Modalități de prevenție utilizate în kinetologia medicală

În anul 1857, Dally a definit termenul de kinetologie ca fiind ,,stiința ce studiază mișcările
organismelor vii și a structurilor ce participă la aceste mișcări”. Cu alte cuvinte, Kinetologia
medical (kinetoterapie) se ocupă cu studiul structurilor și mecanismelor neuro-musculare și
articulare care asigură omului activități mortice normale, înregistrand, analizand și corectand
mecanismele deficitare.

Obiectivele de bază în kinetoterapie au fost concretizate de către Tudor Sbenghe, iar acestea
sunt următoarele:

1. Reeducarea coordonării și a echilibrului 5. Relaxarea general

2. Antrenarea la effort 6. Corectarea posturii și aliniamentului
3. Reeducarea respiratorie corpului
4. Reeducarea sensibilitații 7. Creșterea mobilității articulare
8. Creșterea forței și a rezistenței musculare

Prevenția este definită ca un ansamblu de metode și mijloace cu scopul de a cunoaște

riscurile care ne pot afecta sănătatea, de a neutraliza acțiunea acestora, de a descoperi populația cu
risc crecut, de a evita constituirea proceselor epidemiologice și identificarea cat mai rapidă a stărilor
premorbide și de boală.

Kinetologia medicală este împărțită în trei ramuri, după cum urmează: kinetoterapia
profilactică, kinetoterapia de recuperare și kinetoterapia terapeutică. Așadar prevenția în kinetologie
se numește kinetoprofilaxie sau kinetologia profilactică, care va cuprinde totalitatea metodelor și
mijloacelor kinetologice care se adresează menținerii și întăririi stării de sănătate, deci prevenii
stării de boală. Acesta ar fi doar o latură a profilaxiei, denumita profilaxia primară sau de gradul I.
Kinetoprofilaxia secundară (de gradul II) constă în aplicarea tuturor mijloacelor necesare pentru a
preveni agravarea sau apariția complicațiilor patomorfofuncționale ale unei boli cornice. Iar al
treilea tip de prevenție in kinetologie este kinetologia terțiară (de gradul III) care are ca scop
menținerea și consolidarea rezultatelor obținute de-a lungul tratamentului.

O adevarată prioritate în ceea ce privește sănătatea, se cuvine a se acorda prevenției.

Conceptul de medicină preventivă influențează modul de viață, o influență pozitivă care asigură
longevitate și o stare bună de sănătate. Prevenția se concentrează pe sănătate si nu pe boală, de
aceea trebuie folosită ca un mesaj educativ și de interes comun, căci pentru o viață lunga și
sănătoasă promovarea sănătații trebuie sa înceapă de la o varstă fragedă.

În continuare voi detalia cateva tipuri de activități și metode de prevenție aplicate în

kinetologia medical.

Exercițiile fizice, de orice natură, constau în repetarea sistematică a unor sisteme de mișcări
cu scopul influențării dezvoltării fizice si a capacității de mișcare a unei peroane, fără producerea
unor modificări morfologice vizibile. Aceste exerciții au drept scop creșterea capacității
coordinative (echilibrul, orientarea spațială, precizia) dar și posturarea cat mai corectă.

Astfel se recomandă persoanelor care lucrează la birou, sau elevilor, ridicarea lor de pe
scaun periodic (din 30-50 de minute în 30-50 de minute) și executarea unor exerciții simple de
flexie și extensie a capului, flexie și extensie a mebrelor superioare, genuflexiuni. Iar dacă spațiul
sau vestimentația nu permite acest lucru, la fel de benefică este și o simplă plimbare. Pauzele scurte
și dese sunt mai benefice decat cele lungi, acestea le oferă mușchilor timp pentru a se relaxa, în timp
ce efortul este preluat de către alți mușchi. Este o bună metodă de prevenire a tensionării și
înțepenirii spatelui.

În imaginea atașată mai jos, sunt prezentate niște reguli simple prin care este explicată
poziția corectă pe care trebuie să o avem atunci cand lucrăm la birou pentru a preveni cifoza,
durerile lombare și durerile la nivel umărului.

Monitorul- ajustarea distanței și înălțimii (marginea de sus la nivelul ochilor, înclinat ușor în
sus, la o distanță de 45-70 cm)

