Ghid pentru gestionarea

diabetului gestaţional

Dată:
Pacient:
Contact nutriţionist: 01-8172548 (Laura)
Contact moaşă specialistă 087-1427065 sau 087-6832477
în diabet:
Ce este diabetul gestaţional?

Diabetul gestaţional (GDM) este o afecţiune în care nivelul de glucoză (zahăr)

din sânge este prea ridicat. Este o formă de diabet care se dezvoltă în timpul
sarcinii şi, de obicei, dispare după naşterea copilului.

Cea mai mare parte a glucozei din corpul uman provine din alimente numite
carbohidraţi (de exemplu pâine, cereale). După consum, toţi carbohidraţii
sunt transformaţi în glucoză.

În mod normal, un hormon numit insulină controlează cantitatea de glucoză

din sânge. Aceasta acţionează ca o cheie pentru a deschide celulele din corp,
astfel încât glucoza să poată pătrunde şi să fie utilizată pentru a produce
energie (combustibil).

Niveluri ridicate de hormoni de sarcină eliberaţi de placentă (de obicei în al

2-leaşi al 3-lea trimestru) acţionează împotriva insulinei, astfel încât corpul
trebuie să producă mai multă insulină decât în mod normal pentru a gestiona
nivelul glicemiei tale.

GDM apare atunci când organismul nu poate produce suficientă insulină

suplimentară pentru a gestiona nivelul glicemiei tale. Fără suficientă insulină,
nivelul de glucoză din sânge creşte peste normal după consumul de carbohidraţi.

1
De ce este important să ţii sub
controldiabetul gestaţional?

Adesea, femeile sunt îngrijorate şi supărate atunci când află că au GDM. Deşi
este bine să cunoaştem problemele care pot apărea din cauza gestionării
defectuoase a GDM, este important să amintim că o bună gestionare reduce
considerabil riscurile acestor complicaţii. Echipa responsabilă de îngrijirea
pacientelor cu diabet va lucra cu tine pentru a gestiona nivelul glicemiei tale.

Dacă diabetul este gestionat în mod defectuos, nivelurile ridicate de glucoză

din sânge în timpul sarcinii pot cauza probleme de sănătate pentru tine şi
pentru copilul tău.

Probleme de sănătate pentru tine:

 Preeclampsie (o afecţiune gravă cu hipertersiune arterială)
 Infecţii ale tractului urinar (ITU)
 Inducerea travaliului (travaliul este declanşat în mod artificial)
 Naştere instrumentală sau cezariană

Probleme de sănătate pentru copilul tău:

 Distocia de umăr (umerii bebeluşului se blochează în
timpul naşterii)
 Macrosomia (copil cu greutate mare)
 Icter (îngălbenirea pielii şi a ochilor bebeluşului)
 Sindromul de detresă respiratorie (dificultăţi de respiraţie)
 Hipoglicemia (nivel scăzut de glucoză în sânge) şi hipocalcemia
(nivel scăzut de calciu în sânge).
Dacă copilul tău dezvoltă oricare dintre aceste complicaţii, este
posibil să fie necesară internarea în secţia de terapie intensivă
neonatală (nou-născuţi).

2
Gestionarea diabetului gestaţional

La majoritatea femeilor cu GDM, nivelul glicemiei poate fi gestionat prin

schimbarea stilului de viaţă.

ALIMENTAŢIE
SĂNĂTOASĂ

ACTIVITATE FIZICĂ

Această broşură te va ajuta să îţi planifici un stil de viaţă sănătos în timpul

sarcinii, pentru a gestiona nivelul glicemiei.

3
Carbohidraţi

Alimentele pe care le consumi conţin trei substanţe nutritive de bază:

proteine, grăsimi şi carbohidraţi. Carbohidraţii au cea mai mare influenţă
asupra nivelului glicemiei, deoarece toţi se descompun în glucoză după
consum (acest lucru este normal).

