Sunteți pe pagina 1din 223

Cuprul si aliajele sale

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU


Răspândire
• Cuprul se număra printre primele metale
cunoscute şi folosite de oameni, în stare nativă,
cu milenii în urmă.
• În scoarţa terestră Cu se găseşte în proporţie de
0,01% în stare nativă, sub formă de pepite. In
prezent s-au găsit în unele zăcăminte de cupru
pepite cu greutate de peste 300 kg.
• Răspândirea cuprului în scoarţa pământului este
următoarea:
– în litosferă: 1x10-2%;
– în roci vulcanice: 7x10-3%;
– în meteoriţi: 1,7x10-2%;
– în sulfuri primare: 1,09%;
– în hidrosferă: 1x10-8%.
Istoric
• Cuprul este folosit încă din cele mai vechi timpuri.
Acesta a jucat un rol important în civilizația umana,
fiind folosit pentru statui, obiecte casnice, etc.
• Obiecte din cupru cu o vechime mai mare de 6000
de ani au fost descoperite în situri istorice:
Caldeea în Egipt, Asa, Fenicia și America.
• Originea numelui vine de la cuvântul latinesc
cyprium (provenit de la insula Cipru, Grecia).
• În Asia au fost descoperite urmele unor mine de
cupru ce datează din timpul Epocii Caldeene.
• Se crede că elementul chimic cupru ocupa locul al
treilea intre metalele descoperite de om după aur
și argint.
Istoric
• Judecând după obiectele antice de cupru descoperite, se
poate afirma că acest metal a fost descoperit in Egipt cu 5
000 de ani î.e.n. și apoi, cu un mileniu mai târziu, în
regiunea dintre Tigru și Eufrat, unde se dezvoltase
civilizația sumeriană.
• În Egiptul Antic, pe vremea faraonului Turmes, cuprul se
exploata în Peninsula Sinai și era cunoscut sub numele de
komt.
• Tot în perioada Antichităţii, cuprul mai este cunoscut sub
numele de chalcos. Cu două mii de ani înaintea erei
noastre, cuprul era folosit numai la fabricarea bronzului
pentru ca mai târziu sa fie utilizat la confecţionarea unor
podoabe.
• Combinații ale cuprului au fost utilizate pentru colorarea
sticlei în albastru (folosita ca piatră decorativă la inele,
broșe etc.).
Istoric
• Chiar si istoricul antic Homer a scris despre armele
confecționate din cupru.
• Mai târziu apar obiecte de arta confecționate din cupru
cât și diferite vase din bronz.
• În jurul anului 900î.e.n. au fost folosite diferite săruri de
cupru pentru zugrăvitul locuințelor scumpe, fiind
combinat cu humă și mai târziu cu var.
• Primele monede din bronz au apărut în Egipt între 430-
322 î.e.n., având in compoziţie 80% Cu și 20% Sn
(cositor).
• Fiind unul dintre principalele metale disponibile în acea
vreme, cuprul a fost exploatat și de alchimişti care, în
scrierile lor cu limbaj ,,ermetic“, numesc planeta Pamânt
Venus, considerată a fi reprezentată de cupru.
Producatori principali de Cu
Rezerve mondiale de Cu
• Cuprul poate fi întâlnit în stare nativa sau în combinaţii cu
alte metale sau nemetale.
• Rezervele mondiale de cupru sunt estimate la 451
mil.tone iar cele ipotetice la cca. 520 mil. tone.
• Aceste rezerve sunt localizate mai ales în America de
Sud (peste 1/3 din total), Europa inclusiv
C.S.I.(Comunitatea Statelor Independente)(15%),
America de Nord (14 %) si Africa (1/6 din rezervele
totale).
• Producţia de minereu de cupru, la nivel global, a fost de
9,5 mil. t. (1996) si realizata în principal de urmatoarele
state: Chile (2,1 mil. t), S.U.A. (1,8 mil.t), C.S.I. (0,8 mil. t),
Canada (0,7 mil.t)
Mina de Cu in Chile
• Chuqicamata este o
mină de cupru din Chile.
• Este mina cu cea mai
mare producţie de cupru
de pe glob, deşi, ca
mărime, nu este cea mai
mare mină de cupru din
lume.
• Mina are peste 850 de
metri adâncime.
Mine de Cu in USA
• Bingham Canyon este o
mină de cupru din munţii
Oquirrh, Utah, Statele
Unite.
• Are 1,2 kilometri
adâncime şi o lărgime de
4 kilometri.
• Este cea mai mare
excavaţie făcută de om
pe planeta noastra.
Exploatari de Cu (Haiti)
Tanzania
Exploatari de Cu –
Republica Dominicana
Chalcolithic copper mine in Timna
Valley, Negev Desert, Israel
Serbia - Bor
Cupru Min - Romania
• Firma Roman Copper, care a câştigat
licitaţia pentru privatizarea Cupru Min,
dar căreia i s-a refuzat transferul de
proprietate pentru că nu a adus banii
în termenul cerut de Ministerul
Economiei, a dat în judecată statul şi
cere daune de 250 milioane de euro
(1,116 miliarde de lei).
• Canadienii solicită această sumă
drept despăgubire pentru întreruperea
procesului de privatizare.
• Cupru Min deţine una dintre cele mai
mari rezerve de zăcământ cuprifer din
Europa, cu o valoare estimată la 5,6
miliarde de dolari. În acelaşi timp, este
cel mai mare producător de zăcământ
cuprifer din România, cu 60% din
rezervele existente la noi în ţară.
Zăcământul de la Cupru Min
• Valoarea zăcământului de
la Cupru Min este estimata
la 75 de ori mai mult decât
preţul de vânzare.
• Potrivit estimărilor
Ministerului Economiei,
valoarea totala cuprului din
mina, aproape 2,5 milioane
tone, este de 15 miliarde de
euro.
• In pamânt mai sunt 400.000
tone de argint si 20.000
tone de aur.
Zlatna 2003
Turnatoria Zlatna
Turnatoria Zlatna
Turnatoria Zlatna
Lancea de suflare oxigen
Lance oxigen
Vedere de pe cuptorul din Zlatna

Lance de
suflare oxigen
Vedere in cuptorul Zlatna
Halda steril - Zlatna
Minereuri de Cupru

O bucată de cupru coclit din Zakros, Creta Malachit


Minereu si exploatari
Preţul cuprului
• Preţul pe tona de cupru a explodat în ultimii
doi ani de la 2.700 $ la 10.000 $ ca urmare
a cererii masive din partea Chinei.
• Un “boom” al preţurilor a fost înregistrat și
înainte de criza mondială, în 2008, când
tona de cupru ajunsese la 9.000 $/tonă,
urmată de o scădere abruptă până la 2.700
$/tonă.
• Valoarea rezervelor de cupru ale României
este estimată la 5-10 miliarde de euro la
preţurile actuale.
Obţinere
• Minereurile (sulfuroase) de cupru nu conţin foarte mult cupru, de obicei
2-4%, rareori peste 7%. De aceea, înainte de procesarea minereului este
necesara o concentrare. Aceasta constă într-o prăjire parţială cu aer
insuficient.
• În urma procedeului se obţine o zgură formată din sulfură de fier și de
cupru, numită generic mată cuproasă:

2Cu2S + 3O2 → 2Cu2O + 2SO2

• Oxidul cupros este transformat în cupru impur prin încălzire:

2Cu2O → 4Cu + O2

• După aceste prelucrări cuprul rezultat este impur, având o puritate de 95-
98%.
• Principalele elemente chimice considerate impuritati sunt: Fe, Pb, Zn,
Sb, Au, Ag, S, As. Îndepărtarea impurităţilor se face într-un cuptor cu
flacără sau prin electroliză, pentru a se obţine cuprul electrolitic de
puritate maximă (99,9%).
Depunere electrochimica

Cea mai cunoscută reacție de obținere a cuprului în laborator este cea dintre
Fe și Sulfat de Cupru. Prin aceasta se poate separa cupru, prin depunere pe o
piesa din fier introdus în eprubeta cu solutie de sulfat.
Totodată, prin electroliza soluției de sulfat de cupru se poate obține acid
sulfuric și cupru.
Obţinere
Producere ROCESARE
Componente din cupru de mare puritate

Cu electrolitic Pulbere de Cu Cu nativ

Cu 99,99999% Noduli de Cu

Etalon Cu
Proprietati fizice

• 1.1. Caracteristici atomice


• Cuprul este un metal de culoare roşie caracteristică, se
laminează şi se prelucrează foarte uşor, atât la rece cât şi la
cald. Acesta posedă o înaltă conductibilitate termică, electrică
şi o rezistenţă la coroziune bună în diferite medii.
• Cuprul face parte din subgrupa I-a a sistemului periodic,
având numărul de ordine 29 şi greutatea atomică medie
63,54. Acest element are 10 izotopi, din care 2 sunt stabili 63
şi 65, cu o pondere de 30,9%, respectiv 69,1% şi 8 instabili
58, 59, 60, 61, 62, 64, 66, 67, cu o perioadă de înjumătăţire
de 3…6 ore.
Proprietati fizice
• Potenţialul de ionizare este de 7,69 eV.
• Sistemul de cristalizare al cuprului metalic este de cub cu
fete centrate, de tip A 1, având parametrul reţelei la
temperatura obişnuită: a = 3,6078 Ǻ.
• Cuprul nu prezintă stări alotropice.
• Greutatea specifică la temperatura ambiantă a cuprului
este 8.94 g/cm3.
• Greutatea specifică scade odată cu creşterea temperaturii.
Astfel, în stare solidă, la 1083oC este de 8.32 g/cm3, iar la
aceeaşi temperatură, însă în stare lichidă, ajunge la 7.93
g/cm3.
• Volumul atomic este de 7.09-7.11 cm3/ atom gram.
• Contracţia volumetrică la solidificare este de 4.92%.
Proprietati fizice
• De obicei, majoritatea compușilor anorganici, dar și organici
ai cuprului au o culoare albastră, deși unii pot fi și verzui sau
vernil.
• Un dezavantaj al cuprului este fenomenul de coclire
(înverzire), ce poate fi observat adesea pe vasele vechi sau
pe monede.
• Ca și osmiul (albastru) sau aurul (galben-auriu), cuprul
(portocaliu roșiatic) este unul dintre cele trei metale
elementare care are altă culoare naturală distinctă, în afară
de gri sau argintiu.
• Cuprul pur are culoare portocaliu-roșiatică și dobândește o
tentă de roșu intens în momentul expunerii la aer, după care
se înverzeste în timp.
• Duritatea cuprului este relativ mică (3 pe scara Mohs), dar
este destul de rezistent la rupere, și foarte ductil (poate fi
tras în fire), putând fi modelat la presiuni mari.
Disc de Cupru de puritate 99,95%
Proprietati fizice
• Conductibilitatea termică este asemănătoare cu a
argintului (1 față de 0,93 a argintului) și mult mai mare
decât a altor metale uzuale.
• Datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează pentru
conducte de transmitere a caldurii.
• Conductibilitatea sa scade în prezența impurităților ca:
fosfor, arsen, siliciu, fier chiar pentru valori peste 0,1 %,
efectele ajungând chiar la 20%. De aceea, în
electrotehnică se utilizează numai cupru electrolitic de
mare puritate.
• Densitatea de curent maximă a cuprului în aer este de
aproximativ 3.1×106 A/m2. La fel ca și alte metale, dacă
este placat cu alt metal, cuprul este afectat de un proces
de coroziune galvanică.
Proprietati fizice
Densitatea 8.94 g/cm3
Punctul de topire 1083o C
Coeficientul expansiunii termice 0,0000170/oC (20-100oC)
liniare 0,0000174/oC (20-200oC)
0,0000178/oC (20-300oC)
Contracţia liniara 2%
Conductivitatea termica 398 W/m/oC la 27oC

Rezistivitatea electrica 1,71 ohm/cm la 20oC

Coeficientul termic al rezistivităţii 0,0068/oC la 20oC


electrice
Căldura specifica 0,386 J/g/oC la 20oC
Magnetism Diamagnetic
Modulul lui Young 119.300MPa
Proprietati fizice
1.2. Caracteristici termice şi termodinamice

• Temperatura de topire a cuprului metalic Tt =


1083,0+0,1oC. Temperatura de topire a cuprului scade la
mărirea presiunii. La fiecare atmosferă peste presiunea
normală, temperatura de topire scade cu 0,086 oC, astfel
că la circa 24000 atm, cuprul se poate topi la temperatura
obişnuită.
• Temperatura de fierbere la presiunea normală Tf =
2595oC. Temperatura de fierbere scade cu creşterea
gradului de vid, astfel că la un vid de 1.10-3 mm Hg este
de 1080 oC, iar la 5,4.10-7 mm Hg este de 810 oC.
• Căldura latentă de topire este de 50,46 cal/g, iar caldura
de vaporizare de 1755 cal/g.
Proprietati fizice
1.2. Caracteristici termo-fizice
• Coeficientul de dilatare liniară între 20oC şi 100oC este de
16.47.10-6/oC. Dilatarea unei bare de cupru de la 0oC la 300oC
se poate calcula cu relaţia:
• LT = L0 [1 + (16.25 T + 0.00483 T2)10-6]
• Variaţia lungimii unei bare cilindrice de cupru, în funcţie de
temperatură, poate fi calculată cu formula:
• Lt = L0 (1+At+Bt2+Ct3)
• unde a, b, c sunt coeficienţi (a = 1.67.10-5; b = 3.8.10-9; c =
1.5.10-12).
• Conductibilitatea termică a cuprului reprezintă 73.2% din
conductibilitatea termică a argintului şi 88.8% din cea a aurului.
• Rezistivitatea electrică a cuprului pur la 20oC ρ = 1.673 ω.cm,
iar a cuprului tehnic pur ρ = 1.682 ω.cm.
Proprietati fizice

• Sistemul de cristalizare al cuprului metalic este de c.f.c


(cub cu fete centrate), de tip A 1, având parametrul reţelei
la temperatura obişnuită: a = 3,6078 Ǻ.
• Potenţialul sau de ionizare este de 7,69 eV și nu prezintă
stări alotropice.
• Greutatea specifică la temperatura ambiantă a cuprului
este 8.94 g/cm3, dar scade odată cu creşterea temperaturii.
• Astfel, în stare solidă, la 1083oC este de 8.32 g/cm3, iar la
aceeaşi temperatură, însă în stare lichidă, ajunge la 7.93
g/cm3.
Proprietati fizice
• Contracţia volumică la solidificare este de 4,92% iar
contracţia liniara este de 2%.
• Punctul de topire este de 1083oC. Temperatura de topire
a cuprului scade la mărirea presiunii.
• La fiecare atmosferă peste presiunea normală,
temperatura de topire scade cu 0,086 oC, astfel că la
circa 24000 atm, cuprul se poate topi la temperatura
obişnuită.
• Temperatura de fierbere la presiunea normală Tf =
2595oC. Temperatura de fierbere scade cu creşterea
gradului de vid, astfel că la un vid de 10-3 mm Hg este de
1080 oC, iar la 5,4x10-7 mm Hg este de 810 oC.
• Căldura latentă de topire este de 50,46 cal/g, iar căldura
de vaporizare de 1755 cal/g.
Proprietati fizice

• Cuprul este singurul metal care are culoarea arămie.


