Țări partenere în cadrul apelului:

Austria, Belgia, Brazilia**, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca***, Estonia,

Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia
(inclusiv provincia autonomă Bolzano / Bozen***), Letonia, Lituania, Moldova,
Maroc, Norvegia, Polonia, Portugalia (inclusiv Azore), Slovacia, Slovenia,
Africa de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Taiwan, Țările de Jos, Tunisia și Turcia.

45 de organizații de finanțare din 33 de țări se alătură acestui apel și au

rezervat - împreună cu Comisia Europeană* - o sumă totală de peste 40
milioane EUR.

* Vă rugăm să rețineți că cofinanțarea de către Comisia Europeană (și eventual

alți finanțatori) este în așteptarea semnării unui acord de subvenționare cu
Comisia Europeană

** Următoarele state braziliene vor participa la apel, cu sprijinul CONFAP:

Amazonas, Bahia, Ceará, Espírito Santo, Goiás, Mato Grosso do Sul,
Maranhão, Paraíba, Paraná, Rio de Janeiro, Rio Grande do Sul, Rondônia,
Santa Catarina. În plus, la nivel federal, CNPq va participa la apel.

*** Participarea este în așteptarea aprobării oficiale

Echipele de cercetare vor fi invitate să formeze consorții transnaționale de

cercetare cu parteneri eligibili din minimum 3 țări participante la apel (inclusiv
minimum două din statele membre ale UE sau țările asociate UE).

Propunerile vor fi scrise exclusiv în limba engleză.

Vă rugăm să rețineți că fiecare partener de cercetare dintr-un proiect trebuie să

respecte criteriile de eligibilitate și regulile organizației sale de finanțare.

Pachetul de informații pentru Concursul proiectelor multilaterale Biodiversa+

(2021-2022) „Susținerea biodiversității și a protecției ecosistemelor pe uscat și
pe mare”

Proiecte multilaterale – proiecte în consorțiul în care participă pe de o parte o

organizație de drept public din domeniile cercetării și inovării din Republica
Moldova și pe de altă parte una sau mai multe organizații de peste hotare în
vederea implementării unui proiect comun.

Proiectele vor fi orientate spre integrarea rezultatelor științifice și inovaționale

din Republica Moldova în Spațiul European de Cercetare, precum și integrarea
în rețelele de infrastructură regională și internațională.
Acest apel este o oportunitate de a avansa cunoștințele și de a informa mai
eficient și mai integrator gestionarea biodiversității prin îmbunătățirea bazelor
științifice ale biodiversității și protecția ecosistemului. Acesta își propune să
sprijine proiecte de cercetare transnaționale (durata de 3 ani) concentrându-se
asupra măsurilor privind ariile protejate (inclusiv cele protejate la nivel
național) zone), măsuri integrate de conservare bazate pe zone care conciliază
conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității și a serviciilor ecosistemice
(inclusiv peisaje și peisaje marine utilizate pentru a produce alimente și fibre),
precum și măsuri care contribuie în mod eficient protejând speciile în
sălbăticie.
Apelul acoperă toate mediile, adică terestre, de apă dulce și marine. De
asemenea, acoperă cercetarea privind conservarea biodiversității în regiunile
ultraperiferice (RUP) și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) ale UE.
Sunt încurajate proiectele care combină aspecte din mai multe teme. Acest
apel este axat pe protecția biodiversității în natură. Aceasta nu include, de
exemplu, eforturile pentru restaurarea habitatelor și speciilor sau conservarea
ex-situ.

