Proiect Amigdalita Acuta Cronica XX

MINISTERUL EDUCAȚIEI SI CERCETARII
ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ" CONSTANTA
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE – NIVEL 5
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INDRUMATOR PROIECT
M.I. VALERICA CONSTANTIN ABSOLVENT:
GHERASIM ROMINA IONELA
CONSTANTA 2021
MINISTERUL EDUCAȚIEI SI CERCETARII
ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ" CONSTANTA
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
AMIGDALITA CRONICA
ÎNDRUMĂTOR PROIECT: ABSOLVENT

PROF. ASISTENT MEDICAL
VALERICA CONSTANTIN GHERASIM ROMINA IONELA
CONSTANȚA 2021
”Mintea este cauza tuturor bolilor, în timp ce inima este sursa tuturor
vindecărilor”
Osho
CUPRINS
Argument
Motivatie
CAP I.-Notiuni de Anatomie si fiziologie a amigdalelor
CAP II.-Continutul amigdalelor
2.1 Definitie
2.2 Etiopatogenie
2.3 Clasificare
2.4 Rolul și funcțiile amigdalelor
2.5 Diagnostic clinic
2.4.1 Tablou Clinic
2.4.2 Diagnostic paraclinic de laborator
2.5 Diagnostic diferential
2.6 Evolutie
2.7 Complicatii
2.8 Principii generale de tratament
2.9 Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu amigdalita cronica
2.9.1 Asigurarea conditiilor de microclimat
2.9.2 Igiena pacientului
2.9.3 Alimentatia pacientului
2.9.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative
2.9.5 Recoltarea produselor biologice
2.9.6 Pregatirea pacientului pentru examenele paraclinice
2.9.7 Administrarea tratamentului
2.9.8 Pregatirea preoperatorie si supravegherea postoperatorie
2.9.9 Educatia pentru sanatate ( ingrijiri de prevenire primara,ingrijiri de
prevenire secundara,ingrijiri de prevenire tertiara).
2.10 Fisa Tehnica
B Partea practica/aplicativa:
CAP III-supravegherea pacientuluicu amigdalita cronica
-plan de ingrijire a pacientului cu amigdalita cronica
CAP III
Studii de caz clinice ale pacientilor cu amigdalita cronica
3.1 Planuri generale de ingrijire
3.2 Dosar de ingrijire
Bibliografie
ARGUMENT
Determinate de streptococi patogeni, cu manifestări clinice polimorfe, infecțiile

streptococice constituie un vast capitol de patologie infecțioasă legându-se în mare parte
existența a numeroase specii și tipuri de streptococi patogeni pentru om. Ei pătrund în
organismul uman prin multiple porți de intrare.
Aceste virusuri cu tropism major pentru țesutul limfatic, izolate în 1953 din infecții
latente ale vegetațiilor adenoide, apar în 1954 din boli respiratorii acute au fost denumite
adenovirusuri în 1956. Se cunosc 41 serotipuri distincte de adenovirusuri, dintre care numai
unele sunt mai frecvent implicate în patologia umană, care produc afecțiuni frecvente ale
țesutului adenoidian la bebeluş cu forme ușoare și cu persistența îndelungată a virusului în
țesulul amigdalian și adenoidian.
Pătrunderea adenovirusurilor în organism se face cel mai frecvent pe cale
respiratorie,
rezultând variate procese inflamatorii ale aparatului respirator. De aceea “Sănătatea este acea
stare de complet bine, fizic, mintal și social și nu constă numai în absența bolii sau a
infirmității.”. “Medicul trece asistenta rămâne. Medicul prescrie asistenta execută. ”, de
aceea asistenta medicală trebuie să aibă o bază a pregătirii teoretice și practice care se
dobândește în școală și cum în zilele noastre științele medicale progresează într-un ritm rapid,
este nevoie de o permanentă instruire și cunoaștere a metodelor noi de muncă. Tehnica
îngrijirii bolnavului este disciplina de bază a tuturor asistentelor medicale care lucrează la
patul bolnavului.
Pentru mine realizarea acestui proiect a însemnat foarte mult, deoarece prin studierea
acestor cazuri am ajuns la o înțelegere și o cunoaștere a ființei umane și a modului în care se
pot iniția și întreține relațiile interpersonale, cooperante, bazate pe respect între membrii
echipei de îngrijire și cel îngrijit.
MOTIVAŢIA
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi sǎ

recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului. Ea este
conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid, membru
pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de locomoţie
pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se putea
exprima.”
Virginia Henderson
INTRODUCERE
Îngrijirile de sănătate sunt o componentă esențială a societății, care evoluează odată cu ea.
Persoanele care efectuează îngrijiri de sănătate sunt persoane cu cunoștințe profesionale
bogate și calități morale deosebite.
Lucrarea de față este structurată pe trei capitole :
Capitolul I – prezintă “Noțiuni generale despre amigdalita acută”
Capitolul II – cuprinde fomele clinice , cauzele bolii , simptomele , diagnistice ,
tratamente şi prevenire.
Capitolul III – cuprinde “Prezentarea unui caz clinic ale unui pacienț cu forme clinice
diferite și planul de îngrijire aferent”
În acest caz pacienta prezintă repetate pusee de amigdalită acută, reumatism
postangios și stare generală alterată.
simptomatologiei diferite, așadar și îngrijirile se fac în funcție de ordinea nevoilor
fundamentale pe care le prezintă pacientul.
În urma îngrijirilor evoluția pacientului a fost favorabilă. S-au externat cu
stare generală ameliorată și medicul le-a recomandat un regim alimentar asemănător, evitarea
curenților de aer rece, a umezelii, a frigului, cu revenire la control O.R.L. peste șapte zile.
CAP I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A AMIGDALELOR
ANATOMIA CLINICA A AMIGDALEI PALATINE

Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele este porţiunea
iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de unire al
cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.
Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi având forma
unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe, continuându-se cu
traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos acoperit cu muşchi şi
cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ. Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
cricoid;
tiroid;
aritenoide;
epiglota;
cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:

membrana tirahioidianǎ;
membrana crico-tiroidianǎ;
Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.

Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le acoperǎ.
Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4 cm la bǎrbaţi.
Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte GLOTA.
amiigdala dreapta in loja ei (sectiune sagitala prin cap) (dupa Testut): 1 - amigdala
palatina; 2 – valul palatin; 3 -pilierul anterior; 4 - pilierul posterior; 5 -foseta
supraamigdaliana; 6 - baza limbii cu amigdala linguala; 7 - fosele nazale; 8
-nazofaringele; 9 - trompa lui Eustachio; 10 - foseta lui Rosenmiiller; 11 - amigdala
faringiana; 12 - occipital; 13 - coloană vertebrală
GLOTA
Are douǎ porţiuni:

glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;
glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele
douǎ cartilaje aritenoide.
Limita superioarǎ a laringelui

este formatǎ de:
marginea liberǎ a epiglotei;
rapliul ari-epiglotic;
spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive

superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului.
De la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din punct de
vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.
Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi pentru
punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul crico-
aritenoidian posterior.
Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:
-muşchiul cricoaritenoidian;
-muşchiul interaritenoidian;
-muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian superior
care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o ramurǎ
externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci şi a
muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei
laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:
supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;
subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul tirocervical
al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi, superiori şi
inferiori.
FIZIOLOGIA LARINGELUI FUNCŢIILE
LARINGELUI:
1.funcţia de fonaţie;
2.funcţia respiratorie;
3.funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui,
închiderea glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
4.funcţia reflexǎ.
1 Funcţia fonatorie:
Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii
bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎ timbrul şi
rezonanţa vocii.
2 Funcţia respiratorie:
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea şi
deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-bazic.
3Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:

În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin, pilierii
anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului alimentar
oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, închiderea
glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ. Contractarea simultanǎ a muşchilor
suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre
esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor.
Dacǎ totuşi pǎtrund particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎ reflexul de
tuse. Inspiraţia profundǎ cu deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu creşterea presiunii
intra-toracice, deschiderea rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎ care eliminǎ corpul strǎin.
4Funcţia reflexǎ:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei interne a
laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin
atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.
CAP II.
CONTINUTUL AMIGDALELOR
Criptele amigdaliene sunt alungite, în forma hipertrofică, sau sinuoase, în forma atrofică.
Conţinutul acestor cripte este format din: celule descuamate, leucocite dezintegrate, produse
ale distrucţiei celulare (acizi graşi, colesterină), particule alimentare, praf de calcar şi germeni
saprofiţi ai cavităţii bucale.
2.1 Definitie
Amigdalele sunt două glande situate la nivelul gâtului, în spatele cavității bucale.Amigdalele
palatine sunt mase de țesut limfatic (un țesut conjunctiv specializat care are în componența sa
un număr mare de limfocite) situate de o parte și de alta a gâtului, deasupra și în spatele
limbii, în perimetrul faringelui, de o parte și de alta a omușorului, făcând parte din sistemul
imunitar al organismului. Ele reprezintă primul organ care interzice pătrunderea microbilor în
organism, fiind un organ de luptă împotriva infecțiilor. La nivelul lor se formează anticorpi
și, în acest fel, organismul se poate apăra împotriva infecțiilor.
2.2 Etiopatogenie
În cavitatea bucală si în deosebi în faringe persistă un număr mare de diferiţi agenţi patogeni,
care în majoritatea cazurilor asigură un simbioz biologic indispensabil pentru a menţine
echilibrul necesar dintre organism şi mediul înconjurător.
Pătrunderea în organism a infecţiilor suplimentare duce la dereglarea echilibrului existent
dintre mediul înconjurător şi organism şi ca rezultat se dezvoltă amigdalita cronică.
Deci se poate vorbi despre amigdalita cronică atunci când există o suprainfecţie mărită în
condiţii de diminuare a imunităţii locale şi generale plus acţiunea factorilor de risc enumeraţi
anterior.
Apoi însăşi amigdalita cronică duce la imunodefîcienţa secundară cu toate consecinţele
sale.
2.3Clasificarea amigdalitelor
Cea mai cunoscută clasificare a amigdalitelor cuprinde:

