CONTRACT NR.

388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

STUDIU HIDREOGEOLOGIC PRELIMINAR

1. GENERALITĂŢI

Pentru mărirea capacităţii sursei de apă potabilă a com. Ceptura se întocmeşte

prezentul studiu hidrogeologic prin care se stabilesc condiţiile curgerii şi potenţialul acvifer al
apelor subterane.
Com. Ceptura este situată în partea estică a judeţului Prahova la aproximativ 25 km -
est de Municipiul Ploiești fiind dezvoltată în lungul văii Ceptura.
La baza elaborării studiului stau următoarele lucrări şi date:
- cartarea geologică a unui areal larg pentru înţelegerea succesiunii formaţiunilor
geologice şi dispoziţia lor spaţială,
- cartarea hidrogeologică a teritoriului şi arealelor limitrofe pentru: conturarea
capacităţii subteranului de a înmagazina apă; înţelegerea raporturilor dintre frontierele de
alimentare şi de drenaj, stabilirea dinamicii curgerii apelor subterane şi a potenţialului acvifer
al regiunii;
- culegerea de informaţii despre lucrări geologice şi hidrogeologice executate
anterior în regiune, a căror interpretare şi prelucrare creează o imagine asupra prezenţei apelor
subterane;
- date privind regimul climatic al regiunii;
- structura şi regimul hidrologic al reţelei hidrografice şi raporturile acesteia cu apele
subterane;
- date privind parametrii hidraulici de curgere a apelor subterane pentru
dimensionarea sursei de apă subterană

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Sursa de apă potabilă a com. Ceptura este situată, din punct de vedere regional, pe
rama nordică a Câmpiei de subsidență Gherghița – Sărata, aproape de contactul cu piemontul
loessoid al Dealului Mare - Istrița . La nivel local, aceasta este situată în intravilanul comunei
Ceptura, sat Ceptura de Jos, T. 7, Parcela Cc 121, carte funciară 21161, în zona pieței
agroalimentare.
Sursa de apă a com. Ceptura constă din trei foraje, de medie și mare adâncime, care

1
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

exploatează stratrele acvifere de la nivelul Pleistocenului inferior și mediu.

Staţia de apă, care cuprinde şi un foraj de 90 m adâncime, este situată la limita nordică
a pieţei agroalimentare. Cel de-al doilea puţ, denumit H5 este situat la cca. 200 m spre sud-
vest şi a fost realizat în anul 1990. Adâncimea de foraj a fost de 250 m şi a fost tubat până la
adâncimea de 225 m. Cel de-al treilea foraj este în incinta S.C. Bovin Suin, situată la liziera
sudică a intravilanului satului Ceptura de Jos.
Sistemul de alimentare cu apă mai cuprinde 3 rezervoare metalice de câte 10000 litri
fiecare, amplasate în zona forajuluiF.1 Fedu şi un rezervor în zona pieţei agroalimentare, tot
de cam. 10000 litri. Debitul total estimat la ora actuală este estimat la cca. 1,5 l/s.
În aceste condiţii primăria comunei Ceptura ajunge la concluzia că trebuie mărită
capacitatea sursei prin realizarea unui nou foraj, ce va fi amplasat in zona pieţei
agroalimentare, în apropierea rezervorului existent.

2. CONSIDERAŢII ASUPRA CADRULUI NATURAL

2.1. CONSIDERAŢII GEOMORFOLOGICE

Com. Ceptura se desfăşoară în lungul văii Ceptura care străbate, aproximativ de la N la

S, partea terminală a Subcarpaţilor din partea vestică a Dealului Mare şi continuă curgerea în
Câmpia de subsidenţă Gherghiţa - Sărata. Dealu Marte este formațiunea deluroasă format din
mai multe culmi înalte, cum sunt Culmea Scoruș, culmea Țărculești sau culmea Rotari – Malu
Roșu. De altfel, valea Ceptura izvorăște de sub cele 3 culmi, printr-o seri de văi ce formează
bazinul de recepție a cărei suprafață este de cca. 20 km2. În zona deluroasă, valea este

Fig. 1. Harta geomorfologică

încastrată adânc, având profilul relativ îngust şi rectiliniu. Astfel pe domeniul terenurilor

2
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

neogene versanţii au pante medii şi mari, habitatul uman desfăşurându-se în lungul văii
principale şi a afluenţilor. Profilul transversal al văii este în formă de “V”, cu un şes aluvial
îngust şi discontinuu. Doar la confluenţe se formează depresiuni de mici de contact, unde şesul
aluvial este mai larg.
Faţă de culmile deluroase din jur, fundul văii introduce o diferenţă de nivel de 150-175
m.
În ultima fază de evoluţie a regiunii, la trecerea spre zona de câmpie s-a format un
piemont, ce are caracterul de câmpie înaltă, denumit în acest sector piemontul Dealului Mare,
care se continuă spre est cu piemontul Istriţei.
Versanţii sunt în general stabili, datorită structurii litologice, însă se manifestă unele
instabilităţii ale terenului pe domeniul versanţilor abrupţi ale piemontului cuaternar şi în
zonele substratului argilos neogen. Altitudinile maxime sunt atinse în Dealul Ceptura de 329
m şi Dealul Călugărului de 334 m.
Piemontul Dealului Mare-Istrița are profil îngust şi se plasează la altitudini joase faţă
de zona deluroasă de la nord, fiind cuprinse între 225 m şi 175 m, cu o pantă medie de 50.
Faţă de câmpia joasă ce se desfăşoară şa sud de acesta, piemontul se situează la
altitudini relative cu 20-25 m mai sus.
Acesta face parte din sistemul de piemonturi de pe rama nordică a Câmpiei Române la
vest de râul Teleajen, până la valea Buzăului care s-au format în marginea nordică Bazinului
Dacic într-un mediu deluvial - proluvial, începând cu Cuaternarul. Bazinul Dacic se constituie
încă din Sarmaţian, când întreg spaţiul al Câmpiei Române trece de la un acvatoriu marin
propriu-zis la unul cu ape mai dulci, de tip salmastru. Cuaternarul reprezintă o altă etapă de
evoluţie a Bazinului Dacic, când îşi reduce suprafaţă, iar acvatoriul devine lacustru şi este
umplut cu aluviuni aduse de arterele hidrografice din catena carpatică de la nord.
Piemontul Dealul Mare - Istrița s-a format prin acțiunea apelor de șiroire de versant și
a aportului de origine eoliana, prin sedimentarea unui material fin adus din depozitele glaciare
și periglaciare din catena muntoasă de la nord.
Valea Ceptura are un comportament torențial la precipitații abundente, dezvoltând
procese erozive de fund, ce au condus la adâncirea accelerată a albiei, și crearea premiselor
proceselor dinamice de versant, acolo unde structura geologică a permis acest lucru.
La debușarea în zona câmpiei joase de la sud, panta de curgere se reduce mult, astfel
încât albia pârâului Ceptura are aspect meandrat și slab încastrată în teren. Aceasta determina,
ca aceasta să deversează și să inunde zonele limitrofe. De aceea, albia a fost amenajată prin
mărirea secțiunii de curgere, astfel încât, în prezent, aceste fenomene sunt limitate.

