Tema: Arsurile

Arsuri se numesc leziuni provocate de energia termică, chimică sau actinică .

CLASIFICARE

În dependeță de cauză : - termice - chimice - prin iradiere

În dependență de profunzimea leziunii , după Kreibih se impart în 5 grade:

 Gradul I – se manifestă prin eritem și edem, leziunea exclusiv a epidermului

 Gradul II – se caract. prin leziune mai profundă a pielii, dar cu păstrarea str. papilar.
Se constată apariția flictenelor din epidermal detașat, umplute cu lichid seros.
 Gradul III- se caract. prin necroza apicală a str. papilar
 Gradul IV- necroza totală a str. papilar
 Gradul V- necroza țesuturilor mai profunde și carbonizarea dermului sau chiar a
organului

Clasificarea în 4 grade:

 Gr. I – se caract. prin eritem și edem al dermului

 Gr. II- prin formarea bulelor de lichid transparent de culoare gălbuie
 Gr. III A- răspândirea necrozei pe tot sau aproape pe tot epidermul
 Gr. III B- necroza cuprinde toate str. dermului
 Gr. IV- necrotizarea și a ț-lor mai profunde

Clasificarea în 3 grade:

- Gr.I- eritem și edem

- Gr.II- formarea flictenelor din epidermal detașat de către exudat
- Gr. III necroza dermului cu distrugerea str. germinativ bazal(str. malpighian)

Arsurile termice sunt provocate de aburi, apă clocotită, flacără, obiecte

incandescente.

TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Pentru Gr. I și II e caract. inflamația seroasă.

Pentru Gr. III și IV e caract. necroza.

Temperatura înaltă provoacă hiperemie (Gr. I), după aceasta se form. exudat seros, care
acumulându-se , decelează epidermal sub formă de flictene; se observă degenerarea
celulelor str. germinativ bazal și epidermului și hemoragie în el (Gr. II).

În arsurile de Gr. III se constată formarea necrozei de coagulare cu dezv. gangrenei

uscate a ț-lor, lezarea vaselor cu apariția trombozeor.
 BOALA ARȘILOR / COMBUSTIONALĂ

-este o totalitate de reacţii generale ale organismului şi dereglarea funcţiei organelor

interne ca răspuns la trauma termică.

Boala arşilor se dezvoltă în cazul când:

 suprafaţa afectată este mai mult de 15-25% de arsuri superficiale;

 sau mai mult de 10% de arsuri profunde;
 sau în cazul arsurilor căilor respiratorii indiferent de arsurile externe.

Indexurile de prognozare al evoluţiei bolii arşilor:

Regula „sutei” – vârsta pacientului + suprafaţa arsurii %:

 < 60 evoluţie favorabilă;

 61-80 – relativ favorabilă;
 80-100 – îndoielnică;
 mai mult de 101 – nefavorabilă.
Indexul lui Frank:

1% de arsură superficială = 1 unitate; 1% de arsură profundă = 3 unităţi. Σ unit.= Indexul Frank.

 < 30 – prognoza favorabilă;

 30 – 60 – relative favorabilă;
 61 – 90 – îndoielnică;
 Mai mult de 90 – nefavorabil.

Perioadele bolii combustionale:

I - perioada şocului combustional: Până la 3 zile
-
Pacient excitat, dar foarte repede devine inhibat şi adinamic
-
Progresiv se micşorează TA, se accelerează pulsul, se micşorează temperatura.
-În cazurile grave se dereglează respiraţia, se dezvoltă hipoxia organelor şi a
ţesuturilor, se stabileşte acidoza, hemoconcentraţie, micro- şi macrohematurie,
oligurie. 
- durere intensă
- plasmoragie;
- dereglarea funcţiei rinichilor.
Deosebim trei grade al şocului combustiona în raport cu dereglările sus enumerate:
 Şoc de gr.I se instalează la arsuri de 15-20% din suprafaţa corpului;
 Şoc gr.II în 20-60% din suprafaţa corpului;
 Şoc gr.III în cazul când suprafața este mai mare de 60%.
II – perioada toxemiei combustionale- 2 săptămâni
- Reabsorbția produselor de dezintegrare tisulară , a toxinelor din focarul arsurii, în
sânge avem un nr. mare de toxine.
- În dezv. ei joacă un rol hipoproteinemia, hipocloremia, modif. Metaabolice.
III – perioada de septicotoxemie combustională- 2 - 3 săptămîni

determinată de:

