Decizie penala nr.

250/2017 din 03-apr-2017, Curtea de Apel Iasi, purtarea abuziva

(art.296 NCP) (Penal)
Decizie penala
din 3 aprilie 2017
250/2017
Text speţă

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2017:043.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
C_____ DE A___ IAŞI
SECŢIA PENALĂ ŞI PT CAUZE CU MINORI – NCPP
DECIZIA PENALĂ NR. 250/2017
Şedinţa publică de la 3 aprilie 2017
Instanţa constituită din:
P_________ - M_____ M_____
Judecător - M______ C______
Grefier - L__________ G_____
Pe rol fiind pronunţarea asupra apelurilor declarate de către partea responsabilă civilmente
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, partea civilă P______ M____ şi de către inculpaţii
V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ împotriva sentinţei penale nr.
742/14.03.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având
ca obiect purtarea abuzivă (art.296NCP)
La apelul nominal făcut în şedinţa publică , lipsesc toate părţile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care:
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că
dezbaterile asupra apelului au avut loc în şedinţa publică din data de 7 martie 2017, cu
participarea, la acea dată, din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă C_____ de
A___, a doamnei procuror L____ D____, cele susţinute fiind consemnate în încheierea din
acea zi, când instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul disp. art. 391 alin.1 şi 3
Cod procedură penală, a stabilit pronunţarea pentru 20.03.2017, când din lipsă de timp pentru
deliberare a amânat pronunţarea pentru astăzi.
C_____ DE A___,
Asupra apelurilor penale de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 742/2016 din 14.03 .2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul
nr. XXXXXXXXXXXXXX , s-a dispus:
,, În baza dispoziţiilor art. 386 alin. 1 Cod de procedură penală, respinge, ca nefondată,
cererea formulată de inculpatul V_____ D_____ C_________, prin apărător, de schimbarea a
încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____, din două infracţiuni de purtare abuzivă , fiecare prev. de
art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea
art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5Cod penal în infracţiunea continuată de purtare abuzivă ,
prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu
aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
În baza dispoziţiilor art. 386 alin. 1 Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării
juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul V_____ D_____
C_________ din două infracţiuni de purtare abuzivă , fiecare prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2
Cod penal raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal
şi art. 5Cod penal în infracţiunea de purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4
Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal şi de purtare abuzivă , prev. de art.
250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod pen al din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, ambele
cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza dispoziţiilor art. 386 alin. 1 Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării
juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată incul patul P______ B_____ din două
infracţiuni de purtare abuzivă , fiecare prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la
art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5Cod penal în
infracţiunea de purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod penal din
1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal şi de purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1,
alin. 2 şi alin. 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicare
a art. 33 lit. a Cod penal.
În baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5
alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul V_____ D_____ C_________ (fiul lui C______ şi
L______, născut la data de 09.03.1990 în municipiul G_____, judeţul G_____, CNP
xxxxxxxxxxxxx, cetăţean român, absolvent al Şcolii de agenţi de poliţie „V_____ L_____"
Câmpina, necăsătorit, stagiu militar neefectuat, agent principal de poliţie în cadrul I.P.J. Iaşi,
Secţia 4 Poliţie Rurală M________, domiciliat în M________, ____________________. 45,
jud. Iaşi, fără antecedente penale ), la pedeapsa închisorii de 1 (un) an şi 3 (trei) luni, pentru
săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 196 9, interzice inculpatului V_____
D_____ C_________ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5
alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul V_____ D_____ C_________ (cu datele de stare
civilă anterior menţionate) la pedeapsa închisorii de 1 (un) an, pentru săvârşirea infracţiunii
de purtare abuzivă .
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, interzice inculpatului V_____ D_____
C_________ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a
teza a II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza disp. art. 33 lit. a Cod penal din 1969 constată că infracţiunile deduse judecăţii,
săvârşite de inculpatul V_____ D_____ C_________ , sunt concurente.
În baza disp. art. 33Cod penal din 1969, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea
art. 5 alin. 1 Cod penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului V_____ D_____
C_________ pentru infracţiunile deduse judecăţii, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea
mai grea de 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, interzice inculpatului V_____ D_____
C_________ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a
teza a II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei pr incipale.
În baza dispoziţiilor art. 81Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal , dispune
suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 (unu) an şi 3 (trei) luni închisoare ,
aplicată inculpatului V_____ D_____ C_________ prin prezenta sentinţă penală, pe o durata
de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni , care, conform dispoziţiilor art. 82 alin. (1) Cod penal din 1969 ,
constituie termen de încercare pentru inculpat.
Învederează inculpatului V_____ D_____ C_________ di spoziţiile art. 83 Cod p enal din
1969 , privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiţionate a
executării pedepsei se suspendă executarea pedepsei accesorii.
În baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5
alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul P______ B_____ (fiul lui D______ şi A_______,
născut la data de 24.03.1983 în municipiul P______, judeţul laşi, CNP xxxxxxxxxxxxx,
cetăţean român, stagiul militar satisfăcut, absolvent al Şcolii de agenţi de poliţie „V_____
L_____" Câmpina, necăsătorit, agent principal de poliţie în cadrul I.P.J. Iaşi - Secţia 6 a
Poliţiei Municipiului Iaşi, domiciliat în Iaşi, _______________________. 3, jud. Iaşi, cu
adresă pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocat H_____ R_____ A_____,
cu sediul în Iaşi, ____________________,
__________________________________________, fără antecedente penale ), la pedeapsa
închisorii de 1 (un) an şi 3 (trei) luni, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, interzice inculpatului P______
B_____ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a
II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5
alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul P______ B_____ (cu datele de stare civilă anterior
menţionate) la pedeapsa închisorii de 1 (un) an, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare
abuzivă .
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, interzice inculpatului P______
B_____ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a
II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza disp. art. 33 lit. a Cod penal din 1969 constată că infracţiunile deduse judecăţii,
săvârşite de inculpatul P______ B_____ , sunt concu rente.
În baza disp. art. 33Cod penal din 1969, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea
art. 5 alin. 1 Cod penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului P______ B_____ pentru
infracţiunile deduse judecăţii, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un)
an şi 3 (trei) luni închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, interzice inculpatului P______
B_____ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a
II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza dispoziţiilor art. 81Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal , dispune
suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 (unu) an şi 3 (trei) luni închisoare ,
aplicată inculpatului P______ B_____ prin prezenta sentinţă penală, pe o durata de 3 (trei)
ani şi 3 (trei) luni , care, conform dispoziţiilor art. 82 alin. (1) Cod penal din 1969 , constituie
termen de încercare pentru inculpat.
Învederează inculpatului P etianu B_____ di spoziţiile art. 83Cod penal din 1969 , privind
revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiţionate a
executării pedepsei se suspendă executare a pedepsei accesorii.
Respinge, ca nefondată, excepţia de nelegalitatea a introducerii în procesul penal a părţii
responsabile civilmente, excepţie invocată de partea responsabilă civilmente I____________
de Poliţie Judeţean Iaşi, cu sediul în Iaşi, _________________________. 2, jud. Iaşi.
În baza disp. art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la art. 1357Cod civil, art.
1373Cod civil, art. 1382Cod civil, admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă
P______ M____, cu domiciliul în sat Gîrbeşti, _____________________,
______________________ şi obligă în solidar pe inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi
P______ B_____, fiecare în solidar şi cu partea responsabilă civilmente I____________ de
Poliţie Judeţean Iaşi, să plătească părţii civile P______ M____ suma de 17.000 lei,
reprezentând daune morale.
Respinge celelalte pretenţii civile formulate de către partea civilă P______ M____, ca
neîntemeiate.
În baza art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la art. 1357Cod civil, art.
1373Cod civil, art. 1382Cod civil, admite acţiunile civile formulate de părţile civile Serviciul
Judeţean de Ambulanţă Iaşi, S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe „Sf. S_______" Iaşi,
S_______ C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi şi obligă în solidar pe inculpaţii
V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, fiecare în solidar şi cu partea responsabilă
civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, să plătească următoarele sume:
-părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă Iaşi, cu sediul în Iaşi,
______________________, suma de 1158 lei, reprezentând daune materiale;
-părţii civile S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe „Sf. S_______” Iaşi, cu sediul în Iaşi,
_________________________, jud. Iaşi – suma de 234,84 lei, reprezentând daune materiale,
sumă la care se adaugă dobânda de referinţă a B.N.R., ce se va calcula de la data rămânerii
definitive a hotărârii până la data achitării integrale a prejudiciului;
-părţii civile S_______ C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi, cu sediul în Iaşi,
____________________ - suma de 137,72 lei, reprezentând daune materiale.
Constată că inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au fost asistaţi în
cursul judecăţii de către apărători aleşi.
În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu desemnaţi
pentru inculpaţi şi partea civilă, în cuantum total de 350 lei, vor fi avansate către Baroul Iaşi
din fondurile Ministerului Justiţiei (suma de 100 lei – onorariu parţial delegaţie nr.
4429/30.06.2014, suma de 100 lei – onorariu parţial delegaţie nr. 4431/30.06.2014, suma de
150 lei – onorariu delegaţie nr. 6436/30.09.2014).
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală cheltuielile privind avocaţii din oficiu
rămân în sarcina statului.
În baza disp. art. 274 Cod de procedură penală, obligă pe inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____, fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în
cuantum total de 5500 lei (din care 4210,54 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul
urmăririi penale), din care inculpatul V_____ D_____ C_________, în solidar cu partea
responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi va plăti suma de 2750 lei, iar
inculpatul P______ B_____, în solidar cu partea responsabilă civilmente I____________ de
Poliţie Judeţean Iaşi, va plăti suma de 2750 lei.
În baza dispoziţiilor art. 276 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod de procedură penală, obligă pe
inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, fiecare în solidar cu partea
responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, să achite părţii civile
P______ M____ suma de 41 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cursul
procesului pena l, din care inculpatul V_____ D_____ C_________, în solidar cu partea
responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, va plăti suma de 20,5 lei, iar
inculpatul P______ B_____, în solidar cu partea responsabilă civilmente I____________ de
Poliţie Judeţean I aşi, va plăti suma de 20,5 lei .”
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
,, Prin rechizitoriul emis la data de 25.06.2014 în dosarul penal nr. 310/P/2013 al Parchetului
de pe lângă Tribunalul Iaşi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor V_____ D_____
C_________ (fiul lui C______ şi L______, născut la data de 09.03.1990 în municipiul
G_____, judeţul G_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetăţean român, absolvent al Şcolii de agenţi
de poliţie „V_____ L_____" Câmpina, necăsătorit, stagiu militar neefectuat, agent principal
de poliţie în cadrul I.P.J. Iaşi, Secţia 4 Poliţie Rurală M________, domiciliat în M________,
____________________. 45, jud. Iaşi, fără antecedente penale ) şi P______ B_____ (fiul lui
D______ şi A_______, născut la data de 24.03.1983 în municipiul P______, judeţul laşi,
CNP xxxxxxxxxxxxx, cetăţean român, stagiul militar satisfăcut, absolvent al Şcolii de agenţi
de poliţie „V_____ L_____" Câmpina, necăsătorit, agent principal de poliţie în cadrul I.P.J.
Iaşi - Secţia 6 a Poliţiei Municipiului Iaşi, domiciliat în Iaşi, _______________________. 3,
jud. Iaşi, cu adresă pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocat H_____
R_____ A_____, cu sediul în Iaşi, ____________________, ______________. B,
____________, jud. Iaşi, fără antecedente penale ) , pentru comiterea de către fiecare inculpat
a câte două infracţiuni de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat
la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5Cod penal.
Prin actul de sesizare s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
În cursul zilei de 8 martie 2013, în intervalul aproximativ 14:30-16:00, acţionând împreună în
sediul Postului de Poliţie Ţibana, inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______
B_____, în calitate de agenţi de poliţie la Postul de Poliţie Comunală Ţibana, au întrebuinţat
expresii jignitoare, au adresat ameninţări cu moartea şi au exercitat acte de violenţă fizică -
lovituri cu piciorul în zona capului, respectiv au torsionat încheieturile mâinilor încătuşate şi
i-au strivit mâinile persoanei vătămate P______ M____, producându-i victimei leziuni care
au necesitat 21-23 de zile de îngrijiri medicale
În cursul zilei de 8 martie 2013, în intervalul aproximativ 16:00-17:00, acţionând împreună în
sediul Postului de Poliţie Ţibana, inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______
B_____ au întrebuinţat expresii jignitoare, au adresat ameninţări cu moartea şi au exercitat
acte de violenţă fizică - lovituri cu pumnul şi piciorul în zona feţei şi abdomenului,
provocându-i astfel persoanei vătămate P______ M____ leziuni care au necesitat 2-3 de zile
de îngrijiri medicale.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţiile
persoanei vătămate P______ M____ (f. 18-23, 25 d.u.p., vol. II, f. 12, 22-26, 60-63 vol. I);
declaraţiile martorilor P______ P________ (f. 55-57 d.u.p.), M______ G_______ (f. 58-61
d.u.p.), B____ Lenţica (f. 63-65 d.u.p.), B____ R___ (f. 97-98 d.u.p.), P______ M____ (f.
66-68 d.u.p.), P______ E____ (f. 76-77 d.u.p.), A_______ V______ (f. 41-44, 30-31, 54-56
d.u.p.), A_______ A__ M____ (f. 72-75, 32-33, 52-53 d.u.p.), B______ I__ (f. 45-46, 51
d.u.p.), A___ R_____ (f. 47-48, 34 d.u.p.), A___ A______ (f. 49-50, 35 d.u.p.), Ş______
E____ (f. 51-52, 36 d.u.p.), G___ B_____ (f. 99-101, 27 d.u.p.), P______ E____ (f. 102-104,
28 d.u.p.), C____ Alin (f. 90-92 d.u.p.), C____ M______ (f. 88-89 d.u.p.), L____ I_____ (f.
80-82 d.u.p.), C______ F____ A_____ (f. 85-87, 37 d.u.p.), S___ G______ A_____ (f. 83-84
d.u.p.), C_____ P______ O_____ (f. 93-94 d.u.p.), B_______ G______ (f. 95-96 d.u.p.),
L______ N______ (f. 53-54 d.u.p.), G_______ G_______ (f. 39-40, 29 d.u.p.), P______
Ş_____ M____ (minor în vârstă de 9 ani, f. 141-143 d.u.p.), B______ I__ S________ (minor
în vârstă de 13 ani, f. 148-149 d.u.p.), B____ S_____ A_____ (minor în vârstă de 14 ani, f.
147-148 d.u.p.); relaţii comunicate de Secţia 4 Poliţie Rurală M________; fişa de solicitare a
Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi (f. 186-187 d.u.p.); procese-verbale de reconstituire
cu schiţe şi planşe foto (f. 114-136 d.u.p.); raport de expertiză medico-legală şi supliment
întocmite de Institutul de Medicină Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv
din data 04.03.2014 (f. 164-171 d.u.p.); copii de pe înscrisuri medicale (f. 13-21 d.u.p. vol. I);
un plic conţinând 1 (un) CD cu înregistrări audio-video depus de persoana vătămată P______
M____ împreună cu plângerea împotriva rezoluţiei procurorului din data de 06.08.2013
(plicul nr. 1); un plic conţinând 2 (două) CD-uri cu înregistrări audio-video depuse de
martorul P______ M____ cu ocazia audierii din data de 08.10.2013 (plicul nr. 2); copia unui
CD care conţine înregistrări ale convorbirilor purtate de persoanele care au solicitat
intervenţia serviciilor de urgenţă poliţieneşti şi medicale prin SNUAU 112 în ziua de 8 martie
2013 (B______ I__, A_______ A__ M____ şi P______ P________), însoţit de procesul-
verbal de redare a discuţiilor (plicul nr. 3); copia unui CD care conţine înregistrări ale
convorbirilor purtate de martorul P______ M____ în data de 08.03.2014 cu operatorii
SNUAU 112 (plicul nr. 4); corespondenţa purtată cu martorul P______ M____ şi de către
martor cu operatorul de telefonie mobilă, listingurile depuse de martorul P______ M____, o
fotografie format A4 (captură imagine printată color), copia unei citaţii emise în dosarul nr.
276/P/2013 al PT laşi, completată cu observaţii personale (plicul nr. 5); proces- verbal de
constatare a actelor premergătoare din data de 25.09.2013; certificat medico-legal nr.
3428/12.03.2013 emis de I.M.L. Iaşi (f. 13 vol. I d.u.p.); declaraţiile inculpaţilor V_____
D_____ C_________ şi P______ B_____ (f. 222-228, 230-231, 233-237, 239 d.u.p.,79-83) .
Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 01.08.2014, judecătorul de
cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. 2 Cod de procedură penală, legalitatea
sesizării instanţei cu rechizitoriul emis la data de 25.06.2014 în dosarul penal nr. 310/P/2013
al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, a administrării probelor şi a efectuării actelor de
urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei.
La termenul de judecată din data de 30.10.2014, P______ M____ a arătat că se constituie
parte civilă cu suma de 250.000 lei daune morale şi 50.000 de lei daune materiale, potrivit
precizărilor de la termenul de judecată din data de 13.11.2014.
P______ M____ a arătat că solicită obligarea inculpaţilor în solidar la plata prejudiciului
produs, iar I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi să păstreze calitatea de parte responsabilă
civilmente în cauză (încheiere de şedinţă din data de 30.10.2014).
Inculpaţii nu au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii.
În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă:
declaraţie parte civilă P______ M____ (f. 102-111 d.u.p.), declaraţii martori B____ R___ (f.
122-125). B____ Lenţica (f. xxxxxxxxxxx), M______ G_______ (f. 134-140), P______
P________ (f. 142-146), A_______ V______ (f. 173-174), B______ I__ (f. 176-177),
Ş______ E____ (f. 179-180), P______ M____ (f. 209-210), A_______ A__-M____ (f. 211-
212), A___ R_____ (f. 272-275), A___ A______ (f. 301-302) G___ B_____ (f. 304-305),
L____ I_____ (f. 307-308), C____ Alin (f. 437-438), P______ E____ (f. 439-440), C______
F____ A_____ (441-442), declaraţii inculpaţi P______ B_____ (f. 450-451), V_____
D_____ C_________ (f. 453-456) ; înscrisuri, înregistrări video constând în reportaje TV
depuse de partea civilă.
P______ M____ a depus la dosar copii de pe înscrisuri medicale şi alte înscrisuri, suport CD
(copie certificat medico-legal nr. 3428/12.03.2013 emis de I.M.L. Iaşi, buletin de analize,
foaie de observaţie, bilet de trimitere, fişe medicale, adeverinţă medicală din 1 2.03.2013,
copie de pe bonul fiscal din 16.06.2015, pentru suma de 41, 25 lei (f. 73-86, 188, 213-249,
297-299).
Inculpaţii au depus la dosar înscrisuri în circumstanţiere constând în caracterizări emise de
I.P.J. Iaşi.
La termenul de judecată din data de 13.11.2016, partea responsabilă civilmente
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi a invocat excepţia de nelegalitatea a introducerii în
procesul penal a părţii responsabile civilmente.
La termenul de judecată din data de 18.02.2016 instanţa a pus în discuţie aplicarea legii
penale mai favorabile, având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Codul penal în vigoare de
la data de 01.02.2014, precum şi schimbarea încadrării juridice a faptei, în baza dispoziţiilor
art. 386 alin. 1 Cod de procedură penală, din două infracţiuni de purtare abuzivă , fiecare
prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu
aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5Cod penal în infracţiunea de purtare abuzivă , prev.
de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal şi
de purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod penal din 1969, cu
aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod pen al, pentru fiecare
inculpat.
Inculpatul V_____ D_____ C_________, prin apărător, a formulat la acelaşi termen de
judecată o cerere de schimbarea a încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimişi în
judecată inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, din două infracţiuni de
purtare abuzivă , fiecare prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 1,
alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5Cod penal în infracţiunea
continuată de purtare abuzivă , prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la art. 193
alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
În fapt, în data de 8 martie 2013, în jurul orei 14:00, în timp ce se aflau în exercitarea
atribuţiilor de serviciu la Postul de Poliţie din ________________________, agenţii de
poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au fost sesizaţi telefonic prin
SNUAU 112 cu privire la o agresiune petrecută în satul Gîrbeşti,
___________________________.
Cu privire la presupusa agresiune s-au fost efectuat mai multe apeluri la Serviciul 112 de
către martorul B______ I__, concubina acestuia, martora A_______ V______ şi fiica vitregă
a acestuia, martora A_______ A__ M____. Aceştia au reclamat faptul că numitul P______
M____ din satul Gîrbeşti l-a agresat pe B______ I__, în vârstă de 70 de ani.
Cei doi agenţie de poliţie s-au deplasat cu autoturismul din dotare în satul Gîrbeşti,
______________________ ajuns la locul evenimentului inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____ au aflat de la martorele A_______ V______ şi A_______
A__ M____ că a avut loc o altercaţie între persoana vătămată P______ M____ (agresor) şi
martorul B______ I__ (victimă), iar acesta din urmă s-a refugiat în locuinţa unui vecin,
martorul G_______ G_______.
În momentul sosirii echipajului de poliţie, partea civilă P______ M____ se afla în drum, în
faţa casei sale. Din declaraţiile inculpaţilor, martorilor A_______ R_____, A_______ A__-
M____, M______ G_______, B______ I__ şi părţii civile P______ M____, instanţa reţine că
agenţii de poliţie, inculpaţii din cauză, i-au solicitat părţii civile să meargă cu ei la sediul
poliţiei pentru a fi legitimat şi pentru efectuarea de cercetări.