2.2. CONDIŢII GEOLOGICE ŞI TECTONICE

Din punct de vedere geostructural com. Ceptura este situată în partea sudică a
avanfosei interne a Carpaţilor, a cărei structură cutată mio-pliocenă este reflectată în relieful
deluros de la nord. Limita avanfosei interne cu Platforma Moesică, sectorul dobrogean, este
marcat de falia pericarpatică, o falie inversă prin care depozitele mio-pliocene sunt împinse
peste depozitele mai noi ale platformei. De altfel la sud de acest contact, depozitele mio-

3
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

pliocene formează o largă zonă depresionară, cu flancul nordic mai ridicat (datorită faliei
pericarpatice), și constituie flancul extern al avanfosei slab cutat sau necutat.
Structura avanfosei interne este marcat de cele patru aliniamente de cute diapire, care
au determinat formarea unor cute anticlinale înguste separate de sinclinale largi.
Cele patru aliniamente se desfășoară de la nord la sud, astfel:
- aliniamentul cutelor revărsate sau dezrădăcinate, care formează niște cute - solzi cu
vergență sudică, cum sunt Coada Malului, Păcureți – Matița, Podenii Noi – Apostolache, în
care sarea a fost smulsă dintr-o zonă de la nord și laminată în lungul faliei inverse a cutei –
solz;

Fig. 1. Harta geologică

- aliniamentul cutelor exagerate, în care sarea gemă a străpuns pe verticală depozitele
acoperitoare până aproape de suprafață, cum este anticlinalul Udrești - Mireș iar la est de
Teleajen, aliniamentul Țintea – Băicoi – Moreni – Ochiuri-Aninoasa și o cută sudică –
Colibași - Gura Ocniței – Răzvad; există și un aliniament mai nordic Câmpina – Ocnița -

4
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Lăculețe, care ar putea fi încadrat flișului extern, datorită faliei de încălecare din flancul sudic
al structurii (săritură pe orizontală de cca. 2,5 km, pe direcția Lăculețe – Ocnița – Drăgăneasa
– Câmpina – Buștenari; aici mai pot fi menționate anticlinalele: Rușavăț - Salcia –
Apostolache și Cozieni - Lapoș;
- aliniamentul cutrelor diapire atenuate, în care sarea gemă nu străpunge depozitele din
acoperiș (diapirism incipient), se dezvoltă pe direcția Boldești – Aricești - Buștenari - Șuța
Seacă;
- mai la sud, apare aliniamentul cutelor criptodiapire, unde sarea gemă are formă ușor
boltită, cum sunt structurile anticlinale faliate longitudinal: Berca – Sărata Monteoru, Năeni –
Jugureni, Ceptura – Urlați.
Aliniamentele cutelor anticlinale diapirice se dezvoltă sinclinale largi în care
sedimentarea s-a derulat din Miocenul inferior până în Pleistocenul inferior.
Deschiderea Avanfosei interne are loc pe un fundamentul oligocen – aquitanian
constituit din stratele de Vineţişu şi menilitele şi disodilele superioare ca şi în cazul Pânzei
Subcarpatice.
Miocenul
Marchează o mişcare de subsidenţa intensa, ce a permis acumularea unor depozite cu
grosimi de câteva mii de metri. De asemenea, structura litofacială a depozitelor, arată că pe
măsură umplerii avanfosei se trece de la condiţii marine lagunare la condiții salmastre și, în
final, condiţii lacustre și fluviatile.
Burdigalianul. Sedimentarea evoluează în condiţii lagunare prin depunerea unei
secvenţe marno – argiloase cu intercalaţii de gipsuri, fiind echivalentă formaţiunii salifere
inferioare. Sedimentarea continuă cu şisturi argilo - bituminoase cu blocuri însedimentate cu
intercalaţii de conglomerate şi gresii glauconitice, cunoscută sub denumirea de formaţiunea de
Cornu. Succesiunea Burdigalianului inferior, denumită Molasa de Cornu, continuă cu Molasa
de Doftana sau formaţiunea vărgată, echivalentă formaţiunii vărgate inferioare din pânza
subcarpatică. Această debutează cu conglomeratele de Brebu, cu matrice roşietică, şi continuă
cu o alternanţă de argile roşii şi cenuşii cu gresii şi microconglomerate şi intercalaţi de tufuri şi
gipsuri.
Badenianul urmează în continuitate de sedimentare în condiţii similare cu sectorul
moldav, adică: tufuri şi marne cu globigerine, formaţiunea saliferă superioară, şisturi cu
radiolari şi marne cu Spirialis. Întreaga succesiunea a Badenianului este cunoscută sub
denumirea de Molasa de Slănic.
Structura litogrupurilor Miocenului inferior au fost descrise în umplutura sinclinalului
de Slănic, care are caracter posttetoctonic pentru formaţiunile Flişului intern din sectorul de
curbură.
După tectogeneza moldavică, care structurează pânza subcarpatică din partea de nord a
Unităţii pericarpatice, au loc modificări paleogeografice importante, zona marină extinzându-
se peste unităţile de vorland, conturându-se Bazinul Dacic.
Dacă pe parcursul Miocenului inferior sursele materialului sedimentare proveneau atât
din catena muntoasă care se contura la nord, cât şi din vorland care forma un prag emers la

5
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

intrarea în avanfosă. În Miocenul superior (Sarmaţian) condiţiile Bazinului Dacic erau

salmastre, iar sursa materialului sedimentar se plasa exclusiv în catena muntoasă de la nord.
Sarmaţianul. Colmatarea avanfosei are loc în condiţii de margine continentală, neritico
– litorale şi condiţii pelagice, de larg marin. Bazinul de sedimentare ocupa, în general, zonele
depresionare ale cutelor sinclinale de la Valea Buzăului spre sud şi sud – vest.
În faciesul de larg s-au depus depozite în general cuarţoase, bogate faunistic, iar in
zona de margine un facies recifogen, de calcare organogene cu lamelibranhiate, briozoare. În
Sarmaţianul mediu şi superior, faciesul de larg este argilos – marnos cu intercalaţii de
conglomerate şi gresii, în timp ce la margine, se depun recifogene şi calcare oolitice. Calcare
recifogene sarmaţiene formează culmea subcarpatică Istriţa, traversată de numeroase accidente
tectonice şi care în extremitatea estică este compusă din formaţiunile Miocenului inferior.
Meoţianul. Depozitele meoțiene debutează cu depozite de apă salmastră în condiţii de
margine continentală, iar spre sud, condiţii pelagice de larg marin. În părţile marginale se
depun depozite mai grosiere, de tipul gresiilor calcaroase şi calcare oolitice. În largul marin
colmatarea bazinului se face printr-o alternanţă de argile nisipoase şi argile nisipoase, cu
frecvente nivele cineritice.
La N de Valea Râmnicului Sărat, faciesul este diferit: gresii grosiere slab cimentate, în
alternanţă cu marno-argile bogate în material cineritic. De remarcat este prezenta unor
prundișuri, ce constituia structura unor conuri de dejecţie la marginea structurii ridicate de la
interior, ca urmare a acțiunii apelor curgătoare cu caracter torenţial, ce coborau din zona
Carpaţilor. Grosimea materialelor este de până la 1200 m.
Ponţianul. Continua intr-un facies marnos monoton, care la partea superioara
marchează o schimbare a condiţiilor de sedimentare prin intercalaţii nisipoase frecvente. Are
grosimi de la 200 m în Valea Dâmboviţei, până la 2000 m în zona de curbura. Este bogat
fosilifer cu Limnocardium şi Valenciennius, Congerii.