1. Apelul acoperă una sau mai multe din următoarele teme:

1) Cunoștințe pentru identificarea zonelor prioritare de conservare, stabilirea

rețelelor ecologice eficiente și rezistente, îmbunătățirea protecției pe specii și
păstrarea diversității genetice;
Această temă poate include următoarele cunoștințe necesare (listă
neexclusivă):
a) Cercetări pentru sprijinirea planificării sistematice pentru identificarea /
desemnarea / implementarea ariilor protejate suplimentare și a măsurilor de
conservare integrate bazate pe zone, pentru a proteja sistemele terestre, de
apă dulce și marine, luând în considerare compromisurile în utilizarea
multifuncțională a peisajului terestru și marin, precum și a condițiilor locale.
Aceasta ar putea include, printre alte subiecte, cercetări pentru a cuantifica
mai bine serviciile ecosistemice și a determina contribuția acestora în sprijinul
proiectării rețelelor ecologice care să ofere rezultate ale biodiversității;
b) Cercetări pentru a maximiza potențialul de biodiversitate al habitatelor
terestre, de apă dulce și marine în afara ariilor protejate și pentru a sprijini o
tranziție incluzivă în natură, pentru a asigura o rețea ecologică eficientă care
să asigure rezultatele conservării;
c) O mai bună înțelegere a modului în care utilizarea resurselor terestre, de
apă și de la fundul mării poate schimba ecosistemele terestre, de apă dulce și
marine și implicațiile pentru ariile și speciile protejate;
d) Cercetări pentru a face rețelele ecologice viabile într-un climat în
schimbare și peisaje terestre și marine de viitor în diferite contexte ecologice,
sociale și economice;
e) Cercetări pentru a înțelege și a promova rolul complementar al zonelor
cheie de biodiversitate și protejarea acestora prin alte mecanisme (de
exemplu, rezervele Biosferei UNESCO, siturile Ramsar, ariile private protejate,
OECM-urile, zonele indigene și comunitare conservate; coridoarele albastre;
spațiile verzi urbane) în planificarea conservăriiși management, precum și
legătura acestora cu sistemele de protecție existente, cum ar fi rețeaua Natura
2000 (pentru țările UE) / Rețeaua Emerald (pentru țările din afara UE);
f) O mai bună înțelegere a aspectelor legate de conectivitatea ecologică -
inclusiv, printre altele: cuantificarea importanței conectivității eficiente a
habitatului (permițând mișcările speciilor și prevenind eroziunea genetică);o
mai bună înțelegere a relației dintre conectivitatea structurală și funcțională și
a dimensiunilor temporale;modul de implementare a conectivității într-un
context multi-jurisdicțional;și evaluarea fezabilității implementării coridoarelor
ecologice (continue și trepte), precum și a eficacității acestora;
g) Cercetări privind nivelul de protecție, eficacitatea managementului și
conectivitatea necesare pentru a obține rezultate pozitive ale biodiversității;
h) Cercetări pentru a sprijini identificarea legală, înregistrarea și protecția
coridoarelor ecologice în contextul european;
i) Identificarea celor mai eficiente modele (inclusiv instrumente financiare și
administrative adecvate) de stabilire și implementare a ariilor protejate în
contextul european;
j) Cercetări care să susțină abordări de stabilire a priorităților care ar păstra
nu numai numărul de specii și serviciile ecosistemice (inclusiv potențialul de
sechestrare a carbonului, potențialul de polenizare, reîncărcarea apei
subterane etc.), ci și componentele evolutive și funcționale ale biodiversității;
k) Cunoștințe mai bune pentru protejarea diversității speciilor, genetice și
ecosistemice, luând în considerare diferitele cauze, provocări și consecințe ale
diferitelor strategii de protecție și etică și recunoașterea faptului că unii taxoni
și grupuri ecologice / funcționale, medii (de exemplu, apă dulce și marină) și
dimensiunile biodiversității (de exemplu,, diversitatea genetică și funcțională,
împreună cu procesele evolutive) trebuie încă să fie contabilizate mai bine în
abordările de conservare.
2) Beneficii și costuri multiple ale biodiversității și protecției ecosistemelor:
sinergii și compromisuri;
Această temă poate include următoarele cunoștințe necesare (listă
neexclusivă):
a) Analiza contribuției pe care o pot aduce ariile protejate existente și
rețelele ecologice ca soluții bazate pe natură la provocările globale, securitatea
alimentară și a apei și sănătatea și bunăstarea umană;evaluarea beneficiilor lor
socio-ecologice pe termen lung;
b) O mai bună înțelegere a potențialului de stocare și sechestrare a
carbonului a pădurilor rămase primare și vechi, precum și a altor ecosisteme
bogate în carbon, cum ar fi pajiști, zone umede, mlaștini sărate și pajiști de
iarbă marină, precum și dependența de diferite practici de gestionare (inclusiv
creșterea animalelor);
c) Dezvoltarea de modele și scenarii pentru a evalua viitoarele nevoi de
conservare și managementul adaptiv în fața schimbărilor globale, inclusiv
evaluarea refugiaților climatici (de asemenea, Tema 1);
d) Cunoștințe și experiențe din gestionarea integrată a ariilor protejate
pentru a sprijini o mai bună implementare a abordărilor peisagistice și a
peisajului marin, cum ar fi conceptul de rezervație a biosferei, pentru
reconcilierea nevoilor de conservare cu agricultura, silvicultura, urbanizarea,
pescuitul, construirea infrastructurii, turismul și alte utilizări concurente ale
terenurilor și mării (de asemenea, Tema 1);
e) Evaluarea beneficiilor și costurilor din diferite strategii de conservare,
cum ar fi colonizarea asistată, împărțirea terenurilor față de economisirea
terenurilor și reimblanirea sau nu-împădurirea, precum și în contextul altor
strategii (planuri spațiale, planuri de dezvoltare economică etc.);cercetări
despre locul și modul în care astfel de abordări contribuie la rezultatele
conservării într-un context de schimbare globală (inclusiv studii de scenariu);
f) Cercetări cu privire la posibilele efecte negative ale coridoarelor (de
exemplu, activități crescute ale prădătorilor, mișcarea speciilor și bolilor
străine invazive, modificări ale micro-habitatelor ...) și asupra conflictelor om-
faună sălbatică;
g) Studii de evaluare economică pentru a evalua contribuția ariilor protejate
și conservate la economiile locale și regionale și la populația indigenă;
h) Cercetări pentru a sprijini instrumentele și abordările de atenuare a
compromisurilor și trecerea la situații de câștig-câștig;modul de asigurare a
unei distribuții egale a costurilor și beneficiilor (capitaluri distributive);
i) Evaluarea compromisurilor în cadrul și între diferite rezultate sociale și
ecologice, pe scări spațiale și temporale și grupuri sociale;
j) Analiza sinergiilor și a compromisurilor în atingerea obiectivelor globale
de biodiversitate, inclusiv dar fără a se limita la extinderea ariilor protejate;
k) Dezvoltarea și testarea unui set mai larg de indicatori economici și social-
economici pentru a crea stimulente suplimentare pentru protecția
biodiversității și a ecosistemelor.