Multe alimente pe care le consumăm conţin carbohidraţi:

Chiar dacă ai diabet gestaţional tot trebuie să consumi carbohidraţi pentru

a produce suficientă energie pentru tine şi copilul tău. Cheia pentru
gestionarea nivelului de glucoză din sânge în diabetul gestaţional:
1. Să ai mese şi gustări regulate
2. Să alegi tipul potrivit de alimente cu carbohidraţi
3. Să ai grijă la dimensiunea porţiei de carbohidraţi

4
Pasul 1: Să ai mese şi gustări regulate

Pentru a avea un aport constant de energie şi a putea gestiona nivelul

de glucoză din sânge, se recomandă creşterea consumului de carbohidraţi la:
 3 mese regulate (de exemplu, la distanţă de 4-5 ore)
 şi 2-3 gustări mici (dacă este necesar) între mese.

Se recomandă evitarea pauzelor foarte lungi între mese. O gustare seara

(cu 30 de minute înainte de culcare) pe bază de carbohidraţi şi proteine
poate de asemenea să ajute la eliminarea senzaţiei de foame pe parcursul
nopţii şi poate reduce nivelul ridicat al glicemiei dimineaţa.

5
Pasul 2: Alege tipul potrivit de carbohidraţi

Alimentele care conţin carbohidraţi neprocesaţi, cu conţinut scăzut de zahăr

şi conţinut ridicat de fibre, adesea eliberează glucoza mai lent. Acest lucru te
poate ajuta să gestionezi nivelul glicemiei. De asemenea, au o valoare
nutritivă mai mare, ceea ce este important pentru o sarcină sănătoasă.

Încearcă să alegi aceste alimente la majoritatea meselor tale:

Surse de carbohidraţi MAI BUNE

Pâine Cereale integrale, boabe de grâu neprelucrate, seminţe, măcinate
la moară cu piatră (de exemplu, McCambridge®), secară, tipuri de
pâine cu „Indice glicemic scăzut” (Cu un conţinut de carbohidraţi
mai mic de 15 g pe felie). Pita, chapatti sau roti preparate din năut
sau din făină integrală.
Cereale Fulgi de ovăz din cereale integrale, All Bran® (batoane de cereale)
sau Shredded Wheat®.
Cereale Paste din grâu integral, paste albe, tăiţei cu ou, orez basmati, orez
brun, orz integral, quinoa, cuşcuş integral.
Cartof Cartofi noi sau baby (cu coajă).
Cartofi dulci, igname, manioc.
Gustări Pâine de secară cu seminţe (de exemplu, Ryvita ®) şi prăjituri de ovăz.
Popcorn (de preferinţă nesărat).
Fructe Printre alegerile bune se numără: Măr, pere, piersici, prune, fructe
de pădure, smochine proaspete, kiwi şi portocale (Numai una
o dată şi nu la micul dejun).
Lapte Iaurt cu arome, simplu, „dietetic”, grecesc, natural şi fără zahăr
şi iaurt adăugat Care să conţină mai puţin de 12 g de carbohidraţi per porţie).
Lapte integral, cu conţinut scăzut de grăsimi şi degresat. Alternative
pentru lapte (lapte de soia, de nucă şi ovăz) fără zahăr adăugat
(cu un conţinut total de carbohidraţi de 5 g la 100 ml sau mai puţin).

6
Carbohidraţii cu un grad ridicat de procesare (adesea numiţi carbohidraţi
„albi”) determină adesea o creştere mai rapidă şi mai mare a nivelului
glicemiei. De asemenea, au o valoare nutritivă mai mică.

