Metode active.

A educa pentru a şti, a face, a fi şi a deveni – metoda pălăriilor gânditoare –

schiță
Prof.înv. primar Tălmaciu Claudia
C.N.I. Matei Basarab, Rm. Vâlcea

Clasa a IVa
Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul: O călătorie spre țările calde de Adina Popescu
Competențe specifice: Formularea unor enunțuri proprii în situații concrete de comunicare
                                      Transmiterea unor informații printr-o suită de enunțuri înlănțuite logic
După citirea textului din manual, împarțirea lui în fragmente, citirea pe roluri, realizarea Hărții
textului, pentru a înțelege mai bine mesajul textului am folosit metoda Pălăriile gânditoare.
Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților care
se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt șase pălării gânditoare, fiecare având
câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Elevii vor fi împărțiți în grupe, în funcție de
numărul de copii din clasă. Membrii grupului își aleg pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum
consideră mai bine. Metoda se poate aplica în desfășurarea lecției clasice, combinând cu metode tradiționale
sau cu alte metode moderne.
Pălăria galbenă simbolizează optimistul, cea roşie intuitivul, cea neagră negativistul, cea albă – cel
care gândeşte obiectiv, cea verde – creativul, iar cea albastră – dirijorul.
PĂLĂRIA GALBENĂ oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației, culoarea
galbenă simbolizând lumina soarelui, strălucirea optimismul. Sub pălăria galbenă gândirea este optimistă,
constructivă bazată pe un fundament logic.
PĂLĂRIA ROŞIE dă frâu liber imaginației şi sentimentelor şi oferă o perspectivă emoțională
asupra evenimentelor.
PĂLĂRIA NEAGRĂ exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata. Ea oferă o perspectivă
întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție. Sub pălăria neagră elevul privește din perspectiva
gândirii negative, pesimiste.
PĂLĂRIA ALBĂ oferă o privire obiectivă asupra informațiilor, este neutră și concentrată pe fapte
obiective și imagini clare. Ea stă întotdeauna sub semnul gândirii obiective.
PĂLĂRIA VERDE exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă, verdele simbolizează iarba
verde, vegetația abundentă și fertilitatea. Sub pălăria verde elevul are idei noi, inovatoare.
PĂLĂRIA ALBASTRĂ exprimă controlul procesului de gândire, albastrul fiind culoarea cerului
care este deasupra tuturor, atotvăzător și atotcunoscător. Pălăria albastră supraveghează și dirijează bunul
mers al activității fiind preocupat de a controla, de a organiza.
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare
pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce
culoarea fiecăreia.
Metoda pălăriilor gânditoare constă în împărțirea celor 6 pălării gânditoare elevilor cărora li se
supune atenției și cazul supus discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată
individual și atunci elevul respectiv își îndeplinește rolul sau mai mulți elevi pot răspunde sub aceeași
pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea
celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași culoare fiind conștienți de faptul că
întotdeauna:
_ pălăria albastră – clarifică;
_ pălăria albă – informează;
_ pălăria verde genereză idei noi;
_ pălăria galbenă aduce beneficii, este creativă;
_ pălăria neagră identifică greșelile;
_ pălăria roșie spune ceea ce simte.
 Cum funcționeză această metodă:
– Pălăria albastră definește problema;
– Pălăria albă oferă informații și materiale disponibile în legătură cu problema discutată;
– Pălăria verde vizează soluțiile posibile;
– Pălăria galbenă are în vedere posibilitățile reale de realizare a soluțiilor propuse;
– Pălăria roșie stimulează participanții să răspundă la întrebări: Ce simți în legătură cu soluțiile propuse?
– Pălăria albastră alege în final soluția corectă și trece mai departe.
Indicații pentru cei care poartă pălăriile sau potențiale întrebări:
– Pălăria albă folosește întrebări: Ce informații avem despre Trăncănilă? Dar despre rândunele?
Ce informații lipsesc sau nu le cunoaștem?
Cum putem obține aceste informații?
Povestind întâmplări văzute sau auzite despre viața păsărilor.
– Pălăria roșie: Punând pălăria roșie uite cum văd eu lucrurile…Trăncănilă s-a săturat să stea închis în colivie
și a dorit să cunoască lumea de afară, fără a cunoaste ce înseamnă aceasta(traiul în libertate)
Sentimentul meu este că….
Nu-mi place felul cum s-a procedat…
Intuiția mea imi spune că…
– Pălăria neagră adresează întrebări cum ar fi: Care sunt erorile?
Este bines ă facem totul de capul nostrum, fără a întreba pe
părinți?
La ce riscuri ne expunem dacă am fi în situația lui
Trăncănilă?
– Pălăria galbenă vine și ea cu întrebări: Care sunt beneficiile unei vieți în libertate?
Pe ce se bazează aceste idei?
Ne vom putea noi descurca singuri în lumea largă?
– Pălăria verde pune întrebări cum ar fi:  Cum putem rezolva problema și altfel?
Putem să vizităm lumea și altfel?
Se poate găsi și altă explicație?
– Pălăria albastră vine cu întrebări: Putem să rezumăm punctele de vedere?
Care sunt ideile principale pe baza cazului discutat?
Ce am învățat din acestă întâmplare?
Avantajele metodei pălăriilor gânditoare:
– Stimulează creativitatea elevilor, gândirea colectivă și individual;
– Dezvoltarea capacității sociale a participanților de intercomunicare și toleranța reciprocă, de respect pentru
opinia celuilalt;
– Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
– Dezvoltarea competențelor inteligenței logice, lingvistice și interpersonal;
– Poate fi folosită la diferite discipline;
– Determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii;
– Încurajează gândirea constructivă, complexă și completă
Dezavantajele metodei:
– Există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută ca o simplă activitate recreativă.
– Apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul ulterior de a mai purta și altă
pălărie
– Pot apărea conflicte între elevi.