3)Management eficient și guvernanță echitabilă pentru a oferi rezultate

îndrăznețe de conservare.
Această temă poate include următoarele cunoștință necesare (listă
neexclusivă):
a) Analiza comparativă a abordărilor actuale de guvernanță și gestionare a
ariilor protejate pentru a determina ce oferă o conservare eficientă pe uscat și
pe mare (de exemplu, niveluri de protecție, guvernanță, contexte instituționale,
culturale și socioeconomice);cum să depășească provocările de
implementare;
b) Cercetări privind diferite motive pentru protecție (inclusiv pentru diferite
sectoare) și influența constelațiilor de putere asupra acestora;rolul
mecanismelor de stimulare și de sancționare;care sunt condițiile favorabile
care pot asigura rezultate de conservare pe termen lung;
c) Baza de cunoștințe consolidată pentru abordări bazate pe drepturi în
biodiversitate și protecția ecosistemelor, reflectând, de asemenea, pluralitatea
viziunilor lumii, a sistemelor de cunoaștere, a diferitelor nevoi și a valorilor și a
asigura echitatea în toate dimensiunile sale (inclusiv recunoașterea diferiților
actori și a valorilor acestora, distribuția costurilor șibeneficii și drepturi
procedurale);
d) Cum să se integreze problemele de dezvoltare, inclusiv problemele legate
de drepturile omului și garanțiile sociale, în schemele de protecție a
biodiversității;
e) Identificarea rolului și eficacității tipurilor existente de arii protejate,
OECM-urilor și a altor măsuri specifice de conservare (de exemplu, pentru
diversitatea genetică, specii individuale sau funcție ecologică) în atingerea
unor obiective de conservare îndrăznețe;
f) Cum să se asigure o gestionare durabilă a peisajelor și peisajelor marine
și, prin urmare, rezultatele conservării pe termen lung în zonele din afara ariilor
protejate desemnate.Aceasta include, printre altele, compararea metodelor de
gestionare a naturii incluzive în păduri, pajiști și terenuri de cultură și
evaluarea eficacității acestora, având în vedere biodiversitatea și protecția
ecosistemelor;
g) Evaluarea, îmbunătățirea și monitorizarea eficacității ariilor protejate în
raport cu indicatorii standard identificați;
h) Optimizarea planificării spațiale în ecosistemele marine pentru a stabili
AMP-uri fără prelevare pentru conservarea biodiversității și producția sporită
de pescuit;
i) Cum să crească participarea tuturor părților interesate relevante (inclusiv
popoarele indigene, grupurile vulnerabile și minoritare) la elaborarea și
implementarea planurilor eficiente de gestionare a conservării;modul de
maximizare a acceptării și depășirea opoziției societale;
j) Cum să scadă presiunea asupra ariilor protejate și conservate din
infrastructură, activități industriale și agricole;
k) Cadruri conceptuale pentru abordarea conflictelor socio-ecologice care
apar în ariile protejate (inclusiv conflictele om-faună sălbatică);
l) Cum să se asigure o abordare pe scară largă a spectrului de protecție a
biodiversității (de exemplu, prin abordări bazate pe specii; arii protejate,
management bazat pe ecosisteme, OECM și instrumente de conservare
netradiționale);
m) Investigarea modalităților actuale și potențiale pentru finanțare durabilă și
alte stimulente pentru arii protejate eficiente și OECM;ce funcționează bine și
în ce condiții;
n) Cum să se asigure integritatea ecologică a ultimelor ecosisteme care
rămân foarte intacte, în Europa și la nivel global;
o) Implicațiile asupra conservării degradării, reducerii dimensiunii și
degazetării ariilor protejate (PADDD);
p) Analize legislative pentru a ghida recunoașterea ariilor protejate privat și a
OECM-urilor pe terenuri private.