Pliocenul
Dacianul este în continuitate de sedimentare, în condiţii epicontinetale, ce au permis
acumularea unor depozite de nisipuri şi gresii cu intercalaţii subordonate de argile şi marne, la
care se adaugă strate de carbuni. Stratele de carbuni sunt frecvente in sectorul sudic, acestea
dispărând spre N.
Romanianul încheie succesiunea Pliocenului, cu un facies predominant marnos, cu
fauna ce marchează trecerea la un mediu lacustru cu carbuni în bază. Aceste condiţii indică o
reducere a proceselor de subsidenţă şi tendinţa de colmatare a bazinului de acumulare.
Cuaternarul evoluează în condiţii fluvio-lacustre şi fluviale edificându-se relieful
actual al regiunii.
În zona de câmpie, pe domeniul Platformei Moesice succesiunea Cuaternarului este
completă, însă in condiții sedimentare diferite față de zona avanfosei interne.
Sedimentarea în acvatoriu Bazinului Dacic se produce pe fondul răcirii globale a
climei, care a debutat încă din Dacian şi culminează cu cele 5 perioade glaciare ale
Cuaternarului: Donau (Pleistocenul inferior), Günz, Mindel, Riss (Pleistocenul mediu) şi

6
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Würm (Pleistocenul superior). Acestea se reflectă mai mult au mai puţin în succesiunea
depozitelor care au colmata sistemul lacustru dacic, funcţie de intensitatea fenomenelor
glaciare şi periglaciare de dezagregare şi eroziune a catenei carpatice.
În Pleistocenul inferior se depun stratele de Cândeşti, care ocupă, în partea internă a
avanfosei, axele unor sinclinale, cum se întâmplă în bazinul inferior al pârâului Bâsca
Chiojdului şi la confluenţa acestuia cu râul Buzău. Sau, mai la sud, formează umplutura
sinclinalului Cândești – Tisău – sud Lapoș, situat la nord de dealul Istrița – Dealu Mare sau
sinclinalul Mehedința – Podenii Vechi – Lipănești și sinclinalul Valea Cucului – Pleașa –
Scăieni, ce face parte din Dealul Bucovelului. În aceasta regiune stratele de Cândești sunt
grosiere, formate din pietrișuri mici și nisipuri fine – medii, cu intercalații groase de argile și
argile nisipoase. La partea superioară trec la pietrișuri și bolovănișuri.
La est de Ialomiţa, până la Valea Teleajenului apare în umplutura cuvetei unor
sinclinale, cum este sinclinalul Ochiuri - Iedera - Satu Banului, sau sub forma unor martori de
eroziune din structura Câmpiei Pintenul Măgurii, cum sunt Măgura Bucşanilor şi pintenii de
eroziune din zona Mărgineni – Diţeşti. Stratele de Cândești din sinclinalul Iedera – Satu
Banului apar în malul drept al pârâului Proviţa şi se întrerup brusc în malul drept al râului
Prahova, la nord de Cocorăştii Caplii, probabil datorită faliei de decroşare Băneşti-Prahova.
La vest de Dâmbovița, stratele de Cândești formează Piemontul Getic, o regiune cu
aspect de podiș ce face tranziția dintre subcarpații neogeni și regiunea joasă a Câmpiei
Române.
La est de râul Cricovul Sărat, stratele de Cândești se desfășoară sub forma unei fâșii
înguste la marginea nordică a piemontului Dealul Mare până la Dealu Budureasa. Aici, stratele
de Cândești, formate predominant din nisipuri și nisipuri cu pietriș, prezintă intercalații de
conglomerate în Valea Ceptura, in zona satului Ceptura de Sus.
În jumătate sudică și estică a Câmpiei Române, într-o poziție superioară stratelor de
Cândești, ce ar corespunde interglaciarului Günz – Mindel, se dezvoltă stratelor de Frătești,
care spre centru depresiunii valahe ajung la 3 complexe litologice de nisipuri și nisipuri cu
pietriș. Sursa sedimentelor au fost depozitele cretacice și neogene ce apar la zi la sud de
Dunăre, fiind consecința acțiunii apelor ce se scurgeau de la sud la nord și formau un
paleofluviu al Dunării, care, încă, nu secționase catena Carpaților Meridionali.
De remarcat este schimbarea de litologie a stratelor de Cândești și de Frătești la est de
aliniamentul râului Cricovul Sărat, de unde faciesul devine predominant argilos și nisipos
argilos, cu intercalații de nisipuri fine și medii, uneori cu pietriș mic. Aceasta stare se
păstrează până aproape de valea Buzăului, la sud de anticlinalul Urlați-Ceptura - Istrița.
Evoluţia continuă în Pleistocenul mediu unde domină un transport eolian a materialului
fin glaciar din Carpaţi, reflectat în succesiunea Cuaternarului printr-un orizont marnos şi
depozite cu caracter loessoid. În cadrul complexului marnos se remarcă mai multe nivele de
nisipuri fine, ce pot reflecta stadii interglaciare ale glaciaţiunii Mindel. Formează relieful
Câmpiei Burnasului dintre Olt şi Argeş de pe rama sudică, sau Câmpia Pintenul Măgurii,
dintre Ialomiţa şi Proviţa de pe rama nordică a Câmpiei Române. De asemenea, el se regăseşte
in succesiunea câmpiilor piemontane de la nord (Câmpia Piteştiului, Târgoviştei, Ploieştiului).