P______ M____ a acceptat iniţial să îi însoţească pe agenţi şi s-a urcat în autoturismul
poliţiei. Inculpatul P______ B_____ a rămas cu partea civilă la maşină, iar inculpatul
V_____ D_____ C_________, însoţit de martorele A_______ V______ şi A_______ A__
M____, s-au deplasat la locuinţa martorului G_______ G_______, unde se afla martorul
B______ I__.
În acest timp, P______ M____ a încercat să ieşit din autoturism, iar inculpatul P______
B_____ a vrut să îl reţină, în ajutorul său venind şi inculpatul V_____ D_____ C_________.
Instanţa reţine că partea civilă a opus rezistenţă la acţiunea de re - introducere în autoturismul
poliţiei, iar inculpaţii l-au prins de braţe de braţe şi l-au tras către autospecială. Inculpaţii l-au
trântit pe P______ M____ la pământ şi toţi trei s-au rostogolit într-un şanţ din faţa curţii părţii
civile, unde inculpaţii au reuşit imobilizarea lui P______ M____ prin prinderea cătuşelor.
După încătuşare mâinilor în faţă, P______ M____ a acceptat să urce pe bancheta din spate a
autospecialei cu care a fost transportat către cel mai apropiat sediu al poliţiei.
Instanţa subliniază că în dosarul de faţă inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru comiterea
de către fiecare inculpat a câte două infracţiuni de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. 1,
alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod
penal şi art. 5Cod penal, avându-se în vedere acţiunile inculpaţilor ce au avut loc în intervalul
aproximativ 14:30-16:00, în sediul Postului de Poliţie Ţibana şi în intervalul aproximativ
16:00-17:00, tot în sediul Postului de Poliţie Ţibana, nu şi pentru acţiunile inculpaţilor
anterioare acestui moment, respectiv perioada în care inculpaţii au mers la domiciliul lui
P______ M____ şi l-au luat pe acesta la sediul poliţiei.
Astfel, nefiind sesizată cu acte materiale de natură penală ce s-ar fi desfăşurat în momentul în
care partea civilă a fost luată de la domiciliul său de către inculpaţi, instanţa nu va analiza în
cauză modalitatea în care partea civilă a fost ridicată de către inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____ de la domiciliu pentru a fi dusă la sediul poliţiei pentru
stabilirea unei răspunderi penale a inculpaţilor cu privire la aceste acte.
Partea civilă a susţinut că, pe timpul transportului, inculpaţii i-au adresat injurii şi insulte, i-au
reproşat că nu le-a dat ascultare de la început şi l-au ameninţat.
Din declaraţiile inculpaţilor se reţine că aceştia au ajuns împreună cu partea civilă la sediul
Postului de Poliţie Ţibana în jurul orei 15:00.
Coroborând declaraţiile părţii civile, instanţa reţine că P______ M____ a fost introdus în a
doua încăpere situată pe partea dreaptă din postul de poliţie, a fost împins de către cei doi
inculpaţi în uşa încăperii menţionate, astfel încât victima a căzut pe podeaua camerei, cu
mâinile încătuşate în faţă.
Inculpaţii i-au tras mâinile persoanei vătămate către un picior al mesei din încăpere şi, cu
ajutorul unui băţ din lemn introdus printre cătuşe de către incu lpatul V_____ D_____
C_________ , au format o pârghie prin care au strâns cătuşele victimei, fapt ce i-a provocat
acesteia o suferinţă foarte mare, exteriorizată prin strigăte de durere.
Conform susţinerilor părţii civile, ulterior, inculpatul V_____ Danie l C_________ a spus
despre P______ M____ că este un şarpe „care trebuie stârpit" şi i-a spus victimei să imite un
şarpe. De frică, P______ M____ a începută să se târască şi să sâsâie . În acest timp,
inculpatul V_____ D_____ C_________ trăgea cu lemnul respectiv de cătuşe, iar inculpatul
P______ B_____ a călcat cu piciorul pe mâinile victimei. Inculpatul V_____ D_____
C_________ i-a cerut persoanei vătămate să imite o viperă, iar când victima a scos un sunet
mai strident, a spus că „viperele trebuie lovite în cap şi omorâte", moment în care inculpatul
P______ B_____ a lovit persoana vătămată cu piciorul în zona capului.
Inculpaţii au mers apoi în prima încăpere situată în partea dreaptă a holului, au efectuat
verificări în baza de date pentru stabilirea identităţii persoanei vătămate, au completat
documentele constând în „Raport privind folosirea forţei şi a mijloacelor din dotare", datat
08.03.2013, ora 14:20 şi „Fişa intervenţiei la eveniment", în care s-a consemnat ora sesizării -
14:03 şi ora finalizării -16:00 (f. 48-49 vol. I d.u.p.).
Inculpatul V_____ D_____ C_________ a întocmit procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx
prin care a constatat şi sancţionat cu amendă în sumă de 500 de lei contravenţiile prev. de art.
3 pct. 1 şi pct. 31 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că, în data de 08.03.2013, ora
14:30, numitul P______ M____ a săvârşit în public ameninţări şi acte de violenţă împotriva
numitului B______ I__ şi a refuzat să se legitimeze la solicitarea organelor de poliţie (f. 50
vol. I d.u.p.).
Inculpaţii i-au înmânat lui P______ M____ procesul-verbal de contravenţie şi, înainte de a-i
da drumul, l-au ameninţat că, dacă va povesti ceea ce s-a întâmplat în sediul postului de
poliţie, „îl vor omorî şi îl vor face cenuşă, pe care o vor arunca în drum iar rudele vor călca pe
ea fără să ştie pe ce calcă", după care l-au descătuşat şi l-au condus spre ieşirea din sediu, în
jurul orelor 16:00.
Din declaraţiile martorilor M______ G_______, sora părţii civile, B____ Lenţica (soră),
B____ R___ (cumnat) şi P______ P________ (soţie), instanţa reţine că aceştia au aflat că
P______ M____ a fost luat la poliţia din Ţibana şi s-au deplasat spre poliţie, unde au ajuns în
jurul orei 15:00.
În timp ce persoana vătămată se afla în interiorul sediului poliţiei, martora B____ Lenţica a
vorbit cu unul dintre inculpaţi despre partea civilă şi i s-a spus că lui P______ M____ i se iau
declaraţii despre ce s-a întâmplat în satul Gîrbeşti şi că va fi lăsat să plece acasă. Martorele
M______ G_______, P______ P________ şi B____ Lenţica au declarat că l-au auzit pe
P______ M____ ţipând în timp ce acesta se afla în sediul poliţiei.
În momentul în care a ieşit din postul de poliţie, P______ M____ a început să strige, acuzând
agenţii de poliţie că l-au bătut („l-au omorât cu bătaia", „l-au rupt cu bătaia”). Martorii B____
Lenţica, M______ G_______ au declarat că P______ M____ avea sânge pe faţă şi semne de
lovituri în momentul în care a ieşit din sediul postului de poliţie.
Din declaraţiile martorilor menţionaţi anterior şi ale părţii civile, instanţa reţine că inculpaţii
au încercat să îl reintroducă pe P______ M____ în sediul poliţiei.
Cu privire la acest moment, instanţa consideră că cei doi inculpaţi nu au avut niciun motiv
legal să considere că este necesară încătuşarea din nou a părţii civile, după ce aceasta a ieşit
din sediu. Inculpaţii au motivat acţiunea lor de reintroducere a victimei în sediul poliţiei
arătând că acesta se manifesta agresiv.
De fapt, partea civilă a început să strige la vederea rudelor sale despre ceea ce i s-a întâmplat,
fapt ce a determinat pe cei doi inculpaţi să ia o nouă rezoluţie infracţională, în sensul de a-l
reintroduce pe P______ M____ în sediul poliţiei, pentru a nu povesti rudelor ce s-a întâmplat.
Din coroborarea declaraţiilor martorilor menţionaţi anterior, declaraţiile părţii civile şi ale
inculpaţilor, instanţa reţine că P______ M____, după ce a ieşit din sediu, a căzut pe treptele
din faţa uşii de la intrarea în p___, partea civilă susţinând că i s-a făcut rău. Când inculpaţii au
încercat să îi aplice din nou cătuşele la mâini, P______ M____ a început să se zbată, dând din
mâini şi din picioare, împotrivindu-se încătuşării.
Rudele părţii civile au încercat să vină în sprijinul persoanei vătămate, încercând să împiedice
reintroducerea lui P______ M____ în postul de poliţie. În acel timp a intervenit martorul
G___ B_____ în ajutorul poliţiştilor, prinzând persoana vătămată de o mână şi ajutând astfel
la aplicarea cătuşelor. Martorul se afla în stradă, în faţa sediului poliţiei, împreună cu martor a
P______ E____.
Deşi martora B____ Lenţica a declarat în faţa instanţei că, după ce a căzut pe scări, fratele său
a fost lovită în mod repetat de către inculpaţi cu picioarele şi cu pumnii, timp de 30 de
minute, instanţa consideră să susţinerile acesteia sunt nefondate, exagerate şi nu se
coroborează cu nicio altă declaraţie a martorilor prezenţi în acel moment în faţa sediului
poliţiei. În plus, martora nu a relatat aceste aspecte nici în cursul urmăririi penale, iar
afirmaţiile sale nu sunt susţinute de partea civilă.
Inculpaţii au susţinut că, în timp ce încercau să îl încătuşeze pe P______ M____, care se
zbătea, dădea din mâini şi din picioare, au fost loviţi de către partea civilă, aspect confirmat
de martorii P______ E____ şi G___ B_____.
De asemenea, martorii A___ R_____, A___ A______ şi C______ F____ A_____ (agent de
poliţie, coleg cu inculpaţii, care era în timpul liber), care se aflau în blocul situat peste stradă
de postul de poliţie, precum şi martora Ş______ E____, care se afla în dispensarul din
apropiere şi au asistat la momentele în care inculpaţii l-au imobilizat pe P______, au declarat
că P______ M____ se zbătea foarte puternic, urla, îi înjura pe cei doi poliţişti şi că i-a lovit pe
aceştia în timp ce se opunea încătuşării. Martorii au susţinut că inculpaţii au reuşit să îi pună
cătuşele lui P______ M____ cu ajutorul unui bărbat, martorul G___ B_____.
După imobilizarea persoanei vătămate prin încătuşarea cu mâinile în faţă, inculpaţii au
introdus-o în postul de poliţie, în aceeaşi încăpere unde fusese ţinută şi prima dată.
Instanţa reţine că în acest timp rudele părţii civile, care se aflau în faţa postului de poliţie, au
apelat de mai multe ori la numărul de urgenţă 112, însă apelurile efectuate nu au avut nici un
rezultat, la postul de poliţie nu a venit nicio ambulanţă şi nici alţi agenţi de poliţie.
După ce l-au introdus din nou pe P______ M____ în sediul poliţiei, inculpaţii i-au reproşat
victimei că i-a dat de gol şi l-au supus la tratamente degradante. Potrivit susţinerilor
inculpatului, inculpatul P______ B_____ i-a tras în jos pantalonii, iar inculpatul V_____
D_____ C_________ a simulat un act sexual oral prin aplecarea capului victimei către zonele
sale genitale şi a folosit expresii triviale cu conotaţie sexuală.
În continuare, inculpatul P______ B_____ l-a lovit pe P______ M____ cu piciorul în zona
ficatului, iar inculpatul V_____ D_____ C_________ l-a lovit cu pumnul în figură, în zona
nasului şi gurii, determinând-o astfel pe persoana vătămată să urle de durere. De asemenea,
inculpaţii au simulat administrarea forţată a unei pastile, iar inculpatul V_____ D_____
C_________ l-a ameninţat din nou cu moartea, spunându-i că îl „vor omorî aşa cum şi-a ucis
C_____ soţia, de nu va mai putea fi găsită".
În această perioadă, inculpaţii au mers în biroul şefului de p___, unde au luat legătura prin
telefon cu superiorii cărora le-au raportat incidentul şi le-au solicitat sprijin susţinând că au
fost victime ale infracţiunii de ultraj din partea numitului P______ M____.
În jurul orei 17:00, au început să sosească la postul de poliţie mai multe echipaje de poliţie
din cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală M________, din care au făcut parte agenţii de poliţie
C____ Alin, C____ M______, L____ I_____, S___ G______ A_____, C_____ P______
O_____, martori în prezenta cauză.
Instanţa reţine că niciunul dintre aceşti martori nu a procedat la audierea persoanei vătămată
cu privire la ceea ce s-a întâmplat sau ar fi făcut P______ M____ şi nu au luat nicio măsură
cu privire la situaţia părţii civile P______ M____, deşi martorii C____ Alin, L____ I_____,
S___ G______ A_____, C____ M______ l-au văzut pe P______ M____ şi au sesizat că
acesta stătea în picioare şi era încătuşat.
Instanţa subliniază că martorul L____ I_____, agent de poliţie, a sesizat că victima avea urme
de cătuşe la încheieturile mâinilor, era murdar pe faţă, era neîngrijit, iar martorul S___
G______ A_____ a arătat că partea civilă stătea într-o postură umilă, în picioare, gârbovit, cu
capul plecat între umeri.
În aceeaşi perioadă, martorul P______ M____, fratele persoanei vătămate care domiciliază în
Bucureşti, a fost înştiinţat telefonic de rude cu privire la situaţia părţii civile P______ M____.
Ca urmare, martorul P______ M____ a efectuat în mod repetat apeluri la Serviciul 112, dar şi
direct la postul telefonic alocat Poliţiei Ţibana, prin care a reclamat brutalităţile poliţiei. Aşa
cum rezultă din relaţiile furnizate de către SNUAU, apelurile la 112 au fost direcţionate la
Dispeceratul I.PJ. Iaşi, iar operatorii au dat asigurări că situaţia este cunoscută la nivelul
conducerii.
În acest context, probabil la insistenţele telefonice ale martorului P______ M____, martorul
C____ Alin i-a permis martorei P______ P________ să îl vadă pe soţul ei. Martora a fost
lăsată să ____________________ se afla persoana vătămată, împrejurare care a permis
numitei P______ P________ să observe în mod nemijlocit faptul că soţul ei fusese agresat.
Instanţa consideră că declaraţiile acestei martore sunt echilibrate şi lipsite de afirmaţiile
exagerate ce există în declaraţiile surorilor şi fratelui persoanei vătămate P______ M____,
martorii P______ M____ (care nu a asistat în mod direct la desfăşurarea evenimentelor),
M______ G_______, B____ Lenţica.
În faţa instanţei de judecată martora a expus în mod calm şi cu siguranţă ceea ce a văzut şi a
auzit în timp ce se afla în faţa sediului postului de poliţie şi atunci când a intrat să îl vadă pe
soţul său, susţinerile martorei coroborându-se cu afirmaţiile părţii civile.
Astfel, instanţa reţine că P______ P________ a fost consecventă în declaraţiile date şi a
relatat că a auzit ţipetele soţului său şi prima dată când acesta s-a aflat în sediul poliţiei,
precum şi când se afla a doua oară în sediu, împrejurări ce se coroborează susţinerile
victimei.
Cu privire la momentul în care P______ M____ a ieşit din sediul poliţiei şi a început să se
zbată, P______ P________ a arătat că nu l-a mai văzut niciodată pe soţul său într-o stare
asemănătoare, că s-a speriat foarte tare şi că s-a temut pentru soarta acestuia.
Când i s-a permis să __________________ poliţie de către C____ Alin, martora a remarcat
că soţul ei stătea în picioare, avea cătuşe la mâini, era plin de sânge la mâini şi la cap, avea
buza de jos umflată, era speriat şi avea pantalonii lăsaţi în jos şi plângea. Martora s-a apropiat
de persoana vătămată, i-a ridicat pantalonii şi i-a spus că va fi bine, apoi a plecat din sediu,
fără a i se spune de către agenţii de poliţie de ce soţul său trebuie să rămână în continuare la
dispoziţia poliţiei.
Agenţii de poliţie care au venit la postul Ţibana au desfăşurat diverse activităţi în strânsă
legătură cu faptele de ultraj pretins a fi fost comise de către P______ M____. În acest sens,
au fost identificate, aduse la sediul poliţiei şi audiate martorele A_______ A__ M____ şi
A_______ V______, iar după consultări repetate cu superiorii şi procurorul de serviciu de la
Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pe baza dispoziţiilor verbale ale acestora din urmă, s-a
decis ca agenţii de poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, care
înştiinţaseră telefonic că au fost victime ale unei infracţiuni de ultraj comise de către P______
M____, să întocmească rapoarte scrise cu privire la cele întâmplate, urmând ca cercetările să
fie declanşate la începutul săptămânii următoare.
Inculpaţii au tehnoredactat două rapoarte şi un proces-verbal, datate 08.03.2013, în care au
consemnat propria versiune cu privire la cele întâmplate, ultimul document fiind semnat şi de
persoana vătămată P______ M____, chiar înainte de a fi lăsat să părăsească sediul poliţiei, în
jurul orei 22:00-22:30.
În tot acest timp, de la ora 16:00 la ora 22:30, persoana vătămată a rămas încătuşată în incinta
postului de poliţie, fără a fi audiată, fără a i se explica pentru ce este cercetată şi fără a i se
cere să dea vreo declaraţie cu privire la cele petrecute.
Cu privire la perioadele de timp cât s-a aflat în sediul Postului de Poliţie Ţibana, instanţa
constată că P______ M____ a redat în declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faţa
cursul cercetării judecătoreşti aceleaşi amănunte ale agresiunilor, a relatat cele petrecute în
mod liber, fără a fi influenţat şi fără a se exercita presiuni asupra acestuia.
Partea civilă a relatat în faţa instanţei într-o altă ordine actele violente exercitate de către
inculpaţi, fiind menţinute toate celelalte detalii ale acţiunilor inculpaţilor, detalii expuse în
declaraţiile anterioare, împrejurare explicabilă raportat la durata de timp ce a trecut de la data
luării primelor declaraţii în cauză.
Constatările anterioare, toate detaliile relatate de victimă şi faptul că declaraţiile se
coroborează cu declaraţiile martorilor, formează convingerea instanţei că susţinerile
persoanei vătămate sunt reale şi că faptele s-au petrecut în varianta prezentată de P______
M____.
După ce a părăsit postul de poliţie, în jurul orei 22:30, P______ M____ le-a spus rudelor care
îl aşteptau în faţa postului de poliţie că nu se simte bine, că a fost bătut şi a acuzat o stare
generală proastă, astfel că a fost ajutată de rude să urce într-o căruţă, cu care a fost
transportată până la domiciliu, în satul Gîrbeşti.
Astfel, martorii B____ R___, B____ Lenţica, P______ P________, M______ G_______ au
declarat că P______ M____ era slăbit când a ieşit din sediul poliţiei, era murdar de sânge pe
faţă şi că i s-a făcut rău. Partea civilă le-a spus rudelor că a fost bătut.
Starea în care se afla persoana vătămată la ieşirea din sediu atestă că în sediul poliţiei,
P______ M____, care era la momentul respectiv o persoană în putere, robustă, a fost tratat
într-o manieră necorespunzătoare din partea autorităţilor statului în timp ce se afla sub
supravegherea unor reprezentanţi ai acestora, inculpaţii din cauză.
Instanţa subliniază că niciunul dintre agenţii de poliţie care se afla în sediul postului de poliţie
nu a ieşit să vadă dacă victima a ieşit în siguranţă din sediu, nu s-a interesat de situaţia
persoanei vătămată în seara de 08.03.2013, deşi mai mulţi agenţi au observat că P______
M____ era în mod evident slăbit şi că acesta a rămas în picioare mai multe ore în sediul
poliţiei.
La domiciliul său, persoana vătămată P______ M____ a primit unele îngrijiri din partea
familiei, iar la scurt timp, când soţia a constatat semnele de violenţă de pe corpul victimei
(martora P______ P________ a declarat că a observat vânătăi pe corpul victimei) şi a realizat
gravitatea situaţiei, a sunat la 112 (la ora 23:43), reclamând acţiunile poliţiei şi solicitând
deplasarea unei ambulanţe.
P______ M____ a fost transportat cu ambulanţa la S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe
„Sf. S_______" Iaşi şi S_______ C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi , unde a
primit îngrijiri medicale şi a fost supus unor investigaţii, iar în după-amiaza zilei următoare a
fost externată.
Potrivit concluziilor certificatului medico-legal nr. 3428/12.03.2013 emis de I.M.L. Iaşi (f. 13
vol. I d.u.p.) „P______ M____ prezintă echimoze, excoriaţii, tumefacţie, traumatism
vertebral cervical amielic, contuzie toraco-abdominală, contuzie antepicior bilateral, fractură
parcelară cap metacarpian II mâna stângă şi a prezentat pierdere de cunoştinţă de durată
scurtă", iar leziunile necesită 21-23 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
În raportul de expertiză medico-legală şi supliment întocmite de Institutul de Medicină
Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv din data 04.03.2014 (f. 164-171
d.u.p., vol. II) s-au stabilit următoarele concluzii:
1. P______ M____ prezintă echimoze, excoriaţii, tumefacţie, traumatism vertebral cervical
amielic, contuzie toraco-abdominală, contuzie antepicior bilateral, fractură parcelară cap
metacarpian II mâna stângă şi a prezentat pierdere de cunoştinţă de scurtă durată.