Încearcă să limitezi consumul acestor alimente sau să le eviţi:

Surse de carbohidraţi de LIMITAT

Pâine Pâine albă şi integrală. Covrigi şi chifle, chapatti, panini din
făină albă.
Cereale Toate celelalte cereale pentru micul dejun, inclusiv: fulgi de
ovăz instant, musli, Weetabix ®, Shreddies ®, Ready-Brek ®,
Coco-Pops ®, Cornflakes ®, Rice Krispies ®, Branflakes ®.
Cereale Orez cu bob lung sau jasmine/ prefiert.
Tăiţei instant.
Cartof Piure de cartofi, chipsuri, crochete de cartofi, napolitane.
Gustări Chips-uri, pufuleţi, biscuiţi săraţi din făină albă, prăjituri de orez.
Brioşe, prăjituri, biscuiţi din făină albă.
Fructe Fructe care conţin cantităţi mari de zahăr: Banane, struguri,
mango, ananas şi pepene.
Fructe conservate în sirop, fructe uscate, sucuri de fructe şi
smoothie-uri.
Lapte Iaurturi cu zahăr adăugat sau compot de fructe. Băuturi cu iaurt
şi iaurt (Yop ®, Yazoo ®). Lapte cu arome şi milkshake-uri. Alternative
pentru lapte (băuturi din soia, nuci şi ovăz) cu zahăr adăugat.
Altele Carne, peşte şi pui pane cu sau fără pesmet.
Produse de patiserie, pizza, budincă yorkshire.
Sosuri gata preparate cu zahăr adăugat.

7
 Alege alternative la alimentele cu conţinut ridicat de zahăr:

Limitează alimentele Alege alimente cu Note

cu conţinut ridicat conţinut scăzut
de zahăr de zahăr
Zahăr Zahăr (brun sau alb). Îndulcitori artificiali
Miere, siropuri şi (Canderel®, Nutrasweet®,
melasă. Splenda®)
Gemuri Gemuri, marmeladă, Gemuri doar din fructe sau Nu sunt
cremă de ciocolată. gemuri cu conţinut scăzut potrivite pentru
de zahăr (Folláin®, Kelkin®, micul dejun.
St. Dalfour®).
Băuturi Băuturi carbogazoase Băuturi carbogazoase fără Max. 2-3 căni
cu conţinut ridicat de zahăr, sucuri de fructe de ceai sau de
zahăr, ciocolată caldă. fără zahăr adăugat, apă, cafea pe zi.
ceai, cafea.
Dulciuri şi Dulciuri, ciocolate, Gumă de mestecat, Limitează
deserturi biscuiţi, brioşe, prăjituri. mentosane şi bomboane consumul de
Deserturi cu zahăr fără zahăr. Jeleu şi biscuiţi la 1-2/zi
adăugat. Cereale pentru deserturi fără zahăr şi de cel mult
micul dejun cu înveliş adăugat. Rich Tea, de două ori
de zahăr. Goldgrain, biscuiţi de ovăz pe săptămână.
(Nairns®), Marietta.
Supe Sosuri, mâncăruri şi Supe, sosuri de casă şi
şi sosuri supe gata preparate. curry (de exemplu, cu roşii
Mâncare de fasole şi sau pastă de tomate din
spaghete la conservă conservă, usturoi, ghimbir,
(adesea conţin cantităţi ierburi, condimente).
ridicate de zahăr Mâncare de fasole cu
şi sare). conţinut redus de zahăr.
Citeşte eticheta cu ingrediente: Căută ingrediente fără: zahăr, glucoză, maltoză,
dextroză, miere, sirop, fructoză sau suc de fructe.

De asemenea, unele medicamente pentru arsuri stomacale/reflux sau

constipaţie pot conţine zahăr. Adresaţi-vă farmacistului pentru sfaturi despre
opţiuni fără zahăr.
Nu sunt recomandate alimentele „pentru diabetici” precum dulciurile,
biscuiţii şi prăjiturile. Îndulcitorii utilizaţi pentru aceste alimente pot provoca
crampe stomacale. De asemenea, aceste produse pot fi scumpe şi bogate în
calorii şi grăsimi, ceea ce poate duce la creşterea în greutate.

