Partea de Partea de

În opinia majorității respondenților, evenimentele din Maidan nu au

Anumite evenimente în spațiul transfrontalier ucraineano-român

Pentru informații despre blocarea drumurilor în vara anului 2014

Aprecierea perspectivelor dezvoltării statului

Папір офсетний. Формат 60х84/8

S-ar putea să vă placă și