Anginele roşii (virale) care sunt cauzate de virusuri adenofaringo conjunctivale dar şi celor
din bolile virale contagioase ca oreionul, rujeola, poliomielita sau gripa.
Anginele eritemato-pultacee care sunt determinate de bacterii ca streptococul betahemolitic
tip A, G sau C, Haemophilus influenzae, Branhamella catarralis, pneumococul, stafilococul
auriu. Anginele streptococice de grup A reprezintă 20-40% din anginele copilului şi 10-25%
din cele ale adultului.
Anginele cu false membrane (angina difterică)
Anginele ulceroase (prin ulceraţia invelişului epitelial) cuprind angina herpetică
aftoasă, zoosteriană, pemfigoidă.
Anginele ulcero-necrotice (ulceraţia este profundă, cu necroza ţesutului) cuprind:
Angina ulcero-necrotică tip Moure ce apare la tineri şi este dată de o asociere de germeni
banali
Angina Plaut-Vincent dată de asociaţia fuso-spirilară, apare la tineri şi are debut insidios
Angina scorbutică-în carentele de vitamina C
Angina gangrenoasă
Angine necrotice de origine hematogenă ce apar în stări de imunodepresie prin exacerbarea
virulenţei germenilor saprofiţi locali de obicei la debutul unor boli hematologice, cuprind:
angina monocitară (din mononucleoză infecţioasă) cu virus Epstein Barr, ce afectează în
special copiii şi tinerii.
Angina granulocitară (boala Schultze) caracterizată prin leucopenie cu neutropenieşi
agranulocitoză.
Angina leucemica
2.4 Diagnostic clinic
Medicul va iniţia un examen fizic prin care va analiza gâtul, urechile şi nasul cu ajutorul
instrumentelor speciale căutând eventuale infecţii, va urmări semne de scarlatină (este
asociată în unele cazuri cu infecţiile streptococice), va palpa gâtul verificând dacă sunt
inflamaţi nodulii limfatici, va asculta respiraţia cu stetoscopul şi va urmări mărirea splinei
(când inflamaţia amigdalelor a fost cauzată de mononucleoză).
Cel mai des, când medicul suspectează o infecţie bacteriană, se apelează la exudat faringian
(efectuat la laborator în termen de 3-4 zile), prin care se prelevează o mostră din secreţiile
bucale pentru analiză (cu ajutorul unui beţişor cu vată). Se poate apela şi la hemoleucograma
completă, prin care se estimează numarul diferitelor tipuri de celule din organism. Profilul
celor care este crescut (coroborât cu cele normale sau cu cele sub parametri) indică dăcă este
vorba de un agent bacterial sau viral.
2.4.1 Tablou Clinic

In amigdalita cronica cazeoasa, contrar de ce se intampla in amigdalita cronica infectanta,
expresia amigdalelor in afara de dopuri cremoase, nu elimina nici o secretie tulbure sau
puriforma,
Pentru acest motiv nu se observa modificari locale sau la distanta, aceasta forma de
amigdalita fiind benigna.
Singura indicatie operatorie o da halena fetida si puseurile congestive, usor dureroase, prea
frecvente sau prelungite.
Numai in aceasta forma clinica se observa chistul de retentie amigdaliana prin ocluzia unei
cripte la periferie, marimea lor variaza, putand ajunge cat o aluna, cand bombeaza suprafata
amigdalei. Aceste chisturi pot persista ani de zile fara sa-si schimbe aspectul, putand fi
deschise cu un stilet, cu varful unui bisturiu sau cu galvanocauter, dandu-se iesire unei
materii puriforme, pastoase, fetide. Ele recidiveaza in acelasi punct si cu acelasi aspect.
Cand o astfel de masa cazeoasa se deshidrateaza si se infiltreaza cu calciu, se produce un
calcul amigdalian care poate ajunge de marimea unei alune si ulterior mucoasa se
exteriorizeaza. Aceasta litiaza amigdaliana este foarte rara putandu-se indeparta fara
dificultate.
2.4.2 DIAGNOSTIC PARACLINIC SI DE LABORATOR
Diagnostic
Medicul va iniţia un examen fizic prin care va analiza gâtul, urechile şi nasul cu
ajutorul instrumentelor speciale căutând eventuale infecţii, va urmări semne de scarlatină
(este asociată în unele cazuri cu infecţiile streptococice), va palpa gâtul verificând dacă sunt
inflamaţi nodulii limfatici, va ausculta respiraţia cu stetoscopul şi va urmări mărirea splinei
(când inflamaţia amigdalelor a fost cauzată de mononucleoză).
Cel mai des, când medicul suspectează o infecţie bacteriană, se apelează la exudat faringian
(efectuat la laborator în termen de 3-4 zile), prin care se prelevează o mostră din secreţiile
bucale pentru analiză (cu ajutorul unui beţişor cu vată). Se poate apela şi la hemoleucograma
completă, prin care se estimează numarul diferitelor tipuri de celule din organism. Profilul
celor care este crescut (coroborât cu cele normale sau cu cele sub parametri) indică dăcă este
vorba de un agent bacterial sau viral.
2.5 Diagnostic diferential
Se face in primul rand cu amigdalita acuta, care este insotita de temperatura si alte fenomene
generale accentuate:
Forma hipertrofica a sifilisului secundar se manifesta printr-o hipertrofie brusca, generalizata
la intreg nivelul limfatic Waldezer, leziuni cutaneo-mucoase specifice si de pozitivitatea
serologica;
Hipertrofia amigdaliana bacilara, care evolueaza in pusee, interesand toate formatiunile
limfoide faringiene. Amigdalele apar marite de volum, mai solide si insotite constant de
adenopatie cervicala;
Apofiza stiloida alungita anormal apasa asupra amigdalei palatine si da o jena dureroasa in
regiunea amigdaliana si dificultate in deglutitie;
Forma latenta a flegmonului amigdalian cu evolutie subacuta;
Calculul amigdalian ne da o senzatie pietroasa la palparea digitala sua controlul cu stiletul,
este de obicei unilateral;
forma infiltrative a cancerului amigdalian si mai ales sarcomul, in primele stadii de evolutie
pot fii confundate cu hipertrofia simpla a amigdalei.
Vom controla elementele caracteristice, eventual se va face examenul biopsie:

- limfogranulomatoza maligna, in care aderenta cervicala, hipertrofia splinei,
examenele biologice si sanguine (polinucleoze, euzinofilie, celule Sternberg) precizeaza
diagnosticul;
- leucemia limfoida, tradusa prin hipertrofia amigdaliana, initial monolaterala, dar
bilateralizata in scurt timp, prin adenopatie voluminoasa, indolora si generalizata, prin
cresterea considerabila a numarului de globule albe si prin modificarile din formula
leucocitara.
2.6 Evolutie
In amigdalita cronica cazeoasa, contrar de ce se intampla in amigdalita cronica infectanta,

expresia amigdalelor in afara de dopuri cremoase, nu elimina nici o secretie tulbure sau
puriforma,
Pentru acest motiv nu se observa modificari locale sau la distanta, aceasta forma de
amigdalita fiind benigna.
Singura indicatie operatorie o da halena fetida si puseurile congestive, usor dureroase, prea
frecvente sau prelungite.
Numai in aceasta forma clinica se observa chistul de retentie amigdaliana prin ocluzia unei
cripte la periferie, marimea lor variaza, putand ajunge cat o aluna, cand bombeaza suprafata
amigdalei. Aceste chisturi pot persista ani de zile fara sa-si schimbe aspectul, putand fi
deschise cu un stilet, cu varful unui bisturiu sau cu galvanocauter, dandu-se iesire unei
materii puriforme, pastoase, fetide. Ele recidiveaza in acelasi punct si cu acelasi aspect.
Cand o astfel de masa cazeoasa se deshidrateaza si se infiltreaza cu calciu, se produce un
calcul amigdalian care poate ajunge de marimea unei alune si ulterior mucoasa se
exteriorizeaza. Aceasta litiaza amigdaliana este foarte rara putandu-se indeparta fara
dificultate.
2.7 COMPLICAȚII
a) Amigdalita cronica prin infectia unei cripte, care se deschide in spatial periamigdalian
produce flegmonul periamigdalian;
b) Amigdalita lacunara ulceroasa este o complicatie a amigdalitei cronice criptice si se
concretizeaza prin pierderi de substante a tesutului amigdalian dand o ulceratie acoperita cu
false membrane;
c) Infectia cailor aeriene inferioare:

- tuse amigdaliana produsa de amigdalita cronica hipertrofica, prin iritarea nervului
pneumogastric;
- laringita cronica;
- tulburari bronho-pulmonare care pot urma unui abces al amigdalitei cronice si pot fi
intretinute de infectia cronica amigdaliana;
d) Tulburari otice – se prezinta sub forma otitelor acute, consecutive reacutizarilor
amigdaliene sau sub forma otitelor catarale cronice, determinate de pareza valului, prin
distensia piliarilor si tulburarilor de contractie a deglutitiei;
e) Infectia tubului digestive: focarele amigdaliene pot determina gastrite, gastroenterite, mai
ales la varsta tanara prin polifagie sau pe cale sanguina. Inflamatia apendicelui se poate
produce concomitent cu cea a amigdalelor palatine.
f) Infectiile tesutului limfoid faringian – nu raman isolate la acest nivel, ci pot produce o serie
de complicatii in tot organismul:
- septicemia anginoasa este o complicatie produsa mai frecvent de streptococci cu
virulenta mare. Difuzarea infectiei se produce pe cale venoasa (plexul venos faringian si
perifaringian).
Amigdalita cronica infectata da complicatii la distanta cum ar fi:
- aparatul renal: nefrita acuta, glomerulonefrita acuta;
- aparatul locomotor: reumatismul articular acut, poliartrita infectioasa;
- aparatul cardiovascular: endocardita, tromboflebita recidivanta, artrite;
- sistemul nervos: migrene, nevralgia de tip brachial, cefalee rebele la tratament:
- aparatul digestiv: gastroenterite, colite;
- aparatul respirator: laringita cronica, astm bronsic:
- afectiuni dermatologice: urticaria cronica, eczeme streptococice, coreea care complica in
reumatism cardio-articular;
- afectiuni endocrine: dismenoree, avorturi repetate, distrofii si, in special boala Basedow;
- sindroame anemice.
2.8 Principii generale de tratament
Tratament
Tratamentul amigdalitei cronice este axat pe trei paliere: tratament medicamentos,
chirurgical și igieno-dietetic.
Tratamentul amigdalitei cronice prin gargarisme variate si badijonări diferite este fără efect,
de aceea, s-au preconizat spălături ale criptelor cu rivanol apoi cu penicilină prin intermediul
unei seringi cu canulă, care dă rezultate mai bune. Penicilina G potasică are o acțiune
bactericidă față de cocii gram pozitivi și negativi și este indicată în infecții cu germeni
sensibili. Se gasește sub formă de flacoane de 400.000 U.I.; 1.000.000 U.I. sau 5.000.000 U.I.
și se administrează sub formă de injecții I.M. și I.V.; sau în perfuzii I.V. obisnuit 1.200.000
U.I. / zi la adulți și 400.000 – 1.200.000 U.I./zi la copii, fracționat, la 4-8 ore interval în
infecțiile grave, injecții I.V. sau perfuzii I.V. cu 10.000.000 – 50.000.000 U.I./zi.
2.9 Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu amigdalita cronica
Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica, orientat in acordarea de ingrijiri

individualizate in functie de nevoile si problemele pacientului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire usureaza
identificarea pe plan bio-psiho-social-cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care
impiedica satisfacerea nevoilor. De asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa
reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete
autonomia (pe cat posibil).
Procesul de ingrijire comporta cinci etape dependente si care se succed logic:
A. Culegerea datelor.
B. Analiza si identificarea problemelor de ingrijire.
C. Planificare ingrijirilor.
D. Aplicarea planului de ingrijire.
E. Evaluare.
A. Culegerea datelor
Culegerea informatiilor, pe care le obtine prin discutii la internare cu bolnavul sau

