WEBINAR 11_12 – M2

MODULUL 2 -.Aplicarea noului Curriculum Național pentru învățământul gimnazial.

Disciplina limba și literatura română din perspectiva didacticii specialității

Tema: 2.3. Proiectarea didactică, dincolo de formalism

PLANUL SESIUNII DE FORMARE

Perioada de formare: 24 octombrie 2021

Interval orar: 11-13

13.30 – 16.00

Grupul-țintă: 17 profesori de Limba și literatura română

Durata secvenței de formare: 120 de minute on-line/e-learning x 2

Regiunea: Nord-Est, Iasi

Expert formare ciclu gimnazial: Prof. dr. Gavriliu Laura-Irina

I.Moment de ,,Bilețel de intrare” - ,,Acord emoțional”

energizare ,,O introducere în imaginație”
1. Se discută individual/ în perechi următoarele teme:
 Cum poate fi descris cineva ca fiind imaginativ?
 Cum definiți imaginația?
 Este mai potrivit să vorbești despre imaginație în arte, decât în științe?

2. Identificați elementele comune din răspunsurile obținute cu următoarele

definiții:
 Este raționalitatea în forma sa cea mai exaltată
 Face toată viața mentală mai semnificativă, mai plină
 Oferă raționalității flexibilitate, energie și viață
 Este capacitatea de a gândi la lucruri așa cum ar putea să fie; este un act
intenționat al minții; este sursa invenției și a noutății;
 Este capacitatea care îmbogățește semnificativ raționalitatea.

3. Se dezbat următoarele întrebări:

 Ce rol poate juca imaginația în educație?
 De ce este importantă educația pentru imaginație?
 Ce rol poate juca imaginația:
- Într-o unitate de învățare/ lecție
- Predare
- Selectarea materialelor necesare predării
- Interacțiunea cu elevii.

II.Anticiparea Astăzi vom încerca să scriem împreună povestea proiectării didactice,

dumneavoastră fiind personaje. Conceptul fundamental este educația imaginativă,
care poate fi reprezentată ca ritual de inițiere, descris prin cinci ,,timpi”,
subordonați înțelegerii, prin valorificarea unor instrumente cognitive:
1. Înțelegerea somatică – reflectă interacțiunea copilului cu mediul
 2. Înțelegerea mitologică – este tranziția spre limbajul verbal, prin care
înțelegerea umană se unicizează
3. Înțelegerea romantică – este unicizată prin experimentarea limitelor și a
extremelor
4. Înțelegerea filosofică – se concentrează pe conexiunile dintre lucruri, pe
observarea legilor, a teoriilor și a scopurilor mai largi, cum ar fi legarea
fenomenelor și a experiențelor care par anterior a fi separate; una dintre
cele mai importante legături este aceea dintre fința umană și lume; este
căutarea unui principiu organizator pentru a găsi logica multitudinii de
experiențe, prin care adolescentul își lîrgește orizonturile.
5. Înțelegerea ironică – aduce o oarecare calitate reflexivă, conferind sens
experienței și conștiința că acest sens este construit de noi înșine.
III.Construirea 1. Înțelegerea somatică - ,,Răspunsuri emoționale și afective”
/ Temă de reflecție
Formarea Aveți un moment să vă gândiți la călătoria dumneavoastră personală, eroică,
cunoștințelor subordonată devenirii întru ființă. Stimulați-vă reflecția, adresându-vă trei
întrebări:
a. Ce frici am dat la o parte de-a lungul vieții, pentru a-mi atinge obiectivele
importante?
b. Ce temeri continuă să îmi limiteze creșterea?
c. Există în prezent obstacole pe care le evit din cauza fricii?

2. Înțelegerea mitologică – acum putem să ne bazăm pe limbaj pentru a

reprezenta lucrurile pe care le-am experimentat direct/ indirect.
Care sunt ,,timpii didactici” ai proiectării?
a. LECTURA INTEGRALĂ, CONȘTIENTĂ, PERSONALIZATĂ A
PROGRAMEI/ DOCUMENTAREA
b. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
c. PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE
d. PROIECTAREA LECȚIILOR
e. REFLECȚIA
3. Înțelegerea romantică
Identificarea opozițiilor binare:
 Dacă aceasta ar fi o poveste, care ar fi puterile opozante din ea?
 Ce concepte binare prind cel mai bine emoția acestei teme?

