Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiințe Economice

Departamentul “Marketing si Logistica”

Lucrul Individual la disciplina

Teoria Economică

Tema: Principalele elemente ale pieţei.

Chişinău-2019

CUPRINS:
 I. Introducere

II. Principalele elemente ale pieței

1. Cererea
2. Oferta
3. Pretul

III. Concutrenta. Tipurile de concurenta.

1. Concurența perfecta
2. Concurența monopolistă
3. Oligopolul
4. Monopolul

IV. Concluzii

V. Bibliografie
 INTRODUCERE:
Actualitatea și importanța temei:

Actualitatea temei rezultă din importanţa sistemului economiei de piaţă pentru societate. Fiecare
individ interacționează într-un fel sau altul cu piața, deci fiecare într-o măsură mai mare sau
mai mică este influiențat de ce se itîmplă pe piață.

Scopul:

Scopul acestei lucrări este de a înțelege cum funcționază piața și de a cerceta care sunt
principalele elemente ale pieței și cum interacționează ele.

Obiectul:

Obiectul de studiu este paiață și principalele elemente ale ei.

Metode de cercetare:

Studierea înfromațiilor despre obiectul de studiu. Prelucrare şi analiză a acestora în concordanţă

cu obiectivele proiectului.

Cuvinte – cheie: piață; cerere; ofertă; preț; concurență.

 CEREREA
Economiștii folosesc termenul cerere pentru a face referire la cantitatea unor bunuri sau servicii
pe care consumatorii sunt dispuși și capabili să le cumpere la un anumit preț. Cererea se bazează
pe nevoi și dorințe - un consumator poate fi în măsură să facă diferența între o nevoie și o
dorință, dar din perspectiva unui economist sunt același lucru. Cererea se bazează și pe
capacitatea de plată. Dacă nu puteți plăti pentru asta, nu aveți o cerere efectivă.

Ceea ce un cumpărător plătește pentru o unitate a bunului sau serviciului specific se numește
preț. Numărul total de unități achiziționate la prețul respectiv se numește cantitatea solicitată. O
creștere a prețului unui bun sau serviciu scade aproape întotdeauna cantitatea cerută de acel bun
sau serviciu. În schimb, o scădere a prețului va crește cantitatea cerută. Atunci când prețul unui
galon de benzină crește, de exemplu, oamenii caută modalități de a-și reduce consumul prin
combinarea mai multor comisioane, efectuarea navetei cu autobuzul sau tranzitul în masă sau
luând excursii de weekend sau de vacanță mai aproape de casă. Economiștii numesc această
relație inversă între preț și cantitate cerută legea cererii. Legea cererii presupune că toate celelalte
variabile care afectează cererea (care trebuie explicate în următorul modul) sunt menținute
constant.

Un exemplu de pe piața benzinei poate fi prezentat sub forma unui unui grafic. Cantitatea cerută
este măsurată în milioane de galoși pe o anumită perioadă de timp (de exemplu, pe zi sau pe an)
și pe o anumită zonă geografică (precum un stat sau o țară). O curbă a cererii arată relația dintre
preț și cantitate cerută pe un grafic , cu cantitatea pe axa orizontală și prețul pe galon pe axa
verticală.
Factorii non-preț care afectează cererea

Alături de preț, exista si alți factori care conduc la o modificare a cererii,

-Preferințele consumatorilor. De regulă, dacă un produs devine la modă, cererea pentru acesta
crește.

-Venitul. Modificările venitului pot avea un efect dublu asupra cererii. Dacă veniturile cresc,
atunci cererea pentru bunurile normale crește, iar cererea pentru bunuri de nivel inferior scade. Și
invers. Evident, odată cu creșterea veniturilor (ceteris paribus), cererea de unt crește, iar
margarina scade.

-Prețurile altor bunuri. Dacă mărfurile sunt interschimbabile, există o corelație directă între
modificarea prețului unui produs și cererea pentru altul. O creștere a prețului biletelor de avion
duce la creșterea cererii de transport feroviar. Dacă mărfurile sunt complementare, atunci relația
dintre modificarea prețului unui produs și cererea pentru altul este opusă. Creșterea prețurilor
pentru casetofoane va duce la o cerere mai redusă pentru casete.

-Numărul și componenta cumpărătorilor pe piață. Evident, cu cât sunt mai mulți cumpărători,
cu atât cererea pieței este mai mare. Mai mult, natura cererii va depinde de vârsta, apartenenta
națională, religioasă a cumpărătorilor.