apartinatorii, permite obtinerea unor date privind perioada dinainte de internare. Se observa
pacientul, atitudinea, comportamentul, starea generala.
Pentru a ajunge la interpretarea corecta a datelor este necesar sa distingem elementele
obiective si elementele subiective.
Date obiective: sunt cele pe care le culegem prin simtul nostru sau cu ajutorul
instrumentelor.
Date subiective: sunt cele prezentate de bolnav sau apartinator.
Culegerea datelor se efectueaza la internare si se continua pe intreaga perioada cat i se dau
ingrijiri.
B. Identificarea problemelor de ingrijire
Consta in:
1. Interpretarea datelor: este un proces divizat in 2 faze:
a) examenul datelor culese si interpretarea lor care consta in stabilirea unei legaturi
intre faptele obiective si incercarea de a le explica;
b) enuntul unei judecati clinice privind semnificatia situatiei analizate.
Aceasta conduce la identificarea ca pacientul este capabil sa utilizeze propriile resuse,
fie ca pune o problema de ingrijire actuala sau potentiala.
2. Problema de ingrijire:
a) probleme clinice ce provin din natura problemelor medicale in care asistenta si

medicul actioneaza impreuna;
b) diagnosticul asistentei este modul de a indeplini probleme de sanatate actuale sau
potentiale ale persoanei ingrijite.
Problema actuala este simptomul pe care bolnavul l-a simtit, iar problema potentiala este o
problema care semnaleaza alterarea starii de sanatate si care poate aparea in absenta
ingrijirilor preventive.
3. Componentele diagnosticului asistentei:
- enuntarea manifestarilor de dependenta grupate sau nu a pacientului;
- enuntarea cauzelor sau surselor de dificultate;
- cele doua parti sunt unite prin cuvintele “in legatura cu”.
Trebuie cunoscut faptul ca problema de dependenta si sursa de dificultate contribuie
la enuntarea diagnosticului asistentei. Indiferent ca este o problema clinica, enuntul
trebuie facut de o maniera precisa:
- care este dificultatea si manifestarile sale;
- care este etiologia si factorii favorizanti.
Problema trebuie sa fie bine delimitate si este important sa formulam cauza si apoi sa
alegem interventia in consecinta.
In cazul in care etiologia nu este cunoscuta, enuntul problemei trebuie sa fie urmat de
mentionarea in legatura cu cauza necunoscuta.
In concluzie, diagnosticul asistentei este enuntat cu problemele de rezolvat. Este bazat
pe persoana ingrijita si pe datele obiective si subiective, este concluzia rezultata din analiza
datelor, este un enunt din doua parti: problema si cauza.
Clasificarea diagnosticului asistentei se bazeaza pe modelul conceptual al Virginiei
Henderson formand lista de 60 diagnostice, iar pentru fiecare au fost specificate surse de
dificultate.
C. Planificarea ingrijirilor
1. Formarea obiectivelor.
2. Interventiile asistentei.
1. Formarea obiectivelor:
permit nu numai sa orienteze interventiile asistentei, ci si sa controleze daca
rezultatele scontate sunt obtinute.
Obiectivele pot fi subdivizate in:
Obiectivele privind starea fizica sau fiziologica care descriu starea aupra caruia
pacientul are control voluntar. Prevenirea sau ameliorarea unor disfunctii ca: febra,
vertij.
b) Obiectivele privind comportamentul ce pot fi de tip:
- motor: capacitati ce sunt sub controlul voluntar al pacientului;

- cognitiv: ce descriu daca pacientul va fi capabil sa recunoasca, cunoasca,
aminteasca;
- afectiv: care privesc emotiile, sentimentele pacientului privitor la starea de sanatate;
- social-interactiv: ce presupune obiectivele legate de activitatile sociale si relatiile
interpersonale ale pacientului.
Pentru ca obiectivele sa corespunda criteriilor de evaluare, enuntul trebuie sa respecte
urmatoarele reguli: sa fie un enunt centrat pe pacient, descriind starea sau comportamentul
asteptat de la pacient si nu activitatea asistentei.
Obiectivul sa fie:
- realist: tinand cont de starea si de posibilitatile pacientului;
- observabil: care determina evaluarea si masurarea;
- masurabil: adica sa putem sa evaluam gradul de eficacitate, enuntul trebuie sa
cuprinda limite masurabile, exprimate, de exemplu, in termeni ce privesc distanta sau
valoarea.
2. Interventia asistentei:
Dupa ce vom preciza problemele de ingrijire si obiectivele, asistenta alege
interventiile in ceea ce priveste ingrijirile adecvate pentru a preveni, reduce sau elimina
modificarile.
Alegerea interventiei este in functie de situatia pacientului si de consecintele mai mult
sau mai putin dorite.
Alegerea interventiei este in functie de gradul de dependenta si posibilitatile
pacientului, astfel incat interventia nu trebuie sa se limiteze in actiuni partiale sau complexe.
D. Aplicarea planului de ingrijire
Planul de ingrijire reprezinta elaborarea detaliata a unui program de ingrijire al asistentei,

organizat, corespunzator necesitatilor specifice bolnavului, care permit indeplinirea
obiectivelor propuse.
Planul de ingrijire permite asistentei sa desfasoare o munca organizata, sa individualizeze in
functie de bolnav ansamblul tehnicilor aplicate, avand obligatia sa comunice tuturor
membrilor echipei cu care lucreaza, ce este nou in ingrijirea bolnavului.
Planul de ingrijire este un instrument de munca si un ideal de comunicare intre toti membrii
echipei sanitare.
Scopul procesului de ingrijire este de a asigura o prelucrare a datelor obtinute de asistenta.
Aplicarea in practica a planului de ingrijire se face in functie de modul de executie si
supraveghere.
Daca sursa de dificultate este lipsa de forta fizica, asistenta va decide sa ajute persoana
bolnava complet sau partial, pentru a-si recapata energia fizica.
Daca sursa de dificultate este o problema psihologica sau emotionala, asistenta va stabili o
relatie de ajutor individual sau in grup cu persoana ingrijita.
Daca sursa de dificultate este lipsa de informatie, asistenta va ajuta persoana ingrijita sa ceara
informatii medicului.
Daca sursa este lipsa de cunoastere, actiunea asistentei este de a educa (esalonat, mai multe
zile) persoana ingrijita, pentru a-i usura asimilarea.
In cadrul elaborarii planului de ingrijire asistenta are rolul:
Sa descopere necesitatile si resursele fiecarei personae.
Sa analizeze problemele puse de boala (probleme de dependenta, sursa de dificultate si
diagnosticul asistentei).
Sa analizeze posibilitatile de solutionare.
Sa comunice in acest scop cu persoana bolnava si membrii echipei.
Sa stabileasca ingrijirile actuale.
Sa organizeze toate actiunile in timp.
Sa coordoneze munca in echipa.
Sa evalueze rezultatele actiunilor pentru a stabili noi actiuni.
Planul de ingrijire este alcatuit din doua parti:
ingrijirile asistentei in functie de nevoile bolnavului, cat si rezultatele obtinute;
actiunile prescrise de medic (tratament, explorari functionale).
Evaluarea rezultatelor
Evaluarea reprezinta o descriere precisa si o interpretare a rezultatelor, ingrijirilor la

pacient in functie de obiectivele stabilite.
Ea consta in a observa starea sau comportamentul pacientului ca urmare a ingrijirilor
acordate si sa se compare cu criteriile obiectivelor.
In cazul in care obiectivele sunt atinse putem modifica planul de ingrijire, iar daca
obiectivele nu sunt atinse va trebui sa revizuim procesul si sa aducem modificarile necesare a
interpretarilor, a culegerii datelor, a obiectivelor si a interventiei asistentei.
Procesul de ingrijire este un proces ciclic care este permanent reinnoit.
2.9.1 Asigurarea conditiilor de microclimat
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul din
camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului
cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau
împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care
pacienţii vor fi bine înveliţi. Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi
amplasaţi separat, evitânduse mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
2.9.2 Igiena pacientului
Asigurarea condiţiilor de spitalizare

Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul
din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald.
Temperatura aerului cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-
20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau
împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii
vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitânduse mai
ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
2.9.3 Alimentatia pacientului
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii.

În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat, iar când fenomenele acute dispar se va trece
la o alimentaţie echilibratǎ.
În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau
alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).
2.9.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative
Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în
funcţie de temperaturǎ.
Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri reci.
Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi.
Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în
funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice
Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie sau se
aşeazǎ palma pe peretele toracic
2.9.5 Recoltarea produselor biologice
Examenele de laborator sunt utilizate pentru precizarea diagnosticului și pentru a aprecia
starea bolnavului care este amenințat de unele complicații.
Recoltarea exudatului faringian

Exudatul faringian
este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian. Scopul recoltării acestui
exudat este explorator pentru a depista germenii patogeni de la nivelul faringelui în vederea
tratamentului și depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni. Pentru recoltarea
exudatului faringian avem nevoie de trei feluri de materiale: de protecție (mască de tifon);
sterile (spatulă linguală, eprubetă cu tampon faringian, ser fiziologic sau glicerină 15%); și
nesterile (tăviță renală, stativ pentru eprubete). Se face pregătirea psihică și fizică a
pacientului și se așează pacientul pe un scaun. Asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează
cu alcool, își pune masca de protecție și invită pacientul să deschidă gura și inspectează
fundul de gât. Deschide eprubeta cu tamponul faringian, apasă limba cu spatula linguală, cu
tamponul faringian șterge depozitul de pe faringe și amigdale și introduce tamponul faringian
în eprubeta care se închide. Se spală pe mâini cu apă și săpun. Se notează în F.O. data
recoltării, numele persoanei căreia i s-a efectuat recoltarea și se transportă produsul la
laborator.
Se execută și recoltarea secreției nazale, care se face cu un tampon mai subțire fixat pe un
porttampon de sârmă ușor îndoită, cu care se poate pătrunde în nazo-faringe. Pacientul este
așezat în poziție șezând, cu capul în extensie forțată și i se injectează în fosele nazale o soluție
izotonică de NaCl sterilă cu ajutorul unei seringi ce se prelungește cu un tub de cauciuc de 2-
4 cm. Capătul liber al tubului se introduce în una din fosele nazale, se injectează soluția de
spălătură, pacientul aplecând imediat capul înainte și lăsând să se scurgă lichidul într-o cutie
Petri sterilă. Lichidul se trece imediat în eprubete etichetate și se trimite la laborator.
Asistenta medicală recoltează sânge pentru determinarea VSH-ului, ASLO, hemoleucograma,
TS, TC, uree, creatinină, glicemie, urină pentru examene de laborator. V-a ține în evidență
rezultatele pe foaia de observații a pacientului.
Recoltarea de sânge
se face prin puncție venoasă care ne asigură calea de acces într-o venă prin intermediul unui
ac de puncție. Pentru aceasta avem nevoie de mai multe materiale: de protecție (mușama,
pernă elastică pentru sprijinirea brațului); pentru dezinfecția tegumentului; sterile (ace,
seringi, pense, mănuși chirurgicale, tampoane); alte materiale (garou, eprubete uscate și
etichetate, tăviță renală). I se face pregătirea psihică, informându-l asupra scopului puncției și
fizică așezând pacientul în poziția de decubit dorsal.
Se recoltează sânge pentru examene hematologice și examene biochimice după cum urmează:
VSH-ul se recoltează prin puncție venoasă într-un tub vacuumtainer cu dopul de cauciuc de
culoare neagră și se agită ușor după recoltare printr-o mișcare lentă;
ASLO - măsoară cantitatea de anticorpi produși ca răspuns la o infecție recentă cu un
streptococ și se recoltează prin puncție venoasă într-un tub vacuumtainer cu dopul de
cauciuc de culoare roșie;
Hemoleucograma – este un test screening de bază, se recoltează tot prin puncție venoasă,
într-un tub vacuumtainer cu cristale de EDTA cu dopul de cauciuc de culoare mov;
TS și TC – se recoltează pentru determinări de coagulare și sângerare tot prin puncție
venoasă, într-un tub vacuumtainer cu dopul de cauciuc de culoare bleu;
Ureea, creatinina și glicemia - se recoltează tot prin puncție venoasă într-un tub
vacuumtainer cu dopul de cauciuc de culoare roșu sau portocaliu;
Urina – se recoltează pentru a afla starea funcțională a rinichilor cât și a întregului organism
în recipiente sterile în funcție de examenul cerut.
După recoltare toate eprubetele se etichetează și se trimit imediat la laborator
2.9.6 Pregatirea pacientului pentru examenele paraclinice
INTEROGATORIUL
Examenul laringelui va începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor acestora)
asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest organ, rǎguşeala
(disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au apǎrut şi evoluat
aceste tulburǎri
EXAMENUL OBIECTIV
al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi examenul endocavitar (laringoscopia
indirectǎ şi directǎ) completate cu controlul funcţiilor laringelui.
INSPECŢIA
are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile active ale laringelui,
ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul inspiraţiei, coborârea lui în acest
moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.
PALPAREA
este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se pune în evidenţǎ
prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod normal laringele, fixat între
policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în plan transversal producându-se
un sunet caracteristic.
LARINGOSCOPIA
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia indirectǎ) fie
cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face posibilǎ inspecţia
Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ extensie. Se
cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf învelit cu o compresǎ se
va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felul acesta se mǎreşte vizibilitatea
asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţine oglinda laringoscopicǎ pe care o
introduce în orofaringe.
Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va apǎrea
imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi.
Laringoscopia forţatǎ
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit şi bilobat
prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
Laringoscopia directǎ:
directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument special:
- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.
Laringoscopia directǎ
este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct aspectele cavitǎţii laringiene. Se foloseşte
îndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.
Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul în
hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa limba şi va
pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ descoperind lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare, a
mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice, sincope respiratorii sau cardiace.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii controlând
urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin laringostroboscopie.
Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile corzilor vocale ale
cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu stroboscopul.
Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor investigaţii, de a
ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în poziţia
corespunzǎtoare.
2.9.7 Administrarea tratamentului
Tratamentul laringitei acute variazǎ în funcţie de formele clinice ale acestora.

Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect sǎ combatǎ durerea, tusea, sǎ
fluidifice şi sǎ favorizeze expulzarea secreţiilor şi diminuarea lor cantitativǎ.
Pentru a combate durerea se poate prescribe expectorant.
/zi înglobate într-o infuzie de ceai înghiţituri de zeamǎ de lǎmâie şi câte 2- picǎturi de soluţie
alcoolicǎ de rǎdǎcinǎ de aconit într-o infuzie de ceai de tei cǎlduţ Împotriva rǎguşelii se va
recomanda o inhalaţie cu flori de nalbe şi tei, câteva tinctura de aconit în doze de 25-50 pic.
Tratamentul local constǎ din recomandarea unei revulsii cutanate prin aplicarea de prişniţe
alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaţii neiritante cu substanţe volatile
(acidul fenic 5-10 picǎturi în 250 ml apǎ) sau substanţe balsamice. Se va evita mentolul.
Vaporizanţii sau aerosoli la temperatura corpului cu un AB cu spectru larg, asociaţi cu
hidrocortizon.
Cura de tǎcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se adaugǎ repausul în
camerǎ încǎlzitǎ, bǎuturi calde (infuzie de ceai). Se va interzice fumatul, bǎuturile alcoolice şi
alimentaţia condimentatǎ.
Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a copilului mic are douǎ
obiective:
restabilirea respiraţiei
stimularea forţelor de apǎrare a organismului contra agentului patogen.
Primul obiectiv trebuie sǎ fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace
conservatoare ce constǎ în: revulsie laringianǎ prin comprese calde în jurul gâtuluişi bǎi
fierbinţi la picioare, drenarea secreţiilor care obtureazǎ spaţiul glotic prin aspiraţie,
decongestionare prin inhalaţii de 2-3 ori/zi cu soluţii balsamice, aerosoli şi inhalaţii cu soluţie
de efedrinǎ 1-2% dupǎ vârstǎ, şi prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon în aerosoli) sau
generalǎ (HHC - IV) şi administrarea de clorurǎ de Calciu şi Romergan.
Acest tratament se va aplica asigurându-se copilului o poziţie corectǎ, cu capul şi trunchiul
ridicate.
Dacă mijloacele terapeutice nu mai au timp să acţioneze asupra edemului mucoasei din cauza
iminentei de asfixie în care este adus copilul la clinicǎ se va efectua permeabilizarea cǎilor
aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaţie sau participarea de urgenţǎ a
traheostomiei.
În aceste cazuri la tratament conservator se vor adǎuga pansamentele traheostomice şi
aspiraţia secreţiilor.
Importantǎ este şi combaterea infecţiilor, care se face prin administrarea de antibiotice:
Penicilina G, Polidin, Eritromicinǎ.
Tratamentul laringitei edematoase vizeazǎ:
-În primul rând combaterea tulburǎrilor respective, care prin agravarea lor pot ameninţa în
orice moment viaţa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat, se recomandǎ spitalizarea
acestor cazuri, traheostomia devenind necesarǎ atunci când edemul progreseazǎ repede.
-Dacǎ dispneea este moderatǎ se va administra HHC, la care se asociazǎ Calciu, vitamina C.
-Bolnavul stând în poziţie şezândǎ i se aplicǎ comprese fierbinţi în jurul gâtului. În apropierea
lui se fac vaporizǎri medicamentoase, iar local se aplicǎ aerosole sau instalaţii repetate cu
soluţie de adrenalinǎ cu 1/10.000 sau efedrinǎ 3%.
Pentru a calma anxietatea, durerile şi tusea spasmaticǎ se administreazǎ barbiturice şi
sedative.
-Alimentaţia va fi lichidǎ sau semisolidǎ.
-Se mai administreazǎ antiinflamatoare, antihistamatice şi se restrânge aportul de sare
2.9.8 Educatia pentru sanatate
Ingrijiri de prevenire secundara

Spalarea frecventa si corecta a mainilor cu sapun. Educatia copilului de mic sa se spele corect
si frecvent pe mainii cu sapun si sa pastreze o igiena corespunzatoare a mainilor.
Utilizarea batistelor nazale si acoperira gurii si a nasului in cazul stranutului sau al tusei.
Evitarea unor incaperi cu aer uscat si utilizarea unor metode de umidificare (poate fi utilizat
un recipient cu apa rece pozitionat pe calorifer)
Dezinfectarea frecventa a clantelor usilor, a robinetilor. Dezinfectarea jucariilor si a
obiectelor cu care intra in contact copilul.
Educatia in familie si obisnuinta de a nu utiliza la masa obiecte si mancare in comun
2.9.9Ingrijiri de prevenire tertiara

Tratamentul este stabilit de medic in functie de caracteristicile bolii si ale persoanei afectate,
varsta, alergii, alte afectiuni asociate. Tratamentul trebuie urmat conform schemei de
tratament deoarece, altfel, persoana poate sa nu se vindece complet.
Promovarea renunţării la fumat înainte de operaţii
Evaluarea factorilor de risc la nivelul fiecărui pacient
Informarea pacienţilor asupra nevoilor şi posibilităţilor rezultate din
noua lor condiţie de pacienţi
Evaluarea factorilor de risc ai pacienţilor
Satisfacerea nevoilor pacienţilor pentru informaţii suplimentare
despre afecţiunea pe care o au
Informarea pacienţilor despre afecţiuni uzuale sau cronice care sunt
mai des tratate în spitale
Discutarea cu pacienţii despre stresul psihologic produs de
spitalizare şi ajutarea pacienţilor să facă faţă acestui stres
Realizarea legăturii între nivelele primar, secundar şi terţiar de
îngrijiri prin jucarea rolului propriu în oferirea de îngrijiri continue,
pe termen lung (care necesită un tip special de prevenire a
îmbolnăvirilor şi promovare a sănătăţii) şi
Rezolvarea nevoilor speciale ale personalului din domeniul sănătăţii
2.10.FISA TEHNICA
Masurarea si notarea tensunii arteriale
TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop: evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de
elasticitatea şi calibrul vaselor).
elemente de evaluat -se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea
diastolică(minimă
loc de măsurare
artera humerală
a.radială(electronic)
Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vată
alcool
pix de culoare roşie
metode
auscultatorie
palpatorie
oscilometrică
Tehnică
metoda auscultatorie
pregătire psihică
repaus timp de 5 minute
se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie
se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a
manşetei
se introduc olivele stetoscopului în urechi
se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile
se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude
primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată
continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)
metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii;
se utilizează în cazuri deosebite când nu avem la îndemână un stetoscop
valorile se determină înregistrând val. indicată pe cadranul manometrului în momentul în care
simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echivalând cu tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât în realitate
metoda oscilometrică
Oscilometria – metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor peretelui arterial cu
ajutorul oscilometrului Pachon.
Aparatul este alcătuit dintr-un cadran gradat în unităţi, o manşetă pneumatică şi pară de
cauciuc.
Manşeta aparatului se fixează pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde pulsaţiile se
transmit la manometru.
Pregătirea bolnavului
Camera de examinare trebuie să aibă un climat corespunzător
Bolnavul este culcat în repaus cu cel puţin 15min înainte de măsurare
Se descoperă membrele superioare sau inferioare

Se aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat
Tehnica
Se pompează aer până ce dispare pulsul periferic.
Se citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mmHg şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale.
Se scade apoi presiunea din 10 în 10 cu citiri succesive până se găseşte valoarea maximă a
amplitudinii care se numeste indice oscilometric.
Valorile normale sunt apreciate în limite foarte lungi şi foarte variabile
Nu are importanţă valoarea obţinută, ci importantă este diferenţa dintre 2 regiuni simetrice
care
nu trebuie să depăşească 2mmHg
Valori normale
• Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg
• Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
• Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
• Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
• Valori sub cele normale -hipotensiune. hTA
notare
se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare
rosiesocotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat
în alte documente medicale se notează cifric
Cazul I
1. CULEGEREA DATELOR
Identificarea pacientului:
Nume: P
Prenume: R
Data nasterii: 37 ani
Date internarii: 1. 01. 2021, ora 1000
Diagnostic de internare: amigdalita cronica
Motivele internarii:
- amigdale hipertrofice
- pentru amigdalectomie
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale, fiziologice, patologice:
- repetate pusee de amigdalita acuta
- reumatism postangios
Conditii de viata si de munca: bune
Comportarea fata de mediu: orientat temporo-spatial, cooperant
Istoricul bolii: Bolnav cu frecvente pusee de amigdalita cronica in antecedente.
Examen clinic general:

