Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică
Departamentul Microelectronică și Inginerie biomedicală

Raport

Lucrarea de laborator Nr.2


la cursul de “Circuite analogice și de conversie”

Tema: Studierea schemei de adunare a funcției

A efectuat

A verificat: Asis.Univ. Magariu Nicolae

Chișinău – 2021
Scopul lucrării: studierea sumatorului inversor, schemei de adunare cu pondere, schemei de
adunare-scădere.

Noțiuni generale

Figura 2.1 Schema generalizată a amplificatorului operațional sumator


Schema generalizată amplificatorului operațional sumator este reprezentată în figura 2.1, în
care:
o R0 −reprezintă bucla de reacție ;
o R1 … R n−rezistențele de intrare ;
o e 1 … en−tensiunile aplicate la intrare ;
o U ( t )−tensiunea de ieșire ;
o es ( t ) −tensiunea în punctul de sumare.

Ordinea executării lucrării


1. Schema sumatorului ,care realizează funcția:
U 0 =2U 1 +0.4 U 2 (2.1)
Am montat schema ,reprezentată în figura 2.2,care realizează funcția (2.1). Am aplicat
valorile pentru U 1 și U 2 din tabelul 2.1. Am măsurat tensiunea U 0 . Datele obținute conform
calculelor și experimentului, le-am notat în tabelul 2.1 și 2.2.

Tabelul 1.1 Datele, necesare pentru studierea configurației amplificatorului operațional, care
realizează funcția (2.1)[140УД7]

U1 5 4,5 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5


U2 5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9
U 0 calc12. 11,2 9,4 8,6 7,8 7 6,2 5,4 4,6
U 0 exper
-11,22 -10,12 -7,94 -6,90 -5,56 -4,37 -3,21 -2,22 -1,13

2
U 0 calc . l-am calculat conform funcției (2.1)
U 0 =2∗5+0,4∗5=12
U 0 =2∗4,5+0,4∗5,5=11,2
U 0 =2∗3,5+0,4∗6=9,4
U 0 =2∗3+ 0,4∗6,5=8,6
U 0 =2∗2,5+0,4∗7=7,8
U 0 =2∗2+0,4∗7,5=7
U 0 =2∗1,5+0,4∗8=6,2
U 0 =2∗1+0,4∗8,5=5,4
U 0 =2∗0,5+ 0,4∗9=4,6

Tabelul 1.2 Datele,necesare pentru studierea configurației amplificatorului operațional,care


realizează funcția (2.1)[140УД14]
U1 5 4,5 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5
U2 5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9
U 0 calc12. 11,2 9,4 8,6 7,8 7 6,2 5,4 4,6
U 0 exper
-13,3 -12,34 -10,24 -9,38 -8,57 -7,56 -6,61 -5,57 -4,71

Figura 2.2 Schema care realizează funcția (2.1)

2. Schema de scădere,care realizează funcția:


U 0 =2,5U 1−0,5 U 2 (2.2)
Am montat schema, reprezentată în figura 2.3, care realizează funcția (2.2). Am aplicat
valorile pentru U 1 și U 2 din tabelul 2.3. Am măsurat tensiunea U 0 . Datele obținute conform
calculelor și experimentului, le-am notat în tabelul 2.3 și 2.4.
Tabelul 2.3 Datele , necesare pentru studierea configurației,
care realizează funcția (2.2) [140УД7]
U1 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0
U2 1 2 3 4 5 6 7 8 9

3
U 0 calc9,5
. 7,75 6 4,25 2,5 0,75 -1 -2,75 -4,5
U 0 exper
-10,5 -9,9 -9,30 -8,40 -7,69 -6,96 -6,25 -4,92 -4,61

Tabelul 2.4 Datele, necesare pentru studierea configurației,


care realizează funcția (2.2) [140УД14]
U1 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0
U2 1 2 3 4 5 6 7 8 9
U 0 calc9,5
. 7,75 6 4,25 2,5 0,75 -1 -2,75 -4,5
U 0 exper
-10,85 -10,08 -9,47 -8,64 -7,77 -7,04 -6,33 -5,51 -4,59

U 0 calc . l-am calculat conform funcției (2.2)


U 0 =2,5∗4−0,5∗1=9,5
U 0 =2,5∗3,5−0,5∗2=7,75
U 0 =2,5∗3−0,5∗3=6
U 0 =2,5∗2,5−0,5∗4=4,25
U 0 =2,5∗2−0,5∗5=2,5
U 0 =2,5∗1,5−0,5∗6=0,75
U 0 =2,5∗1−0,5∗7=−1
U 0 =2,5∗0,5−0,5∗8=−2,75
U 0 =2,5∗0−0,5∗9=−4,5

Figura 2.3 Schema care realizează funcția (2.3)

4
3. Montarea schemelor conform figurilor (2.2) și respectiv (2.3), în Proteus

Figura 2.4 Schema sumatorului, efectuară în Proteus


Pentru verificarea funcționării schemei, am dat valori la intrare, și observăm că la ieșire,
voltmetru arată o valoare de 11,8, iar în laborator am primit o valoare de -11,22 , iar calculînd am
primit o valoare de 12. De aici putem trage concluzie că schema este efectuată corect. Am primit
valori cu minus în laborator din cauză că semnalul se aplică la borna inversoare.

Figura 2.5 Schema de scădere, efectuară în Proteus


5
Pentru verificarea funcționării schemei, am dat valori la intrare, și observăm că la ieșire,
voltmetru arată o valoare de 10.1, iar în laborator am primit o valoare de -10.5 , iar calculînd am
primit o valoare de 9.5. De aici putem trage concluzie că schema este efectuată corect.

Concluzie:
La lucrarea de laborator Nr.2 , ne-am familiarizat cu schemele de adunare-scădere, sumatorul
inversor. Am montat scheme pentru determinarea tensiunii de ieșire conform formulelor
U 0 =2U 1 +0.4 U 2 și U 0 =2,5U 1−0,5 U 2. La început am calculat tensiunea de ieșire conform datelor
date și formulei, apoi experimental, iar apoi conform schemei din Proteus. Am primit date cu zecimi
puțin diferite, din cauza unor mici defecte a schemei. În urma acestei lucrări de laborator, putem zice
că a fost o lucrare reușită, am obținut noi cunoștințe. Pe parcurs, determinînd tensiunea de ieșire, am
observat că în momentul modificării tensiunilor de intrare, (
U 1 valori mai miciiar U 2 valori mai mari ¿ , tensiunea de ieșire U 0scade. Conform formulei schemei
de scădere, tensiunea U 2 am aplicat-o cu semnul minus.

S-ar putea să vă placă și