ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Studentă: Baraghin Cristina

Grupa 236-APIE( seria A)

ESEU- GUVERNANȚA MODERNĂ

Conceptul de guvernare este în principiu unul complex și controversat deoarece face

referire la tot ceea ce înseamnă gestiune teritorială în corelare cu accepțiunea conform
căreia,exercitarea puterii se face și în afara autorității și instituțiilor guvernamentale,incluzănd
actorii principali:guvernul,sectorul privat și societatea civică.

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

În general,guvernarea cuprinde tradiții,instituții și procese care determină modul in

care este exercitată puterea ,în care cetățenilor le este dat dreptul la opinie ,în care sunt luate
deciziile privind problemele de interes public. Potrivit altor opinii ,guvernarea a fost
considerată drept ” un managemnt al societății prin oameni” (Albrow,2001) sau ” exercitarea
autorității sau controlului de a conduce afacerile și resursele unei țări”( Schneider,1999)
Guvernarea definită ”ca o modalitate prin care societatea este condusă, prin intermediul
unui set de legi, precum şi procesul prin care acele legi sunt aplicate şi modificate. Ea constă
în “a fixa marile direcţii pe care le va urma o ţară în politica economică, culturală, socială.
Prin urmare, înţelegerea guvernării presupune o identificare atât a conducătorilor, cât şi a
regulilor, precum şi a proceselor variate prin care sunt selectate, definite şi puse în legătură
unele cu altele şi cu societatea, în general. Ea nu se referă numai la guverne, ci şi la alte
persoane care iau decizia (leaderi religioşi, militari, media, mari corporaţii,etc.)1

După aria de cuprindere, guvernanţa poate fi:

- Guvernanță coprorativă
- Guvernanță locală
- Guvernanță națională
- Guvernanță globală

1
Marius Profiroiu, Alina Profiroiu. – Administraţie publică şi integrare europeană, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Guvernanța corportaivă care cuprinde instituțiile publice și private ale unei țări,atat
formale cat și informale ,care guvernează împreună relațiile dintre oamenii care administrează
corporatiile și toti cei care investesc resurse în corporașiile din țara respectivă. Ea are la bază
5 piloni și anume:prezentarea si transparența; rolul actionarilor majorității; tratamentul
echitabil al acșionarilor; drepturile acționarilor, responsabilitățile Consiliului de Administrție.
Plecând de la citatul următor ne putem face idee despre un posibil model de guvernanță
modernă. Obiectivul oricărei guvernanţe este asigurarea echilibrului puterilor între diverşii
participanţi şi punerea în funcţiune a instrumentelor de control ale acestora atât pentru
acţionarii care participă la capitalul intangibil, cât şi pentru ceilalţi participanţi la acest capital.
Punerea la punct a unei guvernanţe presupune stabilirea principiilor de bază care: ƒ
 conduc relaţiile între diferiţi participanţi;
 definesc clar responsabilităţile;
 garantează o funcţionare corectă a proceselor de luare a deciziilor. Buna funcţionare a
acestor procese se bazează pe o maturitate a entităţii, deoarece necesită existenţa
reţelelor de decizie care sunt acceptate în timp şi presupun un efort considerabil
pentru a fi menţinute.
”Pe de o parte, vedem factorii politici folosind reforma administrativă pentru a elimina
răspunderea pentru politicile publice; pe de altă parte, vedem aceiaşi factori politici
încercând să crească controlul asupra birocraţiei. Deşi acestea par să fie două evoluţii
contradictorii, reflectă de fapt o dorinţă generală a politicienilor aleşi de a-şi creşte influenţa
asupra administraţiei, dar de a-şi declina în acelaşi timp răspunderea pentru acţiunile
administraţiei.” (Pierre,1995 )

Schimbările din economie şi societate au nevoie de o nouă teorie a valorii bazată pe

cunoaştere. O informaţie bine fundamentată şi tot atât de bine consumată poate înlocui
substanţă, energie şi o altă informaţie. Este nevoie ca gândirea noastră privind informaţia să se
schimbe radical, pentru a lua în considerare factorii care o fac să fie o valoare atât de specială.
Pentru a face faţă incertitudinii şi complexităţii lumii moderne apare un nou mod de

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

guvernanţă, care ia în considerare nu numai necesitatea informării acţionarilor şi satisfacţia

acestora, ci şi capacitatea entităţii de a răspunde la noile restricţii formulate de piaţă prin
organisme exterioare, personalul entităţii şi reprezentanţii acesteia, opinia publică etc. O
entitate nu va fi apreciată numai conform unor criterii economice sau de rentabilitate, ci şi
prin capacitatea de adaptare şi reactivitate, prin capacitatea de a răspunde aspiraţiilor
persoanelor pe care le foloseşte, prin atitudinea exemplară faţă de subiectele de interes general
(ecologie, etică, inspectarea persoanelor, respingerea oricărei discriminari etc.), într-un cuvânt
prin capacitatea de a deveni cetăţean al lumii.