7
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Partea terminală Pleistocenului mediu şi începutul Pleistocenului superior se încheie cu un

nivel de pietrişuri în relieful Câmpiei Pintenul Măgurii, ce pot fi echivalente Nisipurilor de
Mostiştea şi pietrişurilor de Colentina din stratotipul Cuaternarului Câmpiei Române din zona
Bucureştiului şi ecou al stadiului glaciar Riss şi Würm I.
Pleistocenul mediu - superior evoluează în condiţii fluviatile și eolian, când se
formează sistemul de terase al reţelei hidrografice şi o serie de câmpii piemontane, la contactul
dintre avanfosa internă şi cea externă.
Această structură litologică se datorează conjuncturii geologice și tectonice ale zonei,
unde s-au manifestat numai acțiunea apelor de șiroire și câtorva văi care își au origine în
anticlinalul amintit, unde rocile sursă sunt de natură predominant argiloasă, și secundar
nisipuri și eventual gresii miocen - pliocene.
Marii agenți de transport și cu origine mai internă curg în lungul marilor structuri
sinclinale, care au direcția NE – SV în bazinul superior, cum sunt Valea Cricovului Sărat și
Valea Buzăului, cu afluentul său principal, râul Bâsca Chiojdului. Cele două artere
hidrografice se îndreaptă spre sud , spre zona joasă a Câmpiei Române, ocolind ridicarea
anticlinală Dealul Mare – Istrița.
Aceste depozite sunt de natură predominant loessoidă argiloasă cu intercalații de
nisipuri fine și medii, uneori cu rar pietriș mic, la partea superioară și predominant argilos
marnos, cunoscut sub numele de orizontul marnos la partea inferioară, la est de Olt. Spre nord
– est a fost denumit stratele de Barboși.
Aceasta perioadă corespunde glaciațiunii Mindel și spre final Glaciațiunii Riss
Pleistocenul superior constituia o altă etapă a sedimentării caracterizată printr-o
dinamică intensă a eroziunii şi transportului, în urma cărora sau depus predominant pietrişuri
cu nisip, iar subordonat diferite tipuri de argile şi argile nisipoase de tip loessoid. Evoluţia a
avut loc în condiţiile unei instabilităţi tectonice de ridicare a regiunii reflectată în mai multe
nivele de terasă. Este momentul în care se constituie câmpiile piemontane înşiruite pe rama
nordică a Câmpiei Române, cum sunt: Câmpia Piteştiului, Câmpia Piciorului de Munte din
interfluviul Argeş – Dâmboviţa, Câmpia Târgoviştei în interfluviul Dâmboviţa - Ialomiţa,
Câmpia Ploieştiului și Câmpiua Buzău- Râmnicu Sărat.. Pietrişurile din suprafaţa câmpiilor
piemontane corespund pietrişurilor de Colentina. Spre sud şi est se formează câmpiile tabulare
Găvanu –Burdea, Vlăsiei, Mostiştei şi câmpul Bărăganului, acoperite în suprafaţă de depozite
groase de loess şi pământuri loessoide. Acestora le corespund piemonturile de pământuri
loessoide de la est de Teleajen, ce bordează dealurile Bucovelului și Dealu Mare - Istrița.
Evoluția acestor piemonturi s-a derulat până târziu în Holocenul superior.
Pleistocenul superior corespunde stadiului Würm, cu cele 3 perioade glaciare, care au
condus la umplerea bazinului lacustru din Câmpia Română și retragerea treptată a acestuia
spre nord-est.
Spre sud se constituiau câmpiile tabulare, cum sunt Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia
Vlăsiei, Câmpia Bărăganului și Câmpia Brăilei.
Depozitele Cuaternarului maschează contactul tectonic dintre cele două zone ale
avanfosei, respectiv, falia pericarpatică.

8
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Pe marginea sudică se depuneau Stratele de Frăteşti în 2- 3 complexe de pietrişuri

mărunte cu nisip, a căror sursă era marginea sudică şi estică a Platformei Moesice de la sud şi
est de Dunăre. Reţeaua hidrografică sudică constituie un sistem fluviatil ce prefigura albia
Dunării, în condiţiile în care catena carpatică nu era străpunsă în Cheile Cazanelor.
Stratele de Frăteşti apar local la zi, în malul stâng al Dunării şi la confluenţa dintre
Neajlov şi Argeş în zona localităţii Frăteşti (Giurgiu), de unde s-a dat şi denumirea
litofaciesului.
Analiza succesiunii complexului de loess determină stadiile glaciare ale glaciaţiunii
Würm, Riss şi Mindel IV, restul stadiilor fiind sub nivelul apelor subterane şi cuprinse în
orizontul marnos. Spre nord, în structura câmpiilor piemontane, acestea se reflectă în mai
multe nivele de terasă cum este Argeşul, cu 4 nivele de terasă, sau Dâmboviţa, cu 3 nivele de
terasă.
O evoluție aparte a avut loc la est de râul Teleajen, când la nivelul Pleistocenului
superior se instalează un transport predominant eolian în alternanță cu un transport aluvial –
proluvial, Această stare s-a prelungit până în Holocen. Astfel, la marginea zonei colinare se
depune o fâșie continuă cu aspect piemontan, și anume, Piemontul Bucovel și Piemontul
Dealu Mare - Istrița.
Ultima etapă de evoluţie a Câmpiei Române are loc în Holocen când se formează
zonele de luncă şi terasa inferioară ale reţelei hidrografice şi se închid ultimele luciuri de apă
ale Bazinului Dacic, din a căror umplere au rezultat câmpiile de subsidenţă (Câmpia Titu-
Potlogi, Câmpia Gherghiţei – Sărata, Câmpia Buzăului, Râmnicului şi Siretului). Depozitele
holocene din câmpia Gherghiței sunt formate din nisipuri cu pietriș, în bază, acoperite de un
complex argilos cu grosimi de peste 10 m. În același timp, continuă depunerile eoliene și
aluvial proluviale din piemonturile loessoide ale Bucovelului și Istriței.
Migrarea spre nord - est a subsidenţei a determinat devierea spre est a albiilor
principalelor cursuri de apă cum sunt Ialomiţa, Prahova şi Călmăţui sau spre nord-est, cum
este Valea Buzău (Pl.1).

2.3. CONSIDERAŢII HIDROLOGICE ŞI HIDROGEOLOGICE

Reţeaua hidrografică este slab dezvoltata, teritoriul comunei fiind străbătut pârâul
Ceptura, cu debit mic, în perioadele secetoase, și cu debit foarte mare la precipitații abundente.
Aceasta își are origine în axul anticlinalului Ceptura – Urlați, care configurează relieful
Dealului Mare. Aceasta face parte dintr-o o serie de văi mici, care se formează din aceeași
structură geologică, cum sunt valea Nucetului, valea Crângului, valea Urloi, valea Semanului
și valea Gardului.
Din punct de vedere hidrogeologic, se pot separa mai multe hidrostructuri:
hidrostructuri neogene și hidrostructuri cuaternare.
Hidrostructurile neogene sunt cantonate în depozite poros – permeabile mio – pliocene
din zona colinară de la nord, care au un potențial acvifer slab. Cele formate la nivelul
Miocenului inferior și superior , sunt puternic mineralizate, mai ales cloro-sodice, și se

9
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

manifestă prin izvoarele de la obârșia Cricovului Sărat, Lapoș și Sărata Monteoru