-Așteptările clienților vizavi de modificările de preț pentru mărfuri. Dacă cumpărătorii se

așteaptă la creșterea prețurilor în viitor, cererea de astăzi va crește (graba, cererea inflației). Dacă
cumpărătorii se așteaptă la reduceri de prețuri, astăzi cererea lor va scădea (cerere amânată).

Astfel, cererea pentru acest produs este afectată de modificările prețului produsului în sine și de
factorii non-pret.

Elasticitatea cererii

Pentru analiza economică, nu este suficient să se determine direcția schimbării cererii, este
important să se măsoare gradul acestei schimbări. Gradul de schimbare a cererii sub influența
factorilor care afectează cererea se numește elasticitatea cererii.

Tipurile principale ale elasticității:

-după preț

- tranzitivă

- după venit

Elasticitatea cererii caracterizează gradul de modificare a cererii sub influența modificărilor

prețurilor și se măsoară prin coeficientul de elasticitate (Ed).

Reacția clienților la modificările prețurilor (natura elasticității) poate fi diferită: cererea se poate
schimba într-o măsură mai mare sau mai mică în raport cu shimbarea prețului său poate rămâne
constanță.
Natura elasticității prețurilor cererii poate fi apreciată prin raportul dintre modificările cererii și
modificările prețurilor sau în ceea ce privește veniturile totale din vânzări (P x Q), adică. la
încasările în numerar din vânzarea mărfurilor (suma cheltuielilor cumpărătorului).

În funcție de natura elasticității cererii pentru produs, veniturile din vânzări atunci când prețul
unui produs se modifică pot crește, scade sau nu se modifică.

Oferta
Când economiștii vorbesc despre oferta, înseamnă cantitatea de bunuri sau servicii pe care un
producător este dispus să le furnizeze un anumit preț. O creștere a prețului duce aproape
întotdeauna la o crestere a cantității furnizate a acelui bun sau serviciu, în timp ce o scădere a
prețului va scădea cantitatea furnizată.

Atunci când prețul benzinei crește, de exemplu, încurajează firmele care caută profit să ia mai
multe acțiuni: extinderea explorării rezervelor de petrol; foraj pentru mai mult ulei; investiți în
mai multe conducte și petroliere pentru a aduce uleiul la uzinele unde poate fi prelucrat în
benzină; construirea de noi rafinării de petrol; achiziționarea de conducte și camioane
suplimentare pentru livrarea benzinei la benzinării; și deschiderea mai multor benzinării sau
extinderea orarului de lucru a benzinăriilor. Economiștii numesc această relație pozitivă între
preț și cantitatea furnizată - deci, un preț mai mare duce la o cantitate mai mare furnizată și un
preț mai mic duce la o cantitate mai mică furnizată - legea ofertei. Legea ofertei presupune că
toate celelalte variabile raman constante.

Grafisul 2 ilustrează legea ofertei, folosind din nou piața benzinei ca exemplu. La fel ca cererea,
oferta poate fi ilustrată folosind un tabel sau un grafic. Din nou, prețul este măsurat în dolari pe
galon de benzină, iar cantitatea furnizată este măsurată în milioane de galoane.

Elasticitatea ofertei:
Oferta poate fi: elastică (ES> 1), inelastică (ES <1), caracterizată prin elasticitate unică (ES = 1),
să fie complet elastică (ES = da) și complet inelastică (ES = 0).

Gradul de elasticitate a propunerii depinde de:

-Capacitatea de adaptare rapida a producției;

-Posibilitățile de depozitare a produselor (oferta produselor rapid alterabile este mai puțin
elastică decât a produselor de depozitare pe termen lung);

-Factor de timp. Timpul de care dispune producătorul pentru a răspunde la modificările de preț.
Evident, cu cât un producător are mai mult timp pentru a redistribui resursele în favoarea unui
produs al cărui preț a crescut, cu atât elasticitatea ofertei este mai mare și invers.

Pretul
Cererea și oferta determină prețul și cantitatea care vor fi cumpărate și vândute pe o piață.

Graficul de mai jos ilustrează interacțiunea cererii și ofertei pe piața benzinei.

Punctul în care se intersecteaza curba ofertei (S) și curba cererii (D), desemnată de punctul E din
grafic, se numește echilibru. Prețul de echilibru este singurul preț în care asteptarile
consumatorilor și planurile producătorilor coincid- adică în cazul în care cantitatea de produse pe
care consumatorii vor să o cumpere (cantitatea cerută) este egală cu volumul pe care producătorii
vor să vândă (cantitatea furnizată). La orice alt preț, cantitatea cerută nu este va coincide cu
cantitatea furnizată, deci piața nu este în echilibru la prețul respectiv.