Observăm cu toții cum in această perioadă pandemică și de criză, fiecare națiune iși
apară propriile interese și se poziționeazaă ca fiind cea mai importantă. Suntem martorii unor
evenimente neplăcute în care puterile noatre sunt ineficiente iar eforturile a multor ani de
muncă pentru crearea unei lumi în care apartenența la o anumită naționalitate,cultură sau stat
sa fie lasată pe plan secundar.
Schimbările majore în procesele de management și de execuție din instituțiile publice și în
comportamentul organizațional,au multe efecte și astazi in ceea ce priveste sistemele
administrative din statele bine dezvoltate. Analiștii pentru sectorul public au demonstrat în
lucrările lor dimensiunile crizei și implicațiile pe care aceastea le-ar putea avea asupra
sistemului administrativ pe un termen mediu sau chiar lung.
Prin urmare, în sectorul public ,in special in modelul de managemnt al instituțiilor de stat,sunt
necesare schimbări mai mari pentru a le putea face eficiente și sa raspundă pe deplin
intereselor cetațenilor ,asteptărilor și nevoilor lor.
In ultima perioadă s-au efectuat extrem de multe reforme ale managemntului public
sau cel puțin asa pare. Autorii impărtășesc opinia multor observatori asupra valurilor de
reforme care au avut loc în multe state. Ele s-au remarcat prin puternica implicare politică
care le-au separat.
Tendinţa de globalizare, însoţită de dezvoltarea dinamica a sistemelor sociale, aşează statele
naţionale intr-o poziţie cu totul noua, în care instituţiile şi sistemele administrative trebuie să
fie adaptate. Orice intervenţie în domeniul reformei administraţiei publice implica modificări
ale componentelor majore, incluzând administraţia centrala, administraţia locala şi serviciile
publice. Pe de altă parte, dezvoltarea democraţiei reclamă instituirea unei noi relaţii între
cetăţeni şi administraţie, creşterea şi întărirea rolului autorităţilor locale şi reconsiderarea
parteneriatului cu societatea civilă.

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Exista numeroase motive pentru modernizarea structurală şi funcţională a

administraţiei publice din România, plecând de la necesitatea funcţionării mai eficiente a
instituţiilor guvernamentale pana la aspiraţia de a deveni membru al Uniunii Europene
Necesitatea reformei este impusă de patru categorii principale de motive
• Motive economice: creşterea economica redusă şi diminuarea resurselor bugetare alocate
administraţiei publice; nevoia sectorului privat de a avea o administraţie modernă, flexibilă şi
deschisă parteneriatului public-privat;
• Motive tehnologice: introducerea tehnologiei informaţiilor şi a comunicaţiilor în
administraţia publica;
• Motive sociologice: cetăţenii, ca beneficiari ai serviciilor publice, sunt tot mai exigenţi şi nu
mai accepta ca necesităţile lor să fie determinate în mod exclusiv de ceea ce le oferă
administraţiile;
• Motive instituţionale: integrarea României în structurile Uniunii Europene implica un alt
mod de administrare a serviciilor; structura puternic ierarhizată lasă locul unor noi tipuri
organizatorice bazate pe structuri descentralizate.2
Managementul public este o combinație între orientarea normativă a administrației
publce tradișionale și orientarea instrumentală a managemntului general,iar administrația
publică poate fi considerată un sistem social care există și functionează în conformitate cu
prpria sa ordine .
De asemenea a schimbat limita dintre politică și administrație. Multe doamnii precum
reforma namagerială, s-au putut dezvolta prin rețele internaționale mai degrabă decat în
interiorul statului. Presiunile economice au pus capăt erei în care guvernanții iți constituiau
prpria reputație prin lansarea de programe noi. Publicul este mult mai vigielnt la reducerea

2
https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/reforma-admin-public.pdf