• Foarte interesantă este tendința acestuia de a forma
compuși de culoarea verde (carbonat, clorură, etc.),
neagră (oxid) sau albastră (sulfat și hidroxid).
Proprietati fizice și chimice
• Principala caracteristica este conductivitatea electrica foarte mare,
respectiv 1,71 ohm/cm la 20oC si coeficientul termic al rezistivităţii
electrice de 0,0068/oC la 20oC. Conductibilitatea termică a cuprului
reprezintă 73.2% din conductibilitatea termică a argintului şi 88.8% din
cea a aurului. Cuprul este un metal puţin activ, deşi se combină direct cu
oxigenul, sulful, halogenii şi alte câteva elemente.
• La temperatura obişnuită nu reacţionează cu aerul uscat sau umed.
Aerul umed care conţine bioxid de carbon determină tendinţa de
acoperire a cuprului cu un strat de carbonat bazic.
• Încălzit la temperaturi mai mari de 185oC, acesta se acoperă cu un strat
de oxid cupros (Cu2O), care la temperaturi mai înalte se transformă în
oxid cupric (CuO). Cuprul se dizolvă în acid sulfuric şi acid azotic, iar la
cald şi în amoniac.
• În aceste condiţii, nu se dizolvă în acid clorhidric. Echivalentul
electrochimic al Cu++ este 0,3294 mg/C, iar al Cu+ este 0,6588 mg/C.
Proprietati fizice
• Cuprul este rezistent la acţiunea soluţiei saline (apa de mare) precum si la
coroziune atmosferica. Nu este rezistent în anumiți acizi și nu prezintă
proprietăţi bune de rezistență la coroziune în mediu de amoniac sau
compuşi ai sulfului.
• Cuprul de mare conductivitate, fără conţinut de oxigen este un material
extrem de ductil, obţinut în condiţii care previn intrarea oxigenului în
material și formarea oxidului de cupru.
• Acesta este utilizat în operaţiile de ambutisare adânca, tragere, îndoire
precum si în procese de prelucrare la cald cum sunt sudarea si brazarea
sau pentru aplicaţii unde trebuie evitata fragilizarea. În această stare,
conductivitatea și rezistența sa la rupere sunt similare cu ale cuprului
electrolitic.
Proprietati fizice

• Cuprul dezoxidat se aliază cu argint pentru


cresterea rezistenței la rupere.
• Elementele care reduc conţinutul de oxigen în
cupru și scad rezistența la rupere sunt: Zr, Cr, B, P.
• Când cuprul este aliat cu staniu, siliciu sau
aluminiu este numit în general bronz iar atunci
când este aliat cu zinc se numeşte alamă.
Proprietati chimice
• Cuprul se dizolvă în acid sulfuric şi acid azotic, iar la cald şi
în amoniac. In aceste condiţii, nu se dizolvă în acid
clorhidric. Echivalentul electrochimic al Cu++ este 0.3294
mg/C, iar al Cu+ este 0.6588 mg/C.
• Cupru solid permite difuzia, în mare măsură, a hidrogenului
prin formarea unor soluţii solide interstiţiale.
• Dizolvarea hidrogenului provoacă “boala de hidrogen” care
duce la formarea unor cavităţi și fragilizare a zonelor
îmbogăţite.
Proprietăți mecanice
• Din cauza structurii cristaline c.f.c., care permite
multe plane de mare densitate atomică, cuprul
este un metal foarte maleabil şi ductil, la cald şi la
rece.
• Prin laminare s-au obţinut foiţe de cupru cu grosimi
mai mici de 2,6 microni.
• Proprietăţile mecanice depind de gradul de
puritate a metalului, de natura impurităţilor
prezente, de starea materialului, de temperatura
de încercare etc.
• Cuprul poate fi forjat la cald, laminat la cald sau la
rece, extrudat la cald, stanat etc.
Proprietăți mecanice
• Aliajele cu plumb, cum ar fi aliajele alama-plumb, bronz-
plumb și bronzurile cu un conţinut ridicat de plumb, au o
prelucrabilitate mecanică foarte bună.
• Pe de alta parte, bronzurile cu conţinut de aluminiu și
mangan au o prelucrabilitate slabă.
Proprietăți mecanice
Caracteristici mecanice în funcţie de prelucrarea aplicată
Proprietatea Normalizat Deformat la rece Turnat

Rezistenta la rupere MPa 210-280 220-400 140-210

Alungirea 25-40% 2-35% 25-45%

Gâtuirea 40-60% 2-4% -

Duritatea Rockwell F max 65 HRF 54-100 -

Duritatea Rockwell 30T max 31 HRT 18-70 -


Proprietăți tehnologice

• Cuprul de mare conductivitate, fără conţinut de oxigen este


un material extrem de ductil, obţinut în condiţii care
limitează intrarea oxigenului in material și formarea oxidului
de cupru.
• Acesta este utilizat in operaţiile de ambutisare adânca,
tragere, îndoire precum si în procese de prelucrare la cald
cum sunt sudarea și brazarea, pentru aplicaţii unde trebuie
evitată fragilizarea.
• În aceasta stare conductivitatea și rezistenta la rupere sunt
similare cu ale cuprului electrolytic.
Proprietati tehnologice
• Din punct de vedere al sudabilităţii, nici un aliaj conţinând plumb nu se
recomanda a fi sudat.
• În general, bronzurile cu conţinut de aluminiu, bronzurile cu conţinut de
siliciu si bronzurile cu conţinut de mangan α-β pot fi uşor sudate. Acest
lucru este valabil si pentru bronzuri si aliaje cupru-nichel 70/30. Aceste
aliaje pot fi îmbinate cu alte tipuri de materiale prin sudare si totodată pot
fi recondiţionate prin sudare, de exemplu in cazul recondiţionării unor
defecte de turnare.
• Cuprul se poate căli la temperaturi variind între 250 si 760 oC, în funcţie
de proprietăţile care se doresc a fi obţinute. Călirea obişnuita se face in
jurul temperaturii de 590 oC.
• Atmosferele inerte sau reducătoare permit obţinerea celei mai bune
calităţi a suprafeţei.
• Călirea cuprului cu conţinut de oxigen în atmosfera reducătoare la
temperaturi înalte poate duce la fragilizare.
Proprietăți tehnologice
• Pentru lipire în atmosfera reducătoare, sudare cu flacără
oxiacetilenică sau arc electric, cuprul dezoxidat permite
obţinerea unor îmbinări mult mai bune decât cuprul
electrolitic sau cuprul aliat cu argint.
• Expunerea la temperaturi înalte cu conţinut de oxigen, in
atmosfera reducătoare, duce la descompunerea oxidului de
cupru și formarea de vapori, rezultând fragilizarea acestuia.
• Atmosferele inerte sau reducătoare dau calitatea cea mai
buna a suprafeţei.
• Cuprul poate fi utilizat pentru acoperiri electrochimice din
soluţie de cianura alcalina sau soluţie de acid sulfuric.
Proprietăți tehnologice
• TURNAREA ALIAJELOR DE CUPRU
• Deoarece aliajele pe baza de cupru sunt des utilizate la fabricarea
valvelor de presiune si a pieselor de pompa, trebuie ales cu atenţie tipul
de aliaj folosit.
• În general, când se toarnă în forme mici cu pereţi subţiri, cum ar fi valvele
cu deschidere de până la 76mm, la toate secţiunile mai mici de 25mm
trebuie recomandate aliajele de alama cu plumb si bronz cu plumb.
• În cazul valvelor cu pereţi groşi si a corpurilor de pompa mai groase de 1
25,4mm, se recomanda aliaje de tip bronz nichel-aluminiu- sau cupru-
nichel 70/30. Alegerea între aceste tipuri de aliaje se bazează pe
diferenţele de dilatare ale acestora în timpul solidificării.
Prelucrabilitatea prin aşchiere

• Toate aliajele pe baza de cupru turnate pot fi prelucrate mecanic deşi unele
dintre acestea au o prelucrabilitate mai mare decât celelalte.
• Aliajele cu conţinut de plumb, cum ar fi aliajele alama-plumb, bronz-plumb si
bronzurile cu un conţinut ridicat de plumb, au o prelucrabilitate mecanica foarte
buna.
• Pe de alta parte, bronzurile cu conţinut de aluminiu si mangan au o
prelucrabilitate slaba.
Metode de durificare

• Metode de durificare a cuprului:


– Finisarea granulaţiei
– Deformarea plastică la rece
– Alierea
• Când cuprul este aliat cu staniu, siliciu sau
aluminiu, este numit in general bronz iar
atunci când este aliat cu zinc se numeşte
alama.
Grupe de aliaje
Cuprul şi aliajele sale sunt împărţite în nouă grupe principale, astfel:

1. Cupru de puritate tehnica ce conţine minim 99,3% Cu


2. Aliaje de cupru care conţin până la 5% elemente de aliere
3. Alame (aliaje de cupru cu zinc), care conţin până la 40% Zn
4. Bronzuri fosforoase (aliaje de cupru cu staniu), care conţin până la 10%,
Sn şi 0,2% P
5. Bronzuri de aluminiu (aliaje de cupru cu aluminiu), care conţin până la
10% Al
6. Bronzuri de siliciu (aliaje de cupru cu siliciu), care conţin până la 3% Si
7. Aliaje de cupru-nichel, care conţin până la 30% Ni
8. Aliaje cupru-zinc-nichel (alpaca), care conţin până la 7% Zn şi 18% Ni
9. Aliaje speciale, care conţin elemente de aliere introduse cu scopul
îmbunătăţirii unor caracteristici specifice sau tehnologice (de exemplu,
prelucrabilitatea)
Aliaje
• Multe aliaje de cupru au denumiri uzuale, cum ar fi cupru fără oxigen
(99,95% Cu min), cupru beriliu (0,02 la 0,2% Be), Muntz metal (Cu40Zn),
alama Navala (Cu-39.5Zn-0.75Sn) sau bronz comercial (Cu-10Zn).
• Multe dintre proprietăţile fizice ale aliajelor de cupru sunt importante
pentru ca influenţează procesele de sudare, ca de exemplu: temperatura
de topire, coeficientul de dilatare termică, conductivitatea electrică şi
termică.
• Anumite elemente de aliere reduc foarte mult conductivitatea electrica şi
termica a aliajelor de cupru. Unele elemente de aliere au efecte
pronunţate asupra sudabilităţii aliajelor de cupru. Cantităţi mici de
elemente de aliere volatile si toxice sunt adesea prezente în cupru şi
aliajele sale.
• Cerinţele pentru existenta unor sisteme de ventilaţie eficiente sunt mai
severe in acest caz, pentru a proteja atât operatorul cat si mediul
înconjurător.
Bronzurile cu aluminiu
• Bronzurile cu aluminiu sunt folosite pentru combinarea caracteristicilor
excelente de rezistenţă la coroziune şi rezistenţă înalta la uzură.
• Acestea conţin de obicei 9-12% aluminiu şi până la 6% fier şi nichel.
Aceste aliaje sunt consolidate printr-o combinaţie de soluţie solidă,
deformare plastica la rece, si precipitarea unei faze bogate de fier.
• Bronzurile cu aluminiu sunt călite şi revenite, fiind utilizate in aplicaţii in
mediul marin, componente pentru pompe, supape de manipulare, apele
acide din mină, acizi şi fluide rezultate din procese industriale, rulmenţi si
maşini unelte.
• Piesele turnate din bronz cu aluminiu au o rezistenţă excepţională la
coroziune, o foarte bună rezistenţă mecanica, tenacitate şi rezistenţă la
uzură, precum şi caracteristici de sudabilitate bune.
• Microstructura a bronzurilor cu aluminiu conţinând sub 11%Al constau în
soluţie solida alfa bogata in fier şi nichel, conţinând faza kappa.
Aliaje Cu-Al
Bronzurile cu aluminiu
• Faza de kappa absoarbe aluminiu din soluţia solidă alfa si permite
prevenirea formării fazei beta, cu excepţia cazului în care conţinutul de
aluminiu depăşeşte 11%.
• Prezenta fazei kappa permite creşterea rezistenţei mecanice a bronzurilor
de aluminiu, făra diminuarea ductilităţii. Scăderea ductilităţii bronzurilor de
aluminiu se produce atunci când apare faza beta, care este mai grea si
mai fragila decât faza alfa. Faza beta apare în cazul în care materialul
este răcit rapid, având o structură densa de martensita aciculara.
• Prin revenirea martensitei se obţine o structură de faza alfa cu precipitate
de faza kappa. Structura revenita prezintă caracteristici de rezistenţă
înaltă şi duritate. Prin răcire lenta, se produce o distribuţie omogena a
fazelor alfa şi kappa in cadrul materialului.
• Faza kappa se prezintă sub formă lamelara, fin distribuita în toate zonele
cu faza alfa. Adăugarea de fier şi nichel suprima formarea fazei gamma
primare, care are efecte nocive asupra proprietăţilor aliajelor de cupru cu
aluminiu.
Diagrama de echilibru Cu-Al
Microstructura Cu-Al

Cu 81.4, Al 8.9.5, Ni 4.7, Cu 78 min, Al 10.0-11.5, Ni


Fe 4.0, Mn 1.0 3.0-5.5, Fe 3.0-5.0, Mn 3.5

Cu 81.4, Al 8.9.5, Ni 4.7, Cu 85.8, Al 10.2, Fe 4.0


Fe 4.0, Mn 1.0
Aliaje de cupru cu beriliu
• Aliaje de cupru cu beriliu sunt utilizate pentru rezistenta mecanica mare
şi buna conductivitate electrică şi termică.
• Există două grupuri de aliaje de beriliu de cupru, aliaje de înaltă rezistenţă
şi aliaje de mare conductivitate.
• Aliaje forjate de înaltă rezistenţă conţin 1,6-2,0% beriliu şi de aproximativ
0,3% cobalt.
• Aliajele turnate de înaltă rezistenţă conţin beriliu de până la 2,7%.
• Aliaje de mare conductivitate conţin beriliu intre 0,2-0,7%, si mari cantităţi
de nichel şi cobalt. Aceste aliaje sunt folosite în aplicaţii cum ar fi:
conectori de contact electronici, echipamente electrice, lame şi
comutatoare, rulmenţi, carcase pentru dispozitive de detecţie magnetice,
aplicaţii care nu produc scântei, arcuri mici, matriţe de mare viteză şi
sisteme de sudare.
• Materialele au fluiditate ridicată şi pot reproduce detalii fine în urma
turnării sub presiune.
Aliaje Cu-Be
Aliaje de cupru cu beriliu
• Caracteristicile mari de rezistenta ale aliajelor de cupru cu
beriliu sunt obţinute prin consolidare, aplicând tratamente
termice de îmbătrânire sau precipitare.
• In urma acestor tratamente se obţine o soluţie solidă
suprasaturată de cupru pur in cadrul căreia apar precipitate
ca urmare a răcirii lente, deoarece solubilitatea beriliului în
cuprul alfa scade odată cu scăderea temperaturii.
• De obicei, aceste aliaje sunt răcite rapid după tratamentul
de recoacere, astfel încât beriliul sa rămână în soluţia solidă
cu cupru.
• Apoi este aplicat un tratament de îmbătrânire pentru o oră
sau mai mult, la o temperatură cuprinsă între 200 şi 460oC.
• La revenire, beriliul formează câteva faze care precipita din
soluţia solida.
Aliaje de cupru cu beriliu
• În prima etapă a precipitării, se produce nucleaţia omogena de faze
Guinier-Preston (GP). Zonele GP sunt domenii cu mici precipitări într-o
soluţie suprasaturată de cupru alfa solid. Zonele GP nu au o structură
cristalina bine definită şi conţin o cantitate mare de atomi de beriliu.
• Formarea zonelor GP, de obicei, coincide cu o schimbare a
proprietăţilor. În cazul aliajelor de cupru cu beriliu, schimbarea
proprietăţilor se reflecta in creşterea rezistentei mecanice. Pe măsura de
procesul de durificare progresează se formează precipitate coerente
metastabile, de tip gama prim, prin transformarea zonelor GP.
• Limita de rupere a acestor aliaje creşte ca urmare a formarii precipitatelor
coerente, care se dezvolta pe limitele de grăunte ale metalicei de soluţie
suprasaturata.
• Efectul de supra-îmbătrânire al aliajelor de cupru beriliu este evitat,
deoarece excesul de precipitate de tip gama provoacă o scădere a
rezistenţei. Microstructura materialului forjat, după consolidarea prin
precipitare, conţine grăunţi echiaxiali de cupru alfa şi o dispersie de
particule conţinând nichel şi cobalt.
Microstructura

Cu-Be deformat plastic la cald


Aliaj de Cupru avand 2% Be si (aliaj Omega 25)
0,25%Co sau Ni
Utilizat pentru solicitari severe
(explozie).
Aliajele de cupru cu cadmiu
• Aliajele de cupru cu cadmiu conţin aproximativ 98 - 99%
cupru, 0,1 - 1,5% cadmiu şi uneori alte elemente chimice.
Adăugarea de cadmiu produce cresterea rezistentei la
temperaturi ridicate. Conţinuturi mici de cadmiu nu afectează
in mare măsura conductivitatea termica şi electrica, precum
şi unele proprietăţi mecanice la temperatura camerei. Aliajele
de cupru cu cadmiu nu se prelucrează prin turnare dar pot fi
cu uşurinţa prelucrate prin deformare plastica la rece si la
cald.
• Aceste aliaje sunt utilizate în aplicaţii care necesita rezistenta
mare la eroziune si la formarea de arce electrice, cum ar fi:
sârmă pentru troleibuze si tramvaie, elemente de încălzire
electrice (pătură rezistiva), contacte alunecătoare, conectori
şi linii de înaltă rezistenţă pentru transport.
Aliaje Cu-Cd

Cadmiu
Aliajele de cupru cu cadmiu
• Pe suprafaţa sârmelor din aliaje Cu-Cd se formează un strat de oxid
foarte rezistent la temperaturi ridicate care îl protejează fata de efectele
erozive, ceea ce permite sârmei să-şi păstreze rezistenta mecanica în
condiţiile de temperaturi înalte si viteze mari de alunecare.
• De asemenea, este utilizat pentru aplicaţii ca aliaje de lipit, în special
pentru radiatoare, componente pentru automobile şi camioane, sau
operaţii de ambalare a semi-conductorilor.
• Microstructura acestor aliaje este similara cea a cuprului pur.
Elementele de aliere prezente sunt în concentraţii foarte mici şi rămân
dizolvate în soluţia solidă cu cupru alfa.
• Microstructura materialelor deformate plastic conţin grăunţi echiaxiali,
care pot conţine si incluziuni de oxid, distribuite uniform in întreaga
microstructura.
Aliajele de cupru cu crom
• Aliajele de cupru cu crom sunt cunoscute pentru caracteristicile lor
de rezistenta mecanica ridicata, având conţinuturi uzuale de 0.6 -
1.2% Cr. Principalele aplicaţii ale acestora sunt legate de
caracteristicile excelente de rezistenta mecanica si la coroziune şi
de valorile acceptabile ale conductivităţii electrice.
• Aceste aliaje sunt durificabile prin tratamente termice, caz în care se
obţine o modificare a proprietăţilor la temperaturi ridicate ca urmare
a precipitărilor de crom din soluţia solidă.
• Rezistenta mecanica a aliajului tratat termic poate fi dubla fata de
cea a cuprului in timp ce conductivitatea sa rămâne ridicat, la
aproximativ 85% IACS, sau 85% din cea a cuprului pur.
• Aceste aliaje îşi păstrează rezistenţa înaltă la temperaturi ridicate iar
rezistenta la coroziune este mai bună decât cea a cuprului pur,
deoarece cromul îmbunătăţeşte proprietăţile chimice ale filmului de
oxid de protecţie.
Aliajele de cupru cu crom

• Aliajele de cupru cu crom prezintă deformabilitate


excelenta la cald şi prelucrabilitate buna la rece.
• Sunt utilizate pentru diverse aplicaţii care necesită
rezistenţă mecanica si conductivitate electrica mare, cum
ar fi:
– electrozi pentru sudarea prin rezistenţă electrica in
puncte si roţi pentru sudarea in linie,
– elemente de comutatori,
– conectori,
– disjunctori,
– matriţe şi conductori electrici sau termici.
Aliajele de cupru cu crom
• Consolidarea prin tratament termic se produce deoarece solubilitatea
cromului in soluţia solida de cupru scade cu scăderea temperaturii.
• Microstructura aliajului cu crom răcit lent este alcătuita dintr-un amestec a
doua faze, cupru alfa şi o faza bogata in crom.
• Proprietăţile mecanice superioare sunt obţinute prin răcirea rapida de la
temperatura de recoacere, astfel încât cromul rămâne în soluţia solidă
suprasaturată de cupru.
• Aplicarea unui tratament ulterior de îmbătrânire duce la apariţia unor
precipitate de crom separate din soluţia solidă, având o dispersie foarte
fina in matricea de cupru.
• Microstructura aliajului răcit rapid pare similară cu cea a cuprului nealiat,
având o distribuţie uniforma a soluţiei solide de cupru alfa.
• Primul element care începe sa se solidifice este cuprul pur, urmat de un
amestec eutectic conţinând cupru alfa şi crom.
Microstructura Cu-Cr
Aliajele de cupru cu crom

• Cuprul alfa şi eutecticul cu crom formează o structură lamelară, fiind


plasat în regiunile interdendritice.
• Microstructura aliajului forjat se compune din grăunţi echiaxiali maclaţi
de soluţie solida de cupru alfa.
• De obicei aliajele sunt răcite rapid, pentru a determina rămânerea în
soluţia de cupru solid alfa a cromului.
• Tratamentul de recoacere permite precipitarea din soluţie a
precipitatelor de crom, uniform dispersate în întreaga matrice.
• Precipitatele de crom, care determina consolidarea prin precipitare, sunt
foarte fine si nu pot fi vizibile la măriri mici.
Produse din aliaj Cu-Cr

CuCrZr
Aliajele de cupru cu nichel
• Aliajele de cupru cu nichel sunt foarte rezistente la coroziune si stabile
termic. Acestea care conţin uzual intre 2 si 30% nichel, în funcţie de
aplicaţie. Alte elemente care se pot adăuga sunt: fier, crom, niobiu şi
mangan, cu scopul îmbunătăţirii rezistenţei mecanice şi la coroziune.
• Aceste aliaje sunt practic imune la coroziunea tenso-fisurantă şi prezintă
rezistenţă ridicata fata de oxidarea în apă caldă sau aer umed. Aliaje de
cupru nichel au o putere moderată chiar şi la temperaturi ridicate.
• Aliajele cu nichel sunt bine cunoscute pentru rezistenţa lor la coroziune în
apă de mare şi rezistenţa acestora la agenţii biologici marini.
• Aliaje de cupru cu nichel sunt utilizate în aplicaţii cum ar fi: produse
electrice şi electronice, tuburi de condensare pentru nave şi centralele
electrice, diverse componente pentru nave marine, inclusiv valve, pompe,
racorduri şi înveliş pentru coca navei. Cele mai multe aplicaţii sunt
raportate pentru bordul navelor marine si fluviale, platforme marine şi de
coastă, centralele de putere.
Aliajele de cupru cu nichel
Aliajele de cupru cu nichel
• Aliaje de cupru cu nichel sunt microstructuri unice de fază alfa, deoarece
nichelul este complet solubil în cupru.
• Dendritele rezultate la turnare prezintă un puternic gradient de
compoziţie, deoarece aliajele se solidifica într-un interval larg de
temperaturi.
• Micro-structurile de distribuţie formate din dendrite alfa, au un conţinut de
nichel crescând de la centru spre marginea dendritelor. Spaţiul
interdendritic, fiind ultimul lichid solidificat, este foarte bogat în nichel.
• Prelucrările mecanice realizează fragmentarea structurii dendritice, dar
omogenizarea compoziţionala completa nu poate fi obţinuta nici chiar
prin aplicarea de tratamente termo-mecanice repetate.
• Segregarea elementelor de aliere, care se manifesta in carotajul
dendritic, este vizibila sub forma de benzi întunecate in microstructurile
forjate, care sunt similare cu cele de cupru nealiat, alcătuite din grăunţi
maclaţi de cupru alfa.
Microstructura

Cu 85.35-88.35, Ni 8.5-10.5, Cu 85.35-88.35, Ni 8.5-


Sn 1.2-2.8, Fe 0.6, Zn 0.50, 10.5, Sn 1.2-2.8, Fe 0.6,
Pb 0.05 Zn 0.50, Pb 0.05

Cu 86.5, Ni 9.0-11.0, Fe Cu 86.5, Ni 9.0-11.0, Fe


1.0-1.8, Zn 1.0, Mn 1.0, 1.0-1.8, Zn 1.0, Mn 1.0,
Pb 0.05 Pb 0.05
Aliajele de tip Alpaca
• Aliajele de tip Alpaca conţin cupru, nichel si zinc. Ele sunt denumite
argint de nichel datorita luciului lor frumos, similar cu cel al argintului.
Aceste aliaje au rezistenţă mecanica moderata şi bună rezistenţă la
coroziune in medii apoase. Aliajele conţinând cupru, staniu, plumb,
zinc, nichel se prelucrează cu uşurinţa prin turnare. Sunt utilizate în
industria alimentară şi a băuturilor, pentru echipamente de
manipulare, elemente decorative, articole pentru decoraţiuni,
elemente galvanizate, echipamente optice şi fotografice şi
instrumente muzicale.
• Microstructura acestor aliaje conţine predominant faza unică soluţie
solidă de cupru. Nivelul de aliere al acestora este de 7 la 20% nichel
şi 14 la 46% zinc. Microstructura aliajelor cu conţinut mai mare de zinc
este alcătuita din doua faze, fiind similară cu cea a alamelor cu
conţinut ridicat de zinc. Nichelul fiind solubil în cupru, rămâne în
soluţia solidă. Zincul, având solubilitate limitată în cupru, tinde sa se
separe sub forma unei faze secundare.
Obiecte din aliaj ALPACA
Aliajele de tip Alpaca
• Aliaje cu mai mult de 32% zinc sunt formate din
fazele alfa şi beta.
• Aceste aliaje se solidifica intr-o gamă largă de
temperaturi, microstructura rezultată conţinând
dendrite cu gradient de compoziţie de-a lungul
grosimii.
• Compoziţia materialului în spaţiul interdendritic
dendrite este bogat în zinc şi nichel si conţine un
amestec de faze alfa şi beta.
• Microstructurile forjate ale aliajelor cu mai puţin de
32% zinc sunt alcătuite din grăunţi echiacsi maclaţi
de cupru alfa.
Aliaje de cupru cu plumb
• In aliaje de cupru cu plumb, rolul plumbului este atât pentru
lubrifiere cat şi pentru îmbunătăţirea prelucrabilităţii prin aşchiere,
datorita efectului de fragmentare a aşchiilor.
• Plumbul nu afectează structura şi proprietăţile cuprului, deoarece
este practic insolubil în cupru solid.
• Cuprul pur se solidifică primul, în timp ce particulele de plumb
aproape pur, cu temperatura mult mai joasa de solidificare, se
plasează pe limitele de grăunte sau în regiunile interdendritice.
• Mărimea şi concentraţia particulelor de plumb depinde de
concentraţia de plumb din aliaj.
• Aliaje de cupru cu plumb sunt utilizate pentru cuzineţi, in care plumbul
acţionează ca un lubrifiant solid iar cuprul preia solicitările din
exploatare.
• Plumbul se adaugă la alte multe aliaje de cupru: alame, bronzuri si
alte aliaje de cupru. In stare turnata, aliajele de cupru cu plumb sunt
folosite pentru rulmenţi.
Aliaje Cu-Pb
Aliaje de cupru cu plumb