Stare generala: alterata
Tegumente si mucoase: normal colorate
Tesut subcutanat: normal reprezentat
S.L.G.: amigdale hipertrofice
S.O.A.: integru
Aparat respirator: torace normal conformat
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale
Aparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splina, in limite normale
Aparat uro-genital: loje renale nemodificate, mictiuni fiziologice
S.N.C.: clinic normal
Examen O.R.L.
- amigdale hipertrofice
- faringe hipersensibil la palpare
3.1.PLAN GENERAL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU AMIGDALITA
ACUTA CRONICA
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Motivarea

îngrijire automone și acțiunilor
afectată
delegate
dureri amigdaliene favorizarea

,cauzate de marirea adaptarii ei
Nevoia -ajuta pacientul sa determinarea
amigdalelor,provoca in noul
de a se se alimenteze; răspunsului
nd mediu
alimenta pacientului la
– ii explica
si disfagie,dispnee, - asigurarea intervenţiile de
necesitatea dietei
hidrata unui îngrijire şi stabilirea
alimentare;
microclimat obiectivelor ce au fost
corespunzato – administreaza atinse
r: aerisire, medicatia prescrisa
temperatura instalarea bolnavei
si umiditate in salon si
favorizarea
- linistirea adaptarii pacientei
pacientului si in noul mediu
asezarea lui
comod in pat - asigurarea
conditiilor de
spitalizare:
aerisire,
temperatura,
umiditate
- linistirea
pacientei si
asezarea acesteia
comod in pat
- asigurarea
repausului atat
fizic cat si psihic al
pacientei
- observarea,
masurarea si
notarea functiilor
vitale si vegetative
in F.O.:
TAD=125/70
mmHg
TAS=120/70
mmHg
VN: TAMAX=115-
140 mmHg
TAMIN=75-90
mmHg
T°D=36,8°C
T°S=36,6°C
VN: T°=36-37°C
PD=72p/min
PS=72p/min
VN: P=60-
80p/min
RD=15r/min
RS=15r/min
VN: R=16-
18r/min
Diureza= 1400
ml/24h
VN:
Diureza=1200-
1800 ml/24h
-administrarea
medicatiei
prescrise de medic
- supravegherea
bolnavei
- educatie sanitara
Învat pacienta sa
execute tehnici de
Asigur
relaxare,exerciții
pacientei un
Nevoia - dureri amigdaliene de respiratie Aplicarea în practică a
microclimat
de a acţiunilor are ca scop
de intensitate mare corespunzato Observ si notez
dormi si ajutarea pacientului
r orarul
a se - disfagie pentru a-şi menţine
somnului,gradul de
odihni Pacienta sa sau a-şi recăpăta
- insomnie satisfacere a
aiba un somn
celorlalte nevoi independenţa sau un
cat mai
oarecare nivel de
odihnitor atat Asigur un climat
independenţă
calitativ cat de liniste si confort
si cantitativ
Asigur tratamentul
la indicatia
medicului
-administrarea
medicatiei
prescrise de medic:
- Algocalmin (2
ml):
3x1f/zi IM
- Vitamina C
(200mg):
3x1tb/zi peros
-
Paracetamol(500m
g)
3x1tb/zi peros
- Gluconat de
Ca(10ml)
1x1f/zi IV
- regim lacto-
hidro-zaharat
Nevoia Obosela la efort Ajut pacienta Asigur pacientei Am ajutat pacienta sa

de a ,respiratie anevoiasa sa adopte o un microclimat cat dobandeasca,cunoştinţ
avea o din cauza pozitie cat mai corespunzator e, atitudini, deprinderi
buna amigdalelor marite mai relaxanta afectiunii sale pentru menţinerea
respirati pentru a ii sănătăţii, capătă un
Suplinesc pacienta
e usura sentiment de
in satisfacerea
respiratia si siguranţă, devenind
nevoilor
pentru a se capabilă să lupte
putea Pregatesc pacienta împotriva bolilor,
alimenta pentru investigatii anxietăţii, stressului
Notez in F.O
functiile vitale
,R,P,Ta,T
Asigur tratamentul
la indicatia
medicului
-administrarea
medicatiei
prescrise de medic:
- Paracetamol
(500mg)
3x1tb/zi peros
Data Problema Interventii propria Interventii delegate Motivarea actiunilor
1.01.2021 - dureri - instalarea bolnavului in salon si favorizarea -administrarea medicatiei Am ajutat pacienta sa
amigdaliene adaptarii lui in noul mediu prescrise de medic: dobandeasca,cunoştinţe,
- dureri - asigurarea unui microclimat corespunzator: - Algocalmin (2 ml): atitudini, deprinderi
articulare aerisire, temperatura si umiditate 3x1f/zi IM pentru menţinerea
- disfagie - linistirea pacientului si asezarea lui comod in - Penicilina G (1mil UI): sănătăţii, capătă un
- dispnee pat 4x 1fl/zi IM sentiment de siguranţă,
- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic - Vitamina C (200 mg): devenind capabilă să
al pacientului 3x1tb/zi peros lupte împotriva bolilor,
- observarea, masurarea si notarea functiilor anxietăţii, stressului
vitale si vegetative in F.O.: * Test la penicilina = negativ
TAD=120/70 mmHg
TAS=120/70 mmHg
VN: TAMAX=115-140 mmHg
TAMIN=75-90 mmHg
T°D=36,5°C
T°S=36,6°C
VN: T°=36-37°C
PD=67p/min
PS=66p/min
VN: P=60-80p/min
RD=15r/min
RS=15r/min
VN: R=16-18r/min
Diureza= 1500 ml/24h

VN: Diureza=1200-1800 ml/24h
-administrarea medicatiei prescrise de medic
- supravegherea bolnavului
- educatie sanitara
Data Problema Interventii propria Interventii delegate Motivarea actiunilor

2.01.2021 - dureri - aerisirea salonului Am linistit pacienta ,i-
amigdaliene - asigurarea repausului si al linistii VN: exudat faringian=normal am explicat ca urmeaza
- dureri - observarea, masurarea si notarea functiilor - examene radiologice si sa faca cateva
articulare vitale si vegetative in F.O.: paraclinice: investigatii si urmeaza
postangi-noase TAD=120/75 mmHg - MRF interior toracic sa ii recoltez probe
de intensitate TAS=120/75 mmHg normal- recoltarea probelor pentru laborator,iar
redusa biologice: dupa toate aceste
- disfagie T°D=36,5°C ~ Hb=12 g/dl investigatii am adus
T°S=36,6°C VN: Hb=13-17g/dl pacienta in salon
~ Ht=36,2% ,administrand-ui
PD=70p/min VN: Ht=40-51% tratamentul prescris la
PS=70p/min ~ L=5600/mm3 indicatia
VN:L=4000-8000/mm3 medicului,reducand-ui
RD=16r/min ~ VSH=6mm/h in intensitate durerile
RS=16r/min VN: VSH=3-8 mm/h
~ Glicemia=80 mg/dl
- aerisirea salonului VN: Glicemie=75-115 mg/dl
- asigurarea repausului si al linistii ~ TS=3’20”
- observarea, masurarea si notarea functiilor VN: TS=2-4’
vitale si vegetative in F.O.: ~ TC=9’15”
VN: TC=8-12’
~ ASLO<200
VN: ASLO<200
~ exudat faringian – streptococ
ß-hemolitic
- Rinoscopie
- Laringoscopie
-administrarea medicatiei
prescrise de medic:
- Algocalmin (2 ml):
3x1f/zi IM
- Penicilina G (1 mil UI):
4x 1fl/zi IM
- Vitamina C (200 mg):
3x1tb/zi peros
test la xilina= negativ
Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Motivarea actiunilor

3.01.2021 - amigdalec- - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Am vorbit cu pacienta
tomie - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: incercand sa o
- dureri in lojile vitale si vegetative in F.O.: - Algocalmin (2 ml): linistesc ,sa vorbesc cu
amigdaliene TAD=120/75 mmHg 3x1f/zi IM ea despre necesitatea
- disfagie TAS=120/75 mmHg - Penicilina G (1 mil UI): operaratiei pe care urma
- dificultate la 4x 1fl/zi IM sa o faca,am insotit-o
inghitire T°D=36,5°C - Vitamina C (200 mg): pe pacienta in salon
- sangerare T°S=36,8°C 3x1 tb/zi peros pentru a incerca sa ii fiu
redusa - Napoton (10 mg): cat mai aproape ,iam
- agitatie PD=72p/min 1x1dj/zi peros administrat
- neliniste PS=73p/min tratamentului ,iar dup
- medicatie preanestezica: ace operatia sa terminat
RD=17r/min - Mialgin (2 ml) am adus-o inapoi iar ea
RS=17r/min 1f IM sa simtit linistita cand
- Atropina (1 ml) 1 f IM ma vazut ca ii sunt
-administrarea medicatiei prescrise de medic Anestezia efectuata de medic: apropape
- pregatirea psihica si fizica a bolnavului in - Xilina 1%(10ml)- 15 ml
vederea amigdalectomiei - Adrenalina 1‰ (1ml) para
- conducerea bolnavului in sala de operatie, cu amigdalian
F.O. si asezarea lui in pozitie sezanda
- dupa amigdalectomie, bolnavul este condus
in salon, pozitionat in decubit lateral - regim lacto-hidro-zaharat
- asigurarea tavitei renale pentru expectoratii
- repaus vocal 24h
- asigurarea unui microclimat adecvat
- respectarea regimului igieno-dietetic
(consum de lichide reci)
- educatie sanitara
Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Motivarea actiunilor

4.01.2021 - durere in - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Dup ace i-am verificat
lojile - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: functiile vitale ,si
amigdaliene vitale si vegetative in F.O.: - Algocalmin (2 ml): administrat tratamentul
- disfagie TAD=120/80 mmHg 3x1f/zi IM pacientei am mai
- dificultate la TAS=120/80 mmHg - Penicilina G (1 mil UI): petrecut timp alaturi de
deglutitie 4x 1fl/zi IM pacienta pentru ca este
- Vitamina C (200 mg): mult mai linistita cand
T°D=36,7°C 3x1tb/zi peros simte ca ii sunt aproape,
T°S=36,8°C - Paracetamol (500mg)
3x1tb/zi peros
PD=70p/min
PS=70p/min - regim lacto-hidro-zaharat
RD=17r/min
RS=17r/min