Dacă o piață este in echilibru, atunci nu exista motive să se îndepărteze de acel punct. Cu toate
acestea, dacă o piață nu este in echilibru, atunci apar presiuni economice pentru a face modificari
pe piața către prețul și cantitatea de echilibru.
De exemplu, daca un surplus de benzina se acumulează la benzinării, în cisternă, în conducte și
la rafinăriile de petrol. Această acumulare pune presiune asupra vânzătorilor de benzină. Dacă
acest surplus rămâne nevândut, firmele implicate în fabricarea și vânzarea benzinei nu primesc
suficient numerar pentru a-și plăti lucrătorii și pentru a-și acoperi cheltuielile. În această situație,
unii producători și vânzători vor dori să reducă prețurile, deoarece este mai bine să vândă la un
preț mai mic decât să nu vândă deloc. Odată ce unii vânzători încep să reducă prețurile, alții vor
urma pentru a evita pierderile. La rândul lor, aceste reduceri de preț vor stimula o cantitate mai
mare cerută. Deci, dacă prețul este peste nivelul de echilibru, stimulentele încorporate în
structura cererii și ofertei vor crea presiuni pentru ca prețul să scadă spre echilibru.

Acum să presupunem că prețul este sub nivelul său de echilibr

u. La acest preț mai mic, cantitatea solicitată crește, deoarece șoferii isi permit călătorii mai
lungi, petrec mai multe minute încălzind mașina pe aleea în timpul iernii, încetează să mai
partajeze călătoriile la serviciu și cumpără mașini mai mari. Cu toate acestea, prețul de sub
echilibru reduce stimulentele producătorilor de benzină de a produce și vinde benzină, iar
cantitatea furnizată scade.

Când prețul este sub echilibru, există o cerere în exces. În această situație, cumpărătorii dornici
de benzină mobilizează benzinăriile, doar pentru a găsi numeroase stații care dispun de
combustibil. Companiile petroliere și benzinăriile insa, au posibilitatea de a face profituri mai
mari vânzând ce benzină au la un preț mai mare. Drept urmare, prețul crește spre nivelul de
echilibru.

Concurența
Există mai multe tipuri de concurență în economie, ele sunt definite în mare măsură de câți
vânzători există pe o piață. De exemplu, într-un monopol, există o singură afacere care
controlează piața, fără concurență deloc. Aceasta afacere este capabila sa stabileasca preturi mai
mari si sa obtina profituri mai bune. Cu toate acestea, cu cât mai multe companii intră pe o piață,
cu atât e mai inalt nivelul de concurență. Concurența scade prețurile pe măsură ce întreprinderile
concurează pentru clienți și cota de piață.

Concurența în economie apare atunci când o piață are un număr suficient de cumpărători și
vânzători, astfel încât prețurile să rămână scăzute. Când există un număr mare de vânzători,
consumatorii au multe opțiuni, ceea ce înseamnă că companiile trebuie să concureze pentru a
oferi cele mai bune prețuri, valoare și servicii. În caz contrar, consumatorii vor merge la
concurenți. În acest fel, concurența auto-reglementează oferta și cererea piețelor, păstrând
bunurile accesibile consumatorilor.

Într-o piață cu adevărat competitivă, nicio companie nu este în măsură să exploateze prețurile,
deoarece consumatorii au întotdeauna posibilitatea de a alege în altă parte. Trebuie să existe o
cantitate sănătoasă de concurență pe o piață pentru ca acest lucru să funcționeze. Este posibil ca
anumite piețe să nu aibă la fel de multă concurență, din aceasta situatia rezultacreșterea
prețurilor.
Ce este concurența perfectă?

Concurența perfectă se întâmplă atunci când există mulți vânzatori. Prețurile sunt controlate de
ofertă și cerere și sunt, în general, scăzute pentru consumatori. Din cauza atâtor companii care
vând produse similare, există mulți înlocuitori disponibili pentru consumatori, deci acestia vor
trebui să preționeze produsele în mod competitiv. Când un vanzator își stabileste prețul
produsului prea mare, consumatorii vor merge la o altul.

Ce este concurența monopolistă?

Concurența monopolistă este o piață unde există mulți concurenți, dar fiecare companie vinde un
produs ușor diferit. Câteva exemple de afaceri implicate în concurența monopolistică sunt
restaurantele, magazinele de vânzare cu amănuntul, saloanele și electronica de consum. Fiecare
dintre aceste grupuri de întreprinderi sunt în concurență între ele. De exemplu, să spunem că
există două restaurante situate vizavi. Unul este grecesc, iar celălalt mexican. Fiecare concurează
pentru clienți, dar nu se inlocuiesc perfect unul pentru celălalt. Acestea oferă două tipuri de
bucătărie total diferite și poate chiar două categorii de preț diferite.