Documentul original al apelului, care conține descrierea detaliată a ariilor

tematice, poate fi consultat AICI

2. Suma orientativă a apelului este 200 000 mii Euro (~4,0 mil. lei ), care va fi
divizată între organizațiile din Republica Moldova în dependență de numărul
proiecte câștigate.
Suma orientativă a finanțării unui proiect va fi între 60 – 100 mii Euro.
Durata de implementare a proiectului este de 36 luni.

3. Condițiile de participare la concurs

3.1 Beneficiarii finanțării proiectelor multilaterale din bugetul de stat sunt
organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării.
3.2 Nu sunt eligibile pentru depunere propunerile de proiecte în care unele
activități au fost deja finanțate sau sunt în curs de finanțare din alte surse;
3.3 Condiții înaintate față de organizații :
a) organizația să dispună de dreptul de a desfășura activitate de cercetare și
inovare în baza actului de constituire/statutului;
b) organizația să nu fie declarată conform legii în stare de insolvabilitate sau
conturile sale bancare să nu fie blocate, conform unei hotărâri judecătorești
irevocabile;
c) organizația să nu fi încălcat prevederile altui contract de finanțare a
proiectelor din domeniile cercetării și inovării încheiat anterior.
3.4 Categoriile de cheltuieli eligibile reflectate în bugetul propunerii de
proiect multilateral
a) remunerarea personalului care face parte din echipa de cercetare, cu
respectarea limitelor prevăzute de legislația în sectorul bugetar și cadrul
normativ aferent – până la 70%, inclusiv impozitele achitate de angajator;
notă: cercetătorii științifici ce vor fi angajați cu remunerare din bugetul de
stat, vor ține cont să nu depășească norma de muncă de 1,5 salarii în
proiectele finanțate de Agenție.
b) procurarea materiei prime, materialelor consumabile, inclusiv reactive,
animale, inventar de laborator necesare pentru efectuarea experiențelor în
scopul realizării proiectului – până la 50%;
c) organizarea de evenimente științifice (conferințe, seminare, simpozioane,
ateliere etc.) pe durata desfășurării proiectului - până la 10%;
d) deplasări în interes de serviciu peste hotare și în țară conform actelor
normative – până la 20%;
e) publicarea articolelor științifice, inclusiv cotizația de publicare - până la
15%;
f) servicii conexe proiectului (lucrări experimentale și de producere) - până
la 50%;
g) procurarea utilajelor de laborator - până la 25%.
Cofinanțarea este considerată eligibilă pentru tipurile de cheltuieli indicate în
p. 3.4 lit. a) - g), fără procentaj anumit, în dependență de necesitățile
propunerii de proiect, dar nu este obligatorie.
3.5. Categoriile de cheltuieli neeligibile sunt cheltuielile pentru menținerea și
dezvoltarea infrastructurii publice din domeniile cercetării și inovării utilizate
în cadrul proiectului (cheltuieli de regie, locațiune, reparație, servicii de
telefonie mobilă, servicii informaționale, pază etc) și cheltuielile de salarizare a
personalului administrativ, financiar-contabil și tehnic;
3.6. Cheltuielile sunt eligibile după semnarea contractului și înregistrarea
acestuia de Autoritatea Contractantă.
3.7. La verificarea primară propunerile de proiecte vor fi verificate în vederea
îndeplinirii criteriilor de eligibilitate conform p. 1, 2, 3 și 4 din pachetul de
informații.
3.8. Volumul mijloacelor financiare se determină de conducătorul proiectului,
conducătorul și contabilul (economistul) organizației ce depune propunerea de
proiect, care sunt responsabili de corectitudinea calculelor la estimarea
costului proiectului.
3.9. Se va exclude orice tip de modificare sau de îmbunătățire a
propunerii în sine după depunerea dosarului la concurs. Dosarele
(propunerile de proiect) care nu vor respecta condițiile concursului vor fi
declarate neeligibile.