- pregatirea bolnavului pentru vizita medicala
- respectarea regimului igieno-dietetic cu
ingerare de lichide (sucuri, ceai, limonada)
- efectuarea de gargarisme
- educatie sanitara
Data Problema Interventii proprii Interventii Motivarea

delegate actiunilor
5.01.2021 - durere in - aerisirea salonului -administrarea Pacienta se
lojile - observarea, masurarea medicatiei prescrise simte mult mai
amigdaliene si notarea functiilor vitale de medic: bine
de intensitate si vegetative in F.O.: - Vitamina C ,recuperarea se
redusa TAD=120/75 mmHg (200 mg): instaleaza cu
T°D=36,6°C 3x1tb/zi peros succes,motivand
PD=70p/min - Paracetamol pacienta in
RD=17r/min (500mg) recuperare ,iar
3x1tb/zi peros dupa timpul
-administrarea medicatiei petrecut langa
prescrise de medic pacienta si
- pregatirea bolnavului observand cum
pentru vizita medicala pacienta se
- asigurarea unui reface , aceasta
microclimat adecvat fiind
- respectarea regimului bucuroasa ,iar la
igieno-dietetic externare
- efectuarea de pacienta era
gargarisme foarte
- educatie sanitara a multumita de
bolnavului in privinta ajutorul pe care
prevenirii complicatiilor i lam oferit .
EPICRIZA
Pacientul cu frecvente pusee de amigdalita se prezinta la sectia O.R.L. cu dureri amigdaliene, dureri postanginoase articulare.
Diagnostic la externare: Amigdalita cronica operata.
Se externeaza cu recomandari:
- evitarea curentilor de aer rece, a umezelii si a frigului;
- respectarea regimului lichid si semisolid 10 zile;
- control O.R.L. peste 7 zile.
SPITALUL: Sf. Apostol Andrei MEDIC: R
SECTIA: O.R.L
DOSAR
DE
INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
NUMELE: P PRENUME: R
VARSTA: 37 SEXUL: M/F DOMICILIUL-LOC. :
STRADA: DRAGOSLAVELOR NR.: 5
BL.:P2
SC.: A ET.: 1 AP.: 5 JUDET:CONSTANTA
DATE DESPRE SPITALIZARE
DATA INTERNARII- ANUL: 2021 LUNA: 1 ZIUA: 1

ORA:10:00
DATA EXTERNARII- ANUL: 2021 LUNA: 1 ZIUA: 5
ORA::11:00
MOTIVELE INTERNARII:
-Amigdale hipertrofice
pentru amigdalectomie
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
amigdalita cronica
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
SITUATIA FAMILIALA: BUNA NR. COPII:1

SITUATIA SOCIALA: PROFESIA: PROFESOR
CONDITII DE LOCUIT:
Pacienta locuieste la bloc intr-un apartament de doua camere
PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA
NUME: P PRENUME:R
ADRESA: CONSTANTA/DRAGOSLAVELOR
TEL.:**********
NUME: PRENUME:
ADRESA: TEL.:
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE:
: fara importanta
PERSONALE-FIZIOLOGICE:
- repetate pusee de amigdalita acuta
- reumatism postangios
PERSONALE-PATOLOGICE:
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
: Bolnav cu frecvente pusee de amigdalita cronica in antecedente
PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL:
Pacientei i se va advinistra un tratament in urma rezoltatelor biologice
Nu are
EXAMINARI:
S.O.A.: integru
REGIMUL:
OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE:I: G: TA: P:

T: R: VAZ: AUZ:
NEVOI FUNDAMENTALE
01. A RESPIRA:
Respiratie ingreunata din cauza amigdalelor marite
02. A BEA , A MANCA:

Dureri la deglutitie
03. A ELIMINA:
Mictiuni fiziologice. Tranzit intestinal normal
04. A TE MISCA:
Necesitatea de a fi in miscare si de a mentine o postura corecta.
05. A DORMI, A TE ODIHNI:

Pacienta prezinta un somn agitat datorita durerilor.si acuza o jena in zona gatului
06. A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA:

pacienta se poate imbraca si dezbraca singura fara a intampina probleme
07. A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

Afebril
T°=36,5°C
08. A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:

Pacienta isi face singur toaleta si isi asigura igiena fara probleme
09. A EVITA PERICOLELE:

Securitate fizica, psihica si sociologica
10. A COMUNICA:
Disfagie,pacienta prezinta dureri la deglutiție
11. A TE RECREA:
Pacienta prezinta o usoara indispozitie indispozitie din cauza proplemelor de deglutitie
12. A FI UTIL:
Pacientul este optimistă,are incredere in personalul medical
13. A INVATA:
Pacientul este cooperanta,si doreste sa obtinina cat mai multe informatii legata de suferinta sa .
14. A-TI PRACTICA RELIGIA:

Isi poate practica religia
Pacienta își poate practica religia fara probleme
ALERGIC LA:
Pacienta neaga sa aiba alergii
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: ,pacienta este cooperanta ,orientată temporo-spatial
COMPORTAMENT:cooperanta
MOD DE INTERNARE- SINGURA SALVARE: FAMILIA: ALTUL:
PARTICULARITATI:
ASPECTE SOCIALE
MOD DE VIATA-SINGUR: DE FAMILIE: ALTUL:
MEDIUL (HABITAT)- RURAL: URBAN:
OCUPATII (HOBBY):
Pacienta ne spune ca in timpul liber ii place sa iasa cu prietenii,sa citeasca si sa se plimbe
PARTICULARITATI:
PROBLEME SOCIALE:
Pacienta nu are probleme sociale, care ar provoca îngrijorări
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE. DIAGNOSTICE DE NURSING INITIALE:
.Toate nevoile au fost satisfacute,pacienta este mulțumită de evolutia sa,asteptand cu nerabdare

sa se intoarca la activitatile sale.
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
VINDECARE:
STABILIZARE, AMELIORARE:pacienta este stabilă,recuperarea tine de pacient care trebuie sa

respecte indicatiile medicului
AGRAVARE:
nu
DECES:
nu
COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL
Evolutie postoperatorie normala.

Nu apar complicatii. Tranzit intestinal normal.
Mictiuni fiziologice.
Functii vitale in limite normale.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII
Pacienta este cooperanta,fiind multumita de ingrijirile acordate
Pacientul este cooperant,multumit declarand ca va continua indicatiile doctorului dupa

externare
NUME:P SECTIA:ORL
PRENUME:R DIAGNOSTIC:Amigdalita Cronica
ALIMENTE PERMISE:
Alimente moi,jeleuri
ALIMENTE INTERZISE:
Alimente uscate
PREFERINTE ALIMENTARE:Supa de pui

ALIMENTATIA
DATA ORA REGIMUL ALIMENTAR OBSERVATII
igieno-dietetic (consum de lichide reci)

Ceai ,supe ,compoturi
NUME:P SECTIA:O.R.L
PRENUME:R DIAGNOSTIC:Amigdalita cronica
TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU:

TRATAMENT
DATA ORA PRESCRIPTII MEDIC SEMNATURA
1.1.2021 11:00 3x1f/zi IM

- Penicilina G (1mil UI):
4x 1fl/zi IM
3x1tb/zi peros
* Test la penicilina = negativ

2.01.202 8:00 Algocalmin (2 ml):
1
3x1f/zi IM
4x 1fl/zi IM
3x1tb/zi peros
test la xilina= negativ
3.01.202 8:00 Algocalmin (2 ml):

1 3x1f/zi IM
4x 1fl/zi IM
3x1 tb/zi peros
- Napoton (10 mg):
1x1dj/zi peros
- medicatie preanestezica:
- Mialgin (2 ml)
1f IM
- Atropina (1 ml) 1 f IM
Anestezia efectuata de medic:
- Xilina 1%(10ml)- 15 ml
- Adrenalina 1‰ (1ml) para amigdalian
4.01.202 8:00 - Algocalmin (2 ml):

1 3x1f/zi IM
4x 1fl/zi IM
3x1tb/zi peros
- Paracetamol (500mg)
3x1tb/zi peros
5.01.202 8:00 administrarea medicatiei prescrise de medic:

1 - Vitamina C (200 mg):
3x1tb/zi peros
- Paracetamol (500mg)
3x1tb/zi peros
NUME: M SECTIA: Laborator analize
PRENUME: R DIAGNOSTIC: Amigdalita cronica
EXAMENE BIOLOGICE
HEMOLEUCOGRAMA VSH ASLO EXUDAT

FARINGIAN
Hb=12 g/dl ~ VSH=6mm/h VN:

VN: Hb=13-17g/dl VN: exudat VN: Glicemie=75- ~ ASLO<200
faringian=normal VSH=3-8 115 mg/dl VN:
mm/h
- ~ ASLO<200
Glicemia=80 ~ exudat
mg/dl faringian –
streptococ ß-
hemolitic
~ TS=3’20”
VN: TS=2-4’
~ TC=9’15”
VN: TC=8-12’
~ Ht=36,2%
VN: Ht=40-51%
NUME:T SECTIA: CHIRURGIE
PRENUME: DIAGNOSTIC:
EXAMENE PARACLINICE
DATA ORA EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA
1.01.202 10:30 - Rinoscopie

1
- Laringoscopie
NUME: M SECTIA: O.R.L
PRENUME:R DIAGNOSTIC: Amigdalita cronica
PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZ SCAUN SEMNATURA

A
1.01.202 11:00 T°D=36,5°C PD=67p/min TAD=120/70 Diureza= Tranzit

1 T°S=36,6° PS=66p/min RD=15r/min mmHg 1500 intestinal
20:00 RS=15r/min TAS=120/70 ml/24h normal
mmHg
2.01.202 11:00 T°D=36,5°C PD=70p/min RD=16r/min TAD=120/75 Tranzit

1 T°S=36,6°C PS=70p/min RS=16r/min mmHg intestinal
20:00 TAS=120/75 normal
mmHg
3.01.202 11:00 T°D=36,5°C PD=72p/min RD=17r/min TAD=120/75 Diureza Tranzit

1 T°S=36,8°C PS=73p/min RS=17r/min mmHg normala. intestinal
20:00 TAS=120/75 Tranzit normal Nu
mmHg intestinal se
normal. semnaleaz
. a
hemoragie
1 T°S=36,8°C PS=70p/min RS=17r/min mmHg intestinal
20:00 TAS=120/80 normal
mmHg

1 mmHg intestinal
normal
OBSERVATII / EVOLUTIE
DATA ORA OBSERVATII SI INTERVENTII
1.01.202 Bolnavul este afebril. Reducerea durerilor amigdaliene si articulare

1 postanginoase. Diureza normala. Tranzit intestinal normal.
2.01.202 Bolnavul este afebril.
1 Stare generala ameliorate.
Diureza normala. Tranzit intestinal normal.
3.01.202 Amigdalec-tomia a decurs in mod normal. Bolnavul este linistit,
1 afebril.
Stare generala buna.
Diureza normala. Tranzit intestinal normal.
Nu se semnaleaza hemoragie.
4.01.202 Evolutie postoperatorie normala. Bolnavul este linistit, afebril.
1 Tranzit intestinal normal.
Mictiuni fiziologice
5.01.202 Evolutie postoperatorie normala.
1 Nu apar complicatii. Tranzit intestinal normal.
Mictiuni fiziologice.
Functii vitale in limite normale.
PLAN DE NURSING
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE

DE NURSING NURSING
1.01.202 - dureri favorizarea

1 amigdaliene adaptarii lui in
- dureri articulare noul mediu
- disfagie - asigurarea
- dispnee unui
microclimat
corespunzator:
aerisire,
temperatura si
umiditate
- linistirea
pacientului si
asezarea lui
comod in pat
- asigurarea
repausului atat
fizic cat si
psihic al
pacientului
- observarea,
masurarea si
notarea
functiilor vitale
si vegetative in
F.O.:
2.1.2021 - dureri - aerisirea

amigdaliene salonului
- dureri articulare - asigurarea
postangi-noase de repausului si al
intensitate redusa linistii
- disfagie - observarea,
masurarea si
notarea
functiilor vitale
si vegetative in
F.O.:
- aerisirea
salonului
- asigurarea
repausului si al
linistii
- observarea,
masurarea si
notarea
functiilor vitale
si vegetative in
F.O.:
3.01.202 - amigdalec-tomie - aerisirea

