Semiologia leziunilor cutanate

-sunt modificări clinico-morfologice ce permit sistematizarea patologiei cutanate

-prezenţa lor constituie un răspuns la agresiunile externe sau interne, sau expresia unor suferinţe
organice profunde, corelate fiziopatologic cu tegumentul

Clasificare (dpdv. morfo-clinic):

1. Leziuni elementare prin modificări de culoare
2. Leziuni elementare solide
3. Leziuni cu conţinut lichidian
4. Leziuni elementare produse prin soluţii de continuitate
5. Deşeuri cutanate
6. Sechele cutanate
7. Leziuni elementare prin retenție
8. Alte leziuni elementare

1. Leziuni elementare prin modificări de culoare

Tipul de leziune: MACULA/ PATA
• sunt bine vizibile la examenul obiectiv;
• nu se însoţesc de anomalii de relief şi consistenţă;
• sunt produse prin:
- tulburări ale circulaţiei locale;
- extravazări sanguine;
- modificări ale melanogenezei;
- depuneri de substanţă la nivelul tegumentului;
• dimensiuni variate descriind PLĂCI şi PLACARDE.
A. Pete hemodinamice:
• dispar la digitopresiune;
• în funcţie de tipul de vas interesat sunt descrise următoarele manifestări clinice:
-eritemul activ
-eritemul pasiv (cianoze)
Eritemele pot fi:
o difuze (eritemul pudic)
o circumscrise (erizipel)
o localizate (eritem solar)
o generalizate (eritemul din eritrodermie)

B. Pete vasculare – sunt produse:

-modificări de calibru vascular persistente (ectaziile)
-proliferări de vase sanguine (hemangioamele)
Clasificare:
o congenitale (hemangioame)
 o dobândite (telangiectaziile).
C. Pete purpurice:
• prin extravazări sanguine în derm
• injurii la nivelul peretelui vascular
• defecte de coagulare;
–nu dispar la vitropresiune;
–îşi modifică culoarea
–se instalează rapid;
–persistă 10-20 zile.
După dimensiune şi formă se manifesta clinic prin:
–peteşii
–vibice
–echimoze
–hematoame (provocate de hemoragii profunde subcutanate)

Pete prin modificări ale melanogenezei – clasificare:

• pete hiperpigmentare
• pete hipopigmentare sau acromice
primare
secundare

 Petele hiperpigmentare:
–pete hiperpigmentare circumscrise (nevi pigmentari);
–pete hiperpigmentare difuze (cloasma, melanodermie);
–pete hiperpigmentare congenitale (nevi pigmentari);
–pete hiperpigmentare dobândite (efelidele);

 Petele hipopigmentare sau acromice:

–reducerii numărului de melanocite sau
–a scăderii capacităţii acestora de a reţine melanina
Clasificare: (după modalitatea de apariţie):
• pete acromice congenitale (albinismul);
• pete acromice dobândite (vitiligo);
• pete acromice primitive (vitiligo);
• pete acromice secundare (tinea versicolor)

Pete produse prin depuneri de substanţe la nivelul tegumentelor

o tulburările de metabolism (carotenodermia);
o boli infecţioase (hepatita acută);
o boli profesionale (intoxicaţia cu plumb – lizereul gingival)
Tatuajele
 2. Leziuni elementare solide
PAPULA
-leziune solidă persistentă cu dimensiuni mici de 1-5mm ce proemină la suprafaţa pielii.
forme : rotunde-ovalare (sifilida papuloasă)
poligonală (lichen plan)
acuminată (keratozele foliculare)
plane (veruci plane)
Un aspect particular papula urticariană sau placa urticariană.
Clasificare:
• papule epidermice caracterizate prin hiperkeratoză, acantoză (veruci vulgare);
• papule dermice – determinate de prezenţa unor infiltrate celulare la nivelul dermului
superficial (sifilidele papuloase);
• papule dermo-epidermice – formate prin hiperplazie epidermică asociată cu infiltrat dermic
celular (papula din lichen plan).

TUBERCULUL
- leziune profundă cu sediul în derm circumscrisă (vizibil la vitropresiune)
- evoluţia tuberculului este cronică, poate ulcera lăsând o cicatrice caracteristică (lupusul
tuberculos, sifilida tuberculoasă);
- substratul morfologic al tuberculilor îl constituie un infiltrat celular dermic profund

NODULUL (NODOZITATEA)
-situat profund în derm şi hipoderm, este puţin proeminentă şi se identifică bine prin palpare;
•Evoluţie:
o acută (eritemul nodos),
o subacut (eritemul Bazin)
o cronică (sarcoidoza)
Goma evoluţie :
• stadiul de cruditate- nodozitatea este fermă iar tegumentul de acoperire este întins şi lucios
• stadiul de ramolire- apare ca urmare a unui proces de necroză centrală
• stadiul de ulceraţie- corespunde evacuării ţesutului necrozat
• stadiul de cicatrizare- constă într-un proces lent de reparaţie a ţesuturilor

VEGETAŢIA:
-excrescenţă papilomatoasă pediculată cu suprafaţa neregulată, conopidiformă sau în „creastă de
cocoş”;
-consistenţă dură, dispusă izolat (papilomul) sau cu tendinţa de a forma mase globuloase cu
aspect pseudotumoral
 LICHENIFICAREA:
-placă pe suprafaţa căreia s-a accentuat cadrilajul normal al tegumentului cu formarea de
pseudopapule;
-apare în dermatozele pruriginoase după grataj prelungit.