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

serviciilor sociale de bază (educație,pensie,sănante),dar și sceptic și exigent cu privire la

standarde și mai ”sensibil” la creșterea impozitelor . Managemntul public este cel care a
implementat noi traiectorii și modele pentru politicieni3
În plan tactic, reforma administraţiei publice trebuie :
• să aibă la baza principiul "radicalismului selectiv" (adică să concentreze resursele în
vederea favorizării unei evoluţii radicale şi vizibile în câteva domenii în care jocul
interdependentelor va antrena şi alte părţi ale sistemului care trebuie schimbate);
• să promoveze noile tehnologii informaţionale în administraţie;
• să aducă îmbunătăţiri în domeniile sensibile ale vieţii economico-sociale, în termene
acceptabile din punct de vedere politic;
• să imprime o dinamica favorabilă schimbării care să dureze, oricare ar fi conducătorii;
• să capaciteze interesul funcţionarilor publici pentru schimbare şi modernizare;
• să asigure informarea permanenta a cetăţenilor în legătură cu politica Guvernului.

Politicile publice se instituie într-un dublu proces de transformare: pe de o parte

"intrările" (mijloacele financiare, bugetare, umane) sunt transformate în "realizări"
(construcţia de autostrăzi, numărul de dosare pentru ajutoare sociale analizate şi acordate etc.)
iar pe de alta parte acestea produc "efecte" (ameliorarea securităţii rutiere, consolidarea
mediului economic, etc). 4

Viziunea asupra reformei în administraţia publica pleacă de la premisă abordării manageriale

a acţiunii publice, aşa cum se remarca şi din schema generala prezentata în;
Fig. nr. 1 Cadrul general al acţiunii publice

3
ANDRONICEANU, A. Management Public, Bucureşti, Editura Economică, 2001
4
https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/reforma-admin-public.pdf

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Ţinând cont de complexitatea sistemului public şi de punerea în practica a politicilor

publice, evaluarea impactului şi a eficientei acestora reprezintă elemente cheie în strategia de
reforma în administraţia publica. Nivelul şi natura mijloacelor angajate, performanta
organizaţiilor publice însărcinate cu aplicarea în practica a politicilor publice, participarea
cetăţenilor la procesul de decizie sunt aspecte integrante ale viziunii asupra procesului de
reforma în administraţie.
Strategia de reformă în administraţia publică reprezintă un instrument flexibil de
management atât pentru ministere cât şi pentru Guvernul României. O coordonare mai mare
în administraţia publică garantează aplicarea unitară a principiilor administraţiei la nivelul
întregului sistem public. Pentru funcţionarea eficientă şi efectivă a administraţiei publice este
esenţial să fie imbunătăţite standardele privind managementul. În scopul obţinerii unui
consens asupra funcţiilor, sarcinilor şi responsabilităţilor părţilor implicate în reforma
administraţiei publice, precum şi asupra relaţiilor mutuale, limitelor capacităţii şi procedurilor
de coordonare a schimburilor de informaţii, liderii de la cel mai înalt nivel politic şi de la
nivelul superior, de decizie, al administraţiei publice trebuie să înţeleagă reforma
administraţiei publice în ansamblul ei. Funcţia cea mai dificilă a reformei administraţiei
publice este implementarea strategiilor.5

Concluzie :

Plecănd de la toate explicatiile de mai sus ne putem da seama ca conceptul de

guvernanță modernă are accent pe învățarea experiențială,coordonarea inter-
instituțională,crearea unui climat de incredere,procesul colaborativ, co-elaborare,co-decizie,

5
https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/reforma-admin-public.pdf

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

co-implementare,co-evaluare a politicilor publice și responsabilitate. De asemnea trebuie

contribuit la partea de dezvoltarea a leadership-urilor pentru administrația publică
româneasca,având în vedere principiile noii guvernări care vizează atât procesul de elaborare
a politicilor publice cât și guvernarea organizațiilor sectorului public prin care sunt
implementate politicile .

1. ANDRONICEANU, A. Management Public, Bucureşti, Editura Economică, 2001

BUCUREȘTI,2021
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

2. BOVAIARD Tony, LÖFFLER Elke(eds.),Public Management and Governance,

Routlege, London, 2004;
3. Marius PROFIROIU, Alina PROFIROIU. – Administraţie publică şi integrare
europeană, Editura Universitară, Bucureşti, 2005
4. https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/reforma-admin-public.pdf
5. OECD Principles of Corporate Governance, OECD Council, 27-28 April 1998;

BUCUREȘTI,2021