1 - dureri in lojile salonului
amigdaliene - observarea,
- disfagie masurarea si
- dificultate la notarea
inghitire functiilor vitale
- sangerare redusa si vegetative in
- agitatie F.O.:
- neliniste -administrarea
medicatiei
prescrise de
medic
- pregatirea
psihica si fizica
a bolnavului in
vederea
amigdalectomiei
- conducerea
bolnavului in
sala de operatie,
cu F.O. si
asezarea lui in
pozitie sezanda
- dupa
amigdalectomie,
bolnavul este
condus in salon,
pozitionat in
decubit lateral
- asigurarea
tavitei renale
pentru
expectoratii
- repaus vocal
24h
- asigurarea
unui
microclimat
adecvat
- respectarea
regimului
igieno-dietetic
(consum de
lichide reci)
- supravegherea
bolnavului
educatie
sanitara
4.01.202 - aerisirea salonului Evolutie

1 - observarea, postoperatorie
masurarea si normala.
notarea functiilor Bolnavul este
vitale si vegetative linistit, afebril.
in F.O.: Tranzit
intestinal
-administrarea normal.
medicatiei Mictiuni
prescrise de medic fiziologice.
- pregatirea
bolnavului pentru
vizita medicala
- asigurarea unui
microclimat
adecvat
- respectarea
regimului igieno-
dietetic cu ingerare
de lichide (sucuri,
ceai, limonada)
- efectuarea de
gargarisme
- supravegherea
bolnavului
- educatie sanitara
5.01.202 - aerisirea salonului
1 - observarea, -
masurarea si
notarea functiilor Evolutie
vitale si vegetative postoperatorie
in F.O.: normala.
Nu apar
complicatii.
administrarea Tranzit
medicatiei intestinal
prescrise de medic normal.
- pregatirea Mictiuni
bolnavului pentru fiziologice.
vizita medicala Functii vitale in
- asigurarea unui limite normale.
microclimat
adecvat
- respectarea
regimului igieno-
dietetic
- efectuarea de
gargarisme
- educatie sanitara
a bolnavului in
privinta prevenirii
complicatiilor
SECTIA:O.R.L
BOLNAVUL: T
DIAGNOSTIC: Amigdalita cronica
SPITAL: BOLNAV:
SECTIA:CHIRURGIE DIAGNOSTIC: AMIGDALITA CRONICA
PLAN DE NURSING
DATA DIAGNOSTIC DE NURSING ACTIUNI EVALUARE
9.05.202 AMIGDALITA CRONICA AMIGDALECTOMIE Pacientul cu

1 frecvente pusee de
amigdalita se prezinta
la sectia O.R.L. cu
dureri amigdaliene,
dureri postanginoase
articulare.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
MODUL DE EXTERNARE- SINGUR CU FAMILIA: ALTUL:

MIJLOC DE TRANSPORT:
OBSERVATIILE LA EXTERNARE
Pacientul cu frecvente pusee de amigdalita se prezinta la sectia O.R.L. cu dureri

amigdaliene, dureri postanginoase articulare.
Diagnostic la externare:
Amigdalita cronica operata.
Cazul II
1. CULEGEREA DATELOR
Identificarea pacientului:
Nume: M
Prenume: L
Data nasterii: 23 ani
Date internarii: 9. 05. 2021, ora 1100
Diagnostic de internare: amigdalita cronica
Motivele internarii: - pentru amigdalectomie
Anamneza:
Antecedente personale, fiziologice, patologice: amigdalita repetata
Istoricul bolii: Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalita cronica hipertrofica pentru efectuarea interventiei
chirurgicale.
Examen clinic general:

S.O.A.: integru
Examen rinoscopic:
- anterior sept nazal deviat
- pitulara normal colorata
- fose nazale uscate.
Laringoscopie indirecta:
- endolaringe de aspect normal
- corzi vocale mobile, fonatia si respiratia fara staza salivara in sinusurile filiforme.
Otoscopie:
- conduct auditiv extern liber, timpane de aspect normal
EPICRIZA
Dupa repetate pusee de amigdalita acuta, bolnava vine la spital si este internata pentru amigdalectomie.
SPITALUL: Sf. Apostol Andrei MEDIC:R
SECTIA: Chirurgie
DOSAR
DE
INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
NUMELE: M PRENUME: L
VARSTA: SEXUL: M/F FEMININ DOMICILIUL-LOC. :
STRADA: NR.: BL.:
SC.: ET.: AP.: JUDET:CONSTANTA
DATE DESPRE SPITALIZARE
DATA INTERNARII- ANUL: 2021 LUNA: 05 ZIUA: 9

ORA:11
DATA EXTERNARII- ANUL: 2021 LUNA: 5 ZIUA: 13
ORA::11:00
MOTIVELE INTERNARII:
- pentru amigdalectomie
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
amigdalita cronica,dureri de deglutitie
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA: buna NR. COPII: NU
SITUATIA SOCIALA: PROFESIA: Liber profesionist
CONDITII DE LOCUIT:
Pacienta locuieste in apartament cu doua camere ,in centrul orasului ,prezinta o situatie familiala
buna
PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA
NUME: M PRENUME: L
ADRESA: TEL.:
NUME: r PRENUME:b
ADRESA: TEL.:************
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE:
PERSONALE-FIZIOLOGICE:
PERSONALE-PATOLOGICE:
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

PACIENTA LUCREAZA LA UN CABINET DE AVOCATURA ,FIIND FOARTE MULTUMITA

DE SERVICIUL PE CARE IL ARE
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalita cronica hipertrofica

pentru efectuarea interventiei chirurgicale.

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL:
3x1f/zi IM
Diazepam (10mg):
1x1tb/zi peros - seara
- Gluconat de Ca(10ml)
1x1f/zi IV
- Fitomenadion (10ml)
1x1f/zi IM
- Mialgin (2 ml)
1f IM
- Adrenalina 1‰ (1ml) para amigdalian
Vitamina C (200mg):
3x1tb/zi peros
- Paracetamol(500mg)
EXAMINARI:
REGIMUL:
respectarea regimului igieno-dietetic (consum de lichide reci)
OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE:I: 1/70cm G: 56 kg TA: 125/70

mmHg P: 72p/min
T: T°=36,8°C R: VAZ: AUZ:
NEVOI FUNDAMENTALE
01. A RESPIRA:
Respiratie putin ingreunata de marimea amigdalelor
02. A BEA , A MANCA:

Pacienta prezinta jena la deglutitie
03. A ELIMINA:
Mictiuni fiziologice. Tranzit intestinal normal
04. A TE MISCA:
Mers echilibrat – reflexe-osteo-articulare bilaterale
05. A DORMI, A TE ODIHNI:
Somn agitat datorita durerilor,pacienta acuza un somn agitat si cere mai multe informatii
personalului medical Pentru a avea un somn linistitor
06. A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA:
Pacienta se poate imbraca si dezbraca singura
07. A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

Afebril
T°=36,8°C
08. A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:

Pacienta prezinta tegumente si mucoase normal colorate, integre
09. A EVITA PERICOLELE:
Pacienta prezinta o stare fizica, psihica si sociologica buna fara a prezenta motive de ingrijorare
10. A COMUNICA:
Disfagie,pacienta prezinta jena la inghitire si acuza durreri usoare
11. A TE RECREA:
Pacienta fectueaza activitati recreative,iesind in curtea spitalulul Pentru plimbarea de seară
12. A FI UTIL:
Pacienta este optimista,si are incredere in personalul medical pentru o vindecare cat mai rapida
13. A INVATA:
Pacienta este cooperanta,doreste sa afle cat mai multe informatii despre afectiunea sa si cere sfaturi
de ingrijire dupa iesirea din spital
14. A-TI PRACTICA RELIGIA:

Pacienta isi poate practica religia,mergand ori de cate ori doreste la biserica
ALERGIC LA:
Pacienta neaga sa sufere de alergii
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA:
Pacienta prezinta o stare de constienta normala
COMPORTAMENT:
MOD DE INTERNARE- SINGUR SALVARE: FAMILIA: ALTUL:
PARTICULARITATI:
Pacienta sa prezentat singura pe sectia de O.RL
ASPECTE SOCIALE
MOD DE VIATA-SINGUR DE FAMILIE: ALTUL:
MEDIUL (HABITAT)- RURAL URBAN:
OCUPATII (HOBBY):
Pacienta adora sa calatoreasca ,sa cunoasca cat mai multe tari si obiceiuri
PARTICULARITATI:
PROBLEME SOCIALE:
Fara probleme sociale
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE. DIAGNOSTICE DE NURSING INITIALE:
: Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalita cronica
hipertrofica pentru efectuarea interventiei chirurgicale.

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
VINDECARE:
STABILIZARE, AMELIORARE:
Pacienta este stabilizata,spre vindecare
AGRAVARE:
nu
DECES:
nu
COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL
instalarea bolnavei in salon si favorizarea adaptarii pacientei in noul mediu

- asigurarea conditiilor de spitalizare: aerisire, temperatura, umiditate
- linistirea pacientei si asezarea acesteia comod in pat
- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic al pacientei
In intervalul spitalizarii (5zile) pacienta sa prezinte o stare ameliorata spre vindecare
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII
Dupa repetate pusee de amigdalita acuta, bolnava vine la spital si este internata pentru
amigdalectomie.
S.O.A.: integru
Examen rinoscopic:
- anterior sept nazal deviat
- pitulara normal colorata
- fose nazale uscate.
OBIECTIVUL GLOBAL

- pregatirea psihica si fizica a bolnavei in vederea amigdalectomiei
pregatirea psihica si fizica a bolnavei in vederea amigdalectomiei
repaus vocal 24h
- supravegherea bolnavei
- educatie sanitara
NUME:T SECTIA:Chirurgie
PRENUME:R DIAGNOSTIC: : Amigdalita acuta
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
Alimente fierbinti
PREFERINTE ALIMENTARE:
Toate mesele trebuie consumate sub formă de aburi, fierte sau fierte. Trebuie să se pună accentul
pe alimente sau alimente lichide, care nu vor provoca dificultăți la mestecare și înghițire. Prin
urmare, se recomandă utilizarea de supe, jeleu, fructe compoturi, piure de legume, ceai de ghimbir.
Orice produs alimentar trebuie consumat sub formă de căldură (încălzește amigdalele, ameliorează
inflamația și ucide germenii).
Zahărul în perioada bolii este mai bine înlocuit cu miere, iar laptele este ușor încălzit înainte de
utilizare.
ALIMENTATIA
DATA ORA REGIMUL ALIMENTAR OBSERVATII
11:00 9/05/2021 respectarea regimului igieno-dietetic (sucuri,

ceai, limonada
regim lacto-hidro-zaharat
1 ceai, limonada
11:00 11/5.2021 regim lacto-hidro-zaharat
respectarea regimului igieno-dietetic (consum
de lichide reci)
1 ceai, limonada
1 ceai, limonada
NUME: M SECTIA:O.R.L
PRENUME: L DIAGNOSTIC:Amigdalita acuta
TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU:
TRATAMENT
DATA ORA PRESCRIPTII MEDIC SEMNATURA
9.05.2021 11:00 - Algocalmin (2 ml):