Apele acumulate la nivelul depozitelor Pliocenului sunt mai slab mineralizate și se
descarcă pe flancul sudic al ridicărilor anticlinale Ceptura – Urlați. De altfel, apele subterane
din Pliocen se încarcă din infiltrarea directă a precipitațiilor și a rețelei hidrografice principale
în flancurile unor structuri sinclinale cum sunt sinclinalele Bălțești – Măgurele și Valea
Cucului - Gornetul Cricov. Principalele artere hidrografice sunt râul Teleajen, care străbate
transversal sinclinalul Bălțești - Măgurele și râul Cricovul Sărat și râul Cricovul Sărat, care
traversează sinclinalul Valea Cucului – Gornet Cricov. Debitele mici la secetă reprezintă
scurgerea subterană, iar debitele mari se formează din precipitațiile căzute direct în bazinul de
recepție.
La sud de zona colinară, hidrostructurile neogene se afundă sub stiva de depozite ale
Cuaternarului.
Hidrostructurile cuaternare sunt cantonate la nivelul Pleistocenului inferior, mediu,
superior și Holocenului.
Hidrostructura Pleistocenului inferior este de medie adâncime din umplutura unor
structuri sinclinale, cum este sinclinalul Mehedința – Bălțești – Măgurele - Lipănești, și devine
de adâncime în zona de câmpie de la sud.
Potențialul acvifer este mediu-mare, pentru hidrostructurile de pe rama nordică a
avanfosei interne și din Câmpia piemontană a Ploieștiului, și cu potențial scăzut în câmpia de
divagare de la sud, Gherghița – Sărata.
Hidrostructua Pleistocenului mediu se regăseşte la nivelul orizontului marnos şi
Nisipurilor de Mostiştea din structura Câmpiei Române.
Hidrostructura Pleistocenului superior de la nivelul Pietrişurilor de Colentina şi ai
formaţiunilor echivalente ale acestora din câmpiile piemontane, tabulare şi de subsidenţă sau
de la nivelul sistemului de terase würmiene.
Acviferul freatic al Holocenului este interceptat în cadrul câmpilor de subsidenţă şi in
terasa joasă şi în zona de luncă a reţelei hidrografice.

3. CERCETAREA TERENULUI

Pentru determinarea potenţialului acvifer al apelor subterane din perimetrul comunei

Ceptura s-au executat lucrări de cartare hidrogeologică în deschideri naturale și inventarierea
surselor de alimentare cu apă existente.
Comuna Ceptura este alimentată cu apă din sursă subterană prin intermediul a trei
puțuri cu adâncimi de 90 – 250 m.
Un prim foraj a fost executat în anul 1990, zona Fendu, cu adâncimea de 250 m. Apa
este înmagazinată în trei rezerv oare din fibră de sticlă, ce totalizează 100 m3.
Forajul din incinta fostei S.C. Dionysos, cu adâncimea de 90 m, care are și o stație de
pompare. Este localizat imediat la nord de incinta Pieței agroalimentare.

10
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Forajul din incinta S.C. Bovin Suin, ce a aparținut S.C. Aldis, cu adâncimea de 105 m,
este situat la liziera sudică a intravilanului Ceptura de Jos.
In ultima vreme s-au întâmpinat dificultăți în aprovizionarea cu apă a comunei, datorită
diminuării debitului forajelor Dionysos și Aldis și creșterii consumului.
Pe teritoriul comunei au mai fost indicate și alte surse, cum sunt cele din incinta fermei
S.C. Bovin Suin, de la S.C. Goodies și S.C. Unicom.
La forajele la care s-a dispus de documentația de construcție și a datelor de pompare s-
a efectuat calculul hidrodinamic pentru determinarea parametrilor hidrogeologici și evaluarea
potențialului acvifer al hidrostructurii subterane.
Observațiile de teren constată un grad de acoperire mare a structurii geologice de către
pătura superficială deluvial – eluvială.
In versanții văii Ceptura s-a putut observa litologia nisipos - argiloasă a depozitelor
loessoide din structura piemontului Dealu Mare. De asemenea, în versantul stâng al văii
Ceptura, Dealul Ceptura –Vf. Tamara apar stratele de Cândești, în facies nisipos cu intercalații
de conglomerate.
De la Ceptura de Sus spre amonte, mai ales în versantul stâng, apare succesiunea
Romanianului, format din argile. argile nisipoase și nisipuri cu intercalații de pietrișuri mici,
uneori cu intercalații cărbunoase.
De la aliniamentul văii Mânăstirii sau de la limita Șoimești – Ceptura de Sus se intră
pe domeniul de aflorare a depozitelor daciene format din nisipuri în bancuri groase cu
intercalații de marne cenușii, la care se adaugă strate de cărbuni la partea inferioară.
Imediat la nord de aliniamentul Rotari - Malu Roșu este interceptată limita cu
Ponțianul, care formează zona de ax al anticlinalului Urlați – Ceptura, cu orientarea NE –SV.
Ponțianul este format dintr-o succesiune predominant marnoasă cu intercalații subțiri
de nisipuri și nisipuri argiloase şi formează zona de ax a ridicării anticlinale Ceptura – Urlaţi.

CALCULUL PARAMETRILOR HIDROGEOLOGICI

Din structura geologică a perimetrului com. Ceptura, condiții favorabile pentru

acumularea apelor cu mineralizație sub 1g/l prezintă depozitele cuaternare ale Pleistocenului
mediu și inferior, corespunzătoare orizontului marnos şi stratelor de Cândești.
Pentru determinarea parametrilor hidrogeologici s-au prelucrat datele furnizate de
forajele existente în perimetrul satului Ceptura de Jos.

Structura litologică și geometria stratelor acvifere.

Pentru înţelegerea dispunerii spaţiale actuale a depozitelor Pleistocenului trebuie ţinut
seama de condiţiile geotectonice şi paleoclimatice în care a evoluat regiunea.
Acumularea depozitelor s-a produs în condiţiile ridicării catenei carpatice şi
subsidenţei Platformei Moesice (vorlandul carpatic) pe fondul manifestării fazei de
tectogeneză valahe, a răcirii climatice şi instalării Bazinului Dacic pe zona de vorland încă din
Sarmaţian.