2. Leziunile s-au putut produce prin următoarele mecanisme: ________ de cap metacarpian II
se putea produce cel mai probabil prin cădere/rostogolire pe suprafaţă betonată; excoriaţia
suprasprâncenară prin cădere/rostogolire pe suprafaţă betonată dar posibil şi prin lovire
directă; echimoza pleoapei superioare ochi stâng cel mai probabil prin lovire directă;
echimoza piramidei nazale prin cădere/rostogolire pe plan dur; echimoza buzei cel mai
probabil prin lovire directă dar nu putem exclude şi căderea/rostogolirea; excoriaţia de pe
flancul drept se putea produce prin cădere/rostogolire; echimoza de pe flancul stâng prin
cădere/rostogolire pe plan dur; echimoza cu excoriaţii hemitorace drept faţa posterioară se
putea produce prin cădere şi frecare de plan dur; excoriaţia genunchi drept prin cădere în
genunchi; excoriaţiile de la nivelul pumnului drept se puteau produce prin încătuşare;
leziunile degetelor mâinii drepte (excoriaţii, plăgi) se puteau produce prin apăsare şi frecare
pe plan dur dar şi prin lovire activă cu pumnul de către susnumitul; tumefacţia difuză a mâinii
drepte se putea produce prin strivire între două planuri dure.
Leziunile pot data din data de 08.03.2013 şi au necesitat 21-23 zile de îngrijiri medicale
pentru vindecare (echimozele şi excoriaţiile necesită 2-3 zile, contuzia mâna dreaptă cu
tumefacţie şi excoriaţii necesită 4-5 zile, contuzia toraco-abdominală, traumatismul cervical
vertebral amielic şi contuzia antepicior bilateral necesită 1-2 zile, ________ parcelară cap
metacarpian I mâna stângă necesită 21-23 zile, timp ce include şi perioada de recuperare
funcţională).
În declaraţiile date inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au arătat că
intervenţiile din satul Gîrbeşti şi din faţa Postului de Poliţie Ţibana au fost necesare, legitime
şi proporţionale în raport de conduita persoanei vătămate, care a refuzat să se supună
somaţiilor legale ale agenţilor şi s-a opus conducerii la sediul poliţiei. Inculpaţii au susţinut că
au fost victime ale unei infracţiuni de ultraj din partea lui P______ M____, care i-ar fi lovit
după ce a părăsit prima dată postul de poliţie, în jurul orei 16:00.
În prima parte a evenimentelor inculpaţii au întocmit doar un proces-verbal prin care au fost
constatate şi sancţionate cu amendă în sumă de 500 de lei contravenţiile prev. de art. 3 pct. 1
şi pct. 31 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că, în data de 08.03.2013, ora 14:30,
numitul P______ M____ a săvârşit în public ameninţări şi acte de violenţă împotriva
numitului B______ I__ şi a refuzat să se legitimeze la solicitarea organelor de poliţie
(procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx, fila 50 d.u.p. vol. I), precum şi documentele
prescrise de reglementările interne - „Raport privind folosirea forţei şi a mijloacelor din
dotare", datat 08.03. 2013, ora 14:20 şi „Fişa intervenţiei la eveniment", în care s-a
consemnat ora sesizării -14:03 şi ora finalizării -16:00.
După reintroducerea persoanei vătămate în postul de poliţiei, conducerea I.P.J. Iaşi a dispus
deplasarea la Ţibana a lucrătorilor disponibili din cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală M________
pentru preluarea cercetărilor cu privire la fapta de ultraj sesizată de inculpaţi.
Agenţii de poliţie - martorii C____ Alin, C____ M______, S___ G______ A_____, L____
I_____ şi C_____ P______ O_____ - nu au efectuat decât un minim de investigaţii, constând
în identificarea şi audierea martorelor A_______ V______ şi A_______ A__ M____, deşi
activităţile s-au desfăşurat începând din jurul orei 17:00 şi până în jurul orei 22:30. Deşi a
fost menţinut încătuşat în toată această perioadă de timp în sediul Postului de Poliţie Ţibana,
P______ M____ nu a fost audiat în legătură cu evenimentele din data de 8 martie 2013 şi nu i
s-a cerut să scrie vreo declaraţie.
Printr-un proces-verbal datat 08.03.2013 (f. 43 d.u.p. vol. I), agentul de poliţie B_______
G______, din cadrul Secţiei 4 poliţie Rurală M________, a consemnat faptul că la ora 17:00
a fost informat de agenţii de poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ că în
cursul acelei zile, în jurul orei 16:30, au fost agresaţi fizic de numitul P______ M____, care i-
a lovit cu pumnul şi cu picioarele peste corp în faţa Postului de Poliţie Ţibana.
După sosirea colegilor, agenţii de poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____
au tehnoredactat câte un raport (datat 08.03.2013) în care au prezentat varianta personală a
evenimentelor din ziua respectivă (f. 44-47 d.u.p. vol. I) şi un proces-verbal în care au
consemnat propria versiune asupra incidentelor derulate în satul Gîrbeşti, ce au determinat
conducerea numitului P______ M____ la sediul poliţiei. Documentul a fost semnat de
persoana vătămată P______ M____ înainte de a fi eliberat din PP Ţibana, în j urul orei 22:30
(f. 57-59 vol. I d.u.p.).
Instanţa consideră că înscrisurile menţionate anterior au fost întocmite pro causa, cu scopul
de a servi exclusiv intereselor inculpaţilor - persoane vătămate în dosarul de ultraj, iar
semnătura dată de persoana vătămată P______ M____, aflată într-o vădită stare de
constrângere fizică şi morală, nu poate conferi validitate procesului-verbal încheiat de agenţii
V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ în data de 08.03.2013.
Cu privire la acuzaţiile referitoare la actele violente pe care le-au exercitat asupra victimei,
inculpaţii au susţinut că leziunile nu s-au produs ca urmare a unor lovituri aplicate în mod
activ, ci în cadrul acţiunilor de imobilizare care au avut loc mai întâi în Gîrbeşti, când părţile
s-au rostogolit în şanţ şi apoi în Ţibana, când părţile s-au încleştat într-o luptă pe treptele din
faţa postului de poliţie; alte leziuni - cele de la mâini - s-au produs în mod inerent, ca efect al
încătuşării. De asemenea, inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au
sugerat că unele leziuni s-ar fi putut produce fie în timpul conflictului iniţial dintre persoana
vătămată P______ M____ şi numitul B______ I__, fie ca urmare a loviturilor pe care victima
le-ar fi primit de la propriul cal.
În susţinerea acestei ultime versiuni, au fost invocate declaraţiile martorelor A_______
V______ şi A_______ A__ M____ şi procesul-verbal din data de 08.03.2013, potrivit cărora,
la prima interpelare, numitul P______ M____ se afla în drum, sub un cal care dădea din
copite, scena fiind descrisă ca o scenă din concursul televizat „Românii au talent". Instanţa
subliniază însă că emisiunea respectivă s-a derulat în seara zilei de 8 martie 2013, data
săvârşirii faptelor, astfel că este posibil ca inculpaţii să se fi inspirat din acea emisiune în
momentul în care au tehnoredactat rapoartele din data de 08.03.2013 de la filele 44-47 din
dosarul de urmărire penală, vol. II, pentru a încerca să discretizeze persoana vătămată şi că
inducă opinia că P______ M____ era într-o stare avansată de ebrietate.
Instanţa consideră că susţinerile inculpaţilor sunt nereale şi că afirmaţiile părţii civile
referitoare la modalitatea în care a fost lovit de către inculpaţi se coroborează cu constatările
din raportul de expertiză medico-legală şi suplimentul întocmite de Institutul de Medicină
Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv din data 04.03.2014 (f. 164-171
d.u.p.) privind leziunile şi urmele de violenţă constatate pe corpul victimei de către medicii
legişti.
Astfel, martorii audiaţi nu au indicat ca persoana vătămată să fi prezentat urme de violenţă
anterior momentului în care a fost urcat în autospecială poliţiei de către inculpaţi, iar în
raportul de expertiză nu se arată că P______ M____ ar fi fost lovit de un cal, lovituri care ar
fi fost specifice şi cu siguranţă recunoscute de către medicii legişti.
De asemenea, în faţa porţii părţii civile, inculpaţii s-au rostogolit odată cu P______ M____ în
şanţ, pe o suprafaţă moale, or, în raportul de expertiză medico-legală s-a menţionat că au
existat lovituri cauzate prin lovire directă, lovire de suprafaţă betonată / plan dur sau prin
încătuşare.
Din declaraţiile părţilor şi ale martorilor prezenţi la incidentele din Ţibana, din jurul orei
16:00, P______ P________, B____ Lenţica, M______ G_______, G___ B_____, P______
E____, A___ R_____, A___ A______, C______ F____ A_____ şi Ş______ E____ rezultă că
P______ M____ prezenta deja semne de violenţă atunci când a ieşit prima dată din sediul
poliţiei (declaraţiile martorilor P______ P________, B____ Lenţica, M______ G_______),
că opoziţia la o nouă încătuşare a fost extrem de puternică, că imobilizarea s-a realizat în
principal pe platforma betonată din partea superioară a scărilor către intrarea în p___, că
persoana vătămată a fost poziţionat permanent cu faţa în sus, eforturile inculpaţilor vizând
aproprierea mâinilor în faţă pentru a-i putea prinde cătuşele; P______ M____ nu a fost izbit
pe beton ci s-a lăsat singur jos, nu s-a rostogolit şi nu a fost rostogolit.
Aceste aspecte exclud posibilitatea evocată în expertiză ca parte din leziuni să se fi produs
„prin cădere/ rostogolire pe suprafaţă betonată" sau „prin cădere /rostogolire pe plan dur".
Prin urmare, singurele leziuni rezultate în cursul imobilizării din faţa sediului poliţiei sunt:
echimoza cu excoriaţii hemitorace drept faţa posterioară (care se putea produce prin cădere şi
frecare de plan dur); excoriaţia genunchi drept (prin cădere în genunchi).
Localizarea semnelor de violenţă pe o mare suprafaţă a corpului victimei, în condiţiile în care
aceasta nu a căzut, nu a fost izbită şi nu s-a rostogolit pe platforma şi scările din faţa postului
de poliţie, indică faptul că au fost produse prin lovituri active şi directe, respectiv prin apăsare
şi frecare pe plan dur (excoriaţiile şi plăgile degetelor mâinii drepte) şi prin strivire între două
planuri dure (tumefacţia difuză a mâinii drepte), aspecte ce confirmă declaraţiile persoanei
vătămate, care a arătat că inculpatul P______ B_____ l-a călcat pe mâini într-o mişcare
circulară de strivire.
Leziunile localizate în zona feţei - excoriaţia suprasprâncenară, echimoza pleoapei superioare
ochi stâng, echimoza piramidei nazale şi echimoza buzei - s-au produs în mod cert prin lovire
directă, mecanismul fiind stabilit prin coroborarea actelor medico-legale cu declaraţiile
persoanei vătămate, în condiţiile în care restul declaraţiilor au exclus un alt mecanism de
vătămare a victimei în zona feţei.
De asemenea, în cuprinsul expertizei au fost descrise şi alte leziuni - la nivelul articulaţiei
pumnului drept faţa dorsală o excoriaţie 4/0,5 cm cu crustă maronie; la nivelul articulaţiei
pumnului drept radial două excoriaţii liniare paralele de circa 4 cm fiecare, una dintre ele
prezentând la extremitate o altă excoriaţie de 0,5 cm , toate acoperite cu cruste maronii, care
conferă veridicitate susţinerilor persoanei vătămate cu privire la acţiunile violente ale
inculpaţilor. Astfel, multitudinea şi gravitatea acestor răni indică faptul că nu s-au putut
produce printr-un simplu port al cătuşelor, ci datorită acţiunii inculpatului V_____ D_____
C_________, care a torsionat mâinile încătuşate cu ajutorul unui lemn, întocmai cum a
declarat persoana vătămată.
Inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au mai susţinut că au reacţionat
ca urmare comportamentului violent al persoanei vătămate, însă, instanţa constată că în cauză
nu a fost prezentată nicio probă cu privire la existenţa vreunei leziuni suferite de cei doi
inculpaţi în confruntările fizice repetate cu numitul P______ M____, singura certitudine fiind
aceea că aveau uniformele răvăşite şi murdare.
Ca urmare, apărările inculpaţilor sunt nefondate, iar acţiunea inculpaţilor a fost nelegitimă şi
disproporţionată şi s-a concretizat în actele violente exercitate asupra părţii civile.
Săvârşirea faptelor cu vinovăţie de către inculpaţi rezultă, mai presus de orice dubiu
rezonabil, din coroborarea integrală a materialului probator administrat în cauză,
constând în : declaraţie parte civilă P______ M____ (f. 102-111 d.u.p.), declaraţii martori
B____ R___ (f. 122-125). B____ Lenţica (f. xxxxxxxxxxx), M______ G_______ (f. 134-
140), P______ P________ (f. 142-146), A_______ V______ (f. 173-174), B______ I__ (f.
176-177), Ş______ E____ (f. 179-180), P______ M____ (f. 209-210), A_______ A__-
M____ (f. 211-212), A___ R_____ (f. 272-275), A___ A______ (f. 301-302) G___ B_____
(f. 304-305), L____ I_____ (f. 307-308), C____ Alin (f. 437-438), P______ E____ (f. 439-
440), C______ F____ A_____ (441-442), declaraţii inculpaţi P______ B_____ (f. 450-451),
V îrlan D_____ C_________ (f. 453-456); declaraţiile persoanei vătămate P______ M____
(f. 18-23, 25 d.u.p., vol. II, f. 12, 22-26, 60-63 vol. I); declaraţiile martorilor P______
P________ (f. 55-57 d.u.p.), M______ G_______ (f. 58-61 d.u.p.), B____ Lenţica (f. 63-65
d.u.p.), B____ R___ (f. 97-98 d.u.p.), P______ M____ (f. 66-68 d.u.p.), P______ E____ (f.
76-77 d.u.p.), A_______ V______ (f. 41-44, 30-31, 54-56 d.u.p.), A_______ A__ M____ (f.
72-75, 32-33, 52-53 d.u.p.), B______ I__ (f. 45-46, 51 d.u.p.), A___ R_____ (f. 47-48, 34
d.u.p.), A___ A______ (f. 49-50, 35 d.u.p.), Ş______ E____ (f. 51-52, 36 d.u.p.), G___
B_____ (f. 99-101, 27 d.u.p.), P______ E____ (f. 102-104, 28 d.u.p.), C____ Alin (f. 90-92
d.u.p.), C____ M______ (f. 88-89 d.u.p.), L____ I_____ (f. 80-82 d.u.p.), C______ F____
A_____ (f. 85-87, 37 d.u.p.), S___ G______ A_____ (f. 83-84 d.u.p.), C_____ P______
O_____ (f. 93-94 d.u.p.), B_______ G______ (f. 95-96 d.u.p.), L______ N______ (f. 53-54
d.u.p.), G_______ G_______ (f. 39-40, 29 d.u.p.), P______ Ş_____ M____ (minor în vârstă
de 9 ani, f. 141-143 d.u.p.), B______ I__ S________ (minor în vârstă de 13 ani, f. 148-149
d.u.p.), B____ S_____ A_____ (minor în vârstă de 14 ani, f. 147-148 d.u.p.); relaţii
comunicate de Secţia 4 Poliţie Rurală M________; fişa de solicitare a Serviciului de
Ambulanţă Judeţean Iaşi (f. 186-187 d.u.p.); procese-verbale de reconstituire cu schiţe şi
planşe foto (f. 114-136 d.u.p.); raport de expertiză medico-legală şi supliment întocmite de
Institutul de Medicină Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv din data
04.03.2014 (f. 164-171 d.u.p.); copii de pe înscrisuri medicale (f. 13-21 d.u.p. vol. I); un plic
conţinând 1 (un) CD cu înregistrări audio-video depus de persoana vătămată P______ M____
împreună cu plângerea împotriva rezoluţiei procurorului din data de 06.08.2013 (plicul nr. 1);
un plic conţinând 2 (două) CD-uri cu înregistrări audio-video depuse de martorul P______
M____ cu ocazia audierii din data de 08.10.2013 (plicul nr. 2); copia unui CD care conţine
înregistrări ale convorbirilor purtate de persoanele care au solicitat intervenţia serviciilor de
urgenţă poliţieneşti şi medicale prin SNUAU 112 în ziua de 8 martie 2013 (B______ I__,
A_______ A__ M____ şi P______ P________), însoţit de procesul-verbal de redare a
discuţiilor (plicul nr. 3); copia unui CD care conţine înregistrări ale convorbirilor purtate de
martorul P______ M____ în data de 08.03.2014 cu operatorii SNUAU 112 (plicul nr. 4);
corespondenţa purtată cu martorul P______ M____ şi de către martor cu operatorul de
telefonie mobilă, listingurile depuse de martorul P______ M____, o fotografie format A4
(captură imagine printată color), copia unei citaţii emise în dosarul nr. 276/P/2013 al PT laşi,
completată cu observaţii personale (plicul nr. 5); proces- verbal de constatare a actelor
premergătoare din data de 25.09.2013; certificat medico-legal nr. 3428/12.03.2013 emis de
I.M.L. Iaşi (f. 13 vol. I d.u.p.); declaraţiile inculpaţilor V_____ D_____ C_________ şi
P______ B_____ (f. 222-228, 230-231, 233-237, 239 d.u.p.,79-83) .
În drept , faptele inculpaţilor V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, care, în
cursul zilei de 8 martie 2013, în intervalul aproximativ 14:30-16:00, acţionând împreună în
sediul Postului de Poliţie Ţibana, au întrebuinţat expresii jignitoare, au adresat ameninţări cu
moartea şi au exercitat acte de violenţă fizică - lovituri cu piciorul în zona capului, respectiv
au torsionat încheieturile mâinilor încătuşate şi i-au strivit mâinile (________ parcelară cap
metacarpian I mâna stângă a necesitat 21-23 zile ________ parcelară cap metacarpian I mâna
stângă necesită 21-23 zile), provocându-i astfel persoanei vătămate P______ M____ leziuni
care au necesitat 21-23 de zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale
infracţiunii de purtare abuzivă , prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la art. 193
alin. 1, alin. 2 Cod penal.
Faptele inculpaţilor V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, care, în cursul zilei de
8 martie 2013, în intervalul aproximativ 16:00-17:00, acţionând împreună în sediul Postului
de Poliţie Ţibana, au întrebuinţat expresii jignitoare, au adresat ameninţări cu moartea şi au
exercitat acte de violenţă fizică - lovituri cu pumnul şi piciorul în zona feţei şi abdomenului,
provocându-i astfel persoanei vătămate P______ M____ leziuni care au necesitat 2-3 de zile
de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de purtare abuzivă,
prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal, raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal.
Elementul material al fiecărei infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor constă în utilizarea
expresiilor jignitoare, a ameninţărilor şi în acţiunile violente exercitate asupra victimei, în
modalitatea expusă în momentul prezentării situaţiei de fapt.
Urmarea imediată a săvârşirii faptelor este reprezentată de atingerea adusă prestigiului
activităţii poliţiei, atingerea adusă demnităţii şi libertăţii psihice a persoanei direct vătămate
P______ M____ şi leziunile produse victimei, enumerate în actele medicale, iar legătura de
cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că poziţia subiectivă a inculpaţilor faţă de
infracţiunile săvârşite şi rezultatele socialmente periculoase se caracterizează prin intenţie
directă.
La termenul de judecată din data de 18.02.2016 inculpatul V_____ D_____ C_________,
prin apărător, a formulat o cerere de schimbarea a încadrării juridice a faptelor pentru care au
fost trimişi în judecată inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, din două
infracţiuni de purtare abuzivă , fiecare prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la
art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5Cod penal în
infracţiunea continuată de purtare abuzivă , prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal
raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
Instanţa consideră că cererea formulată este nefondată, întrucât acţiunile violente ale
inculpaţilor nu au avut la bază o rezoluţie infracţională unică.
Prima hotărâre infracţională s-a epuizat prin eliberarea victimei (în jurul orei 16:00), iar cea
de-a doua hotărâre infracţională a survenit în mod spontan, după ce partea civilă a ieşit din
sediul postului de poliţie şi a început să strige că a fost bătut de către inculpaţi. V_____
D_____ C_________ şi P______ B_____ au hotărât astfel să îl reintroducă pe P______
M____ în sediul poliţiei pentru a nu dezvălui rudelor ce i se întâmplase anterio r, pentru a
exclude posibilitatea de a fi traşi la răspundere penală şi a urmat astfel o nouă perioadă în care
partea civilă a fost supusă umilinţelor şi acţiunilor violente ale inculpaţilor, fără a exista o
bază legitimă.
Prin urmare, se va reţine incidenţa pluralităţii de infracţiuni sub forma concursului real, şi nu
existenţa unei infracţiuni continuate de purtare abuzivă , prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod
penal raportat la art. 193 alin. 1, alin. 2 Cod penal.
Cu privire la răspundere penală, instanţa reţine că apărarea inculpaţilor a învederat, în
justificarea conduitei, faptul că şi-au exercitat atribuţiile de serviciu în limitele legale, ca
urmare a comportamentului agresiv al părţii civile.
Instanţa consideră însă că forţa folosită de către inculpaţi a fost excesivă şi fără fundament.
Inculpaţii nu s-au rezumat la îndeplinirea atribuţiilor conferite prin lege - aplicarea de
sancţiuni contravenţionale şi întocmirea unor acte premergătoare sub aspectul comiterii unor
fapte penale, ci au utilizat forţa fizică în mod nejustificat, fără a cunoaşte toate împrejurările
conflictului dintre B______ I__ şi P______ M____ şi faptul că partea civilă nu are un trecut
infracţional, nu este cunoscută ca o persoană violentă în comunitate, nu a mai fost anterior
sancţionată nici contravenţional.
Faptul că inculpaţii au reacţionat exagerat şi disproporţionat rezultă şi din situaţia că aceştia
au considerat că este necesar să îl reintroducă pe P______ M____ în sediul poliţiei după ce
luaseră hotărârea de a-l elibera, pentru a nu da posibilitatea victimei să povestească rudelor ce
i se întâmplase şi pentru a-l determina pe acesta să nu spună ce păţise anterior.