8
Pasul 3: Ai grijă la dimensiunea porţiei
de carbohidraţi

Toate alimentele enumerate mai jos conţin cantităţi similare de carbohidraţi

(10-15 g) per porţie (sau „tip de aliment”). De regulă, majoritatea femeilor vor
trebui să mănânce:
1-2 alimente care conţin carbohidraţi la micul dejun
3-4 alimente care conţin carbohidraţi la celelalte mese principale
şi 1 aliment care conţine carbohidraţi la gustări
1 sursă de carbohidraţi este echivalentă cu:
Aliment Mărime porţie
All Bran®(batoane de cereale) 30 g
Shredded Wheat® 1 biscuite (22 g)
Terci (fulgi de ovăz din cereale integrale) 20g / ¼ cană/ 2 linguri (ovăz)
Pâine (de exemplu, cereale integrale, măcinate la 1 felie medie (30-35 g)
moară cu piatră sau cu indice glicemic scăzut)
Pâine de tip pitta (cereale integrale) 1 mică (30 g) sau ½ mare (60 g)
Lipie sau chapati ½ dintr-o lipie de 8”
(greutate totală 60 g)
Pâine de secară cu seminţe (de exemplu, Ryvita®) 2 biscuiţi săraţi
Biscuiţi săraţi de ovăz din cereale 2 biscuiţi săraţi
integrale/cu seminţe
Cartofi noi sau baby (fierţi) 100 g sau 3 cartofi noi mici
Cartof dulce 75 g (fiert) sau 50 g (copt)
Cartofi wedges (de casă) 50 g (gătiţi)
Ignamă (1 felie) banană pentru gătit (necoaptă) 45 g (fierte)
Manioc 50 g (crud)
Paste, orez (brun /basmati) sau tăiţei cu ou 50 g (gătite) sau 20 g (negătite)
Cuşcuş (griş) 70 g (gătit) sau 20 g (negătit)
Făină de tapioca 1 lingură cu vârf (15 g)
Măr, portocală sau pară 1 fruct de dimensiune medie
Kiwi, mandarină sau prună 2 fructe de dimensiuni mici
Fructe de pădure 1 cană/ pumn
Iaurt recipient de 125 g
Lapte de vacă Pahar de 200 ml
Alternative pentru lapte (de exemplu, băuturi din soia, nuci şi ovăz) fără zahăr adăugat
conţin cantităţi diferite de carbohidraţi. Se recomandă cele cu un conţinut total de
carbohidraţi de 5 g la 100 ml sau mai puţin.

9
Alimente care nu conţin carbohidraţi

Următoarele alimente conţin carbohidraţi în cantitate mică sau deloc şi nu

cauzează creşterea nivelului glicemiei. Introducerea acestor alimente la mese
şi gustări te ajută să îţi potoleşti senzaţia de foame.

Legume:
 Vânătă  Varză de  Dovlecel  Ardei
 Sparanghel Bruxelles  Castravete  Ridiche
 Avocado  Varză  Legume-frunze  Mazăre
 Germeni  Morcovi  Ciuperci dulce
de fasole  Conopidă  Măsline  Roşii
 Varză  Ţelină  Ceapă
chinezească
 Broccoli
Unele legume conţin carbohidraţi (de exemplu, mazăre, fasole şi
porumb dulce), dar aceştia se descompun foarte lent în glucoză. Dacă
intenţionezi să mănânci mai mult de ½ cană (125 g) din aceste alimente
la un moment dat, ar trebui să consideri acest aliment 1 „sursă”
de carbohidraţi.

Alimente bogate în proteine:

 Carne, peşte, pui (carne slabă fără pane/pesmet)
 Ouă
 Brânză
 Nuci, unt de nuci (fără zahăr) şi seminţe
 Tofu

Grăsimi şi uleiuri:
 Unt
 Paste tartinabile din legume
 Uleiuri vegetale şi de măsline

10
Listă de verificare pentru o alimentaţie
sănătoasă în diabetul gestaţional
În diabetul gestaţional, mâncarea sănătoasă înseamnă obţinerea unei cantităţi
suficiente de hrană din diferite alimente pentru a ajuta la creşterea şi
dezvoltarea bebeluşului.