- Hipoproteinemia declanşată;
- Inhibarea-epuizarea activităţii sistemului imun;
- Alipirea infecţiei şi dereglările provocate de procesul inflamator infecţios; crește
temp. corpului, apar frisoane, crește leucocitoza și neutrofilia, se dezv. anemia.
- Absorbţia toxinelor bacteriene.
IV – perioada de reconvaliscenţă. 3 săpt- 2 luni
TRANSFORMĂRILE LOCALE

Sub acțiunea agentului traumatic apare hiperemia, ce duce la o exudație inflamatorie

tisulară, apare edemul. O parte din țesuturi mor în urma temp. înalte sau în urma
dereglării circuitului sangvin.

În arsurile de Gr.I dereglarea circ. sangvine și inflam. Exudativă foarte curând încetează ,
edemul diminuează , durerile dispar și procesul se termină.

Dacă la arsurile de Gr. II nu se asociază infecția, atunci toate manif. bolii treptat se sting,
exudatul se resoarbe, suprafața arsurii se epitelizează și peste 14-16 zile are loc
însănătoșirea.

În arsurile infectate de Gr. II se formează granulații , care treptat se epitelizează.

Vindecarea se prelungește cu câteva săptămâni.

În arsurile de Gr.III se necrotizează toate straturile pielii, uneori și ale țesuturilor mai
profunde. Aceste țesuturi se vindecă per secundam intenționem.

TRATAMENTUL ARSURILOR

Constă din :

 acordarea primului ajutor : (se taie sau se scoate îmbrăcămintea de pe suprafața

arsă ); profilaxia șocului (în caz de dureri insuportabile se introduce subcutanat și
i/v 2 ml de morfină de 1% sau omnopon) ; profilaxia infectării suprafeței de
arsură (prin aplicarea pansamentelor aseptice) ; transportarea victimei într-o
instituție medicală.
- lupta cu complicațiile (șocul) : ( se introduce ser antitetanic, analgezice)
- prelucrarea primară a suprafețelor arse cu meșe sterile îmbibate cu eter sau sol.
de amoniac de 0,5 %; epidermul desprins și corpii străini se înlătură.
Suprafața se usucă și se șterge cu alcool, după care se aplică pansamente sterile
cu emulsii de sintomicină, ulei de vazelină steril cu alcool, sol. de furacilină sau
 bolnavul se culca sub carcasă de cearșafuri sterile , dacă se aplică metoda de
tratament deschisă.
- tratamentul local
- tratamentul general.

METODE DE TRATAMENT LOCAL

1. Închisă- pe suprafața arsurii se aplică pansamente cu diferite
medicamente (unguent anticombustional, emulsie de sintomicină,
unguent de dioxidină)
Suprafața prelucrată a arsurii se acoperă cu pelicle de masă plastică sau
de fibrină , care apără suprafața plăgii , și sub peliculă se introduc
antibiotice, ce blochează evoluția infecției.
2. Deschisă – după prelucrarea primară a suprafeței arse bolnavul este culcat
în patul așternut cu cearșafuri sterile și se acoperă cu o carcasă tot din
cearșafuri sterile. Suprafața arsurii se usucă și se acoperă cu crustă , sub
care are loc vindecarea . Dacă apare supurația crusta se scoate și se trece
la metoda închisă de tratament.
Metoda deschisă prin prelucrarea cu preparate tetante e folosită în
plasmoragie pronunțată și pericolul de infectare a arsurii. (permanganat
de potasiu de 2-3% , sol de 10% nitrat de argint). După astfel de
prelucrare suprafața arsurii se acoperă cu o crustă elastică compactă , ce
apără plaga de infecție. Dacă se dezv. infecția după înlăturarea crustei, se
trece la metoda închisă.
3. Mixtă
4. Operativă
- Necrectomia precoce/decompresivă (a 4-a zi după traumă)
- Autodermoplastia primară (grefa de piele)
- Necrotomia
- Homotransplantarea pielii (pentru acoperirea temporală a defectelor mari în
stare grava a victimelor.
- Transplantarea liberă a pielii