Deşi inculpaţii au susţinut că l-au încătuşat din nou pe P______ M____ pentru că era agresiv,
instanţa constată din analiza mijloacelor de probă că victima s-a zbătut şi s-a manifestat
violent, refuzând încătuşarea, după ce inculpaţii au încercat să îl imobilizeze şi nu anterior,
când doar a strigat rudelor sale că a fost bătut, fapt ce arată în mod cert că inculpaţii au vrut
să imobilizeze din nou persoana vătămată după ce aceasta a început să strige şi pentru a o
determina să nu dezvălui ce i s-a întâmplat.
Simplul strigăt că a fost bătut nu poate constitui un motiv suficient pentru a determina
imobilizarea şi utilizarea forţei, fiind evident că inculpaţii au vrut să îl determine pe P______
M____ să nu spună că a fost agresat, astfel încât acţiunile inculpaţilor nu au fost necesare şi
nici nu au avut un suport legal, apărarea formulată de către inculpaţi fiind nefondată.
Instanţa reaminteşte că inculpaţii nu au prezentat nicio probă cu privire la existenţa vreunei
leziuni suferite în confruntările fizice repetate cu P______ M____, iar în perioadele în care
partea civilă s-a aflat în sediul poliţiei, la dispoziţia inculpaţilor, nu a fost ascultată şi au fost
efectuate foarte puţine acte de cercetare cu privire la presupusele fapte penale săvârşite de
către P______ M____.
Fiind întrunite condiţiile art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală (faptele există, constituie
infracţiuni şi au fost săvârşită de către inculpaţi), instanţa va dispune condamnarea
inculpaţilor.
Potrivit art. 5 alin. 1 din Codul penal în vigoare de la data de 01.02.2014, în cazul în care de
la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe
legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Instanţa constată că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor întrunesc elementele
constitutive ale infracţiunilor de purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4
Cod penal din 1969 (prima faptă) şi de purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi
alin. 3 Cod penal din 1969 (a doua faptă), existând astfel continuitate de reglementare.
În speţa de faţă, analiza comparativă a regimului sancţionator aplicat în cazul incriminării ce
se regăseşte în noul Cod penal permite observaţia că noua reglementare prevede alternativ cu
pedeapsa închisorii pedeapsa amenzii (în varianta agravată), în timp ce legiuitorul în Codul
penal anterior a prevăzut în ipoteza modalităţii agravate numai pedeapsa închisorii.
Instanţa consideră însă că acest aspect nu este decisiv în determinarea legii penale mai
favorabile.
Analizând comparativ dispoziţiile din Codul penal din 1969 şi din Codul penal în vigoare,
privind individualizarea pedepsei în cazul săvârşirii unor infracţiuni concurente, instanţa
constată că legea penală mai favorabilă pentru situaţia juridică a inculpaţilor, care au săvârşit
două infracţiuni concurente, este Codul penal din 1969, întrucât, potrivit dispoziţiilor art.
34Cod penal din 1969 aplicarea unui spor pentru săvârşirea unui concurs de infracţiuni este
facultativă, în timp ce, potrivit dispoziţiilor art. 39Cod penal în vigoare, aplicarea unui spor
de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite pentru săvârşirea unui concurs de
infracţiuni este obligatorie.
De asemenea, instanţa constată că modalităţile de individualizare a executării pedepsei
închisorii prevăzute de Codul penal din 1969 sunt mai favorabile faţă de modalităţile de
individualizare prevăzute de Noul Cod Penal, atât prin prisma condiţiilor de acordare (nu
există limită legală a pedepsei pentru aplicabilitate, limita pedepsei concret aplicată pentru o
infracţiune este mai ridicată, antecedentele care constituie un impediment la acordare sunt
mai restrânse), cât şi prin prisma obligaţiilor de pe durata termenului de încercare. În plus, la
împlinirea termenului de încercare stabilit potrivit Codului penal din 1969, inculpaţii urmează
a fi reabilitaţi de drept, nemaifiind supuşi niciunei restricţii sau interdicţii.
Inculpaţii au solicitat ca modalitate de individualizare a executării pedepsei, amânarea
aplicării pedepsei, instituţie prevăzută de art. 83 alin. 1 Cod penal în vigoare. Instanţa arată
că poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt
întrunite următoarele condiţii : a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de
infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani; b) infractorul nu a mai fost
condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi
lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; c)
infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de
eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii,
precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei
pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă
determinată. (2) Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă: a) infractorul a
mai suferit anterior o condamnare, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b)
sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; b) faţă de
acelaşi infractor s-a mai dispus renunţarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori
datei comiterii infracţiunii pentru care este judecat; c) infractorul s-a sustras de la urmărire
penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi
tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor; d) pedeapsa prevăzută de
lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.
În speţă, instanţa consideră că atitudinea inculpaţilor nu a fost în niciun moment al cercetării
penale în măsură să justifice o soluţie de amânare a aplicării pedepsei , întrucâ t V_____
D_____ C_________ şi P______ B_____ nu au recunoscut săvârşirea faptelor, nu au depus
eforturi pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunilor, dimpotrivă, prin
declaraţiile date au încercat zădărnicirea aflării adevărului, astfel încât nu ar fi îndeplinite
condiţiile prevăzute de art. 83 alin. 1 şi alin. 2 Cod penal.
Ca urmare, solicitarea inculpaţilor de a se aplica dispoziţiile Noului Cod penal, raportat la
posibilitatea de a se dispune amânarea aplicării pedepsei, este neîntemeiată, instituţia
amânării aplicării pedepsei nefiind suficientă pentru atingerea scopului şi îndeplinirea
funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.
Faţă de aceste considerente, instanţa consideră că legea penală mai favorabilă este Codul
penal din 1969, astfel încât, în baza dispoziţiilor art. 386 alin. (1) Cod de procedură penală,
va dispune schimbarea încadrării juridice cu privire la fiecare inculpat, din două infracţiuni de
purtare abuzivă , fiecare prev. de art. 296 alin. 1, alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 1,
alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5Cod penal în infracţiunea de
purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod penal din 1969, cu aplicarea
art. 5 alin. 1 Cod penal (prima faptă) şi de purtare abuzivă , prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi
alin. 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33
lit. a Cod penal (pentru a doua faptă).
Potrivit art. 72 din Codul penal din 1969, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de
dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de
gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care
atenuează sau agravează răspunderea penală.
Cu privire la prima infracţiune, instanţa constată că acţiunile violente ale inculpaţilor i-au
produs persoanei vătămate leziuni ce au determinat un număr mai mare de îngrijiri medicale
(fractură parcelară cap metacarpian II mâna stângă a necesitat 21-23 zile ________ parcelară
cap metacarpian I mâna stângă necesită 21-23 zile), în timp ce a doua infracţiune de purtare
abuzivă concretizată şi în lovituri cu pumnul şi piciorul în zona feţei şi abdomenului, i-au
provocat persoanei vătămate P______ M____ leziuni care au necesitat 2-3 de zile de îngrijiri
medicale, aspect ce denotă gradul de pericol social concret ridicat al primei infracţiuni.
Cu privire la persoana inculpaţilor, instanţa reţine că aceştia au absolvit Şcoala de agenţi de
poliţie „V_____ L_____" Câmpina, inculpatul V_____ D_____ C_________ fiind angajat în
cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean din anul 2012, inculpatul P______ B_____ fiind
angajat din anul 2004.
Inculpaţii nu au avut anterior nicio conduită contrară statutului, fiind apreciaţi de către
angajator fapt ce rezultă din caracterizările eliberate de I.P.J. Iaşi şi depuse la dosar de către
fiecare dintre inculpaţi.
Astfel, potrivit caracterizării nr. xxxxxx/19.01.2016 emisă de I.P.J. Iaşi, inculpatul V_____
D_____ C_________, care este şi student la Facultatea de D____ potrivit adeverinţei nr.
58/28.10.2015, are capacitatea necesară îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, are un
comportament civilizat şi decent în relaţiile cu colegii, cu autorităţile şi persoanele cu care
vine în contact, a soluţionat cu responsabilitate sarcinile atribuite şi s-a remarcat prin
obţinerea de rezultate bune în activitate.
Potrivit caracterizării nr. xxxxxx/29.01.2016 emisă de I.P.J. Iaşi, inculpatul P______ B_____
este bine pregătit profesional, se bucură de respectul colectivului şi al conducerii pentru
profesionalismul şi conştiinciozitatea manifestate în muncă, pentru atitudinea corectă şi
colegială în colectiv. Cu ocazia evaluărilor anuale de serviciu, a fost apreciat cu calificativele
de Foarte Bine şi Bine, a manifestat în permanenţă disciplină, seriozitate, implicare şi
responsabilitate pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Faţă de considerentele expuse instanţa va dispune, în baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2
şi alin. 4 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, condamnarea fiecărui
inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an şi 3 (trei) luni, pentru săvârşirea primei infracţiuni
de purtare abuzivă şi în baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod penal din
1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, va condamna pe fiecare inculpat la pedeapsa
închisorii de 1 (un) an, pentru săvârşirea celei de-a doua infracţiuni de purtare abuzivă .
Ca urmare, în baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod penal din 1969, cu
aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, va condamna pe inculpatul V_____ D_____ C_________ la
pedeapsa închisorii de 1 (un) an şi 3 (trei) luni, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare
abuzivă.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului V_____
D_____ C_________ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale
(întrucât, în aprecierea instanţei, săvârşirea infracţiunilor îl fac nedemn pe inculpat să exercite
dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o
funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat).
În baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5
alin. 1 Cod penal, va condamna pe inculpatul V_____ D_____ C_________ (cu datele de
stare civilă anterior menţionate) la pedeapsa închisorii de 1 (un) an, pentru săvârşirea
infracţiunii de purtare abuzivă .
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului V_____
D_____ C_________ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza disp. art. 33 lit. a Cod penal din 1969 va constata că infracţiunile deduse judecăţii,
săvârşite de inculpatul V_____ D_____ C_________ , sunt co ncurente.
În baza disp. art. 33Cod penal din 1969, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea
art. 5 alin. 1 Cod penal va contopi pedepsele aplicate inculpatului V_____ D_____
C_________ pentru infracţiunile deduse judecăţii, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea
mai grea de 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului V_____
D_____ C_________ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În privinţa modalităţii de executare a pedepsei de 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare, stabilită
în prezenta cauză, instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a dispune
suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform art. 81Cod penal din 1969.
Cu privire la persoana inculpatului, instanţa arată că acesta prezintă posibilităţi de îndreptare,
astfel că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă; în opinia instanţei, simplul
fapt al condamnării reprezintă pentru inculpat un avertisment clar, în aşa fel încât să nu mai
reitereze comportamentul infracţional.
Apreciind că scopul pedepsei şi, implicit, reeducarea se pot realiza chiar fără executarea
pedepsei, fiind întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 81 alin. 1 Cod penal din 1969,
instanţa va dispune suspendarea condiţionata a executării pedepsei cu închisoarea aplicată
inculpatului prin prezenta sentinţă penală.
Va fixa termenul de încercare prevăzut de dispoziţiile art. 82 alin. (1) Cod penal din 1969, de
3 (trei) ani şi 3 (trei) luni şi va învedera inculpatului V_____ D_____ C_________
dispoziţiile art. 83Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării condiţionate a executării
pedepsei.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiţionate a
executării pedepsei se suspendă executarea pedepsei accesorii.
În baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 C od penal din 1969, cu aplicarea art. 5
alin. 1 Cod penal, va condamna pe inculpatul P______ B_____ la pedeapsa închisorii de 1
(un) an şi 3 (trei) luni, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului P______
B_____ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a
II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale (întrucât, în
aprecierea instanţei, săvârşirea infracţiunilor îl fac nedemn pe inculpat să exercite dreptul de a
fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care
implică exerciţiul autorităţii de stat).
În baza dispoziţiilor art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5
alin. 1 Cod penal, va condamna pe inculpatul P______ B_____ la pedeapsa închisorii de 1
(un) an, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă .
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului P______
B_____ , ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a
II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza disp. art. 33 lit. a Cod penal din 1969 va constata că infracţiunile deduse judecăţii,
săvârşite de inculpatul P______ B_____ , sunt concurente.
În baza disp. art. 33Cod penal din 1969, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea
art. 5 alin. 1 Cod penal va contopi pedepsele apl icate inculpatului P______ B_____ pentru
infracţiunile deduse judecăţii, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un)
an şi 3 (trei) luni închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului Petian u
B_____ , ca pedeapsă accesorie , exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a
II-a şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În privinţa modalităţii de executare a pedepsei de 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare, stabilită
în prezenta cauză, instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a dispune
suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform art. 81Cod penal din 1969.
Cu privire la persoana inculpatului, instanţa arată că acesta prezintă posibilităţi de îndreptare,
astfel că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă; în opinia instanţei, simplul
fapt al condamnării reprezintă pentru inculpat un avertisment clar, în aşa fel încât să nu mai
reitereze comportamentul infracţional.
Apreciind că scopul pedepsei şi, implicit, reeducarea se pot realiza chiar fără executarea
pedepsei, fiind întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 81 alin. 1 Cod penal din 1969,
instanţa va dispune suspendarea condiţionata a executării pedepsei cu închisoarea aplicată
inculpatului prin prezenta sentinţă penală.
Va fixa termenul de încercare prevăzut de dispoziţiile art. 82 alin. (1) Cod penal din 1969, de
3 (trei) ani şi 3 (trei) luni şi va învedera inculpatului P______ Bogda n dispoziţiile art. 83Cod
penal din 1969, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiţionate a
executării pedepsei se suspendă executarea pedepsei a ccesorii.
Latura civilă
La termenul de judecată din data de 30.10.2014, P______ M____ a arătat că se constituie
parte civilă cu suma de 250.000 lei daune morale şi 50.000 de lei daune materiale, potrivit
precizărilor de la termenul de judecată din data de 13.11.2014.
P______ M____, prin apărătorul din oficiu, a arătat că solicită obligarea inculpaţilor în
solidar la plata prejudiciului produs, iar I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi să păstreze
calitatea de parte responsabilă civilmente în cauză (încheiere de şedinţă din data de
30.10.2014).
Instanţa arată că la termenul de judecată din data de 13.11.2014, partea responsabilă
civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi a invocat excepţia de nelegalitatea a
introducerii în procesul penal a părţii res ponsabile civilmente.
Instanţa constată că partea civilă P______ M____, prin solicitarea formulată la termenul de
judecată din data de 30.10.2014 şi consemnată în cuprinsul încheierii de şedinţă, ca
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi să aibă în continuare calitatea de parte responsabilă
civilmente în cauză, I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi fiind menţionat în această
calitate în rechizitoriu, şi-a manifestat în mod cert voinţa ca I____________ de Poliţie
Judeţean Iaşi să răspundă solidar cu inculpaţii pentru prejudiciul cauzat.
Ca urmare, având în vedere şi faptul că cererea a fost formulată înainte de începerea cercetării
judecătoreşti, instanţa constată că partea civilă a respectat dispoziţiile art. 21 alin. 1 Cod de
procedură penală, introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea
loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1),
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi fiind introdus în procesul penal în calitate de parte
responsabilă civilmente cu respectarea dispoziţiilor legale.
Faţă de considerentele expuse, instanţa va respinge, ca nefondată, excepţia de nelegalitatea a
introducerii în procesul penal a părţii responsabile civilmente, excepţie invocată de partea
responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi.
Serviciul Judeţean de Ambulanţă Iaşi s-a constituit parte civilă iniţial cu suma de 680 de lei,
reprezentând costul transportului persoanei vătămate P______ M____ între diferite unităţi
spitaliceşti din municipiul Iaşi, iar ulterior şi-a majorat câtimea pretenţiilor la suma totală de
1158 de lei, care au inclus şi transportul victimei din satul Gîrbeşti,
_________________________ de Urgenţe „Sf. S_______" Iaşi (f. 184 d.u.p. vol. II).
S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe „Sf. S_______" Iaşi s-a constituit parte civilă cu
suma de 234,84 lei, reprezentând costul cheltuielilor aferente îngrijirilor medicale acordate
persoanei vătămate P______ M____, sumă la care se adaugă dobânda de referinţă a B.N.R.
până la achitarea prejudiciului (f. 190 d.u.p.) .
S_______ C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu
suma de 137,72 lei, reprezentând contravaloarea consultaţiilor acordate persoanei vătămate
P______ M____ (f. 194 d. u.p.).
În ceea ce priveşte acţiunile civile formulate în prezenta cauză, instanţa constată că, potrivit
dispoziţiilor art. 19 alin. (5) Cod de procedură penală, repararea prejudiciului material şi
moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile. D__ fiind momentul comiterii faptei ilicite
cauzatoare de prejudicii care reprezintă temeiul exercitării acţiunii civile în prezenta cauză,
respectiv 08.03.2013, pentru soluţionarea pretenţiilor formulate în cauză urmează a fi avute în
vedere dispoziţiile art. 1349, art. 1357 şi urm. din Codul civil, în vigoare la acel moment.
Se vor avea în vedere şi dispoziţiile art. 1382Cod civil, potrivit cărora, cei care răspund
pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat, precum şi
dispoziţiile art. 1373Cod civil, referitoare la răspunderea comitenţilor pentru prepuşi.
În aplicarea dispoziţiilor sus-menţionate, rezultă că, pentru admiterea acţiunii civile
formulate, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiţii:
1. să existe o faptă ilicită;
2. o legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciul a cărui reparare se cere;
3. să existe un prejudiciu cert, atât în ceea ce priveşte existenţa, cât şi modalitatea de reparare;
4. vinovăţia autorului faptei ilicite.
Instanţa va reţine ca dovedite împrejurările în raport de care s-a făcut soluţionarea laturii
penale a cauzei, constatându-se existenţa a două fapte ilicite, reprezentate de infracţiunile de
„purtare abuzivă”, pentru care se va dispune condamnarea inculpaţilor, precum şi vinovăţia
acestora.
Instanţa mai reţine totodată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1373 alin. 1 şi alin.
2 Cod civil ( comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte
ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate;
este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită
direcţia,supravegherea şi controlul celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în
interesul său ori al altuia) , având în vedere că la data săvârşirii faptelor, 08.03.2013,
inculpaţii P______ B_____ şi V_____ D_____ C_________ erau agenţi de poliţie în cadrul
Inspectoratului Judeţean de Poliţie Judeţean Iaşi – Secţia 4 Poliţie Rurală M________ şi se
aflau în exerciţiul atribuţiilor de serviciu în momentul săvârşirii faptelor.
Referitor la daunele morale pretinse de partea civilă P______ M____, în cuantum de 250.000
lei, instanţa arată că aceste daune reprezintă prejudicii care, strict vorbind, nu pot fi evaluate
din punct de vedere economic, pecuniar, astfel încât despăgubirile acordate pentru repararea
lor au semnificaţia unei compensaţii, a unei satisfacţii acordate victimei, cuantumul acestei
compensaţii fiind determinat, între altele, prin raportare la gravitatea faptei cauzatoare de
prejudiciu.
Instanţa subliniază că, evaluând daunele morale, nu are în vedere repunerea părţii civile în
situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii, ci procurarea unor satisfacţii de ordin moral,
susceptibile să înlocuiască valoarea de care a fost privată, cu evitarea deturnării scopului
răspunderii civile în sensul stabilirii unor pedepse private sau al acordării unor satisfacţii pur
teoretice.
În lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, întinderea acestora
trebuie stabilită în raport cu gravitatea vătămărilor produse persoanei vătămate P______
M____ şi de intensitatea suferinţelor cauzate.
Din mijloacele de probă administrate instanţa constată că P______ M____ a fost ameninţat, i
s-au adresat expresii jignitoare şi a fost supus unor acţiuni violente din partea inculpaţilor în
data de 08.03.2013, în două perioade diferite, în intervalul aproximativ 14:30-16:00 şi în
intervalul aproximativ 16:00-17:00.
În raportul de expertiză medico-legală şi suplimentul întocmite de Institutul de Medicină
Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv din data 04.03.2014 (f. 164-171
d.u.p., vol. II) s-a stabilit că P______ M____ prezintă echimoze, excoriaţii, tumefacţie,
traumatism vertebral cervical amielic, contuzie toraco-abdominală, contuzie antepicior
bilateral, fractură parcelară cap metacarpian II mâna stângă şi a prezentat pierdere de
cunoştinţă de scurtă durată.
S-a menţionat că leziunile pot data din data de 08.03.2013 şi au necesitat 21-23 zile de
îngrijiri medicale pentru vindecare (echimozele şi excoriaţiile necesită 2-3 zile, contuzia
mâna dreaptă cu tumefacţie şi excoriaţii necesită 4-5 zile, contuzia toraco-abdominală,
traumatismul cervical vertebral amielic şi contuzia antepicior bilateral necesită 1-2 zile,
________ parcelară cap metacarpian I mâna stângă necesită 21-23 zile, timp ce include şi
perioada de recuperare funcţională).
Ca urmare, partea civilă a prezentat în mod evident suferinţe fizice determinate de actele de
violenţă exercitate de către cei doi inculpaţi, dar şi traume de ordin psihic, îndurate ca urmare
a ameninţărilor şi comportamentului agresiv al inculpaţilor.
Partea civilă a fost supusă unor umilinţe şi unui tratament degradant din partea inculpaţilor, i
s-a spus că este un şarpe „care trebuie stârpit", i s-a solicitat să imite un şarpe şi o viperă, a
fost călcat pe mâini, i s-au torsionat cătuşele prinse la mâini, a fost lovit cu piciorul şi cu
pumnul, a fost ameninţat cu moartea.