1. Ia mese regulate care să conţină cantitatea şi tipul de

carbohidrat potrivite pentru a-ţi furniza ţie şi copilului
tău energie.
2. Include proteină (carne, peşte, pui, ouă, brânză, legume
precum, fasole, linte) la toate mesele şi gustările pentru
a sprijini o sarcină sănătoasă şi a ajuta la gestionarea
nivelurilor de glucoză din sânge.
3. Mănâncă 2-3 fructe (1 o dată) şi multe legume în fiecare zi
pentru aportul de vitamine şi fibre.
Bazaţi-ţi mesele pe legume/salată şi consumă alimente
de diferite culori pentru a obţine o varietate de
substanţe nutritive.
4. Consumă 3-5 porţii de lactate sau alternative pentru lapte
(neîndulcite) în fiecare zi pentru proteină şi calciu.
Alege opţiunile cu conţinut scăzut de grăsimi şi evită
brânzeturile cu mucegai maturate sau nepasteurizate.
5. Consumă grăsimi sănătoase (nuci, seminţe, avocado şi
uleiuri vegetale).
Evită mâncarea de tip fast food, carnea procesată,
prăjiturile şi biscuiţii.
Consumă peşte gras (somon, păstrăv, macrou, sardine) de
1-2 ori pe săptămână sau ia un supliment de ulei de peşte
(nu ulei din ficat de cod) pentru omega-3 pentru a sprijini
dezvoltarea creierului bebeluşului.
Omega-3 se găseşte de asemenea în soia, nuci şi seminţe
de rapiţă.
6. Obţine suficientă vitamina D (ouă, somon, macrou, sardine şi
lactate îmbogăţite) pentru a-ţi ajuta corpul să absoarbă calciul.
De asemenea, trebuie să iei zilnic un supliment de vitamina D
de 5-10 µg. Multivitaminele prenatale conţin 10 µg (nu ulei
din ficat de cod).

11
Organizare: Model de plan alimentar
Utilizează modelul de plan alimentar de mai jos şi lista de alimente care
conţin carbohidraţi de la pagina 9 pentru a te ajuta să îţi planifici mesele.

Mesele trebuie adaptate pentru a se potrivi nevoilor tale individuale. Discută

cu nutriţionistul tău despre un plan care ţi se potriveşte.

Mic dejun: (1-2 alimente care conţin carbohidraţi)

1 Shredded Wheat®/30-40 g All-Bran® batoane de
cereale + 150-200 ml lapte
sau 40 g de terci (fulgi de ovăz din cereale integrale)
(preparat cu apă) + ou fiert
sau 30 g de terci (fulgi de ovăz din cereale integrale) preparat cu
200 ml de lapte
sau 1 felie de pâine integrală prăjită + 1 iaurt dietetic
(consultă lista de la pag. 6)
sau 2 felii de pâine integrală prăjită + ou/brânză, avocado şi roşie
sau 1 felie de pâine integrală prăjită + 100 g mâncare de fasole
cu conţinut scăzut de zahăr

Din cauza hormonilor, gestionarea nivelului glicemiei la micul dejun este

mai dificilă decât după altă masă. O masă frugală poate ajuta la
momentul respectiv.

Gustare de dimineaţă: (1 aliment care conţine carbohidraţi)

2 biscuiţi săraţi Ryvita® + 30 g brânză slabă
sau 1 iaurt (consultă lista de la pag. 6) cu 3 linguri de fructe
de pădure.
sau 200 ml de lapte (pahar mic)
sau 1 un fruct + un pumn mic de nuci sau unt de nuci (fără zahăr)
sau 1 felie de pâine + curcan/pui/brânză+ salată.
sau popcorn (15 g pungă) + un pumn de nuci.