3x1f/zi IM
10.05.2021 11:00 Algocalmin (2 ml):

3x1f/zi IM
- Diazepam (10mg):
1x1tb/zi peros - seara
*test la xilina= negativ
11.05.2021 11:00
3x1f/zi IM
1x1f/zi IV
- Fitomenadion (10ml)
1x1f/zi IM
- Mialgin (2 ml)
1f IM
- Adrenalina 1‰ (1ml) para
amigdalian
12.05.2021 11:00 Algocalmin (2 ml):

3x1f/zi IM
- Vitamina C (200mg):
3x1tb/zi peros
- Paracetamol(500mg)
3x1tb/zi peros
1x1f/zi IV
13.05.2021 11:00 Paracetamol (500mg)

3x1tb/zi peros
NUME:L SECTIA:CHIRURGIE
PRENUME: M DIAGNOSTIC:Amigdalita acuta
EXAMENE BIOLOGICE
Hemoleucograma
Fibrinogen
ASLO
TGO
TGP
Uree
Creatinina
VSH
PCR
NUME: L SECTIA: CHIRURGIE
PRENUME: M DIAGNOSTIC: Amigdalita acuta
EXAMENE PARACLINICE
DATA ORA EXAMENE CERUTE
9:05:2021 11:00 Ecografie laterocervicala in caz de adenopatii laterocervicale

Examenul bacteriologic al secretiei
Punctia exploratorie este pozitiva
Examen rinoscopic:
Otoscopie
Laringoscopie indirecta
NUME: M SECTIA: CHIRURGIE
PRENUME: L DIAGNOSTIC:AMIGDALITA ACUTA/

pentru amigdalectomie
PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZA SCAU SEMNATURA

N
9/05/2021 11:0 T°D=36,8°C RD=15r/min TAD=125/70 Diureza= 1400 Nomal

0 T°S=36,6°C PD=72p/min RS=15r/min mmHg ml/24h
VN: PS=72p/min VN: R=16- TAS=120/70 VN:
20:0 T°=36- VN: P=60- 18r/min mmHg Diureza=1200
0 37°C 80p/min -1800 ml/24h
VN:
TAMAX=115-
140 mmHg
TAMIN=75-
90 mmHg
10/5/2021 11:0 T°D=36,6°C PD=70p/min RD=16r/min TAD=120/70 Normal

0 T°S=36,6°C PS=70p/min RS=16r/min mmHg
TAS=120/75
20:0 mmHg
0
11/05/2021 11;0 T°D=36,4°C PD=72p/min RD=16r/min TAD=120/70 Normal

0 T°S=36,5°C PS=73p/min RS=16r/min mmHg
TAS=120/75
20:0 mmHg
0
12/’05/202 11:0 T°D=36,4°C PD=72p/min RD=16r/min TAD=120/75 Normal

1 0 T°S=36,5°C PS=71p/min RS=16r/min mmHg
TAS=120/75
20:0 mmHg
0
13/05/2021 11:0 T°D=36,6°C PD=70p/min RD=16r/min TAD=120/75 Normal

0 mmHg
OBSERVATII / EVOLUTIE
DATA ORA OBSERVATII SI INTERVENTII
9/05/2021 11:00 - instalarea bolnavei in salon si favorizarea adaptarii pacientei in noul

mediu
asigurarea conditiilor de spitalizare: aerisire, temperatura, umiditate
- linistirea pacientei si asezarea acesteia comod in pat
asigurarea repausului atat fizic cat si psihic al pacientei
observarea, masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative in F.O.:
administrarea medicatiei prescrise de medic
- educatie sanitara
10/05/2021 11:00 -administrarea medicatiei prescrise de medic

- recoltarea probelor biologice si patologice indicate de medic
- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala
- pregatirea psihica si fizica a bolnavei si insotirea acesteia la
examenele paraclinice
- educatie sanitara
11/05/2021 11;00 administrarea medicatiei prescrise de medic
- pregatirea psihica si fizica a bolnavei in vederea amigdalectomiei
- conducerea bolnavei in sala de operatie, cu F.O. si asezarea ei in
pozitie sezanda
- dupa amigdalectomie, bolnava este condusa in salon, pozitionata in
decubit lateral
- asigurarea tavitei renale pentru expectoratii
- repaus vocal 24h
- respectarea regimului igieno-dietetic (consum de lichide reci)
- educatie sanitara
12/05/2021 11:00
- respectarea regimului igieno-dietetic (sucuri, ceai, limonada)

- efectuarea de gargarisme
- educatie sanitara
13/05/2021 11:00 -administrarea medicatiei prescrise de medic
- respectarea regimului igieno-dietetic
efectuarea de gargarisme
- educatia sanitara a bolnavei in privinta prevenirii complicatiilor
Pacienta este indrumata despre respectarea tratamentului dupa ce se
externeaza
Pacienta are stare de bine
CONCLUZII GENERALE
EVOLUTIA NEVOILOR FUNDAMENTALE, TRATAMENTUL SI EFECTELE,

EVOLUTIA VALORILOREXAMENELOR MEDICALE ETC.
-pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic;

pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice;
sa nu intervina complicatii.
pacientul sa se poata alimenta pe cale naturala;
-sa aiba respiratie libera, usoara, eficienta;
SECTIA: CHIRURGIE
BOLNAVUL: M
DIAGNOSTIC:Amigdalita acuta
SPITAL: Sf. Apostol Andre BOLNAV: M L
SECTIA: Chirurgie DIAGNOSTIC: Amigdalita acuta
RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
-evitarea băuturilor prea reci sau prea fierbinți, excesele de alcool, nicotina și
condimentele;
evitarea mediului ambiant prea uscat și a prafului, deoarece produc cataruri cronice.
Măsuri igieno-dietetice:
• plasarea bolnavilor în camere aerisite, cu umiditate adecvată și t=20-220C;

MODUL DE EXTERNARE- SINGUR: CU FAMILIA: ALTUL:

MIJLOC DE TRANSPORT: Masina personala
OBSERVATIILE LA EXTERNARE
cu care se vine in contact

Este important sa se evite contactul apropiat cu pesoanale infectate. Este recomandata respectarea
normelor de igiena, in special in preajma persoanalor infectate, spalatul mainilor si pastrarea
obiectelor
de igiena (periuta de dinti) numai pentru uz personal. De asemenea este necesara spalarea si
dezinfectarea suprafetelor si a obiectelor cu care se vine in contact
BIBLIOGRAFIE
AMIGDALITE SI RINOSINUZITE – M. Ionescu, St. Garbea si colaboratorii, Editura Medicala, Bucuresti, 1973
CHIRURGIE – O.R.L. – St. Garbea, Al. V. Dimitriu, D. Firica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
O.R.L. VOL. I – N. Constantinescu, St. Garbea, Gh. Popovici, V. Racoveamj, I. Tetu, Editura Medicala, Bucuresti, 1964
OTO-RINO-CERVICO-LARINGOLOGIE – Stefan Surtea, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
ORIENTARI IN OTO-RINO-LARINGOLOGIE – Leonid Teodorescu si colaboratorii E. Stratulat, I. Cornea, Editura Junimea, 1981
PATOLOGIE – O.R.L., Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973
ORL_SI_NURSING_IN_ORL_SUPORT_DE_CURS_Anu.pdf
https://www.medichub.ro/reviste/orl-ro/hipertrofia-unilaterala-de-amigdala-palatina-provocare-continua-diagnostica-si-terapeutica-id-1934-cmsid-
63
https://www.gralmedical.ro/Faringo-amigdalita (Vl. Popa,1986)
https://www.creeaza.com/familie/medicina/ANATOMIA-CLINICA-A-AMIGDALEI-P199.php
https://www.qbebe.ro/sanatate/orl/totul_despre_amigdalita
https://ro.the-health-site.com/tonsils-637#Unde%20sunt%20amigdalele?
https://www.creeaza.com/familie/medicina/ANATOMIA-CLINICA-A-AMIGDALEI-P199.php

Limbă

Proiect Amigdalita Acuta Cronica XX

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Amigdalita Acuta Cronica XX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI SI CERCETARII

ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ" CONSTANTA

ÎNDRUMĂTOR PROIECT: ABSOLVENT

Determinate de streptococi patogeni, cu manifestări clinice polimorfe, infecțiile

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi sǎ

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A AMIGDALELOR

ANATOMIA CLINICA A AMIGDALEI PALATINE

Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.

Membranele principale ale laringelui sunt:

Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.

Are douǎ porţiuni:

Limita superioarǎ a laringelui

La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive

3Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:

Cea mai cunoscută clasificare a amigdalitelor cuprinde:

2.4.1 Tablou Clinic

2.5 Diagnostic diferential

Vom controla elementele caracteristice, eventual se va face examenul biopsie:

In amigdalita cronica cazeoasa, contrar de ce se intampla in amigdalita cronica infectanta,

c) Infectia cailor aeriene inferioare:

Tratamentul amigdalitei cronice este axat pe trei paliere: tratament medicamentos,

Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica, orientat in acordarea de ingrijiri

Culegerea informatiilor, pe care le obtine prin discutii la internare cu bolnavul sau

a) probleme clinice ce provin din natura problemelor medicale in care asistenta si

b) Obiectivele privind comportamentul ce pot fi de tip:

- motor: capacitati ce sunt sub controlul voluntar al pacientului;

D. Aplicarea planului de ingrijire

Planul de ingrijire reprezinta elaborarea detaliata a unui program de ingrijire al asistentei,

Evaluarea reprezinta o descriere precisa si o interpretare a rezultatelor, ingrijirilor la

2.9.1 Asigurarea conditiilor de microclimat

2.9.2 Igiena pacientului

Asigurarea condiţiilor de spitalizare

2.9.3 Alimentatia pacientului

Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii.

2.9.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative

Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în

Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri reci.

Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi.

funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice

Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.

Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie sau se

aşeazǎ palma pe peretele toracic

2.9.5 Recoltarea produselor biologice

Examenele de laborator sunt utilizate pentru precizarea diagnosticului și pentru a aprecia

starea bolnavului care este amenințat de unele complicații.

Recoltarea exudatului faringian

2.9.6 Pregatirea pacientului pentru examenele paraclinice

Tratamentul laringitei acute variazǎ în funcţie de formele clinice ale acestora.

2.9.8 Educatia pentru sanatate

Ingrijiri de prevenire secundara

2.9.9Ingrijiri de prevenire tertiara

Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Se descoperă membrele superioare sau inferioare

Diagnostic de internare: amigdalita cronica

Istoricul bolii: Bolnav cu frecvente pusee de amigdalita cronica in antecedente.

Examen clinic general:

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Motivarea

dureri amigdaliene favorizarea

Nevoia Obosela la efort Ajut pacienta Asigur pacientei Am ajutat pacienta sa

Diureza= 1500 ml/24h

Data Problema Interventii propria Interventii delegate Motivarea actiunilor

test la xilina= negativ