TRATAMENTUL GENERAL

- Măsuri de prevenire și tratare a șocului : analgezice pentru combaterea durerii,

liniște
- Transfuzia de sânge sau plasmă, subtituienți ai sângelui
- În șocul prin arsură e dereglată abs. lichidului tisular în curentul vascular , se adm.
preparate cardiotonice
 - Următoarele zile se combate hipoproteinemia , condensarea sângelui și
intoxicația : ser, plasmă, sol. izotonică de NaCl, sol. de 40% glucoză, sol. NaCl
10%, substituienți ai sângelui, hidrolizate de albumină.
- Profilaxia infecției, prin aplicarea locală de antibiotice sub formă de sol., emulsii,
unguente; per os sau intramuscular (penicilina sau streptomicina).
- Din cauza pierderii de albumină, trebuie să asigurăm bolnavul cu alimente
calorice, bogate în proteine și vitamine.
- Adm. Vitaminei C și din grupul B

ARSURILE CHIMICE

Sunt rezultatul acțiunii asupra țesuturilor a substanțelor cu propr. cauterizante

pronunțate (acizi,baze,sărurile metalelor grele,fosfor).

Acizii și sărurile metalelor grele duc la coagularea albuminelor și deshidratării lor, de

aceea are loc necroza coagulantă a ț-lor cu formarea unei cruste compacte din ț-ri
necrotizate care împiedică acțiunea acizilor asupra țes. profunde.

Bazele nu coagulează albuminele,dar le dizolvă, saponifică grăsimile- necroza de

colicvație umedă, provoacă mai profund distrugerea țesuturilor.

Arsurile cu fosfor- de-obicei sunt profunde,deoarece fosforul căzut pe piele continuă să

ardă. Primul ajutor constă în scufundarea suprafețelor arse în apă sau spălături
abundente cu apă pînă la stingerea fosforului. Suprafața se curăță de bucăți de fosfor cu
pensa. Suprafața se acoperă cu compresă cu sol.sulfat de cupru de 5%. Se exclude
tratam.cu unguent.

La vindecarea arsurilor chimice, de-obicei se form.o cicatrice

profundă,grosolană.Procesele de curățire a plăgii de țesuturi necrotizate ți de
regenerare sunt mai lente.

PRIMUL AJUTOR în arsurile chimice

Spălarea imediată a suprafeței lezate cu apă curgătoare.

Se neutralizeză resturile de acid cu sol.hidrocarbonat de sodiu de 2 %

Se neutralizeză bazele cu sol.de 2% de acid acetic sau citric

În arsurile de gr.III,IV.V e indicată excizia precoce a ț-lor lezate cu aplicarea suturilor.

ARSURILE ACTINICE
Apar la acțiunea radiației ionizante.

Faze:

1) reacția primară –peste câteva min de la iradiere,apare hiperemia,senzația

dureroasă,slăbiciune,dureri de cap,grețuri,vomă,puls frecvent, micș TA

2) perioada latentă- de la câteva ore-4-5 săpt., simptomele nu se constată

3) perioada hiperemiei si edemului- pielea devine mai dură, capătă culoare marmorie.

4) perioada formării veziculelor

5) perioada evoluției eroziunilor, ulcerelor, necrozelor.

Caracteristic- regenerare lentă.

Tratament: înloturarea subs.radioactive prin spălare cu apă curgătoare sub presiune sau
cu dizolvanți specială.

Dacă subst. Radioactive nu pot fi îndepărtate atunci sectorul lezat de piele cu ț, celulo-
adipos trebuie excizat urgent.