A. Lectura integrală, conștientă, personalizată a programei școlare

Temă de reflecție
- ,,DEFINIȚII PERSONALE” – Definiți conceptul de proiectare didactică.
- APLICAȚIE: În urma lecturii conștiente a programei școlare pentru
disciplina limba și literatura română, formulați o perspectivă personală
asupra fragmentului: ,,Astfel, dezvoltarea competenţei [identității
lingvistice și culturale proprii]se poate realiza prin intermediul unor teme
precum lectură şi cunoaştere, cărţi fondatoare, eroul civilizator, prietenia,
spiritul civic, în cadrul unor activități care includ, în fiecare an de studiu, cel
puţin un text cu conţinut identitar aparținând unui autor consacrat. Oferta
ideatică a textelor va viza atât problematica identităţii (identitate și toleranță,
valori identitare), cât şi cultivarea sentimentului de apartenență la cultura și la
valorile românești, cât și dezvoltarea gustului estetic, prin lectura unor opere a
căror valoare este recunoscută de către exegeza literară.”
- În definirea unei perspective personalizate asupra programei, puteți
urmări următoarele aspecte:
 Dominanta curriculară a programei
 Opțiunea constructivă a programei
 Principii ale elaborării programei
  Finalitățile majore ale studierii disciplinei
 Considerații referitoare la managementul conținuturilor
 Care sunt cele două axe ale programei
 Considerații referitoare la evaluare
B. Planificarea calendaristică:
- Este documentul prin care se transpune în practică programa școlară a
unei discipline
- Interpretarea personală a programei țintește să asigure adaptarea
demersurilor educaționale la situația concretă din clasă
- Întregul cuprins al programei are valoare orientativă, eventualele
modificări putând fi consemnate în rubrica ,,Observații”
- ETAPE IMPLICATE ÎN ÎNTOCMIREA ACESTUI DOCUMENT:
 Stabilirea asocierilor și a corespondențelor dintre competențele
specifice și conținuturile prin intermediul cărora se ating acestea
 Împărțirea conținuturilor în unități de învățare
 Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare și
detalierea conținututilor tematice ale fiecărei unități, în raport cu
acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă
 Verificarea concordanței dintre traseul educațional propus de cadrul
didactic și oferta de resurse curriculare de care dispune – manuale,
ghiduri, îndrumătoare, soft-uri educaționale etc.
 Alocarea resurselor de timp considerate necesare pentru fiecare
unitate de învățare
EXERCIȚIU DE REFLECȚIE
a. Activitate pe grupe și frontală
Cafeneaua literară (adaptare)
• Sarcină de lucru la nivelul grupelor: Realizați analiza aprofundată a
unor planificări/secvențe de planificare anuală și calendaristică,
subliniind punctele tari și elementele de remediat.
b. Activitate individuală, pe grupe și frontală
Metoda piramidei
Sarcină de lucru individuală: realizați o secvență din planificarea
anuală și calendaristică, în funcție de criteriile prezentate de formator,
stabilită prin negociere la nivelul grupei.
Sarcină de lucru la nivelul grupelor: realizați planificarea anuală și
calendaristică, în funcție de criteriile stabilite de formator, pe baza
activității individuale a fiecărui membru al grupei.

C. Planificarea unității de învățare:

- Reprezintă elementele generatoare ale planificării calendaristice
- Permit o proiectare didactică flexibilă
- Se elaborează în mod ritmic, cu un avans de timp
- Este recomandabil ca proiectele unităților de învățare să se facă treptat,
cu una două săptămâni înainte de începerea fiecărei unități
- Construirea unei unități de învățare este o muncă de concepție, care
necesită reflecție, timp, decizii.
- Determină la elevi formarea unor comportamente specifice, generate
de internalizarea unor competențe specifice
- Este unitară din punct de vedere tematic
- Se desfășoară în mod sistematic pe o perioadă de timp
- Trebuie să integreze toate domeniile de conținut ale disciplinei
- Se finalizează prin evaluare sumativă.
Criterii de verificarea a unei unități de învățare:
- Abordarea integrată
 - Coerența – tematică și de abordare:
a. demersul didactic inductiv
b. demersul didactic deductiv
c. demersul didactic analogic
d. demersul didactic transductiv
e. demersul didactic algoritmic
f. demersul didactic euristic
g. demersul didactic mixt
- existența unor corelații între competențele specifice, conținuturi,
activități de învățare și resurse
- sunt orchestrate toate domeniile de conținut ale disciplinei
- activitățile de învățare sunt stimulative, încurajând tratarea
diferențiată
- evalaurea formativă și cea sumativă sunt în concordață cu
competențele specifice vizate în unitatea respectivă
- resursele sunt adecvate activităților de învățare propuse
- alocarea unui timp suficient pentru activitățile propuse
- continuitatea între planificarea calendaristică și planificarea
unității de învățare.
ANEXA 2 – Se completează tabelul, prin formularea unor răspunsuri
relevante pentru proiectarea didactică.

Activitate pe grupe și frontală

Diagramei cauzelor și a efectului
• Sarcină de lucru la nivelul grupelor:
• Realizați analiza proiectării unităților de învățare din perspectiva
expertului.
• Evidențiați sursele erorilor intervenite în proiectare.

Activitate pe Activitate individuală, pe grupe și frontală

Metoda Puzzle
• Sarcină de lucru individuală: Realizați o secvență a proiectării unității
de învățare, în funcție de criteriile prezentate de formator (un
domeniu al programei școlare) și pe baza planificării realizate în
cadrul temei anterioare, stabilită prin negociere la nivelul grupei.
• Sarcină de lucru la nivelul grupelor: Realizați proiectarea unității de
învățare, în funcție de criteriile stabilite de formator, pe baza
activității individuale a fiecărui membru al grupei.

Activitate pe Activitate individuală, pe grupe și frontală

Metoda Puzzle (2)
• Sarcină de lucru individuală: realizați – din pespectiva formatorului/
inspectorului școlar/ profesorului metodist - o listă cu erorile în
elaborarea și realizarea proiectării unităților de învățare de către
cadrele didactice.
• Sarcină de lucru la nivelul grupelor: centralizați erorile în elaborarea
și realizarea proiectării unităților de învățare de către cadrele
didactice.

IV. Consolidarea 4. Înțelegerea filosofică: Formulați întrebări pe care și le poate pune cadrul
didactic pentru a stabili dacă unitatea de învățare a fost bine proiectată.
V.Evaluare O idee reținută, pe care aș putea să o transfer în practica didactică...
ANEXA 2

Întrebări Componentele procesului de Demersurile cadrului didactic

învățământ
Ce urmăresc?

În ce condiții?

-Cu cine? Pentru cine?

-unde,când, cât timp?

Ce conținuturi voi
valorifica?

Cu ce voi face?

Cum voi face?

Cum voi ști dacă am

realizat cele propuse?