4. Lista actelor din propunerea de proiect

4.1 Formularul propunerii de proiect (se completează online de partenerul
leader).
4.2 Devizul de cheltuieli;
4.3 Declarația pentru potențiali contractori.

5. Modalitatea și termenul de prezentare a propunerii de proiect și

documentelor suplimentare:
Organizațiile din domeniile cercetării și inovării din Republica Moldova și alte
state vor lucra în comun la propunerea de proiect. Depunerea propunerii de
proiect va fi realizată în 2 etape.
Etapa nr.1:
Formularul-tip a propunerii de proiect se completează și se depune on-line de
Coordonatorul propunerii de proiect pe pagina
https://www.biodiversa.org/1772 . Pînă la depunerea propunerii de proiect
Coordonatorul crează acces partnererilor pentru introducerea informațiilor
necesare în platforma on-line.
Termenul limită pentru depunerea pre-propunerii este:
* Marți, 30 noiembrie 2021, ora 15:00 CET (ora locală la Bruxelles).

Etapa nr.2:
Coordonatorii consorțiilor, care vor fi informați despre parcurgerea cu succes
a etapei nr.1, vor prezenta o propunere completă în numele consorțiului.
* Termenul limită pentru depunerea propunerii complete: Joi, 14 aprilie
2022, ora 15:00 CET (ora locală la Bruxelles).

Până la expirarea termenului limită de 30 noiembrie 2021, ora Moldovei: 16.00,

organizațiile din domeniile cercetării și inovării din Republica Moldova vor
prezenta documentele din p. 4.1, 4.2. și p.4.3 cu referire la activitățile echipei
din Moldova, semnate, electronic la e-mailul: proiecte.itt@ancd.gov.md și pe
suport de hârtie într-un exemplar la sediul ANCD (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt
180), etajul 10, boxa ANCD.
Propunerile de proiecte depuse după termenul limită stabilit nu se examinează.
Agenția va acorda asistență și consultanță privind exigențele tehnice de
completare a formularelor-tip și va răspunde la orice solicitare de clarificări în
cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării de către participant,
însă nu mai târziu decât cu 5 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru
depunerea propunerilor de proiect. În procesul de acordare a asistenței și
consultanței, Agenția nu se va implica în elemente de conținut de natură să
afecteze corectitudinea concursului.

6. Criteriile de expertiză a propunerilor de proiect sunt:

Propunerile de cercetare vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:

- La etapa nr.1 (etapa de pre-propunere): Corespunderea scopului

apelului, noutatea cercetării și impactul preconizat asupra societății / politicii;

- La etapa nr.2 (etapa de propunere completă): excelența științifică,

calitatea și eficiența implementării și impactul preconizat asupra societății /
politicii (inclusiv abordarea implicării părților interesate).

7. Modul de evaluare a propunerilor de proiect:

Expertiza propunerilor de proiecte se realizează prin: expertiza individuală de
către experți selectați de Secretariatul JPI BiodivERsA.

După evaluarea propunerii de proiect la etapa nr.1, Coordonatorii de proiecte

vor fi informați prin poșta electronică de către secretariat JPI Biodiversa
despre rezultatele etapei nr.1 și vor fi invitați să depună propunerea completă
a proiectului.
Câștigătorilor concursului le va fi expediată invitația de negociere și semnare a
contractului de finanțare.

8. Documentele instructive (partea tehnică și partea financiară).

8.1. Anunțul complet și documentele de referință ale apelului Site-ul
BiodivERsA.
8.2. HG 382/2019 cu privire la Metodologia de finanțare a proiectelor din
domeniile cercetării și inovării.
8.3. BiodivERsA Manual de implicare a părților interesate (pentru mai multe
informații despre implicarea părților interesate în proiectele finanțate)
8.4. Ghid de politici BiodivERsA (pentru mai multe informații despre relevanța
politicilor propunerilor de cercetare).
8.5. Set de instrumente BiodivERsA Citizen Science
8.6. Instrument de căutare a partenerilor poate fi accesat AICI