12
Prânz: (3-4 alimente care conţin carbohidraţi)
2-3 felii de pâine integrală sau 1-1½ lipie sau 100-150 g
orez/paste gătite sau 200-300 g cartofi fierţi
şi carne sau peşte sau pui sau ouă sau brânză sau
legume boabe
şi legume, salată sau supă de casă
şi 1 fruct/1 cană de lapte/1 iaurt (a se vedea lista de la pagina 6)

Gustare de după-amiază: (1 aliment care conţine carbohidraţi)- Vezi

recomandările pentru gustarea de dimineaţă

Cină: (3-4 alimente care conţin carbohidraţi)

2-3 felii de pâine integrală sau 1-1½ lipie sau 100-150 g
orez/paste gătite sau 200-300 g cartofi fierţi
şi carne sau peşte sau pui sau ouă sau brânză sau legume boabe
şi legume, salată sau supă de casă
şi 1 fruct/1 cană de lapte/1 iaurt (a se vedea lista de la pagina 6)

Cină: (1 aliment care conţine carbohidraţi şi proteină)

1 felie de pâine/ 2 Ryvita®/ 3 biscuiţi săraţi de ovăz
+ brânză/ ou/ unt de arahide

Nu ar trebui să îţi fie foame. Dacă iţi este foame sau observi o scădere în greutate,
adresează-te nutriţionistului tău pentru a te asigura că primeşti suficientă hrană.

13
Creşterea în greutate în sarcină
Creşterea prea mare în greutate în timpul sarcinii poate afecta sarcina,
travaliul şi sănătatea viitoare a copilului. Creşterea în greutate recomandată
începând cu al 2lea trimestru depinde de indicele tău de masă corporală (IMC)
de la începutul sarcinii.

IMC sub 25: Te vei îngrăşa cu circa 0,4 - 0,5 kg în fiecare săptămână
IMC peste 25: Te vei îngrăşa cu circa 0,2 kg în fiecare săptămână

Este important să îţi verifici greutatea atunci când urmezi acest plan. Dacă
simţi că iei prea mult sau prea puţin în greutate, discută cu nutriţionistul tău
pentru îndrumare suplimentară. Nu este recomandată pierderea în greutate
indiferent de faza sarcinii. Cel mai bun moment pentru a pierde în greutate
este înainte sau după sarcină.

Activitatea fizică şi diabetul gestaţional

Activitatea fizică regulată constituie o parte importantă a unei sarcini

sănătoase şi ajută la scăderea nivelului glicemiei. Mersul pe jos, înotul,
pilates-ul, yoga, cursurile prenatale şi exerciţiile uşoare sunt toate opţiuni
bune. Dacă nu poţi face niciuna dintre aceste activităţi, exerciţiile regulate
pentru braţele superioare pot fi eficiente în reducerea nivelului glicemiei.

Încearcă să faci cel puţin 30 de minute de exerciţii adecvate cât mai multe
zile pe săptămână. Poţi împărţi acest timp în 2 reprize de câte 15 minute sau
în 3 reprize de câte 10 minute pe parcursul zilei. De exemplu, o plimbare de
10-15 minute după masă poate fi benefică pentru menţinerea nivelului
glicemiei în intervalul vizat.

Este foarte important să nu exagerezi, mai ales dacă nu eşti obişnuită să faci
sport în mod regulat. Solicită întotdeauna sfatul medicului tău înainte de
a începe o nouă activitate, mai ales dacă ai probleme de sănătate, dureri
sau disconfort.

14
Monitorizarea controlului diabetului gestaţional
Moaşa ta specialistă în diabet îţi va cere să mergi la clinica pentru pacienţi externi
Breakfast Club pentru a-ţi monitoriza controlul diabetului gestaţional.

Această vizită la Breakfast Club va presupune:

 O testare a glicemiei a jeun (fără mâncare sau băuturi de la 20:00 cu
o seară înainte).
 Un test de sânge la o oră după micul dejun (acest mic dejun îţi este
oferit gratuit).
 O consultaţie la nutriţionist (la prima vizită la clinică).

Nivelurile ţintă ale glicemiei sunt:

 Mai puţin de 5,0 mmol/l a jeun
 Mai puţin de 7,0 mmol/l la 1 oră după masă

De asemenea, vi se va face o programare pentru o ecografie la 34 de

săptămâni de sarcină pentru a monitoriza dezvoltarea fătului.