Brațele- relaxarea umerilor și poziționarea antebrațelor paralele cu solul

Scaunul- cu spătar și brațe, înalțime ajustabilă

Membrele inferioare- zona coapsă-genunchi paralelă cu solul

Tălpile- vor avea contact permanet cu solul

 Fig 11

O altă metodă de prevenție a bolilor respiratorii, a bolilor cardiovasclare, osteoporozele cu

precădere la femeile la menopauza, atrofiile musculare și a altor afecțiuni de coordonare a
membrelor superioare și inferioare este efectoarea efortului fizic prin sport. După cum bine suntem
obișnuiți cu sloganul care este afișat periodic pe toate posturile de televiziune și de radio: ,,Pentru o
viață sănătoasă, faceți mișcare cel puțin 30 de minute pe zi!”, sfatul medicilor și al
fiziokinetoterapeuților este ca în fiecare zi să facem mișcare. Fie că suntem copii sau adulți,
mișcarea nu ar trebui să lipsească din rutina noastră. În plus față de activitățile aerobe, este de dorit,
ca persoanele să se angajeze în activități care le cresc forța musculară, elasticitatea musculară şi
mobilitatea articulară și rezistența osoasă. Aceste exerciții suplimentare vor promova menținerea
masei slabe, îmbunătățirea forței şi rezistenței musculare şi promovarea funcțională a organismului.
Toate acestea permit participarea cât mai îndelungată pe parcursul vieții la exercițiile fizice regulate
şi îmbunătățesc calitatea vieții.

Masajul este o altă metoda de prevenție. Acesta reprezintă preluarea mecanică metodică a
părților moi ale corpului printr-un ansamblu de procedee manuale (sau cu ajutor instrumental) în
scop profilactic, terapeutic sau igienic, de întreținere. Masajul este folosit cel mai des la sportive,
împreună cu faza de încălzire efectuat anterior efortului, în timpul efortului sau postefort.

Masajul acționează asupra:

1. sistemului circulator-favorizează circulația de întoarcere ușurand travaliul cardiac,

contracțiile sistolice devin mai rare și mai ample, favorizează reabsorbția edemelor prin
circulație limfatică, crește fluxul sanguine
2. sistemul neuropsihic- manevrele de masaj nu lasă nici-o terminație senzitivă inertă,
amelioreză potențialul nervos determinand o stare de relaxare
3. sistemul muscular- se execută manevre simple pe fiecare muschi după forma sa

1
https://www.mirus.ro/cum-te-ajuta-un-scaun-ergonomic-si-de-ce-ar-trebui-sa-ai-si-tu-unul/
 4. tegumentului- vasodilatație, activează secreția de sebum si sudoare, favorizează exfolierea
celulelor cornoasă

Alimentația este un factor foarte important atunci cand este vorba deprevenția în kinetologie.
Atunci cand o persoană cantarește mult în greutate apar diferite afecțiuni la nivelul sistemului
muscular și osos, dar nu numai. Articulațiile care au cel mai mult de suferit este cea femuro-tibială
și articulația gleznei. Din cauza greutății prea mari și a presiunii acestea au de suferit și organismul
trebuie sa se adapteze. Astfel se produce o deviație de ax a genunchilor în plan frontal, spre interior,
în așa numita afectiune genum valgum. În special, este important să nu mănanci mai multe calorii
decat arzi în fiecare zi.

O altă metoda de prevenție în kinetologie, care este dedicate în special sportivilor este
folosirea benzilor kinesiologice. Tehnicile de taping sunt larg folosite pentru prevenția, tratamentul
şi reabilitarea accidentelor sportive. Tapingul poate fi definit ca aplicarea unei benzi adezive -
elastică sau neelastică - în scopul asigurării unui suport şi a unei protecții, țesuturilor moi şi
articulațiilor cu o minimă limitare funcțională. Banda adezivă trebuie astfel aplicată încât să
realizeze întărirea structurilor de susținere în pozițiile normale de relaxare şi să protejeze țesuturile
lezate de o accidentare mai gravă. Utilizarea tapingului se poate face atât în cadrul profilaxiei
primare, pentru a împiedica apariția unei accidentări în condițiile unui joc dur. Scopul este de a
menține mişcările articulare şi musculare în limite de siguranță care să permită realizarea unei
activități sportive cât mai performante și fără accidentări.

Ultimii doi ani au lăsat urme adanci asupra sănătații noastre. Restricțiile datorită condițiilor
pandemice ne-au afectat atat starea de sănătate fizică dar și psihică. Muncitul de acasă, lucratul de la
birou, conectarea la orele online și staționare pe scaun într-o poziție incorecta dar și neglijarea
igienei alimetației și igiena corporală, i-au facut pe medici și pe fiziokinetoterapeuți să desfășoare
campanii de informare. Acestea aveau în componența lor și sfaturi de activități, realizabile în casă
pentru a preveni sedentarismul, iar o data cu acesta deformările la nivelul structurii corporale și a
obezității. Așadar prin exemplele prezentate mai sus am dorit să evidențiez o parte din metodele de
prevenție ale kinetologiei medicale, dar și faptul ca este mult mai ușor să prevenim decat sa tratăm,
de aceea trebuie să avem grija de sănătatea noastră.

Bibliografie
1. “Kinetologie”- Tudor Sbenghe, Mihai Berteanu, Simona Elena Săvulescu, editura medicală-
2019
2. “Kinetoterapie/Physiotherapy”- Vasile Marcu, Mirela Dan, editura Universității din Oradea,
2006
3. “Bazele generale ale kinetoterapiei”-Prof. Univ. Dr. Marza-Dănilă Doina, editura Alma
Maste Bacău-2012