Modalitatea în care a fost tratat a condus nu numai la leziuni fizice constatate de medicii
legişti, ci a determinat şi o agravare a stării generale de sănătate, o slăbire a puterii fizice a
părţii civile (P______ M____ a leşinat după ce a ieşit seara din sediul postului de poliţie, iar
după ce a ajuns la domiciliu a fost transportat cu ambulanţa la spital pentru a primi îngrijiri
medicale).
Instanţa constată însă că leziunile fizice nu au determinat o schimbare a stilului de viaţă a
părţii civile, deşi acesta a avut o fractură parcelară cap metacarpian I mâna stângă, întrucât
martorii audiaţi nu au invocat împrejurări deosebite care să ateste că P______ M____ nu a
fost în măsură să îşi îndeplinească activităţile curente din gospodăria pe care o are în satul
Gârbeşti sau că leziunile suferite i-au afectat capacitatea de muncă o perioadă îndelungată,
fapt care să determine pierderi economice pentru familia părţii civile.
Din declaraţiile martorilor M______ G_______, P______ P________, B____ R___ şi B____
Lenţica, instanţa reţine că partea civilă îşi câştigă veniturile din potcovirea cailor şi din
agricultură, activităţi neînregistrate pentru achitarea impozitului pe venit, şi primeşte ajutor
social de la primărie.
Faţă de considerentele expuse, instanţa consideră că nu se impune acordarea daunelor
materiale, nefiind dovedite de către partea civilă, care este însă îndreptăţită la acordarea
daunelor morale, în cuantum de 17.000 lei , sumă ce constituie o despăgubire patrimonială
justă şi echitabilă, în măsură să compenseze suferinţele morale ale părţii civile.
Totodată, instanţa apreciază că însăşi condamnarea inculpaţilor este de natură a reprezenta o
reparaţie morală pentru partea civilă, iar la stabilirea cuantumului despăgubirilor ce urmează
a fi acordate cu titlu de daune morale în prezenta cauză, trebuie să se ţină cont şi de
împrejurarea că sumele de bani acordate cu acest titlu trebuie să aibă efecte compensatorii,
astfel încât să nu constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri
nejustificate pentru victimele daunelor.
Ca urmare, în baza disp. art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la art. 1357Cod
civil, art. 1373Cod civil, art. 1382Cod civil, instanţa va admite în parte acţiunea civilă
formulată de P______ M____ şi va obliga în solidar pe inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____, fiecare în solidar şi cu partea responsabilă civilmente
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, să plătească părţii civile P______ M____ suma de
17.000 lei, reprezentând daune morale.
Va respinge celelalte pretenţii civile formulate de către partea civilă P______ M____, ca
neîntemeiate.
La repararea prejudiciului suferit de către unităţile spitaliceşti Serviciul Judeţean de
Ambulanţă Iaşi, S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe „Sf. S_______" Iaşi, S_______
C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi , instanţa va avea în vedere că, potrivit
prevederilor art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, persoanele care, prin faptele lor, aduc
daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat
furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa
medicală acordată.
Instanţa constată că prejudiciul este în acest caz reprezentat de contravaloarea asistenţei
medicale acordate victimei P______ M____, precum şi transportul acestuia la unităţile
spitaliceşti, fapt ce rezultă din decontul de cheltuieli şi copiile de pe înscrisurile medicale
depuse la dosarul de urmărire penală.
Ca urmare, în baza art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la art. 1357Cod civil,
art. 1373Cod civil, art. 1382Cod civil, va admite acţiunile civile formulate de părţile civile
Serviciul Judeţean de Ambulanţă Iaşi, S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe „Sf.
S_______" Iaşi, S_______ C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi şi va obliga în
solidar pe inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, fiecare în solidar şi
cu partea responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, să plătească
următoarele sume:
-părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă Iaşi , suma de 1158 lei, reprezentând daune
materiale;
-părţii civile S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe „Sf. S_______” Iaşi, suma de 234,84
lei, reprezentând daune materiale, sumă la care se adaugă dobânda de referinţă a B.N.R., ce se
va calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data achitării integrale a
prejudiciului;
-părţii civile S_______ C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi, suma de 137,72 lei,
reprezentând daune materiale.
Va constata că inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au fost asistaţi în
cursul judecăţii de către apărători aleşi.
În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu desemnaţi
pentru inculpaţi şi partea civilă, în cuantum total de 350 lei, vor fi avansate către Baroul Iaşi
din fondurile Ministerului Justiţiei (suma de 100 lei – onorariu parţial delegaţie nr.
4429/30.06.2014, suma de 100 lei – onorariu parţial delegaţie nr. 4431/30.06.2014, suma de
150 lei – onorariu delegaţie nr. 6436/30.09.2014).
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală cheltuielile privind avocaţii din oficiu
rămân în sarcina statului.
În baza disp. art. 274 Cod de procedură penală, va obliga pe inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____, fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în
cuantum total de 5500 lei (din care 4210,54 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul
urmăririi penale), din care inculpatul V_____ D_____ C_________, în solidar cu partea
responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi va plăti suma de 2750 lei, iar
inculpatul P______ B_____, în solidar cu partea responsabilă civilmente I____________ de
Poliţie Judeţean Iaşi, va plăti suma de 2750 lei.
În baza dispoziţiilor art. 276 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod de procedură penală, va obliga pe
inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, fiecare în solidar cu partea
responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, să achite părţii civile
P______ M____ suma de 41 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cursul
procesului penal, din care inculpatul V_____ D_____ C_________, în solidar cu partea
responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi, va plăti suma de 20,5 lei, iar
inculpatul P______ B_____, în solidar cu partea responsabilă civilmente I____________ de
Poliţie Judeţean Iaşi, va plăti suma de 20,5 lei.
Cu privire la acest aspect, instanţa arată că apărătorul părţii civile a depus la dosar o copie de
pe documentul de plată ce atestă efectuarea cheltuielilor judiciare (bon fiscal din 16.06.2015
în valoare de 41.25 lei, f. 457). ”
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi
P______ B_____, partea civilă P______ M____ şi partea responsabilă civilmente
I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi au promovat calea ordinară de atac a apelului.
Prin motivele de a___ depuse în formă scrisă la dosar (f. 38-45, dosar a___) , în esenţă,
partea responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi a susţinut că din
ansamblul probator administrat rezultă o altă situaţie de fapt decât cea reţinută prin hotărârea
atacată.
S-a arătat că instanţa de fond a preluat aceeaşi situaţie de fapt reţinută în actul de sesizare,
apărăririle inculpaţilor nu au fost analizate în niciun fel, instanţa de fond limitându-se doar la
enumerarea mijloacelor de probă care susţin apărarea acestora, instanţa preluând chiar şi
supoziţiile procurorului care a efectuat urmărirea penală.
A susţinut partea responsabilă civilemente că, practic, materialul probator nu a fost analizat în
integralitatea sa, situaţia de fapt fiind reţinută doar pe baza declaraţiilor persoanei vătămate şi
a martorilor P______ P________, B____ Lenţica, M______ G_______ şi P______ M____,
prima fiind soţia persoanei vătămate iar cei din urmă fiind rude de gradul II (fraţi) cu aceasta.
S-a susţinut că afirmaţiile acestor martori sunt contradictorii solicitând instanţei să nu le aibă
în vedere la evaluarea materialului probator întrucât sunt afectate de o mare doză de
subiectivism, aceştia având interes în cauză.
Totodată, s-a susţinut că nu s-a acordat suficientă importanţă stabilirii mecanismului de
producere a leziunilor constatate şi descrise în certificatul medico-legal, fiind exclusă
posibilitatea evocată în expertiză ca partea din leziuni să se fi produs prin cădere/rostogolire
pe suprafaţă betonată sau prin cădere/rostogolire pe plan dur.
Partea responsabilă civilmente a arătat că în privinţa celor două imobilizări, efectuate de către
inculpaţi prin încătuşare, prilej cu care s-au şi produs leziunile suferite de persoana vătămată,
sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. d Cod procedură procedură penală, existând cauza
justificativă prev. de art. 21Cod penal, respectiv poliţiştii se aflau în îndeplinirea unor
obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.
Referitor la acuzaţiile de purtare abuzivă săvârşite de către inculpaţi în incinta postului, s-a
susţinut că această infracţiune nu există, neexistând nicio probă aptă să convingă instanţa că
faptele s-au petrecut în maniera descrisă în rechizitoriu şi sentinţa penală sau cum au fost
relatate de persoana vătămată şi de rudele acesteia.
În subsidiar, s-a solicitat amânarea aplicării pedepsei, dacă instanţa va aprecia că se impune
sancţionarea inculpaţilor, o soluţie de condamnare, cu toate consecinţele care decurg din
aceasta, nefiind necesară şi proporţională cu gravitatea faptelor.
Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a solicitat respingerea acţiunii civile iar în subsidiar,
raportat la cuantumul daunelor morale acordate părţii civile, s-a considerat că acestea sunt
execesiv de mari raportat la împrejurările concrete de comitere a faptelor, solicitând
diminuarea cuantumului acestora.
Prin motivele de a___ depuse în formă scrisă la dosar (f. 46-49 dosar a___) , inculpatul
P______ B_____ a arătat, în esenţă, că prima instanţă a exclus posibilitatea ca ________ de
cap metacarpian II a numitului P______ M____ să se fi produs prin cădere/rostogolire pe
suprafaţa betonată precum şi în urma altercaţiei, şi implicit lovirii de către numitul P______
M____ a victimei B______ I__, dar şi în urma momentelor de împotrivire a susnumitului la
acţiunile de încătuşare.
De asemenea, s-a arătat că instanţa a fost subiectivă în interpretarea declaraţiilor inculpaţilor,
eliminând veridicitatea lor, luându-se în considerare doar declaraţiile martorilor numitului
P______ M____, rude ale acestuia.
S-a mai arătat că instanţa a constatat că inculpatul nu a prezentat în cauză nicio probă cu
privire la existenţa vreunei leziuni suferite în confruntările fizice, considerând ca nefondate
declaraţiile inculpaţilor privind producerea acestora, însă ele sunt susţinute şi coroborate cu
declaraţiile martorilor la eveniment.
A mai susţinut inculpatul că prin mediatizarea excesivă şi nereală de către numitul P______
M____ a situaţiei, a fost influenţat decursul cercetărilor în defavoarea sa, şi prin urmare
condamnarea la pedeapsa închisorii.
În fine, inculpatul a mai arătat că în aplicarea legii penale mai favorabile, având în vedere
Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale, trebuie avute în vedere toate instituţiile
incidente (antrenarea răspunderii penale, pedeapsa, modalitatea de executare), dar şi
consecinţele condamnării, respectiv aplicarea unei sancţiuni în raport de situaţia personală
concretă a inculpatului, solicitând a fi luată în considerare şi aplicarea amenzii penale ori
amânarea executării pedepsei.
Ulterior, la dosarul cauzei, inculpatul P______ B_____ a depus completare la motivele de
a___ (f. 77-96 dosar a___), reiterând, în esenţă, motivele prezentate iniţial, făcând unele
precizări şi cu privire la nemotivarea hotărârii instanţei de fond, şi la încălcarea, pe această
cale, a dreptului la un proces echitabil.
Pe latură civilă, inculpatul P______ B_____ a invocat incidenţa cauzei justificative prevăzute
de art. 21Cod penal, respectiv exercitarea unui drept recunoscut de lege sau îndeplinirea unor
obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.
Prin motivele de a___ depuse în formă scrisă la dosar (f. 55-73 dosar a___) , inculpatul
V_____ D_____ C_________ a arătat, în esenţă, că punerea sa sub acuzare s-a făcut ca
urmare a unei acţiuni de răzbunare a unui contravenient şi cercetat penal pentru fapte de ultraj
şi ca urmare a preluării şi aplicării generice a unor hotărâri CEDO şi/sau a interpretării obtuze
a acestora.
A arătat inculpatul că toate probele existente la dosar au relevat că plângerea presupusei
persoane vătămate este neîntemeiată întrucât nu există probe care să dovedească faptele
penale reclamate.
De asemenea, s-a susţinut că au fost preluate în totalitate susţinerile presupusei persoane
vătămate ca şi situaţie faptică în dosar, mai ales în condiţiile în care aceasta se afla în stare
avansată de ebrietate pe toată durata cât s-a aflat la postul de poliţie. Poziţia subiectivă a
procurorului este dovedită prin interpretările proprii pe care le-a făcut în dosar, mare parte, ăn
defavoarea inculpaţilor, interpretările speculative ale procurorului fiind contrazise însă de
testimoniile tuturor poliţiştilor veniţi în sprojin la Postul de Poliţie Ţibana.
S-a susţinut totodată că procurorul a obstaculat administrarea probelor în dosar, cu scopul de
a împiedica aflarea adevărului, doi dintre martorii nepropuşi de procuror şi neaudiaţi de către
instanţa de fond fiind chiar agenţii de poliţie C____ M______ şi S___ G______, ale căror
depoziţii se coroborează cu cele ale inculpaţilor.
Toate aceste încălcări, în opinia inculpatului, conduc la concluzia că urmărirea penală este
nelegală, că a fost încălcat dreptul la apărare a inculpatului şi la un proces echitabil.
Inculpatul a mai arătat că pe parcursul cercetării judecătoreşti aceste aspecte nu au fost
elucidate, declaraţiile martorilor din lucrări fiind complet formale, nelămurind un lucru
esenţial: cine a fost agresat verbal şi fizic la Postul de Poliţie Ţibana.
În esenţă, inculpatul a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică în
totalitate, motivarea judecătorului este una parţială, incorectă, în condiţiile în care declaraţiile
persoanei vătămate şi ale rudelor sale nu se pot corobora între ele şi sunt contrazise categoric
de expertiza medico-legală, de suplimentul la expertiza medico-legală, de declaraţiile
martorilor oculari poliţişti C____ Alin, Lozba I_____, C____ M______, S___ G______
A_____ şi C_____ P______ O_____ dar şi de martorii oculari ai conflictului din faţa postului
de poliţie din jurul orei 16.00, respectiv Ş______ E____, C______ F____, G___ B_____,
P_____ E____, A___ A______, A___ R_____.
De asemenea, inculpatul a arătat că apărările sale nu au fost luate în considerare sau au fost
înlăturate nemotivat, neanalizarea unor cereri esenţiale pentru garantarea dreptului la apărare
şi neclarificare unor contradicţii importante între probele administrate echivalând cu
nerezolvarea fondului cauzei, toate aceste erori determinând în final aplicarea greşită a legii
penale prin pronunţarea unei soluţii de condamnare deşi se impunea o soluţie de achitare.
S-a mai arătat că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că nu sunt îndeplinite condiţiile
amânării aplicării pedepsei pe motiv că nu a recunoscut săvârşirea faptelor, întrucât legea nu
condiţionează această modalitate de individualizare a executării pedepsei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, inculpatul a solicitat respingerea pretenţiilor civile ca
nedatorate.
Inculpatul a făcut referire şi la necesitatea administrării de probe noi, care nu au fost
administrate în cursul cercetării judecătoreşti în primă instanţă, delatian enumerate prin
motivele scrise de a___.
Prin declaraţia de a___ formulată (f. 7 dosar a___) , partea civilă P______ M____ a
arătat, în esenţă, că sentinţa penală apelată este netemeinică sub aspectul cuantumului
daunelor civile acordate şi a pedepselor aplicate inculpaţilor.
Ulterior, partea civilă a mai depus la dosar şi un memoriu (f. 100 dosar a___) în care a arătat,
în esenţă, că solicită dublarea sumei acordate cu titlu de daune morale şi să nu mai fie purtat
pe drumuri de către inculpaţi, să fie sancţionaţi toţi martorii folosiţi de inculpaţi care au minţit
în declaraţii şi au vrut să inducă în eroare organele de cercetare penală iar inculpaţii să fie
condamnaţi la pedeapsă cu executare.
În susţinerea apelului, în dezbateri, partea civilăa solicitat dublarea pedepsei aplicată celor doi
agenţi şi dublarea cuantumului pretenţiilor civile având în vedere suferinţele pe care le-a
suportat de patru ani încoace. Doreşte să meargă să se interneze într-un spital pentru că s-a
îmbolnăvit de depre sie, are trei copii de crescut.
În faţa instanţei de a___ au fost audiaţi inculpaţii, declaraţiile acestora fiind consemnate la
doasrul cauzei (f. 164-165, 167-169 dosar a___) .
Instnţa de a___, prin încheierea din 25.11.2016, d eliberând asupra cererilor de probatorii
solicitate de inculpaţi în a___, faţă de tezele probatorii invocate , a apreciat ca nerelevante
probele privind reaudierea persoanei vătăma te P______ M____, reaudierea martorilor
P______ M____, B____ Lenţica, B____ R___, M______ G_______ si P______ P________,
audierea agenţilor de p______ C____ M______, S___ G______ A_____ şi C_____ P______
O_____, audierea martorilor C_____ P______ O_____, L______ N______, Gălbeaza
G______, P______ Ş_____ M____, B______ I__ S ebastian, Butuca S_____ A_____, a
udierea martorei P______ E____, confruntarea dintre inculpaţii V_____ D_____ —
C_________ şi P______ B_____ si p artea vătămata P______ M____, proba cu testul
poligraf al inculpaţilor, persoanei vătămate şi rudelor acesteia, instanţa de a___ putând
reanaliza întregul material probator, în raport de motivele de a___ ale părţilor şi din oficiu,
nefiind necesară reaudierea tuturor martorilor solicitaţi, pentru dovedirea elementelor de fapt
invocate în tezele probatorii fiind administrate suficiente mijloace de probă.
Având în vedere cererea formulată de inculpatul V_____ D_____ — C_________, prin
apărător, privind încuviinţarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere, pentru a dovedi profilul
socio-moral al inculpatului, C_____ a apreciat-o ca fiind admisibilă.
În completarea probaţiunii în a___, C_____ a admis solicitările inculpaţilor şi a procedat la
audierea martorului O____ M_____, a cărui declaraţie a fost ataşată la dosarul cauzei.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma motivelor de a___
invocate, dar şi din oficiu, asupra tuturor aspectelor de fapt şi de drept, în conformitate cu
dispoziţiile art. 417 şi art. 420Cod procedură penală, C_____ constată următoarele:
Procedând la soluţionarea pe fond a cauzei, prima instanţă a administrat toate probele
necesare aflării adevărului cu privire la fapte şi împrejurările cauzei, fiind evidenţiate
aspectele concordante ce susţin vinovăţia inculpaţilor şi probele care au servit ca temei al
soluţionării cauzei.
Pe baza analizei amănunţite a probelor administrate în cursul urmăririi penale, dar şi a celor
administrate în mod nemijlocit în faza cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut
corect situaţia de fapt, existând probe certe de vinovăţie a inculpaţilor în comiterea faptelor,
probe ce au înlăturat prezumţia de nevinovăţie.
S-au avut, astfel, în vedere următoarele probe: declaraţie parte civilă P______ M____ (f. 102-
111 d.u.p.), declaraţii martori B____ R___ (f. 122-125). B____ Lenţica (f. xxxxxxxxxxx),
M______ G_______ (f. 134-140), P______ P________ (f. 142-146), A_______ V______ (f.
173-174), B______ I__ (f. 176-177), Ş______ E____ (f. 179-180), P______ M____ (f. 209-
210), A_______ A__-M____ (f. 211-212), A___ R_____ (f. 272-275), A___ A______ (f.
301-302) G___ B_____ (f. 304-305), L____ I_____ (f. 307-308), C____ Alin (f. 437-438),
P______ E____ (f. 439-440), C______ F____ A_____ (441-442), declaraţii inculpaţi
P______ B_____ (f. 450-451), V_____ D_____ C_________ (f. 453-456); declaraţiile
persoanei vătămate P______ M____ (f. 18-23, 25 d.u.p., vol. II, f. 12, 22-26, 60-63 vol. I);
declaraţiile martorilor P______ P________ (f. 55-57 d.u.p.), M______ G_______ (f. 58-61
d.u.p.), B____ Lenţica (f. 63-65 d.u.p.), B____ R___ (f. 97-98 d.u.p.), P______ M____ (f.
66-68 d.u.p.), P______ E____ (f. 76-77 d.u.p.), A_______ V______ (f. 41-44, 30-31, 54-56
d.u.p.), A_______ A__ M____ (f. 72-75, 32-33, 52-53 d.u.p.), B______ I__ (f. 45-46, 51
d.u.p.), A___ R_____ (f. 47-48, 34 d.u.p.), A___ A______ (f. 49-50, 35 d.u.p.), Ş______
E____ (f. 51-52, 36 d.u.p.), G___ B_____ (f. 99-101, 27 d.u.p.), P______ E____ (f. 102-104,
28 d.u.p.), C____ Alin (f. 90-92 d.u.p.), C____ M______ (f. 88-89 d.u.p.), L____ I_____ (f.
80-82 d.u.p.), C______ F____ A_____ (f. 85-87, 37 d.u.p.), S___ G______ A_____ (f. 83-84
d.u.p.), C_____ P______ O_____ (f. 93-94 d.u.p.), B_______ G______ (f. 95-96 d.u.p.),
L______ N______ (f. 53-54 d.u.p.), G_______ G_______ (f. 39-40, 29 d.u.p.), P______
Ş_____ M____ (minor în vârstă de 9 ani, f. 141-143 d.u.p.), B______ I__ S________ (minor
în vârstă de 13 ani, f. 148-149 d.u.p.), B____ S_____ A_____ (minor în vârstă de 14 ani, f.