TUMORA:
-formaţiune proeminentă, persistentă cu tendinţă la creştere, nedureroasa
Clasificare:
 benigne (nevul, lipomul) – sunt bine delimitate, neinvazive, nu metastazează;
 maligne (carcinoamele cutanate, melanomul, sarcom) – sunt formaţiuni invazve cu
pronostic grav şi dau metastaze.

3. Leziuni elementare cu conţinut lichid

VEZICULA
-colecţie lichidiană cu dimensiuni mici 1-2mm, situată intraepidermic formate prin procesul de
veziculizatie
Evoluţia: deschidere ( eroziune)
pustulizare- conținutul lichidian devine purulent
Clasificare dupa mecanismul de formare:
o interstiţiale
o parenchimatoase

BULA (FLICTENA)
- leziune cu lichid de dimensiuni mari;
Mecanismul :
–pierderii coeziunii intraepidermice
–alterarea aderenţei dermo-epidermice;

Clasificare (dupa gradul de umplere)

–flasce (pemfigusul vulgar)
–sub tensiune (pemfigoidul bulos);
Evolutie: deschidere
pustulizare
Clasificare:
• superficiale (subcornoase) (impetigo)
• mijlocii (intramalpigiene) (pemfigusul vulgar)
• profunde (subepidermice) (pemfigoidul bulos)
 PUSTULA
-leziune cu conţinut purulent;
Clasificare:
–pustule primitive- lichidul este purulent de la începutul instalării leziunii
–pustule secundare
o foliculare (foliculitele superficiale);
o nefoliculare (psoriazisul pustulos);
-pustule microbiene (foliculita stafilococică);
-pustule amicrobiene –sterile (psoriazisul pustulos)

4. Leziuni elementare produse prin soluţii de continuitate

EROZIUNEA
Clasificare:
o primitivă (şancru sifilitic)
o secundară leziunilor veziculo-buloase (eczema, herpes)
ULCERAŢIA
-este o pierdere de substanţă profundă care depăşeşte membrana bazală şi se vindecă cu cicatrici;
Clasificare: ulceraţii cronice (ulcerul varicos)
ulceratii acute (furunculul)
FISURA sau RAGADA
-lipsă de substanţă liniară secundară inflamaţiei, de profunzime diferită;
-se localizează periorificial sau la nivelul pliurilor.
ESCORIAŢIA
-soluţie de continuitate superficială, liniară, produsă prin grataj

5. Deşeuri cutanate
SCUAMA
Caracteristici: DAC- Dimensiune, Aderenta, Culoare
 scuame furfuracee sau pitiriaziforme- au dimensiuni mici
 scuame lamelare psoriaziforme- dim. medii
 scuame în lambouri- dim. de câțiva cm.
CRUSTA
-rezultatul uscării unor secreţii pe suprafaţa tegumentului şi acoperă obişnuit o soluţie de
continuitate;
Aspecte: galben-aurii (cruste melicerice)
brune-negre (cruste hematice)
ESCARA
–este o necroză epidermică produsă prin ischemie;
–se prezintă ca un depozit uscat negru, aderent.

SFACELUL
-necroliză produsă sub acţiunea unor toxine microbiene;
Clinic: depozit alb-cenuşiu de ţesut devitalizat

6. Sechele cutanate

CICATRICEA:
- proces complex de reparaţie conjunctivă, cu formarea de ţesut nou alcătuit din colagen dens,
fibrocite, fragmente de ţesut elastic şi vase sanguine (lipsesc firele de păr şi glandele);
Dupa aspect:
• atrofică (deprimată, indurată);
• hipertrofică (proeminentă);
• suplă (cu elasticitate diminuată);
• cheloidiană (dură şi cu potenţial evolutiv)
ATROFIA:
-involuţie tegumentară cu interesarea tuturor componentelor sale;
Clinic:
•tegument subţire, transparent, uscat, pliul persistă, lipsesc firele de păr şi glandele;
•Atrofia:–fiziologică
–patologică

7. Leziuni elementare prin retenţie

COMEDONUL:
-retenţie de sebum, în zona ostiumului şi infundibulului folicular
MILIUM (CHIST CORNOS)
-formaţiuni mici, perlate produse prin obliterărea foliculilor pilo-sebacei

8. Alte leziuni elementare (dificil de încadrat)

–godeul favic (favus)
–tunelul acarian (scabie)
–fistula