Moaşa ta specialistă în diabet va monitoriza îndeaproape rezultatele fiecăruia

dintre aceste teste. Vei fi contactată pentru rezultate:
 Dacă analizele de sânge sunt normale, ţi se va trimite o scrisoare cu
o programare pentru control la clinica Breakfast Club în 2-4 săptămâni.
 Dacă analizele de sânge nu sunt normale, vei fi rugată să mergi la clinica
Breakfast Club într-o săptămână sau la unitatea de zi de evaluare pentru
„o serie de testări ale glicemiei”.

Testările glicemiei implică o testare a glicemiei a jeun, o analiză de sânge

după micul dejun şi o analiză de sânge înainte şi după prânz. Rezultatele
acestor analize de sânge vor fi discutate cu consultantul pe probleme de
diabet marţea următoare pentru a lua o decizie cu privire la tratamentul tău.

15
Obiective personale
Ce schimbări consideri că ar trebui să faci pentru a-ţi gestiona nivelul
glicemiei? Notează ce poţi face pentru a face o schimbare.

1. ______________________________________________

2. ______________________________________________

3. ______________________________________________

4. ______________________________________________

Monitorizează-ţi progresul: jurnalul alimentar

şi al activităţii fizice

S-ar putea să îţi fie util să ţii un jurnal alimentar şi al activităţii fizice pentru a-ţi
urmări progresul, în special în primele săptămâni.

Notează în fiecare zi mesele, gustările şi activitatea fizică efectuată. Observă

schimbările pozitive pe care le-ai făcut şi aspectele care ar putea fi îmbunătăţite.

Poţi aduce acest jurnal cu tine la consultaţiile de la clinica de diabet şi să

discuţi cu nutriţionistul tău.

16
Ce se întâmplă după naşterea copilului?

După naşterea copilului, vom verifica nivelul glicemiei înainte de primele

3 alăptări pentru a ne asigura că nivelul glicemiei nu este scăzut. La majoritatea
femeilor cu GDM, nivelul glicemiei va reveni la normal după naştere. Cu toate
acestea, este important să repeţi „testul de toleranţă la glucoză” la 6 săptămâni
de la naştere pentru a verifica dacă nivelul glicemiei a revenit la normal.

IMPORTANT: Dacă nu ţi se oferă o programare pentru repetarea

testului de toleranţă la glucoză la externare, te rugăm să contactezi
moaşa specialistă în diabet la: 087-1427065 sau 087-6832477.

Femeile care dezvoltă GDM în timpul sarcinii au un risc mai mare de

a dezvolta diabet de tip 2 în viitor. Este important să mergi la medicul de
familie (GP) în fiecare an pentru a face analizele necesare pentru depistarea
diabetului. Pentru a ajuta la întârzierea sau chiar la prevenirea dezvoltării
diabetului de tip 2, în continuare se recomandă să mănânci sănătos, să faci
zilnic activitate fizică şi să scazi în o greutate dacă eşti supraponderală. Roagă
medicul să te îndrume spre un nutriţionist dacă doreşti un sprijin suplimentar
pentru gestionarea greutăţii.

Toate femeile cu diabet gestaţional sunt încurajate să alăpteze. Alăptarea

te poate proteja pe tine şi pe copilul tău împotriva riscului de a dezvolta
diabet, obezitate şi alte boli ulterior. De asemenea, este cel mai sănătos
mod de a-ţi hrăni copilul.

Sarcini viitoare
Pentru viitoarele sarcini, este recomandat să contactezi serviciul pentru
persoanele care suferă de diabet imediat ce afli că eşti gravidă. Ţi se va face
o programare la serviciul pentru persoanele care suferă de diabet chiar înainte
de prima programare pentru consultaţie. Va trebui să începi să urmezi ghidul
privind dieta şi stilul de viaţă de la începutul sarcinii.

17
 Conceput de nutriţioniştii şi moaşele specialiste în
diabet de la spitalul Rotunda, în colaborare cu colegii
nutriţionişti de la National Maternity Hospital, de la
spitalul Coombe Women and Infants University
Hospital şi maternitatea Cork University
Maternity Hospital.

Februarie 2019

18