147-148 d.u.p.); relaţii comunicate de Secţia 4 Poliţie Rurală M________; fişa de solicitare a
Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi (f. 186-187 d.u.p.); procese-verbale de reconstituire
cu schiţe şi planşe foto (f. 114-136 d.u.p.); raport de expertiză medico-legală şi supliment
întocmite de Institutul de Medicină Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv
din data 04.03.2014 (f. 164-171 d.u.p.); copii de pe înscrisuri medicale (f. 13-21 d.u.p. vol. I);
un plic conţinând 1 (un) CD cu înregistrări audio-video depus de persoana vătămată P______
M____ împreună cu plângerea împotriva rezoluţiei procurorului din data de 06.08.2013
(plicul nr. 1); un plic conţinând 2 (două) CD-uri cu înregistrări audio-video depuse de
martorul P______ M____ cu ocazia audierii din data de 08.10.2013 (plicul nr. 2); copia unui
CD care conţine înregistrări ale convorbirilor purtate de persoanele care au solicitat
intervenţia serviciilor de urgenţă poliţieneşti şi medicale prin SNUAU 112 în ziua de 8 martie
2013 (B______ I__, A_______ A__ M____ şi P______ P________), însoţit de procesul-
verbal de redare a discuţiilor (plicul nr. 3); copia unui CD care conţine înregistrări ale
convorbirilor purtate de martorul P______ M____ în data de 08.03.2014 cu operatorii
SNUAU 112 (plicul nr. 4); corespondenţa purtată cu martorul P______ M____ şi de către
martor cu operatorul de telefonie mobilă, listingurile depuse de martorul P______ M____, o
fotografie format A4 (captură imagine printată color), copia unei citaţii emise în dosarul nr.
276/P/2013 al PT laşi, completată cu observaţii personale (plicul nr. 5); proces- verbal de
constatare a actelor premergătoare din data de 25.09.2013; certificat medico-legal nr.
3428/12.03.2013 emis de I.M.L. Iaşi (f. 13 vol. I d.u.p.); declaraţiile inculpaţilor V_____
D_____ C_________ şi P______ B_____ (f. 222-228, 230-231, 233-237, 239 d.u.p.,79-83) .
Din examinarea acestor mijloace de probă rezultă cu certitudine situaţia de fapt care nu
comportă critici, respectiv :
În fapt, în data de 8 martie 2013, în jurul orei 14:00, în timp ce se aflau în exercitarea
atribuţiilor de serviciu la Postul de Poliţie din ________________________, agenţii de
poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au fost sesizaţi telefonic prin
SNUAU 112 cu privire la o agresiune petrecută în satul Gîrbeşti,
___________________________.
Cu privire la presupusa agresiune s-au fost efectuat mai multe apeluri la Serviciul 112 de
către martorul B______ I__, concubina acestuia, martora A_______ V______ şi fiica vitregă
a acestuia, martora A_______ A__ M____. Aceştia au reclamat faptul că numitul P______
M____ din satul Gîrbeşti l-a agresat pe B______ I__, în vârstă de 70 de ani.
Cei doi agenţie de poliţie s-au deplasat cu autoturismul din dotare în satul Gîrbeşti,
______________________ ajuns la locul evenimentului inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____ au aflat de la martorele A_______ V______ şi A_______
A__ M____ că a avut loc o altercaţie între persoana vătămată P______ M____ (agresor) şi
martorul B______ I__ (victimă), iar acesta din urmă s-a refugiat în locuinţa unui vecin,
martorul G_______ G_______.
În momentul sosirii echipajului de poliţie, partea civilă P______ M____ se afla în drum, în
faţa casei sale. A genţii de poliţie, inculpaţii din cauză, i-au solicitat părţii civile să meargă cu
ei la sediul poliţiei pentru a fi legitimat şi pentru efectuarea de cercetări.
P______ M____ a acceptat iniţial să îi însoţească pe agenţi şi s-a urcat în autoturismul
poliţiei. Inculpatul P______ B_____ a rămas cu partea civilă la maşină, iar inculpatul
V_____ D_____ C_________, însoţit de martorele A_______ V______ şi A_______ A__
M____, s-au deplasat la locuinţa martorului G_______ G_______, unde se afla martorul
B______ I__.
În acest timp, P opescu M____ a încercat să iasă din autoturism, iar inculpatul P______
B_____ a vrut să îl reţină, în ajutorul său venind şi inculpatul V_____ D_____ C_________.
P artea civilă a opus rezistenţă la acţiunea de re - introducere în autoturismul poliţiei, iar
inculpaţii l-au prins de braţe şi l-au tras către autospecială. Inculpaţii l-au trântit pe P______
M____ la pământ şi toţi trei s-au rostogolit într-un şanţ din faţa curţii părţii civile, unde
inculpaţii au reuşit imobilizarea lui P______ M____ prin prinderea cătuşelor. După
încătuşare mâinilor în faţă, P______ M____ a acceptat să urce pe bancheta din spate a
autospecialei cu care a fost transportat către cel mai apropiat sediu al poliţiei, aceştia
ajungând împreună cu partea civilă la sediul Postului de Poliţie Ţibana în jurul orei 15:00.
P______ M____ a fost introdus în a doua încăpere situată pe partea dreaptă din postul de
poliţie, a fost împins de către cei doi inculpaţi în uşa încăperii menţionate, astfel încât victima
a căzut pe podeaua camerei, cu mâinile încătuşate în faţă.
Inculpaţii i-au tras mâinile persoanei vătămate către un picior al mesei din încăpere şi, cu
ajutorul unui băţ din lemn introdus printre cătuşe de către inculpatul V_____ D_____
C_________ , au format o pârghie prin care au strâns cătuşele victimei, fapt ce i-a provocat
acesteia o suferinţă foarte mare, exteriorizată prin strigăte de durere.
U lterior, inculpatul V_____ D_____ C_________ a spus despre P______ M____ că este un
şarpe „care trebuie stârpit" şi i-a spus victimei să imite un şarpe. De frică, P______ M____ a
începută să se târască şi să sâsâie . În acest timp, inculpatul V_____ D_____ C_________
trăgea cu lemnul respectiv de cătuşe, iar inculpatul P______ B_____ a călcat cu piciorul pe
mâinile victimei. Inculpatul V_____ D_____ C_________ i-a cerut persoanei vătămate să
imite o viperă, iar când victima a scos un sunet mai strident, a spus că „viperele trebuie lovite
în cap şi omorâte", moment în care inculpatul P______ B_____ a lovit persoana vătămată cu
piciorul în zona capului.
Inculpaţii au mers apoi în prima încăpere situată în partea dreaptă a holului, au efectuat
verificări în baza de date pentru stabilirea identităţii persoanei vătămate, au completat
documentele constând în „Raport privind folosirea forţei şi a mijloacelor din dotare", datat
08.03.2013, ora 14:20 şi „Fişa intervenţiei la eveniment", în care s-a consemnat ora sesizării -
14:03 şi ora finalizării -16:00 (f. 48-49 vol. I d.u.p.).
Inculpatul V_____ D_____ C_________ a întocmit procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx
prin care a constatat şi sancţionat cu amendă în sumă de 500 de lei contravenţiile prev. de art.
3 pct. 1 şi pct. 31 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că, în data de 08.03.2013, ora
14:30, numitul P______ M____ a săvârşit în public ameninţări şi acte de violenţă împotriva
numitului B______ I__ şi a refuzat să se legitimeze la solicitarea organelor de poliţie (f. 50
vol. I d.u.p.).
Inculpaţii i-au înmânat lui P______ M____ procesul-verbal de contravenţie şi, înainte de a-i
da drumul, l-au ameninţat că, dacă va povesti ceea ce s-a întâmplat în sediul postului de
poliţie, „îl vor omorî şi îl vor face cenuşă, pe care o vor arunca în drum iar rudele vor călca pe
ea fără să ştie pe ce calcă", după care l-au descătuşat şi l-au condus spre ieşirea din sediu, în
jurul orelor 16:00.
Martorii M______ G_______, sora părţii civile, B____ Lenţica (soră), B____ R___ (cumnat
) şi P______ P________ (soţie) au aflat că P______ M____ a fost luat la poliţia din Ţibana şi
s-au deplasat spre poliţie, unde au ajuns în jurul orei 15:00.
În timp ce persoana vătămată se afla în interiorul sediului poliţiei, martora B____ Lenţica a
vorbit cu unul dintre inculpaţi despre partea civilă şi i s-a spus că lui P______ M____ i se iau
declaraţii despre ce s-a întâmplat în satul Gîrbeşti şi că va fi lăsat să plece acasă. Martorele
M______ G_______, P______ P________ şi B____ Lenţica l-au auzit pe P______ M____
ţipând în timp ce acesta se afla în sediul poliţiei.
În momentul în care a ieşit din postul de poliţie, P______ M____ a început să strige, acuzând
agenţii de poliţie că l-au bătut („l-au omorât cu bătaia", „l-au rupt cu bătaia”). Martorii B____
Lenţica, M______ G_______ au obsevat că P______ M____ avea sânge pe faţă şi semne de
lovituri în momentul în care a ieşit din sediul postului de poliţie.
P artea civilă a început să strige la vederea rudelor sale despre ceea ce i s-a întâmplat, fapt ce
a determinat pe cei doi inculpaţi să ia o nouă rezoluţie infracţională, în sensul de a-l
reintroduce pe P______ M____ în sediul poliţiei, pentru a nu povesti rudelor ce s-a întâmplat,
deşi nu aveau niciun motiv legal să considere că este necesară încătuşarea din nou a părţii
civile, după ce aceasta a ieşit din sediu.
P______ M____, după ce a ieşit din sediu, a căzut pe treptele din faţa uşii de la intrarea în
p___, partea civilă susţinând că i s-a făcut rău. Când inculpaţii au încercat să îi aplice din nou
cătuşele la mâini, P______ M____ a început să se zbată, dând din mâini şi din picioare,
împotrivindu-se încătuşării.
Rudele părţii civile au încercat să vină în sprijinul persoanei vătămate, încercând să împiedice
reintroducerea lui P______ M____ în postul de poliţie. În acel timp a intervenit martorul
G___ B_____ în ajutorul poliţiştilor, prinzând persoana vătămată de o mână şi ajutând astfel
la aplicarea cătuşelor. Martorul se afla în stradă, în faţa sediului poliţiei, împreună cu martora
P______ E____.
Î n timp ce încercau să îl încătuşeze pe P______ M____, care se zbătea, dădea din mâini şi
din picioare, inculpaţii au fost loviţi de către partea civilă, împrejurare observată de martor ii
P______ E____ şi G___ B_____, A___ R_____, A___ A ndreea şi C______ F____ A_____,
agent de poliţie, coleg cu incul paţii, care era în timpul liber , care se aflau în blocul situat
peste stradă de postul de poliţie, precum şi de martora Ş______ E____, care se afla în
dispensarul din apropiere şi au asistat la momentele în care inculpa ţii l-au imobilizat pe
P______ M____.
După imobilizarea persoanei vătămate prin încătuşarea cu mâinile în faţă, inculpaţii au
introdus-o în postul de poliţie, în aceeaşi încăpere unde fusese ţinută şi prima dată.
Î n acest timp rudele părţii civile, care se aflau în faţa postului de poliţie, au apelat de mai
multe ori la numărul de urgenţă 112, însă apelurile efectuate nu au avut nici un rezultat, la
postul de poliţie nu a venit nicio ambulanţă şi nici alţi agenţi de poliţie.
După ce l-au introdus din nou pe P______ M____ în sediul poliţiei, inculpaţii au mers în
biroul şefului de p___, unde au luat legătura prin telefon cu superiorii cărora le-au raportat
incidentul şi le-au solicitat sprijin susţinând că au fost victime ale infracţiunii de ultraj din
partea numitului P______ M____.
În jurul orei 17:00, au început să sosească la postul de poliţie mai multe echipaje de poliţie
din cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală M________, din care au făcut parte agenţii de poliţie
C____ Alin, C____ M______, L____ I_____, S___ G______ A_____, C_____ P______ Ov
idiu, martori în prezenta cauză însă niciunul dintre aceşti martori nu a procedat la audierea
persoanei vătămată cu privire la ceea ce s-a întâmplat sau ar fi făcut P______ M____ şi nu au
luat nicio măsură cu privire la situaţia părţii civile P______ M____, deşi martorii C____
Alin, L____ I_____, S___ G______ A_____, C____ M______ l-au văzut pe P______
M____ şi au sesizat că acesta stătea în picioare şi era încătuşat.
M artorul L____ I_____, agent de poliţie, a sesizat că victima avea urme de cătuşe la
încheieturile mâinilor, era murdar pe faţă, era neîngrijit, iar martorul S___ G______ A_____
a observat că partea civilă stătea într-o postură umilă, în picioare, gârbovit, cu capul plecat
între umeri.
În aceeaşi perioadă, martorul P______ M____, fratele persoanei vătămate care domiciliază în
Bucureşti, a fost înştiinţat telefonic de rude cu privire la situaţia părţii civile P______ M____.
Ca urmare, martorul P______ M____ a efectuat în mod repetat apeluri la Serviciul 112, dar şi
direct la postul telefonic alocat Poliţiei Ţibana, prin care a reclamat brutalităţile poliţiei. Aşa
cum rezultă din relaţiile furnizate de către SNUAU, apelurile la 112 au fost direcţionate la
Dispeceratul I.PJ. Iaşi, iar operatorii au dat asigurări că situaţia este cunoscută la nivelul
conducerii.
În acest context, probabil la insistenţele telefonice ale martorului P______ M____, martorul
C____ Alin i-a permis martorei P______ P________ să îl vadă pe soţul ei. Martora a fost
lăsată să ____________________ se afla persoana vătămată, împrejurare care a permis
numitei P______ P________ să observe în mod nemijlocit fa ptul că soţul ei fusese agresat.
Aceasta a auzit ţipetele soţului său şi prima dată când acesta s-a aflat în sediul poliţiei,
precum şi cân d se afla a doua oară în sediu iar c u privire la momentul în care P______
M____ a ieşit din sediul poliţiei şi a început să se zbată, P______ P________ a arătat că nu l-
a mai văzut niciodată pe soţul său într-o stare asemănătoare, că s-a speriat foarte tare şi că s-a
temut pentru soarta acestuia.
Când i s-a permis să __________________ poliţie de către C____ Alin, martora a remarcat
că soţul ei stătea în picioare, avea cătuşe la mâini, era plin de sânge la mâini şi la cap, avea
buza de jos umflată, era speriat şi avea pantalonii lăsaţi în jos şi plângea. Martora s-a apropiat
de persoana vătămată, i-a ridicat pantalonii şi i-a spus că va fi bine, apoi a plecat din sediu,
fără a i se spune de către agenţii de poliţie de ce soţul său trebuie să rămână în continuare la
dispoziţia poliţiei.
Agenţii de poliţie care au venit la postul Ţibana au desfăşurat diverse activităţi în strânsă
legătură cu faptele de ultraj pretins a fi fost comise de către P______ M____. În acest sens,
au fost identificate, aduse la sediul poliţiei şi audiate martorele A_______ A__ M____ şi
A_______ V______, iar după consultări repetate cu superiorii şi procurorul de serviciu de la
Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pe baza dispoziţiilor verbale ale acestora din urmă, s-a
decis ca agenţii de poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, care
înştiinţaseră telefonic că au fost victime ale unei infracţiuni de ultraj comise de către P______
M____, să întocmească rapoarte scrise cu privire la cele întâmplate, urmând ca cercetările să
fie declanşate la începutul săptămânii următoare.
Inculpaţii au tehnoredactat două rapoarte şi un proces-verbal, datate 08.03.2013, în care au
consemnat propria versiune cu privire la cele întâmplate, ultimul document fiind semnat şi de
persoana vătămată P______ M____, chiar înainte de a fi lăsat să părăsească sediul poliţiei, în
jurul orei 22:00-22:30.
În tot acest timp, de la ora 16:00 la ora 22:30, persoana vătămată a rămas încătuşată în incinta
postului de poliţie, fără a fi audiată, fără a i se explica pentru ce este cercetată şi fără a i se
cere să dea vreo declaraţi e cu privire la cele petrecute.
După ce a părăsit postul de poliţie, în jurul orei 22:30, P______ M____ le-a spus rudelor care
îl aşteptau în faţa postului de poliţie că nu se simte bine, că a fost bătut şi a acuzat o stare
generală proastă, astfel că a fost ajutată de rude să urce într-o căruţă, cu care a fost
transportată până la domiciliu, în satul Gîrbeşti.
M artorii B____ R___, B____ Lenţica, P______ P________, M______ G_______ au
observat că partea civilă era slăbită când a ieşit din sediul poliţiei, era murdar ă de sânge pe
faţă şi că i s-a făcut rău. Partea civilă le-a spus rudelor că a fost bătut.
Starea în care se afla persoana vătămată la ieşirea din sediu este urmarea faptului că în sediul
poliţiei, P______ M____, care era la momentul respectiv o persoană în putere, robustă, a fost
trata t într-o manieră necorespunzătoare din partea autorităţilor statului în timp ce se afla sub
supravegherea unor reprezentanţi ai acestora, inculpaţii din cauză.
N iciunul dintre agenţii de poliţie care se afla în sediul postului de poliţie nu a ieşit să vadă
dacă victima a ieşit în siguranţă din sediu, nu s-a interesat de situaţia persoanei vătămată în
seara de 08.03.2013, deşi mai mulţi agenţi au observat că P______ M____ era în mod evident
slăbit şi că acesta a rămas în picioare mai multe ore în sediul poliţiei.
La domiciliul său, persoana vătămată P______ M____ a primit unele îngrijiri din partea
familiei, iar la scurt timp, când soţia a constatat semnele de violenţă de pe corpul victimei şi a
realizat gravitatea situaţiei, a sunat la 112 (la ora 23:43), reclamând acţiunile poliţiei şi
solicitând deplasarea unei ambulanţe.
P______ M____ a fost transportat cu ambulanţa la S_______ C_____ Judeţean de Urgenţe
„Sf. S_______" Iaşi şi S_______ C_____ de Urgenţă „P___. Dr. N. O___" Iaşi , unde a
primit îngrijiri medicale şi a fost supus unor investigaţii, iar în după-amiaza zilei următoare a
fost externată.
Potrivit concluziilor certificatului medico-legal nr. 3428/12.03.2013 emis de I.M.L. Iaşi (f. 13
vol. I d.u.p.) „P______ M____ prezintă echimoze, excoriaţii, tumefacţie, traumatism
vertebral cervical amielic, contuzie toraco-abdominală, contuzie antepicior bilateral, fractură
parcelară cap metacarpian II mâna stângă şi a prezentat pierdere de cunoştinţă de durată
scurtă", iar leziunile necesită 21-23 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
În raportul de expertiză medico-legală şi supliment întocmite de Institutul de Medicină
Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv din data 04.03.2014 (f. 164-171
d.u.p., vol. II) s-au stabilit următoarele concluzii:
1. P______ M____ prezintă echimoze, excoriaţii, tumefacţie, traumatism vertebral cervical
amielic, contuzie toraco-abdominală, contuzie antepicior bilateral, fractură parcelară cap
metacarpian II mâna stângă şi a prezentat pierdere de cunoştinţă de scurtă durată.
2. Leziunile s-au putut produce prin următoarele mecanisme: ________ de cap metacarpian II
se putea produce cel mai probabil prin cădere/rostogolire pe suprafaţă betonată; excoriaţia
suprasprâncenară prin cădere/rostogolire pe suprafaţă betonată dar posibil şi prin lovire
directă; echimoza pleoapei superioare ochi stâng cel mai probabil prin lovire directă;
echimoza piramidei nazale prin cădere/rostogolire pe plan dur; echimoza buzei cel mai
probabil prin lovire directă dar nu putem exclude şi căderea/rostogolirea; excoriaţia de pe
flancul drept se putea produce prin cădere/rostogolire; echimoza de pe flancul stâng prin
cădere/rostogolire pe plan dur; echimoza cu excoriaţii hemitorace drept faţa posterioară se
putea produce prin cădere şi frecare de plan dur; excoriaţia genunchi drept prin cădere în
genunchi; excoriaţiile de la nivelul pumnului drept se puteau produce prin încătuşare;
leziunile degetelor mâinii drepte (excoriaţii, plăgi) se puteau produce prin apăsare şi frecare
pe plan dur dar şi prin lovire activă cu pumnul de către susnumitul; tumefacţia difuză a mâinii
drepte se putea produce prin strivire între două planuri dure.
Leziunile pot data din data de 08.03.2013 şi au necesitat 21-23 zile de îngrijiri medicale
pentru vindecare (echimozele şi excoriaţiile necesită 2-3 zile, contuzia mâna dreaptă cu
tumefacţie şi excoriaţii necesită 4-5 zile, contuzia toraco-abdominală, traumatismul cervical
vertebral amielic şi contuzia antepicior bilateral necesită 1-2 zile, ________ parcelară cap
metacarpian I mâna stângă necesită 21-23 zile, timp ce include şi perioada de recuperare
funcţională).
Instanţa de fond a efectuat o analiză pertinentă şi coroborată a probatoriilor cauzei şi a
concluzionat corect că faptele în raport de care s-au formulat acuzaţii faţă de inculpaţi există,
constituie infracţiuni şi au fost comise de inculpaţi, vinovăţia acestora fiind dovedită dincolo
de orice îndoială rezonabilă în cauză.
Instanţa de fond a reţinut aceeaşi situaţie de fapt cu cea din actul de sesizare a instanţei, şi a
motivat prin raportare la probatorii de ce nu se impune modificarea cronologiei faptelor,
instanţa de control judiciar însuşindu-şi motivele expuse de aceasta.
În plus , instanţa de fond a răspuns apărărilor esenţiale ale fiecărui inculpat, cu influenţă în
stabilirea vinovăţiei acestora.