11
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Astfel, s-au creat condiţiile acţiunii fluviatile prin formarea unor câmpii aluviale în
lungul şenalelor create de reţeaua hidrografică şi condiţii deltaice în marginea Bazinului
Dacic, care au permis formarea unor piemonturi compuse din depozite aluvionare grosiere a
căror granulometrie scade pe măsura îndepărtării de aria sursa, respectiv zona ridicată
carpatică de la nord.
Pe de altă parte, alternanţa dintre strate grosiere şi strate argiloase reflectă variaţia
paleoclimatică a perioadei, astfel încât în stadiile de îngheţ transportul de aluviuni grosiere era
mult diminuat, predominând transportul şi sedimentarea de material fin argilos, iar în stadiile
de dezgheţ domină transportul şi sedimentarea de material grosier. Intervalele climatice mai
calde erau relativ scurte, reflectate în grosimea cumulată
În cadrul Câmpiei piemontane Pintenul Măgurii se reflectă mai multe stadii glaciare:
- Donau, din Pleistocenul inferior, când s-a depus faciesul stratelor de Cândeşti şi de
Frăteşti;
- Günz-Mindel din Pleistocenul mediu, când s-au depus orizontul marnos cu 3-4
intercalaţii nisipuri, ce reflectă intervalele interglaciare;
- Riss-Würm I, de la limita Pleistocen mediu şi superior, când se depun nisipurile de
Mostiştea şi pietrişurile de Colentina, corespunzătoare probabil terasei superioare Băicoi-
Câmpina şi formează, probabil suprafaţa Câmpiei Pintenul Măgurii;
- Würm, din Pleistocenul superior, cu cele 3 stadii glaciare, reflectate în nivelele de
terasă din structura Câmpiilor piemontane a Târgoviştei şi a Ploieştiului.
Ultima etapă de evoluţie a fost Holocenului, când se formează lanţul de câmpii de
subsidenţă, în care au dominat condiţii de larg lacustru, cu o dinamică slabă a curenţilor de
transport a materialului sedimentar grosier.
Prin urmare, dispoziţia spaţială a depozitelor cuaternare din structura Câmpiei
Gherghiţa – Sărata are aspect tabular, cu variaţii de grosime şi granulometrie laterală şi pe
direcţia de transport. Dezgheţul care a urmat ultimei glaciaţiuni şi perioadele cu precipitaţii
abundente au determinat un transportat de material ceva mai grosier a cărei granulometrie
scade dinspre zona colinară spre largul mediului lacustru de la sud. În ultimele secvenţe de
umplere a bazinului de sedimentare evoluţia a fost de margine continentală, cu episoade
emerse, când au dominat transportul şi sedimentarea eoliană de particule fine, şi episoade
submerse în care regiunea era inundată periodic şi se depunea un material ceva mai grosier.
În succesiunea depozitelor cuaternare din Câmpia Gherghiţa – Sărata se pot separa mai
multe hidrostructuri subterane:
- Hidrostrtuctura Pleistocenului - Holocenului superior, formează orizontul acvifer
freatic, primul strat acvifer de la suprafaţă;
- hidrostructura Pleistocen superior de la nivelului de la nivelul piemontului leossoid;
- hidrostructura Pleistocenului mediu de la nivelul orizontului marnos;
- hidrostructura Pleistocen inferior.
Hidrostructura Pleistocenului-Holocenului superior constituie pânza freatică de la
nivelul câmpului înalt al Piemontului Dealu Mare - Istriţa, fiind constituită dintr-un acvifer cu
nivel liber sau subpresiunea la baza depozitelor argiloase loessoide cu grosime mică, cu

12
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

potenţial acvifer foarte redus. Această succesiune se regăseşte si în structura câmpiei de

subsidenţă.
Hidrostructura Pleistocenului mediu de la nivelul orizontului marnos constă în acvifere
cantonate în nisipuri fine argiloase, cu nivel ascensional şi un potenţial acvifer redus, datorită
permeabilităţii reduse.
Hidrostructura Pleistocenul inferior, de la nivelul stratelor de Cândeşti, care în zona
câmpiei de subsidenţă Gherghiţa – Sărata se prezintă sub forma unui complex argilos cu
intercalaţii subţiri de nisipuri fine - medii şi nisipuri argiloase sau argile nisipoase.
Din literatura de specialitate (Harta geologică a Cuaternarului), grosimea totală a
depozitelor cuaternare de pe rama nordică a Câmpiei de subsidenţă Gherghiţa – Sărata este de
200 - 250 m. Grosimea acestora creşte cu un gradient foarte mare spre nord est, unde atinge
grosimi de cca. 500 m în Câmpia Buzăului - Siretul inferior.
Creşterea bruscă a grosimii depozitelor cuaternare se datorează faliei pericarpatice care
a introdus o săritură pe verticală de 200-300 m.
Prin forajele inventariate pe teritoriul comunei Ceptura s-a elaborat o secţiune
hidrogeologică din care se poate observa succesiunea litologică, geometria şi poziţia stratelor
acvifere.
La forajul F1 – Fedu nu s-a dispus decât de poziţia filtrelor, iar pentru celelalte foraje
de diagrafiile geofizice, din care s-au stabilit poziţia stratelor poros - permeabile, care în acest
caz sunt de natura unor nisipuri fine, cel mult medii, uneori argiloase.
Din interpretarea rezultatelor diagrafiilor geofizice s-a stabilit o imagine a succesiunii
şi structurii hidrostructurilor cuaternare.
Cel mai adânc foraj executat în zonă este forajul F.1 – Fedu, care a fost săpat până la
adâncimea de 250 m. Însă, orizonturi acvifere sunt prezente până la adâncimea de 215m, de la
nivelul piemontului şi de 175 m de la nivelul suprafeţei câmpiei joase de la sud.
Hidrostructura Pleistocenului inferior prezintă cinci secvenţe nisipoase dispuse la
intervale de timp aproximativ egale. Este de remarcat grosimea mai redusă la partea inferioară
(2-3 m) şi două secvenţe mai importante la partea superioară (5-8 m). Adâncimea de
interceptare a hidrostructurii stratelor de Cândeşti este de cca. 100 m
Urmează hidrostructura orizontului marnos al Pleistocenului mediu, în care s-au
separat două secvenţe de orizonturi nisipoase. Unul este situat la partea inferioară, în care se
remarcă frecvenţa ridicată într-un interval scurt de timp a depunerii nisipurilor, însă cu
grosime redusă de 1-5 m. Spre partea superioară este frecventa intercalaţiilor argiloase scade,
mai ales spre sud unde o secvenţa nisipoasă prezintă intercalaţii subţiri (lamine) mai argiloase.
Grosimea cumulată scade spre sud şi creste până la 10 m spre nord. Secvenţa orizontului
marnos este interceptată de la adâncimi de 30-40 m, în cadrul câmpiei joase la sud.
Hidrosdructura Pleistocenului superior – Holocenului este de mică adâncime şi conţine
două secvenţe de nisipuri fine, cel mult medii, ce au fost atribuite Pleistocenului superior,
echivalente Nisipurilor de Mostiştea şi pietrişurilor de Colentina, şi 2-3 intercalaţii de nisipuri,
de asemenea fine, ce aparţin Holocenului superior. Aceasta este situată la baza complexului

13
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

argilos loessoid, primul strat acvifer fiind interceptat la adâncimi de peste 20 m. Întreaga
secvenţă litologică a acestei hidrostructuri se extinde până la adâncimi de 30 – 40 m.
În tabelul 1 sunt prezentate datele forajelor inventariate în com. Ceptura şi rezultatele
calculului hidrodinamic al datelor de pompare.
Pompările s-a făcut într-o singură treaptă de debit şi denivelare. Nu s-au făcut
monitorizări ale evoluţiei denivelării până la intrarea în regim permanent şi evoluţia revenirii
nivelului piezometric după încetarea acesteia.
Forajele la care s-a dispus de datele de pompare au deschis numai hidrostructura
Pleistocenului mediu şi Pleistocenului superior – Holocen. Astfel, s-au determinat parametrii
hidrogeologic şi potenţial acvifer al acestor hidrostructuri acvifere.
Pentru forajul F.1 Fedu, cel mai adânc şi care a deschis şi hidrostructura Pleistocenului
inferior, nu s-a dispus decât de valoarea aproximativă a debitului, care are o valoare redusă.
Acesta reflectă potenţialul acvifer mediu al celor trei hidrostructuri deschise.

14
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Tabelul 1
Foraj Ad. Diam. Strate Strate captate M Nhs Hhd s Q k T R Qmax.adm. Qopt.expl. Sopt.expl.
nr. (m) D (m) poroase (m) (m) (8) (m) (l/s) (m/zi) (m2/zi) (m) (l/s) (l/s) (m)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
37,75-44,05
49,55-53,15
56,15-58,75
92,44-108,74
F.1
250 0,20 139,83-149,03 44,88 50,00 1,50
Fedu
162,31-172,99
184,44-186,74
202,42-207,02
212,67-214,97
F.1 14,0-18,0 14,0-18,0
Bovin 55 0,20 42,5-47,0 42,5-47,0 8,50 19,20 32,00 12.80 2,00 1,92 16,32 152 0,80 0,60 4,0
Suin
16,5-18,0
20,0-22,0
23,5-24,5
29,5-31,5
80,5-81,5
32,3-34,0
84,0-85,5
F.1 39,5-44,5
120 0.20 89,0-92,0 12,00 41,80 47,85 6,05 2,00 2,87 34,00 104 1,44 3,50
Aldis 56,5-58,5
94,5-96,0
80,5-81,5
98,5-103,5
84,0-85,5
89,0-92,0
94,5-96,0
98,5-103,5
14,0-15,0
20,2-22,0 33,5-35,0
33,5-35,0 68,0-69,5
68,0-69,5 80,10- 85,0
F.1 16,40
120 0,200 80,0-90 90,0-92,0 17,05 31,00 23,95 2,00 1,32 21,64 280 1,34 1,07 5,20
Goodies
90,0-92,0 93,0-95,0
93,0-95,0 10,5-110,0
10,5-110,0 112,5-113,53
112,5-113,5

1
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
14,50-16,0
21,0-22,5
34,0-35,5
27,0-28,5
47,0-49,5
34,0-35,5
64,0-65,0
34,0-35,5
68,0-69,0
47,0-49,5
F1 72,0-75,0
120 0,200 64,0-65,0 12,50 16,70 27,40 10,70 4,00 3,12 39,00 225 1,57 1,20 3,20
Unicom 81,0-83,0
68,0-69,0
102,5-106,0
72,0-75,0
109,0-110,0
81,0-83,0
11,0-125,0
102,5-106,0
109,0-110,0
111,0-125,0
R
Q lg
k= r T=kM R=10.2 S k Qmax.adm.=10.2 d M 0.227 k
2.73MS
M – Grosimea cumulată a stratelor acvifere captate
Np. - Nivel piezometric
NHd - Nivel hidrodinamic Q max.adm - Debit maxim admis
s – Denivelare Q opt. expl. – Debit optim de exploatare
Q - Debitul pompat experimental sopt - Denivelarea optimă la exploatare
k - Conductivitate hidraulică
km - Conductivitate hidraulică medie
T – Transmisivitatea
R - Raza de influență
r – raza forajului

1
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Conductivitatea hidraulică
Forajele au fost pompate cu o singură treaptă de debit la valori de Q=1,5-4,0 l/s, pentru
care s-au obținut denivelări s=6,05-23,95.
Pe baza rezultatelor obţinute de cele patru foraje care au adâncimi de până la 120 m,
conductivitatea hidraulică are valori k=1,32-3,12 m/zi. Aceasta reflectă potenţialul acvifer
modest al hidrostructurilor Pleistocen superior - Holocen şi Pleistocenului mediu.
O situaţie aparte o prezintă forajul F.1 – Aldis, care a deschis numai partea inferioară a
Pleistocenului mediu a orizontului marnos. Acesta prezintă un nivel piezometric foarte coborât
(Nhs=- 41,80 m), ceea ce ar sugera că acest interval are o hidrodinamică diferită în ceea ce
priveşte condițiile de margine privind alimentarea rezervei de apă subterană de la partea
inferioară a Pleistocenului mediu. Valoarea conductivităţii hidraulice are însă o valoare ce se
încadrează mediei de valorii medii pentru întreg orizont marnos.
Celelalte foraje, care au pus in intercomunicare cele două hidrostructuri au nivelul
piezometric comun, ceea ce face să considerăm că acesta este nivelul celor trei hidrostructuri
cuaternare.
Transmisivitatea
Funcţie de valorile conductivităţii hidrualice şi grosimea cumulată a stratelor acvifere
s-au obţinu valori la transmisivităţii cuprinse în intervalul T=16,32-39,0 m2/zi, cu o valoare
medie Tm=27,74 m2/zi, ceea ce indică un potenţial acvifer redus.
Raza de influenţă
Pentru debitele de pompare maxime, denivelările obţinute în foraje şi conductivitatea
hidraulică a stratelor acvifere s-au obţinut raze de influenţă R=104 -280 m.
Debitele maxime admise
Calculul debitelor maxime admise, funcţie de diametrul forajelor, grosimea cumulată a
stratelor acvifere şi valoarea conductivităţii hidraulice indică valori mult mai mici decât
debitele maxime pompate, acestea variind în intervalul Qmax.adm.=0,80-1,57 l/s, ce reflectă
potenţialul acvifer foarte redus al stratelor acvifere.

4. CHIMISMUL APELOR SUBTERANE

Analiza chimismului apelor subterane indică o variaţie a parametrilor de potabilitate

funcţie de condiţiile hidrogeologice pe frontierele de alimentare şi conţinutul mineralogic al
stratelor poros-permeabile şi a celor impermeabile.
Din informațiile culese de la Hidro Prahova, instituția care exploatează forajele sursei
Ceptura rezultă că apa nu prezintă, depășiri ale indicatorilor chimici de potabilitate.

1
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

5. EVALUAREA POTENŢIALULUI ACVIFER

Modelul hidrodinamic al hidrostructurii pleistocen mediu - inferioare este de un

complex acvifer infinit subpresiune cu direcţia de curgere NV-SE sub un gradient hidraulic
natural de i=3,8%o. Condiţiile la limită este frontiera nordică a hidrostructurilor cuaternare, a
căror realimentare se face din pierderea din apele subterane pliocene și rețeaua hidrografică de
la nord și secundar din rețeaua hidrografică locală.
Debitul unitar al hidrostructurii pentru valori ale transmisivităţii T=25 m2/zi, și un
gradient hidraulic de i=3,8 %o este de:

l –lungimea unitară l =1,00 m

Pentru un foraj care să deschidă stratele Pleistocenului mediu – inferior se prelimină
următoarele date:
- adâncime 200 m;
- diametru d =0,180 m
- grosimea cumulată a stratelor acvifere M=15 m
- conductivitate hidraulică k=1,5 m/zi
Debitul maxim admis pentru un foraj care să capteze stratele Pleistocenului mediu –
inferior, funcție de datele de mai sus
=2,50 l/s
Care devine Qexpl.= 2,00 l/s
Debitul suplimentar care se prevede a fi captat este de Q=2 l/s,
In această situație, rezultă o lungime a frontiere de alimentare:

Zona de influenţă în linia de drenaj este:

Debitul unitar al unui dren echivalent în care apa subterană curge sub un gradient
i=0.01 şi pentru o valoare a transmisivităţii de T=22,5 m2/zi este:

Lungimea drenului echivalent la debitul necesar de Qnec=2 l/s este de cca. Ld =765m,
ce reprezintă dimensiunea de L/.

2
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

6. DIMENSIONAREA SURSEI DE APĂ

Drenul echivalent este înlocuit cu un foraj cu adâncimea de 200 m, care să deschidă şi

să exploateze complexul acvifer al Pleistocenului inferior - mediu în faciesul stratelor de
Cândeşti și orizontului marnos.
Forajul va fi amplasate la vest de piața agroalimentară, conform Pl.3, la ca 220 m est
de F.1 Fedu și la cca. 95 m sud de F.1 Dionysos.

În aceste condiţii se prelimină următorii parametrii hidrodinamici ai puţului:

- adâncime 200 m
- diametru  180 mm
- nivel hidrostatic NHs= - 20,00 m
- nivel hidrodinamic NHd=30 m
- grosimea cumulată a acviferelor M=15 m
- debit Qpuţ= 2 l/s
- Raza de influență R=120 m.
Filtrele se vor poziţiona sub adâncimea de 30 m şi vor avea lungimea cumulată de
cca.15.00 m. Forajul se va definitiva cu coloană şi filtre din PVC pentru foraje hidrogeologice.

CONCLUZII

Studiile întreprinse în zona sursei de apă a com. Ceptura pun în evidenţă existenţa
hidrostructurilor subterane de apă potabilă la nivelul depozitelor cuaternare.
Forajele existente pe teritoriul com. Ceptura exploatează complexul acvifer de la
nivelul Pleistocenului inferior, în faciesul stratelor de Cândești, și stratele acvifere ale
orizontului marnos, ce aparțin Pleistocenului mediu.
Acviferele hidrostructurii Pleistocenului inferior și mediu prezintă un potenţial acvifer
redus, datorită constituției litologice de natura unor nisipuri fine – medii, uneori nisipuri
argiloasele, și grosimii reduse ale acestora în raport cu grosimea stratelor argiloase.
Sursa existentă este creditată cu un debit total de 1,5 l/s.
Pentru suplimentarea debitului se propune realizarea unui foraj cu adâncimea de 200
m, care să capteze orizonturile acvifere ale orizontului marnos și stratelor de Cândești, din
succesiunea Cuaternarului.
Debitul estimat pentru suplimentarea potențialul acvifer al sursei este de Q= 2 l/s.
Forajele vor fi realizate cu instalaţie de foraj hidraulică cu circulaţie directă sau
inversă, care să asigure o eficienţă maximă a captării stratelor acvifere şi obţinerii debitelor
preliminate. Forul va avea caracter de explorare-exploatare, dată fiind complexitatea
condiţiilor hidrogeologice ale regiunii.

3
- Martie 2021 -
 CONTRACT NR. 388/2021

STUDIU HIDROGEOLOGIC PUT FORAT

PENTRU SUPLIMENTARE ALIMENTĂRII CU APĂ
POTABILĂ ACOM. CEPTURA, JUD. PRAHOVA

Pe parcursul execuţiei forajului este necesară asistenţa tehnică a hidrogeologului pentru

rezolvarea unor eventuale disfuncţionalităţi pe parcursul procesului de foraj, stabilirea
construcţiei definitive şi a parametrilor optimi de exploatare ai forajelor.

Condiții de realizare a forajelor

Forajul va fi săpat cu un diametru suficient de mare pentru a se asigura un filtru în
spatele coloanei cu o grosime acceptabilă pentru natura fină a stratelor acvifere.

Pe parcursul executării forajului vor fi recoltate probe de sită pentru determinarea

naturii litologice a stratelor traversate. Probele se vor lua la fiecare schimbare de strat şi la
o echidistanță de cel mult 5 m, daca stratul este relativ omogen.
După execuția găurii de sondă se va efectua carotajul geoelectric de potenţial spontan
şi de rezistivitate curba potenţială şi gradientă. Funcţie de probele litologice şi alura curbelor
de carotaj se vor stabili cu acordul proiectantului hidrogeolog programul de tubaj şi poziţia
filtrelor. În continuare se va proceda la spălarea, decolmatarea şi înlocuirea noroiului de foraj
şi pregătirea forajului pentru pompările experimentale.
Materialul filtrant se va introduce pe cât posibil în dreptul filtrului, intervalele dintre
filtre se vor izola cu inel de argilă.
Deasupra coloanei filtrante se va realiza un inel de ciment, pentru izolarea stratelor
acvifere de la suprafață.
În urma încercărilor experimentale şi testului de performanţă se va elabora studiul
hidrogeologic definitiv pentru stabilirea parametrilor de dimensionare a sursei (număr foraje
echidistanţa debite, denivelări etc.).
Pompările experimentale şi testul de performanţă se vor efectua in trei trepte de debit şi
denivelare. Parametrii regimului permanent se vor determina după 24 de ore de pompare
continuă în regim permanent (debit și denivelare constante). Se vor întocmi graficele
denivelare - timp la coborârea nivelului hidrodinamic până la stabilizarea nivelului şi
intrarea în regim permanent. De asemenea, se va întocmi graficul revenire-timp a nivelului
piezometric de la denivelarea maximă la adâncimea statică. Aceste grafice se vor întocmi cel
puţin la o treaptă de pompare de preferat a celei cu debitul şi denivelarea cea mai mare.
Se vor recolta probe de apă după prima treaptă de pompare şi după ultima.
Pe parcursul executării forajelor va fi solicitat proiectantul hidrogeololog pentru
monitorizarea procesului de foraj, examinarea probelor de sită, starea fluidului de foraj,
tubarea coloanelor definitive și coloanei filtrante, cimentarea și izolarea stratelor acvifere,
procesul de decolmatare și denisipare a forajului, pompările experimentale și testul de
performanță, asigurarea gurii puțului până la punerea în funcțiune.

Întocmit,

Dr. Ing. Alex. ISTRATE

4
- Martie 2021 -