• Microstructura acestor aliaje este similară cu cea a


cuprului nealiat, având particule de plumb aproape pur,
plasat pe limitele de grăunte.
• Mărimea şi cantitatea de particule de plumb în
microstructuri depind de concentraţia de plumb din aliaj.
• Microstructura aliajelor turnate de cupru cu plumb se
compune din dendritele de cupru alfa pur, cu particule de
plumb plasate pe in spaţiul interdendritic.
• În structurile forjate, plumb este prezent ca particule
separate pe limitele grăunţilor de cupru alfa.
Microstructura Cu-Pb

Cu 35.2Pb Cu, 6.83Pb

Cu, 4.5Pb
Alamele cu siliciu
• Alamele cu siliciu fac parte din grupul de alame de înaltă
rezistenţă, care conţin zinc mai sub 20% şi siliciu sub 6%.
• Consolidarea materialului se realizează prin formarea de
soluţii solide. Aceste aliaje se utilizează frecvent datorită
rezistentei mecanice ridicate şi rezistenţei la moderate la
coroziune.
• Conductivitatea de alamelor cu siliciu este mult mai mică
decât cea a cuprului nealiat.
• Alamele cu siliciu roşii sunt utilizate pentru elemente de tip
valve, datorita rezistenţei la coroziune.
• Piesele turnate din alama prezintă rezistenţă mecanica
moderată şi foarte bună rezistenţă la coroziune in
atmosferică şi medii apoase, fiind utilizate în aplicaţii cum ar
fi: rulmenţi, maşini unelte, componente complexe pentru
pompe, supape.
Aliaje Cu-Si
Alamele cu siliciu
• Alamele cu siliciu roşii sunt aliaje monofazice. Conţinuturile de zinc şi
siliciu din alame şi bronzuri sunt suficient de scăzute pentru că
elementele de aliere sa rămână în soluţia solidă.
• Microstructura materialului turnat conţine dendrite tubulare de soluţie
solida de cupru alfa, având diferite conţinuturi de zinc şi siliciu. Segregare
dendritica apare deoarece aliajele se solidifica într-un interval larg de
temperaturi, care permite separarea lenta a elementelor de aliere.
• Concentraţia de zinc şi siliciu variază de la zero in zona centrala a
dendritelor la o valoare maxima, atinsa la periferia acestora.
• Procedeele de prelucrare mecanica şi tratamentele termice de
recoacere permit fragmentarea dendritelor, obţinându-se o microstructură
alcătuita din grăunţi echiaxiali maclaţi de soluţie solidă alfa.
• Microstructura aliajelor de cupru cu siliciu si plumb este similara cu cea a
aliajelor fără plumb, cu excepţia prezentei particulelor de plumb
distribuite pe limitele de grăunte, in spaţiul interdendritic.
Microstructura

Cu 94.8, Si 2.8-3.8, Zn 1.5, Mn Cu 94.8, Si 2.8-3.8, Zn 1.5, Mn


0.50-1.3, Fe 0.8, Ni 0.6, Pb 0.05 0.50-1.3, Fe 0.8, Ni 0.6, Pb 0.05

Cu 75.0-80.0, Si 2.5-3.5, Zn 14.0- Cu 75.0-80.0, Si 2.5-3.5, Zn 14.0-


21.4, Fe 0.20, Pb 0.5-1.5, Mn 0.4 21.4, Fe 0.20, Pb 0.5-1.5, Mn 0.4
Cuprul
• Cupru pur are o culoare roşiatică aurie, dar prin oxidare capătă rapid o
tenta de culoare verde mata.
• Deoarece cuprul conţine de multe ori impurităţi naturale sau este aliat
cu mai multe elemente simultan, este dificil să se stabilească efectul
specific al fiecărui element de aliere asupra culorii rezultate.
• Cuprul electrolitic conţine adesea mici cantităţi de argint şi de multe ori
urme de fier sau sulf, având o culoare cu tente de roz.
• Cuprul cu culoare maro-roşcat conţine fier zinc şi plumb. Alamele
lustruite sunt adesea folosite in ornamentaţii, deoarece au un aspect
foarte asemănător cu cel al aurului şi sunt mult mai puţin costisitoare.
• Alamele care conţin cantităţi variabile de zinc, fier şi plumb au culori
care pot varia de la roşu la verzui sau maroniu. Aliajul cu nichel, care
mai conţine zinc, fier, plumb şi mangan, poate avea un aspect gri-alb
argintiu.
Cupru
Efectul elementelor de aliere
• Zincul reduce sudabilitatea tuturor alamelor, în
concordanta cu proporţia sa relativă din aliaj. Acesta are o
temperatură de fierbere scăzută, producând vapori toxici la
sudare. Zincul are un efect minor asupra conductivitatii
termice a cuprului, efectele crescând pentru nichel, staniu,
mangan, siliciu şi fiind maxime pentru fosfor.
• Staniul determina creşterea susceptibilităţii la fisurarea la
cald în timpul sudarii atunci când sunt prezente cantităţi
cuprinse între 1 si 10% Sn.
• In comparaţie cu zincul, Sn este mult mai puţin volatil şi
toxic. În timpul lucrărilor de lipire, aliajele cu Sn se oxidează
preferenţial faţă de cupru. Ca urmare, peliculele de oxid
rămân in cusătura reducând rezistenta mecanica a
acesteia.
Efectul elementelor de aliere
• Beriliul, aluminiul si nichelul au tendinţa de a
forma oxizi aderenţi la suprafaţă, care trebuie
îndepărtaţi înainte de sudare.
• Formarea acestor oxizi în timpul procesului de
sudare trebuie să fie evitata prin utilizarea unui gaz
de protecţie sau a unui flux, alese in concordanta
cu valoarea si tipul curentului de sudare.
• Oxizii de nichel interfera cu arcul electric la sudare
mai puţin decât cei de beriliu sau aluminiu. În
consecinţă, aliajele de tip alpaca cu nichel sunt mai
puţin sensibile la tipul de curent de sudare utilizat.
• Aliajele care conţin beriliu produc gaze toxice în
timpul sudarii.
Efectul elementelor de aliere
• Fierul şi manganul par să nu afecteze în mod semnificativ
sudabilitatea aliajelor care le conţin. Fierul este prezent de
obicei în unele alame speciale, in bronzul cu aluminiu sau in
aliajele cupru-nichel în cantităţi de la 1,4% până la 3,5%.
• Manganul este frecvent utilizat în aceste aliaje dar la
concentraţii mai mici decât fierul. Aditivii utilizaţi in aliajele
de cupru pentru îmbunătăţirea prelucrabilităţii sunt: plumbul,
seleniul, telurul şi sulful.
• Bismutul poate fi folosit în acest scop in cazul aliajelor fără
plumb. Aceste elemente de micro-aliere îmbunătăţesc
prelucrabilitatea dar afectează în mod semnificativ
sudabilitatea aliajelor de cupru, producând sensibilitate la
fisurarea la cald. Efectul nociv asupra sudabilităţii începe să
fie evident la procente peste aproximativ 0,05%Bi şi devine
mult mai sever la concentraţii mai mari.
Efectul elementelor de aliere

• Siliciul are un efect benefic asupra


sudabilităţii de aliajelor de cupru din cauza
efectului de dezoxidant pe care acesta îl
manifesta. Siliciul poate fi folosit în locul
fosforului atunci când conductivitatea este
foarte importanta.
• Plumbul este cel mai nociv element dintre
aditivii de micro-aliere, producând
sensibilitate la fisurarea la cald.
Efectul elementelor de aliere
• Cupru pur este un conductor foarte bun de atât energie
electrică cat şi termică. Standardul Internaţional IACS
(cupru de înalta puritate, cu o rezistivitate de 0.0000017
Ohm-cm) este încă folosit uneori ca un standard de
conductivitate electrica pentru metale.
• Cel mai bun mod de a creşte conductivitatea electrică şi
termică a cuprului este de a reduce nivelul impurităţilor,
cu excepţia argintului, care reduc conductivitatea
electrică şi termică a cuprului.
• Cadmiul are cel mai mic efect asupra conductivitatii
electrice, fiind urmat de zinc, staniu, nichel, aluminiu,
mangan, siliciu si fosfor.
• Fosforul este adesea folosit pentru dezoxidarea cuprului,
care poate determina creşterea duritatii si rezistentei
mecanice, dar afectează grav conductivitatea.
DEZOXIDAREA ALIAJELOR DE CUPRU
• Oxigenul dizolvat in cusătura poate provoca porozitate şi reduce drastic
rezistenta mecanica a sudurilor efectuate la anumite aliaje de cupru care
nu conţin cantităţi suficiente de fosfor sau alţi dezoxidanţi. Oxigenul
poate fi prezent in aliajul de cupru fie liber fie ca oxid de cupru.
• Cele mai multe aliaje de adaos pentru sudarea cuprului conţin elemente
dezoxidante, de obicei fosfor, siliciu, aluminiu, fier, sau mangan. Mici
cantităţi de elemente de aliere sunt adesea adăugate la metale pentru a
îmbunătăţi anumite caracteristici ale aliajelor de cupru, producând fie
cresterea caracteristicilor de rezistenta mecanica sau duritate, fie
îmbunătăţirea rezistentei la coroziune.
• In afara de efectul elementelor de aliere, mulţi alţi factori afectează
sudabilitatea acestor aliaje, cum ar fi: conductivitatea termică ridicata a
aliajului care determina disiparea rapida a căldurii din zona de sudare,
gazul de protecţie, tipul curentului electric utilizat în timpul sudarii, tipul
de îmbinare, poziţia de sudare, gradul de curăţire şi starea suprafeţei.
Sudabilitatea aliajelor de cupru
• Sudabilitatea aliajelor de cupru variază în funcţie de clasele de aliere.
Conţinutul ridicat de oxigen în cupru poate duce la fragilizare în zona
afectată termic şi porozitate in sudură.
• Cuprul dezoxidat cu fosfor este bine sudabil, cu porozitatea fiind
evitată prin utilizarea unor adaosuri de dezoxidanţi (Al, Mn, Si, P şi Ti).
• Secţiunile subţiri din cupru pot fi sudate fără preîncălzire, iar pentru
grosimi mari se recomanda preîncălzirea la 60 °C.
• Aliajele de cupru, spre deosebire de cuprul pur, necesita rareori
preîncălzirea înainte de sudare.
• Sudabilitatea variază considerabil între diferite aliaje de cupru, fiind
sunt necesare masuri speciale şi specifice pentru a reduce riscurile de
apariţie a discontinuităţilor in sudura.
Sudabilitatea aliajelor de cupru
• Comportarea la sudare a cuprului şi aliajelor sale este puternic
influenţată de conductivitatea termică a aliajului.
• Atunci când se sudează mărci comerciale de cupru sau aliaje de cupru
cu conductivitate termică ridicată, tipul de gaz de protecţie si valorile
curentului de sudare trebuie să fie atent selectate pentru a oferi
maximă protecţie a zonei încălzite si topite si de a asigura totodată
valori ridicate ale energiei liniare la sudare.
• Introducerea localizata a unei energii liniare mari contracarează
disiparea rapidă a căldurii din zona de sudare. În funcţie de grosimea
secţiunii, preîncălzirea poate fi necesara pentru aliajele de cupru cu
conductivitate termică mai mică.
• Temperatura intre treceri trebuie să aibă aceleaşi valori ca şi
temperatura de preîncălzire. Aliajele de cupru nu sunt tratate termic
după sudare la fel de des ca otelurile, dar exista unele aliaje care pot
solicita viteze reglementate de răcire pentru a minimiza efectul
tensiunilor reziduale şi reducerea timpului de menţinere la anumite
temperaturi.
Sudabilitatea
• Din punct de vedere al sudabilităţii, nici un aliaj
conţinând plumb nu trebuie sudat.
• In general, bronzurile cu conţinut de aluminiu,
bronzurile cu conţinut de siliciu si bronzurile cu
conţinut de mangan α-β pot fi uşor sudate.
• Acest lucru este valabil si pentru bronzuri si aliaje
cupru-nichel 70/30. Aceste aliaje pot fi îmbinate cu
alte tipuri de materiale prin sudare si totodată pot
fi recondiţionate prin sudare, de exemplu in cazul
recondiţionării unor defecte de turnare.
POZIŢIA DE SUDARE

• Datorită fluidităţii mari a cuprului şi a


aliajelor sale, poziţia orizontala pentru
sudare este cel mai des folosita, ori de
câte ori este posibil.
• Poziţia orizontală este preferata si la
sudarea unor îmbinări complexe, de colţ
sau in T.
CONSOLIDAREA PRIN PRECIPITARE

• Cele mai importante efecte de consolidare prin


reacţii de precipitare sunt obţinute prin alierea
cu beriliu, crom, bor, nichel, siliciu şi zirconiu.
• Atunci când se sudează aliaje consolidate prin
precipitare, trebuie luate o serie de masuri
pentru a evita oxidarea şi topirea incompleta.
• Ori de câte ori este posibil, componentele
trebuie sudate în stare recoaptă, după care
sudura trebuie să fie supusa unui tratament
termic de reconsolidare prin precipitare.
FISURAREA LA CALD
• Aliajele de cupru cu staniu şi nichel sunt sensibile la
fisurarea la cald, la temperaturi apropiate de cele de
solidificare.
• Această caracteristică este valabila pentru toate aliajele de
cupru cu un interval extins de solidificare (diferenţa intre
temperaturile lichidus si solidus).
• Ca urmare a contracţiei severe la solidificare se produce
fisurarea in zonele interdendritice ale matricei metalice.
• Fisurarea la cald poate fi evitata prin reducerea gradului de
bridare la sudare, reducerea timpului de menţinere in
domeniul temperaturilor înalte la sudare, prin aplicarea de
preîncălziri care reduc vitezele de răcire şi reduc
amploarea contracţiei la sudare, precum şi prin reducerea
dimensiunii deschiderii la rădăcină a rostului.
Fisuri la cald
Fisuri la rece si
oboseala
FISURAREA LA CALD

Deteriorarea termica a circuitului de racire din aliaj de cupru


POROZITATEA
• Elementele de aliere care au puncte de
topire scăzute (de exemplu, zinc, cadmiu,
şi fosfor) se vaporizează în timpul sudării
si pot determina apariţia porilor in
cusătura.
• Atunci când aliajele de cupru conţin aceste
elemente, nivelul porozităţii poate fi
minimizat prin prevederea unor viteze de
sudare mai mari si utilizarea unor
materiale de adaos cu un conţinut mai
scăzut în aceste elemente.
STAREA SUPRAFEŢEI

• Înainte de sudare, trebuie eliminate de pe suprafeţele de lucru orice


urme de grăsime sau oxid. In acest scop se utilizează procedee de
îndepărtare a impurităţilor pe cale mecanica (periere cu perii de
sârmă) sau pe cale chimica, prin imersie in soluţii de decapanţi.
• Straturile de oxizi de pe suprafeţele bronzurilor cu aluminiu sau siliciu
trebuie sa fie eliminate pe o distanţă de cel puţin 13 mm fata de zona
de sudare, de obicei prin mijloace mecanice.
• Grăsimile, urmele de vopsea, marcajele sau orice tip de impuritate
provenita din depozitarea materialelor poate duce la fragilizarea
aliajelor de cupru cu nichel şi trebuie eliminate înainte de sudare.
• In cazul aliajelor de cupru cu nichel, stratul de oxid trebuie să fie
îndepărtat prin polisare mecanica sau decapare, deoarece perierea
cu perie de sârmă nu este eficientă.
PROCEDEE DE SUDARE
• În procesul de fabricaţie, de cuprul este de multe ori îmbinat
prin sudare.
• Procedeele de sudare cu arc electric utilizate pentru sudarea
cuprului sunt: sudarea cu electrozi înveliţi (SMAW), sudarea
in mediu de gaz inert cu electrod nefuzibil de wolfram (WIG),
sudarea in mediu de gaz inert cu electrod fuzibil (GMAW),
sudarea cu plasma (PAW) şi de sudarea sub strat de flux
(SAW).
• Procedeele de sudare care utilizează gaz de protecţie inert
sunt, în general, de preferat, deşi sudarea manuala cu
electrozi înveliţi poate fi folosita pentru multe aplicaţii de
importanta redusa.
PROCEDEE DE SUDARE
• Electrozii înveliţi pentru sudarea aliajelor de cupru sunt disponibili in
game de dimensiuni standard, variind de la 2,4 la 4,8 mm diametru.
• Procedeul WIG este foarte potrivit pentru sudarea cuprului şi a aliajelor
sale, datorita concentrării energiei arcului si producerii unei zone
afectate de căldură înguste, ceea ce este benefic mai ales pentru aliajele
de cupru cu conductivitate termica mare, la care pierderile prin conducţie
sunt importante, dar si pentru aliajele consolidate prin precipitare, la care
efectele de consolidare sunt afectate cu ocazia încălzirii la sudare. Exista
o varietate de electrozi de wolfram aliaţi care pot fi utilizaţi pentru
sudarea WIG a cuprului şi aliajelor sale. Cu excepţia anumitor clase de
aliaje de cupru, electrozii de wolfram cu toriu (de obicei EWTh-2) sunt
preferaţi pentru performanţele lor de durabilitate şi rezistenţă la
contaminare. Pot fi sudate cu uşurinţa componente cu grosimi de pana la
16mm, dar si secţiuni mai mari.
Valori ale parametrilor regimului de sudare in cazul
procedeului WIG pentru cupru si aliajele sale

Temperatura
Diametru Curent de
Grosime material, Tip gaz de Tip electrod/si de
Tip rost electrod, sudare,
mm protecţie curent preîncălzire,
mm oC A

0,3-0,8 A Argon Th/DC- - - 15-60

1,0-2,0 B Argon Th/DC- 1,6 mm - 40-170

2,0-5,0 C Argon Th/DC- 2,4 – 3,2 mm 50 100-300

6,0 C Argon Th/DC- 3,2 mm 100 250-375

10,0 E Argon Th/DC- 3,2 mm 250 300-375

12,0 D Argon Th/DC- 3,2 mm 250 350-420

16,0 F Argon Th/DC- 3,2 mm 250 400-475


Tipuri de rosturi la sudarea aliajelor de
Cupru cu procedeul WIG
PROCEDEE DE SUDARE
• Sudarea cu plasma este comparabilă cu sudarea WIG in cazul acestor
aliaje. Argonul, heliul, sau amestecuri ale acestora sunt utilizate pentru
sudarea tuturor tipurilor de aliaje de cupru. Sudarea cu plasma prezintă
următoarele avantaje comparativ cu procedeul WIG:
• Electrodul de wolfram este în întregime protejat, ceea ce reduce foarte
mult contaminarea sa, în special in cazul aliajelor cu punct de fierbere
scăzut cum ar fi alama, bronzul cu fosfor sau cu aluminiu;
• Energia foarte concentrata a arcului de plasma permite minimizarea
ZIT-ului si sudarea unor secţiuni cu dimensiuni mult mai mari.
• Ca şi în cazul procedeului WIG, se pot utiliza surse de sudare cu arc
pulsat si diagrame complexe de modulaţie a curentului. Exista si
echipamentele pentru sudarea cu plasma miniaturizate, cunoscute sub
denumirea de sudare cu micro-plasma. Pentru sudare se poate utiliza si
material de adaos, selectat pe aceleaşi principii ca si pentru procedeul
WIG .
PROCEDEE DE SUDARE

• Procedeul MIG este folosit pentru îmbinarea aliajelor de


cupru cu grosime mai mare de 3 mm, precum şi pentru
îmbinarea bronzurilor de aluminiu, siliciu şi a bronzurilor
de tip cupru-nichel.
Valori ale parametrilor regimului de sudare in cazul
procedeelor MIG si SE, pentru cupru si aliajele sale

Temperatura
Grosime
Tip Diametru de Curent de Debit de gaz Viteza de sudare,
material, Tensiune, V
rost Electrod, mm preîncălzire, sudare, A (l/min) mm/min
mm oC

1,6 A 0,9 75 150-200 21-26 10-15 500

3 A 1,2 75 150-220 22-28 10-15 450

6 B 1,2 75 180-250 22-28 10-15 400

6 B 1,6 100 160-280 28-30 10-15 350

10 B 1,6 250 250-320 28-30 15-20 300

12 C 1,6 250 290-350 29-32 15-20 300

16 + C,D 1,6 250 320-380 29-32 15-25 250


PROCEDEE DE SUDARE
• Sudarea sub strat de flux se aplica pentru
componente foarte groase din cupru sau aliaje ale sale.
In cazul acestui procedeu, fluxul granular utilizat trebuie
sa asigure reacţii eficiente de dezoxidare la
interacţiunea zgură-metal, pentru a permite obţinerea
unor îmbinări de calitate, pentru care condiţiile de
compoziţie chimica sunt critice.
• Procesul SAW este încă în curs de dezvoltare pentru
aliajele pe baza de cupru, o varianta a acestui
procedeu putând fi sudarea cu sarma tubulara sau
placarea. Fluxurile comerciale disponibile pot fi folosite
mai ales pentru aliaje de cupru cu nichel.
Sudarea cu flacăra de gaze
• Sudarea cu flacăra de gaze este o tehnica similara cu sudarea cu
arc electric la care se utilizează un material de adaos cu
temperatura de topire mai joasa decât cea a materialului de baza.
Rezistenta îmbinării depinde de caracteristicile materialului de
adaos si de calitatea aderentei obţinute intre acesta si materialul de
baza.
• Flacăra de gaz oxi-acetilenica este preferata in acest caz, datorita
asigurării unei cantităţi de căldură suficiente pentru topirea mai
rapida a materialului de adaos si obţinerea unui ZIT cat mai puţin
extins. Pentru sudare se alege o flacăra uşor oxidanta, care sa
permită limitarea pierderii zincului prin vaporizare.
• Preîncălzirea este necesara doar pentru secţiuni mari. După
preîncălzirea componentelor se dirijează flacăra către materialul de
adaos, astfel încât sa se obţină o temperatură suficientă pentru a
permite topirea uniforma, umectarea si alierea marginilor
componentelor de sudat.
• Pregătirea rostului pentru sudare se realizează in funcţie
de grosimea componentelor.
• Alegerea valorilor parametrilor de sudare pentru
procedeul cu flacăra de gaze se realizează in funcţie de
grosimea componentelor si tipul de rost (tab. 4). Unghiul
de inclinare al materialului de adaos fata de suprafaţa
componentelor se alege intre 40° si 50° iar distanta
duzei arzătorului fata de suprafaţa metalica se
recomanda a fi de 3.25mm la 5.00mm.
Exemple de rosturi pentru sudarea cu flacăra a
aliajelor de cupru
Recomandări pentru alegerea valorilor parametrilor de
sudare cu flacăra de gaze in cazul aliajelor de cupru

Diametrul baghetei
Grosimea componentelor Consumul de acetilena Duza
electrod
(mm) ( L/Min) arzător
(mm)

0,8 1,6 2,0 12

1,6 1,6 3,75 15

2,4 1,6 4,25 15

3,2 2,4 7,0 20

4,0 2,4 8,5 20

5,0 3,2 10,0 26

6,0 5,0 13,5 26


Sudarea prin frecare
• Aliajele de cupru se pot suda foarte bine
prin frecare.
• Pot fi realizate si asamblari intre
componente din diferite materiale:
Cu+otel, Cu+Ni, Cu+Al, Cu+Ti, Cu+Ag, etc
• Zona de influenta termica este foarte
restransa si nu apar compusi duri in zona
de imbinare, asa cum se intampla la
asamblarile eterogene prin topire.
Sudarea FSW
BRAZAREA ALIAJELOR DE CUPRU

• Materialul de adaos la brazare trebuie să aibă un punct


de topire mai mic decât metalul de bază, dar mai mare
de 450 °C, pentru asigurarea condiţiilor de curgere într-
un rost îngust prin acţiune capilara.
• Brazarea este utilizata pe scară largă pentru îmbinarea
cuprului şi aliajelor sale, cu excepţia bronzurilor de
aluminiu, care conţin mai mult de 10 % aluminiu şi a
aliajelor care conţin mai mult de 3% plumb.
• Aplicaţii ale îmbinărilor brazate se întâlnesc în industria
de componente electrice, în sisteme de încălzire,
ventilaţie şi aer condiţionat
Brazarea aliajelor de Cu
Brazarea
• Pentru obţinerea unei îmbinări brazate de calitate,
trebuie să fie luate în considerare următoarele masuri:
• Suprafeţele componentelor trebuie sa fie curate si lipsite
de oxizi;
• Dimensiunile rostului capilar sa fie ales corect;
• Sa se aleagă procedeul de încălzire adecvat, astfel
încât materialul de adaos sa beneficieze de un gradient
termic care sa ii permită o buna umectare si pătrundere
in rost.
• Solvenţii alcalini sunt adesea utilizaţi pentru procedurile
de degresare si curăţare a suprafeţelor componentelor
din cupru sau aliaje de cupru.
Brazarea
• Interstiţiul dintre componentele brazate trebuie sa
respecte valorile prescrise, cu tolerante care depind de
tipul de aliaj.
• Valorile optime se situează intre 0,04 si 0,2 mm.
• În general, o suprapunere a componentelor de trei pana
la patru ori grosimea celui mai subţire element care
urmează a fi asamblat este suficientă pentru asigurarea
unei rezistente mecanice corespunzătoare a îmbinării
brazate.

Cu fosforos pentru brazare


Brazarea prin inductie a aliajelor de
cupru
• Pentru brazare se recomanda alegerea unei flăcări oxi -
gaz neutre, care sa permită obţinerea îmbinării făra
colorarea diferenţiata. Daca a fost utilizat flux decapant,
excesul sau reziduurile de flux trebuie îndepărtate,
deoarece acestea pot genera scăderea rezistentei
mecanice si la coroziune. Principalele metode sunt:
• Spălare cu soda caustica;
• Periere cu peria de sarma si spălare cu apa calda;
• Periere cu peria de sarma si spălare aburi.

Sudarea cu laser
Sudarea cu laser a componentelor din cupru sau aliaje de
cupru are puţine aplicaţii datorita reflectaritaţii foarte mari a
acestor materiale fata de fasciculul LASER.
• Cuprul reflecta aproximativ 99% din radiaţia luminoasa
incidenta a laserului, fapt pentru care este adesea utilizat
pentru realizarea de oglinzi reflectorizante. Doar laserul cu
lungimea de unda foarte scurta a putut fi utilizat si pentru
sudarea unor aliaje de cupru.
• Cuprul are o capacitate slaba de absorbţie a radiaţiei
incidente a laserelor Nd:YAG cu lungime de unda de
1,06m.
• Datorită conductivitatii foarte mari si puterii necesare mari
pentru sudarea cu Laser, aplicabilitatea procedeului este in
prezent în prezent limitata la materiale mai subţiri.
Sudarea cu fascicul de electroni
• Acest procedeu de sudare poate fi utilizat
cu bune rezultate pentru sudarea
componentelor foarte groase realizate din
cupru sau aliaje ale sale, cu sau făra
material de adaos.
Sudarea cu ultrasunete
• Sudarea cu ultrasunete se aplica cu foarte
bune rezultate in cazul cuprului mai ales
pentru componente din microelectronica
sau conectori.
Sudarea prin rezistenta electrica in
puncte
• Capacitatea de sudare prin rezistenta electrica depinde invers
proporţional cu conductivitatea foarte mare a cuprului si
aliajelor sale. Sudarea in puncte se poate realiza pentru
componente care au conductivitatea electrica de 30% IACS
sau mai mica, inclusiv aliaje cu beriliu, bronzuri sau aliaje cu
nichel. Calitatea sudurii scade cu cresterea conductivitatii,
astfel ca la peste 60% IACS sudarea nu mai este posibila prin
tehnici convenţionale. Forţa de apăsare variază intre 50 si 70
% fata de cea utilizata la oteluri cu aceeaşi grosime, curentul
de sudare este mult mai mare iar timpul de sudare este mult
mai mic comparativ cu sudarea otelurilor.
Sudarea cap la cap prin rezistenta
electrica
Acest procedeu de sudare permite
obţinerea unor foarte bune rezultate in
cazul îmbinării componentelor din cupru
sau aliaje de cupru, deoarece se pot
controla cu acurateţe factorii legaţi de
presiunea de apăsare, scurtarea axiala,
densitatea de curent, timpul de sudare.
Sudarea prin frecare
• In cazul acestui procedeu de sudare se
obţin avantaje legate de procesul de
încălzire, rezultând ZIT- uri foarte puţin
extinse, făra microstructuri de turnare si
caracteristici mecanice foarte bune.
• Procedeul poate fi utilizat si pentru
îmbinări eterogene, realizate intre
componente din cupru cu aliaje cu
aluminiu, argint, oteluri carbon, oteluri
inoxidabile sau titan.
Sudarea prin roto-fricţiune
• Recent au fost raportate aplicaţii industriale la care a fost folosit cu
succes procedeul FSW pentru îmbinarea unor componente din cupru,
la realizarea unor recipiente pentru stocarea deşeurilor nucleare,
pentru placa de baza a echipamentelor de pulverizare. Îmbinările pot
fi realizate fie cu rosturi cap la cap fie de colt, cu diferite grosimi.
• Testele microstructurale au evidenţiat formarea unei îmbinări cu
omogenitate corespunzătoare, făra discontinuitati, in cazul alegerii
parametrilor de regim: turaţia sculei de 635 rot/min si viteza de
deplasare de 19 mm/min. In cazul unor valori mai scăzute ale vitezei
de deplasare (8mm/min) au fost evidenţiate discontinuitati de tip goluri
si cavităţi.
• La viteze de amestecare mai mici exista mai mult timp pentru
formarea unor precipitate de mici dimensiuni, in timp ce la viteze mari
apare si efectul de fragmentare a acestora. In zona de influenta
termo-mecanica apar precipitate cu dimensiunea medie de 43 m
comparativ cu cele apărute în sudură, care au avut o dimensiune
medie de 26 m.
• In zona nucleului de amestec au fost identificaţi grăunţi
recristalizaţi cu dimensiuni foarte mici in timp ce in ZIT
grăunţii sunt grosolani si alungiţi, similari cu cei apăruţi la
sudarea prin frecare.
• Duritatea in zona nucleului a fost mai mare decât in ZIT
sau materialul de baza, datorita efectelor de consolidare
prin finisarea granulaţiei si datorita ecruisării prin
deformare plastica la rece.
• La viteze mai mari, valorile energiei liniare sunt mai
scăzute si efectele nefavorabile ale supraîncălzirii sunt
mai reduse.
• Valorile ductilităţii, rezistentei de curgere si de rupere in
sudura sunt mai mici decât cele ale materialului de baza,
dar la viteze de sudare mari, diferenţele sunt in limite
acceptabile (alungirea la rupere scade de la 34% la 24%
iar limita de ruperea scade de la 273MPa la 256MPa).
Sudarea FSW

Aspectul microscopic al sudurii FSW in vedere: a) sudura făra


discontinuitati, 250x; b) sudura cu crăpături, 50x
MATERIALE DE ADAOS PENTRU
SUDARE
• In cazul aliajelor Cu-Si se recomanda utilizarea de materiale de adaos de tip
ERCuSi-A in cazul procedeelor GMAW si argon ca gaz de protecţie. Viteza de
sudare poate fi foarte mare. Este necesara îndepărtarea stratului de oxid înainte
de sudare utilizând perie de sarma si uneori se recomanda preîncălzire la maxim
100oC.
• Aliajele Cu-P prezintă un interval extins de solidificare si structura dendritica
grosolana, fapt pentru care se recomanda ciocănirea la cald a sudurii pentru
diminuarea tensiunilor interne si asigurarea unei curăţenii deosebite a zonei de
sudare, reducerea dimensiunii rostului, viteze mari de sudare si menţinerea
limitata in domeniul de solidificare, pentru evitarea fisurării la cald.
• Electrozi de tip ERCuAl-A2 se recomanda pentru procedeul WIG la sudarea
bronzurilor cu aluminiu si curent alternativ in atmosfera de argon. Acesta este
necesar pentru asigurarea unei acţiuni de curăţire a stratului de oxid prin
inversarea polarităţii in timpul sudarii.
• Polaritatea directa (DC-) se utilizează in cazul folosirii amestecurilor de gaz inert
(argon si heliu) pentru obţinerea unei pătrunderi mai mari si a unei viteze de
sudare crescute, prin bombardarea cu ioni grei a materialului de baza. Pentru
sudarea manuala se pot utiliza electrozi înveliţi de tip ECuSn-C sau ECuSnE, atât
pentru sudarea alamelor cat si pentru sudarea bronzurilor fosforoase.
GAZE DE PROTECTIE
• Gazele de protecţie utilizate pentru cupru si aliajele sale
sunt: argon, heliu, sau amestecuri ale acestora, in cazul
procedeelor WIG, PAW şi GMAW.
• În general, argonul este utilizat atunci când materialul de
baza are o grosime mai mică de 3 mm sau pana la 6 mm
si o conductivitate termică scăzută.
• Principalele tipuri de amestecuri de gaz sunt: Ar + >0-3%
O2; Ar + 25% He; He + 25% Ar.
• Heliul sau amestecuri de 75% heliu şi 25% argon sunt
recomandate pentru sudarea secţiunilor mai groase din
aliaje care au conductivitate termică ridicată.
• Pentru a creşte cantitatea de căldură degajata la
sudare, se pot adăuga mici cantităţi de azot in argon.
APLICATII
• Bronzuri pentru angrenaje
• Aliajele cu conţinut ridicat de staniu cum ar fi C90700 (89% Cu, 11%Sn),
C91600 (88%Cu, 10%Sn, 2%Ni) si C92900 (84%Cu, 10%Sn, 2 1/2Pb, 3
1/2Ni) sunt utilizate la scara larga in fabricarea angrenajelor din bronz. Pe
langa aceste tipuri de aliaje de bronz se mai utilizează in acelaşi scop si
bronz cu aluminiu cum ar fi C95400 (86%Cu, 4%Fe, 10%Al).
• Placi de îmbinare pentru poduri
• Acestea sunt aproape in totalitate conform specificaţilor ASTM B22 si sunt
in general realizate din aliaje cupru-staniu: C91300 (81%Cu, 19%Sn) si
C91100 (86%Cu, 14%Sn). Alte trei aliaje menţionate in ASTM B22 sunt:
C86300 aliaj de bronz cu mangan cu rezistenta ridicata la rupere, C90500
bronz si C93700 bronz cu continut ridicat de staniu.
• Cuzineti
• Bronzurile ca C91300 si C91100, sunt in general materiale utilizate in
construcţia cuzineţilor. Aceste piese sunt de obicei realizate prin procesul
de turnare centrifugala.
• Componente cu conductivitate mare
• Când este necesara conductivitatea electrica a cuprului, acesta poate fi
topit si dezoxidat si apoi turnat in forme de turnare. Trebuie evitata
contaminarea cu alte elemente prezente de obicei in aliaje pe baza de
cupru cum ar fi: fosforul, fierul, zincul, staniul si nichelul. Valorile
conductivităţii electrice de 85% pana la 90% IACS pot fi obţinute doar cu
un grad mic de impurificare (De ex. aliaj C81100).
Semifabricate
Domenii de utilizare
APLICATII CONEXE

Pulbere de sulfat de cupru


CuSO4+5H2O
Aplicaţii ale compuşilor pe baza de cupru

Sulfat de Cu
Aplicaţii ale cuprului

Depunere electrochimica
Piese diverse

BeCu - Die Casting Plunger Tips


BeCu Cast 3 Wood Head
Aplicaţii industriale ale cuprului

Metalurgia pulberilor: componente pentru motoare din cupru sau bronz.


Aplicaţii industriale ale cuprului

Ţevi pentru transport - forări petroliere


Pulbere de cupru pentru metalizare in vederea protejării filetelor ţevilor.
Aplicaţii industriale ale cuprului

Paste/materiale de adaos pentru brazarea componentelor din


otel sau aliaje de cupru.
Componente pentru echipamente de
sudare

Barele din aliaj cu inalta conductivitate Be-Cu (C17510, 17500) se utilizeaza


pentru a produce componente pentru echipamentele de sudare prin rezistenta
electrica (electrozi, adaptori, cuple, cabluri, dispozitive, etc.).
Alte aplicatii sunt pentru robotii de sudare utilizati in cadrul liniilor de asamblare
pentru automobile, respectiv bratele si varfurile de electrozi din aliaj turnat Cu-Be
C17510 . Aliajul Cu-Be este un material care imbina excelente carateristici de
rezistenta la temperaturi ridicate si rezistenta la oboseala combinate cu duritate si
conductivitate electrica mare.
Componente
Aliajele Cu-Be au o comportare foarte buna la solicitarile
din exploatare datorita caracteristicilor de durabilitate care
duc la reducerea costurilor pentru mentenanta, rezistentei
la uzura necesare pentru diverse aplicatii: aparatura
militara, aplicatii aerospatiale, echipamente electrice,
mijloace de transport urban, etc.
Principalele caracteristici ale acestor aliaje sunt:
Rezistenta mecanica si duritate
Excelenta rezistenta la uzura si rezistenta la oboseala
Excelente caracteristici de rezistenta la oxidare
Buna rezistenta la coroziune
Bune caracteristici de prelucrabilitate mecanica
Aplicaţii industriale ale cuprului

Lagăre cu alunecare autogresante,


Inele de alunecare realizate din mixturi de cupru si polietilena
Aplicaţii industriale ale cuprului

Plăcuţe pentru circuite integrate


Aplicaţii industriale ale cuprului

Stingătoare alimentate cu pulbere de Cu pentru controlul focului provocat de Litiu.


MATERIALE DE ADAOS PENTRU
SUDARE/BRAZARE/METALIZARE
• Baghete Inele Vergele

• Sarma Pulbere
Cupru fosforos pentru
brazare

GB/AWS/DIN Analiza chimica Interval de topire


Model Aplicatii
Standard Ag P Cu Solidus℃ Liquidus℃

AWY-6P L-CuP6 - 6.0 rest 710 890

BCu93P - 6.8-7.5 rest 710 790 Curgere


capilara
AWY-7P L-CuP7 - 7.0 rest 710 790
buna si
BCuP-2 - 7.0-7.5 rest 710 793 ductilitate,
recomandat
BCu92P - 7.5-8.5 rest 710 780 e pentru
brazarea
capilara a
alamelor si
AWY-8P bronzurilor,
L-CuP8 - 8.0 rest 710 770 nu este
necesar flux
pentru
brazare
Aliaje Cu-Ag pentru brazare
Tip: Aliaj Cu-Ag -P

Cod: SilverSolder

Denumire: Aliaj de brazare cu argint (Silver Solder)

Standarde Analiza chimica


Model GB/AWS/DI
N Ag P Cu

1.5B 1.3-1.7 6.5-7.5 rest


AWY-1.5B
Silfos 1.5 1.0-3.0 6.6-7.4 rest
1B 0.8-1.2 6.5-7.5 rest
AWY-1B
Silfos 1 0.5-1.5 6.6-7.4 rest
Aplicaţii: Brazarea componentelor realizate din cupru utilizate in instalaţii de aer
condiţionat, răcitoare, refrigeratoare sau motoare. Performantele obţinute sunt
excelente.
Aliaje Cu-Ag pentru brazare

Tip: Aliaj Cu-Ag-P


Cod: 18M
Aliaj de brazare Cu-Ag18% (Silver Brazing Alloy
Denumire:
18%)

Standarde Compoziţie chimica Interval de topire


Model GB/AWS/
DIN Ag P Cu Solidus℃ Liquidus℃

BCu70PAg 17.5-18.5 6.0-6.5 rest 645 645


AWY-18B 18M 18.0 6.3 rest 645 645
L-Ag18P 18.0 7.05 rest 645 645

Aplicaţii: Brazarea componentelor din cupru si aliajele sale utilizate la


motoare si lentile.
Aliaje Cu-Ag pentru brazare

Tip: Aliaj Cu-Ag-P


Cod: BCuP-4
Aliaj de brazare Cu-Ag6% (Silver Brazing Alloy
Denumire:
6%)

Standarde Compoziţie chimica Interval de topire


Model GB/AW Liquidus
S/DIN Ag P Cu Solidus℃

BCu87PA
5.8-6.2 7.0-7.5 rest 645 724
g
AWY-6B
BCuP-4 5.8-6.2 7.0-7.5 rest 645 724

Aplicaţii: Brazarea componentelor realizate din cupru utilizate in instalaţii de


aer condiţionat sau refrigerare. Performantele obţinute sunt excelente.
Aliaje Cu-Ag pentru brazare
Tip: Aliaj Cu-Ag-P
Cod: BCuP-6

Denumire: Aliaj de brazare Cu-Ag2% (Silver Brazing Alloy 2%)

Standarde Compoziţie chimica Interval de topire


Model GB/AWS/ Liquidus
DIN Ag P Cu Solidus℃

BCu91PA
1.8-2.2 6.8-7.2 rest 645 788
g
AWY-2B
BCuP-6 1.8-2.2 6.8-7.2 rest 645 788
L-Ag2P 2.0 6.2 rest 645 825

Aplicaţii: Brazarea componentelor realizate din cupru utilizate in instalaţii de aer condiţionat sau
refrigerare. Performantele obţinute sunt excelente.
Vergele pentru sudarea WIG
Compozitie Standard
Aliaj Standard Caracteristici si aplicatii
chimica AWS
Rezistenta mecanica buna si rezistenta la fisurare. Sudarea cu
S 201 Sn1 Si0.3Mn0.3Cu:Rem. ERCu
flacara si cu arc electric in mediu de argon (WIG) a cuprului.
Rezistenta mecanica buna. Sudarea cu arc electric in mediu
S 211 Si3 Mn1Cu Rem. ERCuSi-Al
de argon (WIG) a aliajelor de Cu si brazare MIG a otelurilor.
Rezistenta la uzura. Sudarea cu arc electric in mediu de argon
S 212 Sn5 Cu Rem. ERCuSn-A
(WIG) a aliajelor de Cu si incarcare superficiala a otelurilor.
Rezistenta la uzura. Sudarea cu arc electric in mediu de argon
S 213 Sn8 Cu Rem. ERCuSn-C
(WIG) a aliajelor de Cu si incarcare superficiala a otelurilor.
Rezistenta la uzura si coroziune. Sudarea cu arc electric in
S 214 Al7.5 Cu Rem. mediu de argon (WIG) a aliajelor de Cu si incarcare ERCuAl-A1
superficiala a otelurilor.
Aliaje Cu Rezistenta la uzura si coroziune. Sudarea cu arc electric in
S 215 Al9 Cu Rem. mediu de argon (WIG) a aliajelor de Cu si incarcare ERCuAl-A2
superficiala a otelurilor.
Punct de topire la aprox. 890℃. Sudare cu flacara si arc
S 221 Cu60 Sn1 Si0.3 Zn Rem.
electric a alamelor, brazarea cuprului, otelului si fontei.
S 221F Cu60 Sn1 Si 0.3Zn Rem. S221 electrod invelit cu flux.
Cu58Sn0.9Si0.1 Punct de topire la aprox. 880℃. Sudare cu flacara a alamelor,
S 222 RBCuZn-C
Fe0.8 Zn Rem. brazarea cuprului, otelului si fontei.
Cu58Sn0.9Si0.1
S 222F S222 electrod invelit cu flux. RBCuZn-C
Fe0.8 Zn Rem.
Cu59 Sn0.6 Punct de topire la aprox. 900℃. Brazarea si sudarea cuprului,
S 223 RBCuZn-A
Zn Rem. otelului si fontei.
Cu48 Ni10 Punct de topire la aprox. 935℃ si rezistenta mecanica ridicata.
S 225 RBCuZn-D
Zn Rem. Brazarea si sudarea cuprului, otelului si fontei.
Cu48 Ni10
Aliaje S 225F S225 electrod invelit cu flux. RBCuZn-D
Zn Rem.
Cu
Cu58Sn0.9Ni0.5
Punct de topire la aprox. 880℃. Sudare cu flacara si arc
S 227 Si0.1 Fe0.8 RBCuZn-B
electric a alamelor, brazarea cuprului, otelului si fontei.
Zn Rem.
Sarma pentru sudare MIG
Categorie Simbol Compozitie chimica Caracteristici si aplicatii AWS Standard
Rezistenta mecanica buna si rezistenta la fisurare. Sudarea cu
S 201 Sn1 Si0.3Mn0.3Cu:Rem. ERCu
flacara si cu arc electric in mediu de argon (WIG) a cuprului.
Rezistenta mecanica buna. Sudarea cu arc electric in mediu de
S 211 Si3 Mn1Cu Rem. ERCuSi-Al
argon (WIG) a aliajelor de Cu si brazare MIG a otelurilor.
Rezistenta la uzura. Sudarea cu arc electric in mediu de argon
S 212 Sn5 Cu Rem. ERCuSn-A
(WIG) a aliajelor de Cu si incarcare superficiala a otelurilor.
Rezistenta la uzura. Sudarea cu arc electric in mediu de argon
S 213 Sn8 Cu Rem. ERCuSn-C
(WIG) a aliajelor de Cu si incarcare superficiala a otelurilor.
Rezistenta la uzura si coroziune. Sudarea cu arc electric in
S 214 Al7.5 Cu Rem. mediu de argon (WIG) a aliajelor de Cu si incarcare superficiala ERCuAl-A1
a otelurilor.
Aliaje Cu Rezistenta la uzura si coroziune. Sudarea cu arc electric in
S 215 Al9 Cu Rem. mediu de argon (WIG) a aliajelor de Cu si incarcare superficiala ERCuAl-A2
a otelurilor.
Punct de topire la aprox. 890℃. Sudare cu flacara si arc electric
S 221 Cu60 Sn1 Si0.3 Zn Rem.
a alamelor, brazarea cuprului, otelului si fontei.
S 221F Cu60 Sn1 Si 0.3Zn Rem. S221 electrod invelit cu flux.
Cu58Sn0.9Si0.1 Punct de topire la aprox. 880℃. Sudare cu flacara a alamelor,
S 222 RBCuZn-C
Fe0.8 Zn Rem. brazarea cuprului, otelului si fontei.
Cu58Sn0.9Si0.1
S 222F S222 electrod invelit cu flux. RBCuZn-C
Fe0.8 Zn Rem.
Cu59 Sn0.6 Punct de topire la aprox. 900℃. Brazarea si sudarea cuprului,
S 223 RBCuZn-A
Zn Rem. otelului si fontei.
Cu48 Ni10 Punct de topire la aprox. 935℃ si rezistenta mecanica ridicata.
S 225 RBCuZn-D
Zn Rem. Brazarea si sudarea cuprului, otelului si fontei.
Cu48 Ni10
Aliaje cupru S 225F S225 electrod invelit cu flux. RBCuZn-D
Zn Rem.
Cu58Sn0.9Ni0.5
Punct de topire la aprox. 880℃. Sudare cu flacara si arc electric
S 227 Si0.1 Fe0.8 RBCuZn-B
a alamelor, brazarea cuprului, otelului si fontei.
Zn Rem.
Pulbere pentru metalizare

Pulberile de cupru dezoxidate prin tratament termochimic sunt


compuse din particule de formă sferică şi neregulată de culoare
galben-portocaliu, mat, cu aspect metalic.
Aplicaţii ale aliajelor de Cu

Placare si vopsire
Placare si metalizare
Nave marine si alte aplicatii care
Asigura rezistenta la uzura si
necesita vopsire.
coroziune.
Aplicatii

Turbine din aliaj Cu-Ni-Al Electrozi pentru sudarea prin rezistenta electrica
Aplicatii
Aplicatii
• Componentele realizate din cupru oferă o întreţinere uşoară, sunt
structuri durabile si aspectuoase, îşi menţin caracteristicile pentru o
durată mare de timp şi sunt complet reciclabile. Proprietăţile
naturale anti-microbiene ale cuprului pot fi exploatate în cazul
suprafeţelor care necesita igienă speciala, in spitale.
• Trenurile, tramvaiele, maşinile şi camioanele conţin numeroase
componente realizate din aliaje de cupru (in jur de 7%). Sarma de
cupru de mare puritate este utilizata pentru conectorii bateriilor,
sisteme precum cele de iluminat, închidere centralizata, calculatoare
de bord şi sisteme de navigaţie prin satelit.
• Tramvaiele electrice în oraşe asigura transportul curat si eficient,
propulsat de motoare electrice.
• Cablurile aeriene de transport a energiei electrice sunt realizate fie
din aliaje cupru-argint sau cupru-cadmiu.
• O pondere de 3% din producţia de cupru este utilizata pentru
monede, sculpturi, instrumente muzicale şi vase decorative. In
prezent, cuprul deţine un rol cheie în domeniul eficienţei energetice.
• Folosirea judicioasă a unei tone de cupru în sectorul energetic face
posibilă reducerea emisiilor de CO2 în medie cu 200 de tone pe an.
Aplicatii
Aplicatii
Aplicatii
Fabrica de alcool
Reciclare

Deseuri reciclabile din alama.


MICROSTRUCTURA Cu
Alloy Family: Coppers

Product Form:

Processing: Extrudat la cald

Etchant: Urquhart's Reagent

Scale Line Length: ~ 250Microns

Alloy:

Temper:

Material: Copper

Source: University of Florida

• Cupru extrudat la cald


MICROSTRUCTURA Cu

Familia de aliaj: Cupru

Produse: sarma

Procesare: Turnat continuu ca bare cu 5/16" dia


, recopt 30 min la 700oC tras la
0.081" dia, recopt 2 ore la 200oC,

Atac chimic:

Ordin de marire: ~ 25Microns

Material: Cupru

Sursa: University of Florida


MICROSTRUCTURA Cu

Familie de aliaj: cupru


produs sarma

Procesare: Turnat continuu, tras la cald la 5/16" dia, tras


la cald la 0 .081 dia, sarma durificata
nerecoapta

Ordin de marire: ~ 25Microns

Material: Cupru

Sursa: University of Florida


MICROSTRUCTURA Cu

Familia de aliaj: Cupru


Produs: sarma

Procesare: Turnat continuu sub forma de bara,


recopt 30 min la 700o C, tras la 0.081 dia,
recopt 2 ore la 200oC

Marire ~ 25Microns

Material: Cupru

Sursa University of Florida


MICROSTRUCTURA Cu 99,99
Aliaj: Cupru

Produs bara

Procesare: Tragere
Etchant:

Marire: ~ 125Microns

Tip aliaj: C10100

Temper:

Material: Copper OFHC

Sursa: University of
Florida
MICROSTRUCTURA Cu 99,5

Familie aliaj: Cu
Produs Bara
paralelipipedica
Procesare Tras

Reactiv: NH4OH +
(NH4)2S2O8+H2O
Marire: 200 Microns
Alliaj: Cu95
Temper:

Material: Cu tehnic
Sursa UPB
MICROSTRUCTURA Cu 99,90

Alloy Family: Coppers

Product Form: Turnat

Processing: Turnare

Etchant:

Scale Line Length: ~ 50Microns


Alloy: C11000

Temper:

Material: ETP

Source: University of
Florida
MICROSTRUCTURA Cu 99,90

Alloy Family: Coppers


Product Form: Turnat

Processing: Turnare

Etchant:

Scale Line Length: ~ 125Microns

Alloy: C11000

Temper:

Material: ETP

Source: University of
Florida
MICROSTRUCTURA Cu 99,90

Alloy Family: Coppers

Product Form:

Processing: Fragilizat

Etchant:

Scale Line Length: ~ 125Microns

Alloy: C11000

Temper:

Material: ETP

Source: University of
Florida
MICROSTRUCTURA Cu 99,90
Alloy Family: Coppers

Product Form: Sarma

Processing: Laminat la cald

Etchant:

Scale Line Length: ~ 50Microns

Alloy: C11000

Temper:

Material: ETP

Source: University of
Florida
MICROSTRUCTURA Cu 99,90

Alloy Family: Cu

Product Form: Sarma

Processing: Recoacere joasa

Etchant:

Scale Line Length: ~ 50Microns

Alloy: C11000
Temper:

Material: ETP

Source: University of
Florida
MICROSTRUCTURA Cu 99,90 cu 0,26%O2
Alloy Family: Cu

Product Form: Bara

Processing: Turnat continuu si


laminat la cald,
5/16" dia,

Etchant:

Scale Line Length: ~ 250Microns

Alloy: C11000

Temper:

Material: ETP

Source: University of Florida

Sectiune transversala
MICROSTRUCTURA Cu 99,90 cu 0,26%O2

Alloy Family: Cu

Product Form: Bara

Processing: Turnat continuu si laminat la


cald, 5/16" dia,

Etchant:

Scale Line Length: ~ 250Microns

Alloy: C11000

Temper:

Material: ETP
Source: University of Florida

Sectiune longitudinala
MICROSTRUCTURA Cu 99,90

Alloy Family: Cu

Product Form: Turnat

Processing: Turnare
Etchant:

Scale Line Length: ~ 500Microns

Alloy: C12200

Temper:

Material: DHP

Source: University of Florida


MICROSTRUCTURA Aliaje Cu -Cd

Alloy Family: Cu aliat de inalta rezistenta

Product Form: Turnat

Processing:
Turnare
Etchant:

Scale Line Length: ~ 125Microns

Alloy: C16200
Temper:

Material: Cadmium copper

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 99.8, Cd 0.7-1.2, Fe 0.02
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu -Cd

Alloy Family: Cu aliat de inalta


rezistenta

Product Form:

Processing: Prelucrat la rece

Etchant:

Scale Line Length: ~ 50Microns

Alloy: C16200

Temper:

Material: Cadmium copper

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 99.8, Cd 0.7-1.2, Fe 0.02
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu -Cd

Alloy Family: Cu aliat de inalta


rezistenta

Product Form: placa

Processing: Recopt 1/2 HT

Etchant:

Scale Line Length: ~ 125Microns

Alloy: C16500

Temper:

Material: Cadmium copper

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 99.8, Cd 0.6-1.0, Sn 0.5-0.7, Fe 0.02
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu -Cd

Alloy Family: Cu aliat de inalta


rezistenta

Product Form: placa

Processing: Recopt 1/2HM

Etchant:

Scale Line Length: ~ 250Microns


Alloy: C16500

Temper:

Material: Cadmium copper

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 99.8, Cd 0.6-1.0, Sn 0.5-0.7, Fe 0.02
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu -Cd

Alloy Family: Cu aliat de inalta


rezistenta

Product Form: placa


Processing: Recopt AT

Etchant:

Scale Line Length: ~ 25Microns

Alloy: C16500

Temper:

Material: Cadmium copper

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 99.8, Cd 0.6-1.0, Sn 0.5-0.7, Fe 0.02
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Be

Alloy Family: Cu aliat de inalta


rezistenta

Product Form:

Processing: Turnat

Etchant:

Scale Line Length: ~ 500Microns

Alloy: C17000

Temper:

Material: Beryllium copper

Source: University of
Nominal Composition: Florida
Cu 99.5, Be 1.6-1.79
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Be

Alloy Family: Cu aliat de inalta


rezistenta

Product Form:

Processing: Turnat

Etchant:

Scale Line ~ 50Microns


Length:

Alloy: C17000

Temper:

Material: Beryllium copper

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 99.5, Be 1.6-1.79
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Be

Alloy Family: Cu aliat de inalta


rezistenta

Product Form:

Processing: Turnat

Etchant:

Scale Line ~ 125Microns


Length:

Alloy: C17000

Temper:

Material: Beryllium copper

Nominal Composition: Source: University of


Florida
Cu 99.5, Be 1.6-1.79
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Be
Alloy Family: High Copper Alloys

Product Form: banda

Processing: Turnat, laminat la cald, recopt


intermediar, laminat la rece,
recopt pentru punere in
solutie, durificat prin
imbatranire

Etchant: Ammonium
persulfate/ammonium
hydroxide; 1 part NH40H
(ammonium hydroxide) (conc)
and 2 parts (NH4)2S208
(ammonium persulfate), 2.5%
in distilled water

Alloy: C17200

Temper: Supraimbatranit

Compoziţie Nominala: Material: Beryllium Copper

Be 1.80-2.00, Co + Ni 0.20 min, Co + Ni + Fe 0.6 max, Pb 0.02 max, Cu rest


Prelucrare:
Recoacere de punere in soluţie la 790o C (1450 F), tratament termic de precipitare la
370 oC (700 F) timp de 6 h pentru atingerea stării de înmuiere prin supraimbătranire.
Structura prezintă grăunţi echiaxiali de faza alpha si precipitate gamma pe limitele de
grăunte, sub forma unor noduli de culoare închisa pe fondul deschis al matricei de
baza. Striaţiile prezente in grăunţii de faza alpha au rezultat prin precipitarea unor faze
metastabile submicroscopice.
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Be
Alloy High Copper Alloys
Family:

Product banda
Form:

Processing: Turnat, laminat la cald, recopt


intermediar, laminat la rece, recopt
pentru punere in solutie si laminat la
rece cu reducere 37% pentru revenire
dura

Etchant: Ammonium persulfate/ammonium


hydroxide; 1 part NH40H (ammonium
hydroxide) (conc) and 2 parts
(NH4)2S208(arnmonium persulfate),
2.5% in distilled water

Alloy: C17200

Temper: TD04

Material: Beryllium Copper

Compoziţie nominala: Source: Brush Wellman

Be 1.80-2.00, Co + Ni 0.20 min, Co + Ni + Fe 0.6 max, Pb 0.02 max, Cu rest


Prelucrare:
Recoacere de punere in soluţie la 790 oC (1450 F), laminat la rece cu
reducere 37% si recoacere dura. Secţiunea longitudinala prezintă grăunţi
alungiţi de faza alpha si precipitări de cobalt-beriliti.
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Be
Alloy Family: High Copper Alloys

Product Form: tabla

Processing: Turnat, omogenizat si deformat plastic


la cald

Etchant: Ammonium persulfate/ammonium


hydroxide; 1 part NH40H (ammonium
hydroxide) (conc) and 2 parts
(NH4)2S208 (ammonium persulfate),
2.5% in distilled water

Alloy: C17200
Temper: M20 (Hot worked)

Material: Beryllium Copper

Source: Brush Wellman

Compozitie nominala:
Be 1.80-2.00, Co + Ni 0.20 min, Co + Ni + Fe 0.6 max, Pb 0.02 max, Cu rest.
Prelucrare:
Turnat, omogenizat si deformat plastic la cald. Microstructura prezintă o distribuţie
neuniforma a grăunţilor cu diametre diferite, aspect tipic pentru produsele prelucrate
la cald. O mai mare uniformitate a distribuţiei granulaţiei se poate obţine prin
deformari plastice la rece cu recoaceri intermediare.
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Cr
Alloy Family: High copper alloys

Product Form:

Processing: Durificare prin imbatranire


si reducere prin deformare
plastica 20%

Etchant:

Scale Line ~ 250Microns


Length:

Alloy: C18200

Temper:

Material: Chromium copper


Nominal Composition:
Source: University of Florida
Cu 99.5, Cr 0.6-1.2, Si 0.10, Fe 0.10, Pb 0.05
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Cr
Alloy Family: High copper alloys

Product Form:

Processing: Durificare prin imbatranire


si reducere prin deformare
plastica 20%

Etchant:

Scale Line ~ 50Microns


Length:

Alloy: C18500

Temper:

Material: Chromium copper

Source: University of Florida


Nominal Composition:
Cu 99.8, Cr 0.4-1.0, Pb .015, P .04
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Cr
Alloy Family: High copper
alloys

Product Form:

Processing: Turnat

Etchant:

Scale Line ~ 50Microns


Length:

Alloy: C18500

Temper:

Material: Chromium
copper

Source: University of
Nominal Composition: Florida

Cu 99.8, Cr 0.4-1.0, Pb .015, P .04


MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Cr
Alloy Family: High copper alloys

Product Form:

Processing: Durificare prin imbatranire


si reducere prin deformare
plastica 20%
Etchant:

Scale Line ~ 25Microns


Length:

Alloy: C18500

Temper:

Material: Chromium copper


Nominal Composition: Source: University of Florida

Cu 99.8, Cr 0.4-1.0, Pb .015, P .04


MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Ni
Alloy Family: Copper-nickels

Product Form:

Processing: Recopt

Etchant:

Scale Line ~ 125Microns


Length:

Alloy: C70600

Temper:

Material: Copper-nickel,
10%

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 86.5, Ni 9.0-11.0, Fe 1.0-1.8, Zn 1.0, Mn 1.0, Pb 0.05
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Ni
Alloy Family: Copper-nickels

Product Form:

Processing: recopt

Etchant:

Scale Line ~ 25Microns


Length:

Alloy: C70600

Temper:

Material: Copper-nickel,
10%

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 86.5, Ni 9.0-11.0, Fe 1.0-1.8, Zn 1.0, Mn 1.0, Pb 0.05
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Ni
Alloy Family: Copper-nickels
Product Form: Deformabil

Processing:

Etchant:

Scale Line ~ 125Microns


Length:

Alloy: C72500

Temper:

Material: Copper-nickel, 10% Ni, 2%


Sn

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 85.35-88.35, Ni 8.5-10.5, Sn 1.2-2.8, Fe 0.6, Zn 0.50, Pb 0.05
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Ni
Alloy Family: Copper-nickels
Product Form: Deformabil

Processing:

Etchant:

Scale Line ~ 25Microns


Length:

Alloy: C72500

Temper:

Material: Copper-nickel, 10% Ni, 2%


Sn

Nominal Composition: Source: University of Florida

Cu 85.35-88.35, Ni 8.5-10.5, Sn 1.2-2.8,


Fe 0.6, Zn 0.50, Pb 0.05
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Al

Alloy Family: Aluminum bronzes

Product Form: Turnat

Processing: Turnare si calire la 857oC

Etchant:

Scale Line ~ 125Microns


Length:

Alloy: C95800

Temper:

Material: Nickel-aluminum bronze, 9 Al,


4.5 Ni

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 81.4, Al 8.9.5, Ni 4.7, Fe 4.0, Mn 1.0
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Al
Alloy Family: Aluminum bronzes

Product Form: Turnat

Processing: Turnare si calire la 913oC

Etchant:

Scale Line Length: ~ 125Microns

Alloy: C95400
Temper:

Material: Aluminum bronze, 10-11.5 Al

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 85.8, Al 10.2, Fe 4.0
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Al

Alloy Family: Aluminum bronzes

Product Form: Turnat

Processing: Turnare si tratat termic

Etchant:

Scale Line ~ 250Microns


Length:

Alloy: C95500

Temper:

Material: Nickel-aluminum bronze, 10-11.5 Al, 3-


5.5 Ni, Mn 3.5

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 78 min, Al 10.0-11.5, Ni 3.0-5.5, Fe 3.0-5.0, Mn 3.5
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Zn
Alloy Family: Leaded brass

Product Form: Turnat

Processing: Turnare

Etchant:

Scale Line ~ 125Microns


Length:

Alloy: C35000

Temper:

Material: Medium leaded brass,


62%
Nominal Composition: Source: University of Florida
Cu 59.0-64.0, Zn 34.5-40.0, Pb 0.8-1.4, Fe 0.10
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Zn

Alloy Family: Leaded brass

Product Form: turnat

Processing: Turnare

Etchant:

Scale Line ~ 125Microns


Length:

Alloy: C35000

Temper:

Material: Medium leaded brass,


62%

Nominal Composition: Source: University of Florida

Cu 59.0-64.0, Zn 34.5-40.0, Pb 0.8-1.4, Fe 0.10


MICROSTRUCTURA Aliaje Cu-Zn
Alloy Family: Leaded brass
Product Form: Deformabil

Processing:

Etchant:

Scale Line ~ 250Microns


Length:

Alloy: C36500

Temper:

Material: Leaded Muntz metal,


inhibited

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 58.0-61.0, Zn 38.0-41.0, Pb 0.40-0.9, Sn 0.25, Fe 0.15
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Zn Sn

Alloy Family: Tin brasses

Product Form:

Processing: Turnat si laminat la


cald

Etchant:

Scale Line ~ 50Microns


Length:

Alloy: C46400

Temper:

Material: Naval brass,


unihibited

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 59.0-62.0, Zn 36.7-40.0, Sn 0.5-1.0, Pb 0.20, Fe 0.10
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Zn Sn

Alloy Family: Tin brasses

Product Form:

Processing: Laminat la cald

Etchant:

Scale Line ~ 500Microns


Length:

Alloy: C46400

Temper:

Material: Naval brass,


unihibited

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 59.0-62.0, Zn 36.7-40.0, Sn 0.5-1.0, Pb 0.20, Fe 0.10
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Zn Sn

Alloy Family: Tin brasses

Product Form: Turnat

Processing: Turnare

Etchant:

Scale Line ~ 500Microns


Length:
Alloy: C46400

Temper:

Material: Naval brass,


unihibited

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 59.0-62.0, Zn 36.7-40.0, Sn 0.5-1.0, Pb 0.20, Fe 0.10
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Si
Alloy Family: Silicon brasses
Product Form: Deformabil

Processing:

Etchant:

Scale Line ~ 50Microns


Length:

Alloy: C69710

Temper:

Material: Silicon brass

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 75.0-80.0, Si 2.5-3.5, Zn 14.0-21.4, Fe 0.20, Pb 0.5-1.5, Mn 0.4
MICROSTRUCTURA Aliaje Cu Si
Alloy Family: Silicon bronzes
Product Form: Turnat

Processing: Turnare

Etchant:

Scale Line ~ 500Microns


Length:

Alloy: C65500
Temper:

Material: High silicon


bronze A

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 94.8, Si 2.8-3.8, Zn 1.5, Mn 0.50-1.3, Fe 0.8, Ni 0.6, Pb 0.05
MICROSTRUCTURA Alame
Alloy Family: Brasses

Product Form: Deformabil

Processing:

Etchant:

Scale Line ~ 25Microns


Length:

Alloy: C21000

Temper:

Material: Guilding, 95%

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 97.0-98.0, Zn 1.9-3.0, Fe 0.05, Pb 0.02
MICROSTRUCTURA Alame
Alloy Family: Brasses

Product Form:

Processing: Turnare

Etchant:

Scale Line ~ 500Microns


Length:
Alloy: C21000

Temper:

Material: Guilding, 95%

Source: University of
Florida

Nominal Composition:
Cu 97.0-98.0, Zn 1.9-3.0, Fe 0.05, Pb 0.02
MICROSTRUCTURA Alame
Alloy Family: High strength yellow
brasses

Product Form: Lingou turnat

Processing:

Etchant:

Scale Line ~ 125Microns


Length:

Alloy: C86300

Temper:

Material: Manganese bronze

Source: University of Florida

Nominal Composition:
Cu 60-66, Zn 22-28, Al 5.0-7.5, Mn 2.5-5.0, Fe 2.0-4.0, Ni 1.0, Pb 0.20 , Sn 0.20
Bibliografie
• 1. www.keytometals.com;
• 2. ASME – Brazing documents;
• 3. Welding copper and copper alloys, AWS, 1997;
• 4. ASM Specialty Handbook: Copper and copper alloys, J.R.Davis, p.276-302,
2001.
• 5. Welding of Aluminium Bronzes, Copper Development ASOCIATION, 1988.
• 6. A. Klimpel, A. Rzeźnikiewicz, Ł. Janik, Study of laser welding of copper sheets,
Journal of Achievements in Materials and Manufacturing Engineering, Vol. 20,
2007.
• 7. Dhananjayulu Avula, Ratnesh Kumar Raj Singh, D.K.Dwivedi, N.K.Mehta, Effect
of Friction Stir Welding on Microstructural and Mechanical Properties of
Copper Alloy, World Academy of Science, Engineering and Technology 74, 2011;
• 8. D. M. Jacobson, S. P. S. Sangha, A. Gales, E. E. Schmid, The Development of
New Silver-Free Brazing Alloys for Steel Tubular Assembly, SUPPLEMENT TO THE
WELDING JOURNAL, AUGUST 2002, p.149s – 155s.
• 9. Lou Brown, Joining of Copper and Copper Alloys, Copper Development
ASOCIATION, CDA Publication No 98, 1994.