Prioritar analizei pe fond a criticilor apelanţilor ce vizează faptele infracţionale imputate
inculpaţilor şi pentru care s-a dispus soluţia condamnării, C_____ ţine să facă o ________
precizări în legătură cu criticile vizând nelegalitatea sentinţei penale apelate decurgând din
modalitatea de motivare a sentinţei penale apelate ori încălcarea dreptului la un proces
echitabil al inculpaţilor.
Întrucât problematica analizată comportă integrarea sa într-un context extins de analiză,
circumscris elementelor dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 din CEDO, şi având în
vedere că prin chiar unele motive de a___ şi prin susţinerile pe fondul căii de atac promovate,
inculpaţii au invocat o pretinsă încălcare, sub diferite aspecte, a acestei garanţii
convenţionale, C_____ se vede în măsură sa examineze chestiunea dacă în ansamblu,
procedura judiciară desfaşurată împotriva inculpaţilor, a avut un caracter echitabil.
Astfel, în primul rând, administrarea probelor, atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii
în primă instanţă, s-a efectuat în considerarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, sarcina
probelor revenind acuzării iar dubiul profitând acuzatului.
În al doilea rând, acuzarea a fost în măsură să prezinte care sunt învinuirile aduse inculpaţilor
şi să ofere probe suficiente pentru a întemeia dispoziţia de trimitere în judecată.
Acuzarea a dat versiunea sa asupra faptelor pe care le-a calificat în drept şi a enumerat
probele a căror administrare a solicitat-o, precizând în detaliu pe care elemente de fapt se
sprijină în privinţa fiecărei acuzaţii şi în legatură cu fiecare acuzat, aspect conservat şi ulterior
de cercetarea judecatorească în primă instanţă, astfel că nu se poate considera că sarcina
apărării a fost compromisă în vreun fel.
În privinţa dreptului la aparare, C_____ constată că inculpaţii au putut valorifica plenar
prerogativele acestui drept, fiind asistaţi sau reprezentaţi de apărători care au putut solicita şi
obţine administrarea probelor pe care le-au considerat necesare în vederea demontării
acuzaţiilor aduse, asigurându-se în permanenţă un echilibru între acuzare şi apărare.
Mai mult, martorii cauzei au fost audiaţi în contadictoriu, în faţa acuzaţilor, cu prilejul unor
audieri în şedinţă publică şi în dezbateri în contradictoriu.
Apărătorii inculpaţilor s-au bucurat de timpul şi de facilităţile de care au avut nevoie pentru
studierea amplului material probator şi pentru pregătirea pledoariilor finale.
Niciunul dintre aspectele invocate nu poate antama vreo încălcare a dreptului la un proces
echitabil în procedurile judiciare desfăşurate împotriva inculpaţilor, examinarea dosarului
cauzei neputând dezvălui nicio încălcare a diverselor exigenţe ale art. 6 din CEDO, procedura
judiciară îmbrăcând un caracter echitabil sub toate aspectele, judecata în primă instanţă
desfăşurându-se cu respectarea tuturor normelor de procedură penală incidente în cauză, iar
sentinţa penală pronunţată la finele acestei prime judecăţi, a fost dată în deplină consonanţă
cu materialul probator administrat în cauză şi în acord cu dispoziţiile de drept material şi
procesual incidente în speţă.
Cu privire la criticile privind nemotivarea hotărârii, motivarea sumară, neanalizarea probelor
ori caracterul contradictoriu al dispozitivului cu situaţia de fapt rezultată din probele
administrate , C_____ reţine că aceste critici nu pot fi primite.
În cuprinsul Deciziei penale nr. 4222 din 25 noiembrie 2010 pronunţată în recurs de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, s-a reţinut că, în conformitate cu jurisprudenţa
Curţii E.D.O., chiar dacă dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale impun instanţelor naţionale să îşi
motiveze deciziile (cauza B_____ vs. Romania), această obligaţie nu presupune existenţa
unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod
real problemele esenţiale care au fost supuse spre judecată instanţei, iar în considerentele
hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunţării acesteia. În
acest sens, instanţa de a___ nu se poate limita să preia total sau parţial motivarea instanţei de
fond, ci trebuie sa analizeze din nou cauza şi să răspundă argumentat la criticile şi mijloacele
de apărare invocate de părţi.
Chiar dacă obligaţia impusă instanţelor naţionale prin dispoziţiile art. 6 din Convenţie, de a-şi
motiva deciziile (cauza B_____ împotriva României), nu presupune existenţa unui răspuns
detaliat la fiecare problemă ridicată, C_____ Europeană a Drepturilor Omului a decis că
trebuie să fie examinate în mod real problemele esenţiale, care au fost supuse analizei
instanţei, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la
pronunţarea acesteia.
În speţă, este de observat că instanţa de fond a expus situaţia de fapt, astfel cum a reţinut-o,
chiar dacă într-o manieră similară situaţiei de fapt reţinute de către procuror, şi a făcut referire
la mijloacele de probă pe care şi-a fundamentat soluţia. Reţinerea, în mod detaliat, a unei
situaţii de fapt este tocmai rezultatul analizei aprofundate a mijloacelor de probă administrate.
Înlăturarea unora dintre apărările formulate reiese, implicit, din modalitatea în care
judecătorul fondului a reţinut situaţia de fapt în sentinţa penală apelată.
Din cele mai sus redate, rezultă că instanţa de fond a respectat dispoziţiile procedurale privind
motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele care fac obiectul învinuirii, cu arătarea
timpului şi locului unde au fost săvârşite, încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de
apelanţii-inculpaţi, forma şi gradul de vinovăţie, circumstanţele în care a fost comise faptele.
Analiza şi raportarea efectivă la structura juridică a infracţiunilor cercetate a fost efectuată de
prima instanţă inclusiv prin referire la ansamblul acţiunilor şi acţiunilor reţinute în sarcina
inculpaţilor şi a poziţiei subiective a acestora cu privire la faptele imputate, evaluându-se atât
probele acuzării cât şi apărările inculpaţilor, pe care le-a reţinut doar în măsura în care erau
susţinute de mijloacele de probă cărora le-a dat eficienţă ca exprimând adevărul în cauză.
Faptul că modalitatea de interpretare a probatoriului a condus la reţinerea unei situaţii de fapt
diferite de cea sugerată de apărare nu este de natură a impune o concluzie contrară.
C_____ arată, de asemenea, şi că potrivit dispoziţiilor procedurale, nu există o ordine de
preferinţă a probelor administrate (urmărire penală sau cercetare judecătorească), instanţa
evaluându-le pe cele care se coroborează.
Conform jurisprudenţei CEDO prin motivarea hotărârii trebuie evidenţiat că observaţiile
părţilor au fost în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa
sesizată, căci ”art. 6 implică mai ales în sarcina "instanţei" obligaţia de a proceda la un
examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin
pentru a le aprecia pertinenţa (Hotărârea Perez împotriva Franţei şi Hotărârea V__ der Hurk
împotriva Olandei)”; aceasta nu înseamnă că se cere un răspuns detaliat la fiecare argument
(a se vedea V__ de Hurk); amploarea acestei obligaţii poate varia în funcţie de natura
hotărârii. ”Trebuie, de asemenea, să se ţină cont în special de diversitatea mijloacelor pe care
un susţinător le poate prezenta în justiţie şi de diferenţele dintre statele contractante în materie
de dispoziţii legale, cutume, concepţii doctrinale, prezentare şi redactare a sentinţelor şi
hotărârilor. De asemenea, noţiunea de proces echitabil cere ca o instanţă internă care nu şi-a
motivat decât pe scurt hotărârea, indiferent dacă a făcut-o alipind motivele oferite de o
instanţă inferioară sau altfel, să fi examinat cu adevărat problemele esenţiale ce i-au fost
supuse atenţiei şi nu să se fi mulţumit să confirme pur şi simplu concluziile unei instanţe
inferioare” (Helle îmotriva Finlandei, B_____ împotriva României, Albina împotriva
României).
Or, instanţa de fond a făcut o analiză coroborată a probatoriilor cauzei, constatând că situaţia
de fapt reţinută prin actul de sesizare corespunde probelor administrate în cursul urmăririi
penale şi al cercetării judecătoreşti, motivând pedepsele aplicate inculpaţilor şi modul de
executare al acestora.
În ceea ce priveşte ce lelalte critici ale apelanţilor , punctual, C_____ reţine următoarele:
Prima instanţă a motivat temeinic de ce a acordat valoare probatorie declaraţilor unora dintre
martori care se coroborează cu ansamblul probatoriului administrat în cauză, r aţionamentul
primei instanţe care a apreciat în sensul existenţei faptelor şi comiteri i acestora de către
inculpaţi este unul documentat, bazat pe elemente concrete extrase din dosarul cauzei,
analizate coroborat şi sistematic, neexistând motive pentru invalidarea acestuia.
La rândul său, C_____, potrivit evaluării proprii a materialului probator şi din perspectiva
susţinerilor şi apărărilor pe larg expuse atât în motivele de a___ cât şi în concluziile orale şi
scrise asupra căii de atac, constată că nu se poate îndepărta la reţinerea aceleiaşi situaţii de
fapt. Întrucât cvasiunanimitatea motivelor de a___ vizează aprecierea şi interpretarea probelor
cauzei de către prima instanţă, C_____ se va referi la ansamblul elementelor factuale
susţinute de probele apreciate ca fiind credibile în cauză şi ca reflectând adevărul.
În declaraţiile date , inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au arătat că
intervenţiile din satul Gîrbeşti şi din faţa Postului de Poliţie Ţibana au fost necesare, legitime
şi proporţionale în raport de conduita persoanei vătămate, care a refuzat să se supună
somaţiilor legale ale agenţilor şi s-a opus conducerii la sediul poliţiei.
Aceştia au susţinut că au fost victime ale unei infracţiuni de ultraj din partea lui P______
M____, care i-ar fi lovit după ce a părăsit prima dată postul de poliţie, în jurul orei 16:00.
De reţinut că î n prima parte a evenimentelor , inculpaţii au întocmit doar un proces-verbal
prin care au fost constatate şi sancţionate cu amendă în sumă de 500 de lei contravenţiile
prev. de art. 3 pct. 1 şi pct. 31 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că, în data de
08.03.2013, ora 14:30, numitul P______ M____ a săvârşit în public ameninţări şi acte de
violenţă împotriva numitului B______ I__ şi a refuzat să se legitimeze la solicitarea
organelor de poliţie (procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx, fila 50 d.u.p. vol. I), precum şi
documentele prescrise de reglementările interne - „Raport privind folosirea forţei şi a
mijloacelor din dotare", datat 08.03. 2013, ora 14:20 şi „Fişa intervenţiei la eveniment", în
care s-a consemnat ora sesizării -14:03 şi ora finalizării -16:00.
După reintroducerea persoanei vătămate în postul de poliţiei, conducerea I.P.J. Iaşi a dispus
deplasarea la Ţibana a lucrătorilor disponibili din cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală M________
pentru preluarea cercetărilor cu privire la fapta de ultraj sesizată de inculpaţi.
Agenţii de poliţie - martorii C____ Alin, C____ M______, S___ G______ A_____, L____
I_____ şi C_____ P______ O_____ - nu au efectuat decât un minim de investigaţii, constând
în identificarea şi audierea martorelor A_______ V______ şi A_______ A__ M____, deşi
activităţile s-au desfăşurat începând din jurul orei 17:00 şi până în jurul orei 22:30.
Cu toate că a fost menţinut încătuşat în toată această perioadă de timp în sediul Postului de
Poliţie Ţibana, P______ M____ nu a fost audiat în legătură cu evenimentele din data de 8
martie 2013 şi nu i s-a cerut să scrie vreo declaraţie.
Printr-un proces-verbal datat 08.03.2013 (f. 43 d.u.p. vol. I), agentul de poliţie B_______
G______, din cadrul Secţiei 4 poliţie Rurală M________, a consemnat faptul că la ora 17:00
a fost informat de agenţii de poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ că în
cursul acelei zile, în jurul orei 16:30, au fost agresaţi fizic de numitul P______ M____, care i-
a lovit cu pumnul şi cu picioarele peste corp în faţa Postului de Poliţie Ţibana.
După sosirea colegilor, agenţii de poliţie V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____
au tehnoredactat câte un raport (datat 08.03.2013) în care au prezentat varianta personală a
evenimentelor din ziua respectivă (f. 44-47 d.u.p. vol. I) şi un proces-verbal în care au
consemnat propria versiune asupra incidentelor derulate în satul Gîrbeşti, ce au determinat
conducerea numitului P______ M____ la sediul poliţiei. Documentul a fost semnat de
persoana vătămată P______ M____ înainte de a fi eliberat din PP Ţibana, în jurul orei 22:30
(f. 57-59 vol. I d.u.p.).
Î nscrisurile menţionate anterior au fost întocmite de inculpaţi pro causa, cu scopul de a servi
exclusiv intereselor acestora- persoane vătămate în dosarul de ultraj, iar semnătura dată de
persoana vătămată P______ M____, aflată într-o vădită stare de constrângere fizică şi morală,
nu poate conferi validitate procesului-verbal încheiat de agenţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____ în data de 08.03.2013.
În privinţa acuzaţiilor referitoare la actele de violenţă pe care le-au exercitat asupra victimei,
inculpaţii au susţinut că leziunile nu s-au produs ca urmare a unor lovituri aplicate în mod
activ, ci în cadrul acţiunilor de imobilizare care au avut loc mai întâi în Gîrbeşti, când părţile
s-au rostogolit în şanţ şi apoi în Ţibana, când părţile s-au încleştat într-o luptă pe treptele din
faţa postului de poliţie; alte leziuni - cele de la mâini - s-au produs în mod inerent, ca efect al
încătuşării. De asemenea, inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au
sugerat că unele leziuni s-ar fi putut produce fie în timpul conflictului iniţial dintre persoana
vătămată P______ M____ şi numitul B______ I__, fie ca urmare a loviturilor pe care victima
le-ar fi primit de la propriul cal.
În susţinerea acestei ultime versiuni, au fost invocate declaraţiile martorelor A_______
V______ şi A_______ A__ M____ şi procesul-verbal din data de 08.03.2013, potrivit cărora,
la prima interpelare, numitul P______ M____ se afla în drum, sub un cal care dădea din
copite, scena fiind descrisă ca o scenă din concursul televizat „Românii au talent". Astfel cum
în mod corect a reţinut şi i nstanţa de fond, emisiunea respectivă s-a derulat în seara zilei de 8
martie 2013, data săvârşirii faptelor, astfel că este posibil ca inculpaţii să se fi inspirat din
acea emisiune în momentul în care au tehnoredactat rapoartele din data de 08.03.2013 de la
filele 44-47 din dosarul de urmărire penală, vol. II, pentru a încerca să discretizeze persoana
vătămată şi că inducă opinia că P______ M____ era într-o stare avansată de ebrietate.
Şi în faza apelului, inculpaţii au încercat să-şi susţină aceeaşi versiune, sugerând necesitatea
folosirii forţei în episodele conflictuale consumate cu partea civilă, încercând să justifice de
ce au ţinut victima imobilizată atât de mult timp şi cum se explică prezenţa leziunilor
traumatice pe corpul acesteia.
Instanţa consideră că susţinerile inculpaţilor sunt nereale şi că afirmaţiile părţii civile
referitoare la modalitatea în care a fost lovit de către inculpaţi se coroborează cu constatările
din raportul de expertiză medico-legală şi suplimentul întocmite de Institutul de Medicină
Legală Iaşi sub nr. 4245 din data de 19.11.2013, respectiv din data 04.03.2014 (f. 164-171
d.u.p.) privind leziunile şi urmele de violenţă constatate pe corpul victimei de către medicii
legişti.
Relevant, în această situaţie, este, pe de o parte, să se stabilească dacă victima prezenta urme
de violenţă înainte de a ___________________________ statului, iar pe de altă parte, agenţii
statului să fie în măsură să ofere o explicaţie plauzibilă pentru leziunile care sunt atribuite
perioadei în care victima s-a aflat la dispoziţia acestora.
Astfel, martorii audiaţi în cauză nu au indicat ca persoana vătămată să fi prezentat urme de
violenţă anterior momentului în care a fost urcat în autospecială poliţiei de către inculpaţi, iar
în raportul de expertiză nu se arată că P______ M____ ar fi fost lovit de un cal, lovituri care
ar fi fost specifice şi cu siguranţă recunoscute de către medicii legişti.
De asemenea, în faţa porţii părţii civile, inculpaţii s-au rostogolit odată cu P______ M____ în
şanţ, pe o suprafaţă moale, or, în raportul de expertiză medico-legală s-a menţionat că au
existat lovituri cauzate prin lovire directă, lovire de suprafaţă betonată / plan dur sau prin
încătuşare.
Din declaraţiile părţilor şi ale martorilor prezenţi la incidentele din Ţibana, din jurul orei
16:00, P______ P________, B____ Lenţica, M______ G_______, G___ B_____, P______
E____, A___ R_____, A___ A______, C______ F____ A_____ şi Ş______ E____ rezultă că
P______ M____ prezenta deja semne de violenţă atunci când a ieşit prima dată din sediul
poliţiei (declaraţiile martorilor P______ P________, B____ Lenţica, M______ G_______),
că opoziţia la o nouă încătuşare a fost extrem de puternică, că imobilizarea s-a realizat în
principal pe platforma betonată din partea superioară a scărilor către intrarea în p___, că
persoana vătămată a fost poziţionat ă permanent cu faţa în sus, efort urile inculpaţilor vizând
aprop ierea mâinilor în faţă pentru a-i putea prinde cătuşele; P______ M____ nu a fost izbit
pe beton ci s-a lăsat singur jos, nu s-a rostogolit şi nu a fost rostogolit.
Aceste aspecte exclud posibilitatea evocată în expertiză ca parte din leziuni să se fi produs
„prin cădere/ rostogolire pe suprafaţă betonată" sau „prin cădere /rostogolire pe plan dur".
Prin urmare, singurele leziuni rezultate în cursul imobilizării din faţa sediului poliţiei sunt:
echimoza cu excoriaţii hemitorace drept faţa posterioară (care se putea produce prin cădere şi
frecare de plan dur); excoriaţia genunchi drept (prin cădere în genunchi).
Localizarea semnelor de violenţă pe o mare suprafaţă a corpului victimei, în condiţiile în care
aceasta nu a căzut, nu a fost izbită şi nu s-a rostogolit pe platforma şi scările din faţa postului
de poliţie, indică faptul că au fost produse prin lovituri active şi directe, respectiv prin apăsare
şi frecare pe plan dur (excoriaţiile şi plăgile degetelor mâinii drepte) şi prin strivire între două
planuri dure (tumefacţia difuză a mâinii drepte), aspecte ce confirmă declaraţiile persoanei
vătămate, care a arătat că inculpatul P______ B_____ l-a călcat pe mâini într-o mişcare
circulară de strivire.
Leziunile localizate în zona feţei - excoriaţia suprasprâncenară, echimoza pleoapei superioare
ochi stâng, echimoza piramidei nazale şi echimoza buzei - s-au produs în mod cert prin lovire
directă, mecanismul fiind stabilit prin coroborarea actelor medico-legale cu declaraţiile
persoanei vătămate, în condiţiile în care restul declaraţiilor au exclus un alt mecanism de
vătămare a victimei în zona feţei.
De asemenea, în cuprinsul expertizei au fost descrise şi alte leziuni - la nivelul articulaţiei
pumnului drept faţa dorsală o excoriaţie 4/0,5 cm cu crustă maronie; la nivelul articulaţiei
pumnului drept radial două excoriaţii liniare paralele de circa 4 cm fiecare, una dintre ele
prezentând la extremitate o altă excoriaţie de 0,5 cm , toate acoperite cu cruste maronii, care
conferă veridicitate susţinerilor persoanei vătămate cu privire la acţiunile violente ale
inculpaţilor. Astfel, multitudinea şi gravitatea acestor răni indică faptul că nu s-au putut
produce printr-un simplu port al cătuşelor, ci datorită acţiunii inculpatului V_____ D_____
C_________, care a torsionat mâinile încătuşate cu ajutorul unui lemn, întocmai cum a
declarat persoana vătămată.
Inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____ au mai susţinut că au reacţionat
ca urmare comportamentului violent al persoanei vătămate, însă, instanţa constată că în cauză
nu a fost prezentată nicio probă cu privire la existenţa vreunei leziuni suferite de cei doi
inculpaţi în confruntările fizice repetate cu numitul P______ M____, singura certitudine fiind
aceea că aveau uniformele răvăşite şi murdare.
Audiat fiind în a___, martorul O____ M_____ a relatat că a surprins momentul în care
poliţiştii au venit la postul de poliţie cu persoana vătămată, care era încătuşată, şi care a fost
introdusă în sediul poliţiei.
Martorul a arătat că a intrat în sediul postului de poliţie odată cu poliţiştii şi cu persoana
vătămată, însă acest aspect nu a fost confirmat de către inculpaţi care, dimpotrivă, au arătat că
martorul a venit în postul de poliţie în intervalul de timp 14.30-16.00. Mai mult, incupatul
V_____ D_____ C_________ a arătat că martorul O____ M_____ a vizitat postul de poliţie
în intervalil 14.30-16.00, a stat 5-10 minute şi i-a explicart ce s-a întâmplat în intervalul
14.50-15.00.
Acelaşi martor a arătat că persoana vătămată era încătuşată, murdară de noroi şi se afla sub
influenţa băuturilor alcoolice, martorul rămânând în sediul poliţiei cca 5-10 minute, timp în
care a asistat cum poliţiştii îl întrebau pe P______ M____ cum îl cheamă, ce a făcut, acesta
nu colabora cu poliţiştii care îl întrebau ceva iat el răspundea altceva, dar că nu s-au exercitat
agresiuni din partea poliţiştilor.