În concurența monopolistă, există o barieră de intrare relativ mică pentru întreprinderi. Aceasta
înseamnă că vor fi multe companii care vor intra în competiție. Fiecare trebuie să utilizeze
marketingul pentru a-și diferenția produsele și pentru a-i convinge pe consumatori de ce ar trebui
să fie ales produsul companiei lor peste toate celelalte. De exemplu, într-un oraș precum New
York, unde există peste 20.000 de restaurante, concurența este rigidă. Acesta este motivul pentru
care restaurantele trebuie să folosească marketingul pentru a se diferenția și a concura. Din cauza
abundenței concurenței, cererea este elastică. Dacă o companie crește semnificativ prețurile,
probabil că mulți consumatori vor pleca în altă parte.

Ce este Oligopol?

Un oligopol este o piață unde există mai mult de doi concurenți dar un numar oricum scazut. De
obicei, piețele oligopolului au o barieră ridicată la intrare. Un exemplu istoric în acest sens îl
reprezintă căile ferate. În oligopol, toate companiile riscă să intre într-un război al prețurilor, care
poate fi în cele din urmă dăunător pentru linia de jos a unei afaceri. Marjele de profit tind să fie
mai mari în oligopol, deoarece există o concurență redusă.

De obicei, guvernele stabilesc legi care interzic oligopolele să se angajeze în fixarea prețurilor.
Cel mai des, companiile care concurează într-un oligopol tind să urmeze liderii - atunci când un
lider de preț prețurile, celelalte fac la fel, crescând prețurile în general pentru consumatori.

Ce este monopolul?

Un monopol există atunci când o singură companie acoperă o întreagă piață. Această companie
este unica pe piață cu un anumit produs și poate stabili prețuri fără concurență. Această lipsă de
alegere a consumatorilor are ca rezultat, de obicei, prețuri ridicate. Uneori, o afacere este un
monopol, deoarece bariera de intrare este prea mare pentru ca alte companii să intre pe piață și să
concureze. Alte ori, un monopol este creat artificial, cum ar fi atunci când un guvern este
controlorul unic al unui produs, cum ar fi electricitatea, livrarea prin poștă sau gazul. Un alt
motiv pentru care există monopoluri este acela că o companie are un brevet pentru un produs, iar
acest brevet protejează compania de alte persoane care intră pe piață și sa creeze concurență de
preț.

Uneori, o companie deosebit de mare și profitabilă va cumpăra toate companiile concurente,

preluând efectiv o piață. Această companie este apoi un monopol, capabil să stabilească în mod
eficient prețurile. Legile antitrust sunt menite să prevină monopolurile și să protejeze
consumatorii de efectele lor. Piețele trebuie să fie în continuare deschise pentru noi concurenți,
pentru ca mărfurile sa rămâna accesibile.

Concluzii
Cererea si oferta au fost analizate in dependenta de diferiţi factori, îndeosebi de modificarea
preţului. Avînd fiecare în parte determinări specifice, cererea şi ofertase leagă şi se confruntă
permanent între ele după anumite reguli. Pentru cerere şi ofertă fiecare factor exrcită o influenţă
mai mare sau mai mică, unii factori influenţează în sensul creşterii cantităţii de cerere şi ofertă,
iar alţi factori influenţează în sensul scăderii lor.

În general putem spune că cererea şi oferta sunt categorii ale pieţei, iar rapotul dintre ele
constituie o formă de exprimare a relaţiei dintre producţie şi consum.

Prețul este influențat atât de costurile de producție, cât și de cererea pentru produs. Un preț poate
fi determinat de un monopolist sau poate fi impus firmei prin condițiile pieței.

Concurența afectează mai multe aspecte ale unei afaceri. Tinde să determine bariera de intrare
pentru o afacere. Pentru industrii mai competitive, bariera de intrare este relativ mică. Mulți
concurenți pot intra pe piață și își permit să facă afaceri. Pe piețele mai puțin competitive, este
dificil să intre pe piață și să concureze cu entitățile existente. Acest lucru se poate datora
costurilor sau dificultăților legale.

Un alt mod în care concurența afectează o afacere este stabilirea prețurilor. În industriile
concurențiale, o afacere trebuie să fie întotdeauna atenta la prețurile sale in raport cu companiile
concurente.

Bibliografie:

“Principles of Economics” de Creative Commons Attribution

Ефимова Е. Экономика: Учебное пособие

https://bizfluent.com/