De asemenea, martorul a confirmat că atâta timp cât a stat în postul de poliţie nu a sesizat ca
persoana vătămată să prezinte urme de agresiuni şi nici aceasta nu s-a plâns că a fost agresată.
A părările inculpaţilor privind necesitatea folosirii forţei datorită atitudinii violente a victimei
îndreptate împotriva acestora sunt nefondate, acţiunea inculpaţilor fiind nelegitimă şi
disproporţionată şi concretizându-se în actele violente exercitate asupra părţii civile.
Din perspectiva Curţii, prima instanţă a analizat în mod judicios probatoriul cauzei, reţinând
doar acele împrejurări care se coroborează, înlăturând ipotezele factuale nesusţinute de
probele cauzei, acordând importanţă egală atât aspectelor favorabile cât şi celor nefavorabile
inculpaţilor.
În plus, în opinia Curţii, inculpaţii au manifestat un interes esenţial pentru conturarea
existenţei unei împotriviri/rezistenţe a victimei la încătuşare, ignorând aspectul justificării
motivelor pentru care era necesară o astfel de măsură a încătuşării la momentul la care
victima ieşise de sub custodia agenţilor statului.
Mai mult, dovedirea leziunilor victimei, circumscrise momentului încătuşării la care aceasta
s-a opus, în opinia Curţii, nu reprezintă o explicaţie plauzibilă, din perspectiva jurisprudenţei
CEDO, pentru justificarea acestor leziuni, câtă vreme inculpaţii nu au putut justifica maniera
violentă în care au acţionat în circumstanţele factuale descrise anterior.
În mod generic, apărarea inculpaţilor a învederat, în justificarea conduitei, faptul că şi-au
exercitat atribuţiile de serviciu în limitele legale, ca urmare a comportamentului agresiv al
părţii civile.
Î nsă , forţa folosită de către inculpaţi a fost excesivă şi fără fundament , aceştia excedând
îndeplinirea atribuţiilor conferite prin lege , respectiv aplicarea de sancţiuni contravenţionale
şi întocmirea unor acte premergătoare sub aspectul comiterii unor fapte penale, uti lizând
forţa fizică în mod nejustificat, fără a cunoaşte toate împrejurările conflictului dintre
B______ I__ şi P______ M____ şi faptul că partea civilă nu are un trecut infracţional, nu este
cunoscută ca o persoană violentă în comunitate, nu a mai fost anterior sancţionată nici
contravenţional.
I nculpaţii au reacţionat exagerat şi disproporţionat şi în situaţia în care au luat hotărârea de a-
l reintroduce pe P______ M____ în sediul poliţiei după ce luaseră hotărârea de a-l elibera,
pentru a nu da posibilitatea victimei să povestească rudelor ce i se întâmplase şi pentru a-l
determina pe acesta să nu spună ce păţise anterior.
Deşi inculpaţii au susţinut că l-au încătuşat din nou pe P______ M____ pentru că era agresiv,
astfel cum şi prima instanţă a reţinut, din analiza mijloacelor de probă reziltă că victima s-a
zbătut şi s-a manifestat violent, refuzând încătuşarea, după ce inculpaţii au încercat să îl
imobilizeze şi nu anterior, când doar a strigat rudelor sale că a fost bătut, fapt ce arată în mod
cert că inculpaţii au vrut să imobilizeze din nou persoana vătămată după ce aceasta a început
să strige şi pentru a o determina să nu dezvălui e ce i s-a întâmplat.
În circumstanţele concrete factuale, s implul strigăt al persoanei vătămate că a fost bătută nu
putea constitui un motiv suficient pentru a determina imobilizarea şi utilizarea forţei, fiind
evident că inculpaţii au vrut să îl determine pe P______ M____ să nu spună că a fost agresat,
astfel încât acţiunile acestora nu au fost necesare şi nici nu au avut un suport legal, apărarea
formulată de către inculpaţi fiind nefondată.
De altfel, inculpaţii nu au prezentat nicio probă cu privire la existenţa vreunei leziuni suferite
în confruntările fizice repetate cu P______ M____, iar în perioadele în care partea civilă s-a
aflat în sediul poliţiei, la dispoziţia inculpaţilor, nu a fost ascultată şi au fost efectuate foarte
puţine acte de cercetare cu privire la presupusele fapte penale săvârşite de către P______
M____.
Criticile inculpaţilor referitoare la justificarea condamnării acestora prin mediatizarea
excesivă şi nereală de către victimă a situaţiei de fapt, ori prin interpretarea obtuză şi generică
a unor hotărâri CEDO, împrejurări care ar fi fost interpretate de organele judiciare în
defavoarea acestora şi respeciv ca veritabilă prezumţie de vinovăţie, nu pot fi reţinute, soluţia
din sentinţa penala apelată fiind rezultatul analizei imparţiale a elementelor de fapt relevate
de probele examinate în mod critic şi obiectiv de către instanţă, dincolo de excesele
subiective provenind fie din întocmirea pro cauza a unor acte procedurale invocate ulterior de
inculpaţi în apărare, fie din exagerările voite ale unora dintre martorii aflaţi în cercul de
apropiaţi ai persoanei vătămate, fie din augmentarea intenţionată a aunor aspecte ţinând de
situaţia factuală de către însăşi victima, fie, în fine, din încercările de exonerare sau de
minimizare a propriilor contribuţii de către inculpaţi. S en tinţa penală apelată cuprinde
considerentele de fapt şi de drept pentru care prima instanţă a apreciat în sensul existenţei
faptelor şi comiterii acestor a cu vinovăţie de către inculpaţi , cu referire la mijloacele de
probă din analiza că rora a extras aceste concluzii.
Nu vor fi reţinute nici criticile privind s tabilirea legii pe nale mai favorabile inculpaţilor,
aceasta fiind determinată de prima instanţă pe calea unui raţionament juridic corect, care a
avut în vedere criteriile de analiză circumscrise unei aprecieri globale a legii penale mai
favorabile, cu referire la tratamentul penal care, în opinia primei instanţe, poate servi
scopurilor pedepsei. S-au avut în vedere, totodată, atât existenţa pluralităţii de infracţiuni
reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpatului, instituţii care antamează, în lumina noii
reglementări penale, un tratament penal mai aspru, în concret, faţă de cel rezultat în urma apl
icării legii penale anterioare.
În drept, se impune a se menţiona faptul că dispoziţiile art. 5 alin. 1 C.pen., intrat în vigoare
la 01.02.2014, consacră principiul aplicării legii penale mai favorabile, conform căruia ,,în
cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit
una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă.”
Condiţiile de aplicare a art. 5C.pen., privesc, prin urmare, în mod cumulativ, existenţa unei
situaţii tranzitorii, caracterizarea faptei ca infracţiune atât potrivit legii în vigoare la data
săvârşirii acesteia, cât şi legilor succesive noi, condiţia ca pricina să nu fi fost soluţionată
definitiv şi, evident, existenţa unei legi penale mai favorabile între legile succesive, ce
urmează a fi determinată prin compararea finalităţii globale a aplicării acesteia asupra
situaţiei juridice a inculpatului.
Prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5C.pen., C_____ Constituţională a decis că dispoziţiile art. 5 din Codul penal
sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în
stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile. În consecinţă, interpretarea instanţei de
contencios constituţional vizează alegerea dispoziţiilor unei singure legi cu privire la toate
instituţiile de drept substanţial inci dente în cauza dedusă judecăţii.
În mod corect s-a apreciat infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor întrunesc elementele
constitutive ale infracţiunilor de purtare abuzivă, prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 4 Cod
penal din 1969 (prima faptă) şi de purtare abuzivă, prev. de art. 250 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3
Cod penal din 1969 (a doua faptă), existând astfel continuitate de reglementare.
În speţa de faţă, analiza comparativă a regimului sancţionator aplicat în cazul incriminării ce
se regăseşte în noul Cod penal permite observaţia că noua reglementare prevede alternativ cu
pedeapsa închisorii pedeapsa amenzii (în varianta agravată), în timp ce legiuitorul în Codul
penal anterior a prevăzut în ipoteza modalităţii agravate numai pedeapsa închisorii.
Instanţa de fond a considerat însă că acest aspect nu este decisiv în determinarea legii penale
mai favorabile.
Din perspectiva comparativă a pedepselor legale, reţinând cu prioritate că, în considerarea
peri colului social concret al faptelor , nu se poate opta pentru o pedeapsă cu amenda sub
aspectul săvârşirii infracţiunilor menţionate , nu se relevă un tratament sancţionator distinct,
apt să valideze caracterul mai favorabil al uneia dintre legile succesive.
În demersul stabilirii legii penale mai favorabile prin raportare la circumstanţele concrete ale
cauzei, menţionându-se cu prioritate că modalitatea de individualizare a executării pedepsei
pe care instanţa o apreciază ca fiind justificată prin raportare la circumstanţele speţei, o
constituie instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei, instanţa reţine că
dispoziţiile incidente ale Cod ului penal din 1969 sunt mai favorabile inculpaţilor , luând în
considerare imperativul st abilirii în sarcina inculpaţilor a obligaţiei de a presta o muncă
neremunerată în folosul comunităţii, aferent noii reglementări, precum şi înlăturarea efectului
definitiv al reabilitării de drept, asociat legii vechi, la împlinirea termenului de supraveghere
efectul actual fiind exclusiv acela al considerării ca executată a pedepsei.
În consecinţă, faţă de argumentele expuse, pedeapsa ce urmează a fi aplicată şi modalitatea de
individualizare a executării avută în vedere de instanţă, dispoziţiile legii vechi sunt, de
manieră glob ală, mai favorabile inculpaţilor .
Nu se poate susţine că prevederea în actualul Cod penal a instituţiei amânării aplicării
pedepsei determină aplicarea legii noi ca fiind mai favorabilă inculpaţilor, atâta timp cât
această instituţie nu este, în contextul particular al cauzei, aplicabilă inculpaţilor din
perspectiva stabilirii unui regim sancţionator proporţional cu gravitatea faptelor,
periculozitatea inculpaţilor şi nevoile restaurative ale justiţiei penale.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a
expus motivele pentru care a considerat că se impune condamnarea acestora la pedeps ele cu
închisoarea , cu suspendarea condiţionată a executării .
Instanţa de a___, analizând sentinţa apelată, răspunzând pe această cale şi criticilor părţii
civile, nu a identificat aspecte de nelegalitate sau netemeinicie a acesteia referitor la
individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa de fond analizând corect criteriile prevăzute
de lege.
Aceste criterii au fost aplicate coroborat, fără a da prevalenţă unuia sau altuia. P entru fiecare
infracţiune din pluralitatea de infracţiuni reţinută în sarcina fiecărui inculpat instanţa de fond
a expus criteriile avute în vedere la stabilirea pedepsei, pedepse ce au fost aplicate în limitele
legale, în funcţie de activitatea infr acţională a fiecărui inculpat.
În mod just, s-a apreciat de către instanţa de fond că, î n speţă, atitudinea inculpaţilor nu a
fost în niciun moment al cercetării penale în măsură să justifice o soluţie de amânare a
aplicării pedepsei, întrucât aceştia nu au recunoscut săvârşirea faptelor, nu au depus eforturi
pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunilor, dimpotrivă, prin declaraţiile
date au încercat zădărnicirea aflării adevărului, astfel încât nu sunt incidente condiţiile
prevăzute de art. 83 alin. 1 şi alin. 2 Cod penal.
Ca urmare, solicitarea inculpaţil or de a se aplica dispoziţiile n oului Cod penal, raportat la
posibilitatea de a se dispune amânarea aplicării pedepsei, este neîntemeiată, instituţia
amânării aplicării pedepsei nefiind suficientă pentru atingerea scopului şi îndeplinirea
funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.
Pentru incidenţa instituţiei amânării aplicării pedepsei, se cere, între altele, întrunirea
condiţiei ca instanţa să apreciete, în raport de persoana infractorului, de conduita avută
anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau
diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, că
aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei
sale pentru o perioadă determinată.
Pentru a efectua această apreciere, instanţa va avea în vedere următoarele criterii: persoana
infractorului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, eforturile depuse de acesta pentru
înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi posibilităţile sale de
îndreptare.
Or, analiza datelor cauzei nu poate susţine nici că inculpaţii ar fi depus eforturi pentru
înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, dar nici că ar deţine posibilităţi reale de
îndreptare, în condiţiile în care, în mod constant, negând orice participare infracţională, au
încercat să plaseze ansamblul acţiunilor acestora pe seama conduitei violente a persoanei
vătămate, care ar fi legitimat intervenţiile acestora şi în condiţiile în care şi-au cantonat
întregul interes la sfera celui personal, de exonerare a oricărei răspunderi, probând lipsa
oricărei empatii cu situaţia victimei. În plus, prin modalitatea de raportare a inculpaţilor la
sfera valorilor sociale lezate, inclusiv prin conduita obstrucţionistă procesuală a acestora,
inculpaţii au dovedit că nu au conştientizat gravitatea faptelor.
Este adevărat că soluţia de condamnare a inculpaţilor, cu toate consecinţele care decurg din
aceasta, este una gravă din perspectiva situaţiei profesionale a inculpaţilor, însă aceasta este
numai efectul inerent al încălcării grave şi repetate a normelor legale de către inculpaţi, de la
care, în calitatea de oameni ai legii, societatea are aşteptări conforme statutului lor. Situaţia
profesională a inculpaţilor nu poate fi singurul criteriu de analiză a instanţei, la evaluarea
individualizării sancţiunii penale, aceasta trebuind să fie contextualizată faptelor grave
comise de aceştia, lipsei conştientizării implicaţiilor sociale ale propriilor fapte.
Î n privinţa niciunuia dintre inculpaţi nu s-a putut decela existenţa unei conduite procesuale
sincere, corecte, de regret şi căinţă activă în r aport cu persoana vătămată , pentru comiterea
faptelor, pe care, în esenţă, le-au negat, contestând vinovăţia stabilită pe baza probelor
indubitabile analizate în cauză, regretul inculpaţilor fiind raportat doar la sfera propriilor
interese individuale care îi determină să-şi creeze o situaţie juridică cât mai favorabilă şi mai
puţin aflictivă.
Toate aserţiuni le inculpaţilor , dezvoltate atât în cursul judecăţii în primă instanţă, reluate şi
completate şi în cursul judecăţii în a___, deşi se constituie în d reptul la apărare al acestora ,
conţin susţineri neîntemeiate, nereale şi tendenţioase atât din perspectiva stabilirii adevăru lui
judiciar, pe care inculpaţii l-au dorit în altă configuraţie decât cea obiectivă, dar şi din
perspectiva corectitudinii organelor judiciare care au instrumen tat cauza. Evident că
inculpaţii sunt liber i să-şi construias că în manieră proprie apărarea , neputând fi considerată
nesinceritate atitudinea acestora de a-şi dovedi nevinovăţia, susţinere la care C_____ aderă de
principiu, însă la fel de evident este că ace ştia , în măsura în care prin susţinerile, afirmaţiile
şi demersurile lor încearcă distorsionarea unui adevăr evident, extras din elemente de fapt cu
sursă obiectivă, respectiv când vinovăţia acestora este dincolo d e orice dubiu (iar sursa
acesteia este anterioară demersului de a dovedi nevinovăţia, fiind dată de comi terea, în mod
obiectiv, a faptelor imputate), trebuie să-şi asume calificarea ca nesincer i în raport cu
adevărul stabilit pe bază de probe.
Pe de altă parte, se poate susţine şi că i nculpaţii a u recuno scut implicit săvârşirea faptelor
atunci când a u solicitat aplicarea dispoziţiilor privind amânarea aplicării pedepsei .
Aplicarea unei pedepse este un mijloc de reeducare nu numai pentru persoana căreia i-a fost
aplicată, dar şi pentru societate în general, pedeapsa având rol descurajator atât pentru
inculpat, pentru a nu reitera comportamentul ce a determinat aplicarea pedepsei, cât şi pentru
alte persoane care ar fi tentate să adopte aceeaşi conduită ilicită.
Pe de altă parte, corect a fost reţinut de către instanţa de fond că i nculpaţii nu au avut anterior
nicio conduită contrară statutului, fiind apreciaţi de către angajator fapt ce rezultă din
caracterizările eliberate de I.P.J. Iaşi şi depuse la dosar de către fiecare dintre inculpaţi.
Astfel, potrivit caracterizării nr. xxxxxx/19.01.2016 emisă de I.P.J. Iaşi, inculpatul V_____
D_____ C_________, care este şi student la Facultatea de D____ potrivit adeverinţei nr.
58/28.10.2015, are capacitatea necesară îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, are un
comportament civilizat şi decent în relaţiile cu colegii, cu autorităţile şi persoanele cu care
vine în contact, a soluţionat cu responsabilitate sarcinile atribuite şi s-a remarcat prin
obţinerea de rezultate bune în activitate.
Potrivit caracterizării nr. xxxxxx/29.01.2016 emisă de I.P.J. Iaşi, inculpatul P______ B_____
este bine pregătit profesional, se bucură de respectul colectivului şi al conducerii pentru
profesionalismul şi conştiinciozitatea manifestate în muncă, pentru atitudinea corectă şi
colegială în colectiv. Cu ocazia evaluărilor anuale de serviciu, a fost apreciat cu calificativele
de Foarte Bine şi Bine, a manifestat în permanenţă disciplină, seriozitate, implicare şi
responsabilitate pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Amplitudinea socială a urmărilor infracţiunilor comise, gravitatea acestor fapte în ansamblul
celor care pot perturba în mod substanţial ordinea de drept într-o societate democratică,
îndrăzneala, temeritatea pe calea comiterii de infracţiuni grave este şi considerentul principal
pentru care instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse al căror scop
poate fi at ins şi fără executarea efectivă , simplu l fapt al condamnării reprezentând pentru
inculpaţi un avertisment clar, în aşa fel încât să nu mai reitereze comportamentul infracţional.
În acest context, reţine instanţa de a___ că pedepsele cu închisoarea , cu suspendarea
condiţionată a executării, stabilite de instanţa de fond reprezintă o justă individualizare a
sancţiunii penale, fiind apte, prin cuantum şi modalitatea de executare să contribuie la
reeducarea inculpaţilor, îndeplinind în acelaşi timp şi funcţia de exemplaritate.
Gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea inculpaţilor se extrag nu atât din
gravitatea generică a faptei incriminate de legiuitor sau din statisticile sociale referitoare la
recrudescenţa fenomenului abuzului autorităţilor împotriva particularilor , cât din maniera
imprudentă şi indiferentă în care inculpaţii a u acceptat încălcarea limitelor autorităţii cu care
au fost învestiţi, într-un context factual delicat în care ar fi trebuit să probeze standarde
superioare de profesionalism cu care să gestioneze situaţia cu care s-au confruntat.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, Curte reţine că prima instanţă a efectuat un examen
judicios şi cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei, analizând detaliat condiţiile
angajării răspunderii civile delictuale, raţionamentul instanţei de fond având ca premise atât
consideraţiile teoretice relevante, cât şi situaţia concretă dovedită în cauză, făcând aplicarea
principiului reparaţiei juste şi integrale a prejudiciului.
Astfel, instanţa de fond, coroborând dispoziţiile legale incidente, pe care le-a redat
corespunzător, cu probele în dovedirea pretenţilor civile formulate, a soluţionat corect
acţiunea civilă, apreciind întrunite condiţiile angajării răspunderii civile, raportat la nivelul
atingerii şi lezării drepturilor personale nepatrimoniale ale părţii civile P______ M____ ,
argumentele primei instanţe, dată fiind pertinenţa şi relevanţa acestora, fiind întegral însuşite
şi de inst anţa de control jurisdicţional.
Contrar susţinerilor apelanţilor , instanţa de fond a făcut o apreciere judicioasă a ansamblului
materialului probator administrat în cauză, o analiză profundă a criteriilor de evaluarea a
daunelor morale acordate, suma stabilită în favoarea părţii civile P______ M____ fiind în
concordanţă cu principiile reparaţiei integra le a prejudiciului şi echităţii, nefiind nici o amedă
excesivă pentru inculpaţi, dar nici o compensare derizorie pentru victimă.
Faţă de toate motivele anterior arătate, constatând că soluţia dispusă de judecătorul fo ndului
este legală şi temeinică, C_____, în baza dispoziţiilor art . 421 pct. 1 lit. b Cod procedură
penală, va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii V_____ D_____
C_________ şi P______ B_____, de partea civilă P______ M____ şi de partea responsabilă
civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi , împotriva sentinţei penale nr. 742/2016
din 14.03.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX,
sentinţă pe care o va menţine.
Faţă de soluţia asupra apelurilor promovate în cauză, reţinând culpa procesuală a apelanţilor
cărora le-au fost respinse căile de atac, î n baza art. 275 alin. 2, 4 Cod procedură penală, va
obliga pe fiecare dintre apelanţi să achite statului suma de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare avansate de stat în a___.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate
de inculpaţii V_____ D_____ C_________ şi P______ B_____, de partea civilă P______
M____ şi de partea responsabilă civilmente I____________ de Poliţie Judeţean Iaşi ,
împotriva sentinţei penale nr. 742/2016 din 14.03.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi în
dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, sentinţă pe care o menţine.
În baza art. 275 alin. 2, 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre apelanţi să achite
statului suma de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în a___.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 03.04.2017.
P_________, Judecător,
M_____ M_____ M______ C______
Grefier,
L__________ G_____
Red./Tehnored. jud. M.M.
10 ex./04.05 .2017
Judecătoria Iaşi : judecător C____ M_______ D______
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro