Caiet An2 2010 2011

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 0
D E PA R TA M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I
U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N
AN 2
2010-2011
M I N C U ” - B U C U R E ª T I
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 2
CAIET TEME PROIECTARE

A N U N I V E R S I T A R 2 0 1 0 - 2 0 1 1
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

CATEDRA AN II
3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2010 - 2011
Învmânt de lung durat - 6 ani (360 credite)

S E M E S T R U L 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
 OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEB.
4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31 7 14
ore / MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII

ACTIVITI credite
spt. 1
  
PROIECTARE ARH. / SPEC.
2
3   
 4
VACANTA
4   SESIUNE
5
E
SEMESTRUL II
 10 6 6    E E EVALUARE
SEM. I
VACAN
7
 1 8
9
 10 
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 10 11 18
PREDARI S.1 P.F. S.2 P.P. S3R P.F.
DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

DISCIPLINE TEORETICE
VACANTA
LEGENDA PREDARE REP./ ST. FORMEI L
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U RS.
Ã ª I U RPROIECT
BA N I S MSPECIALITATE
“ I O N M I N COBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE
U ” - B U CU REª T I O. COLOCVIU C. 4
SCHITA RESTANTA SR. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2010 - 2011
Învmânt de lung durat - 6 ani (360 credite)

S E M E S T R U L 4 DIPLOME
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
 F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18
ore / OBIECTUL DE ARHITECTURA IN CONTEXT URBAN

ACTIVITI spt.
credite
1
PROIECT ARHIT. NR.3 PR. ARH. PR. ARHIT. NR.3 PROIECT ARHIT. NR.4
PROIECTARE ARH. / SPEC.
2
3 6c NR.3 6c 4c
VACANTA
PRACTICA
PR. ARHITECTURA 3 6 Tema cat.
4 Tema catedra Tema catedra Tema atelier SESIUNE
PR. ARHITECTURA 4 4
5
LOCUINTA IZOLATA PE LOT LOCUINTA LOCUINTA E SPATIU PUBLIC E
VACANTA
6 EVALUARE
10 IZOLATA. IZOLATA.
7 SEM. II
SCHITA 1 8  (Faza 2) (Faza 2)
9
DOCUM./ CERCETARE 10
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 10 11 18
PREDARI S1 P.P. S2 P.F. S3R P.F.
DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

DISCIPLINE TEORETICE
VACANTA
LEGENDA PREDARE REP./ ST. FORMEI L

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
SCHITA RESTANTA SR PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.
21A arh.invitat Sorin Ştefănescu 22A prof. dr. arh. Cristina Gociman 21B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc 22B sef.lucr.dr.arh. Cristian Drughean
23A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 24A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 23B Sef lucrari.arh. Dan Marin 24B prof. dr. arh. Niculae Grama
25A conf. dr. arh. Marian Moiceanu 26A conf.dr.arh. Vasile Meita 25B prof. dr. arh. Dana Chirvai 26B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
CATEDRA DE PROIECTARE 2 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL II
Gr. 21 A arh. invitat Sorin Ştefănescu Gr. 21 B prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament
ºef de lucrari dr. arh. Iulian Gudinã ºef de lucrãri drd. arh. Melania Dulãmea, sef de an seria A

p.o. asist.drd.arh. Mihaela Grigorescu asist. dr. arh. Mihai Duþescu
p.o. asist. drd. arh. Adrian Moleavin

Gr. 22 A prof. dr. arh. Cristina Gociman Gr. 22 B ºef de lucrari dr.arh. Cristian Drughean
ºef de lucrari dr. arh. Elena Codina Duºoiu ºef de lucrãri drd. arh. Remus Hârºan
asist. arh. Ana Maria Vesa prep. drd. arh. Sorin Vladimir Popescu

Gr. 23 A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc Gr. 23 B ºef de lucrari arh. Dan Marin
asist. drd. arh. Dragoº Negulescu asist. dr. arh. Justin Baroncea
asist. drd. arh. Emil Ivanescu prep. arh. Radu Malaşincu

Gr. 24 A prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Presedinte Gr. 24 B prof. dr. arh. Niculae Grama
ºef de lucrari drd. arh. Andrei ªerbescu ºef de lucrãri drd. arh. Robert Negru
asist. dr. arh. ªtefan Simion p.o. arh. Iulian Moraru
p.o. arh. Radu Antonescu
Gr. 25 A conf. dr. arh. Marian Moiceanu Gr. 25 B prof. dr. arh. Dana Chirvai
asist. arh. Nicolae Dinu, ºef de an seria B şef de lucrări dr. arh. Alina Voiculeţ
p.o. drd.arh. Mircea Cãpãþânã asist. arh. Marius Solon
Gr. 26 A conf. dr. arh. Vasile Meiþã Gr. 26 B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ªef catedrã
p.o. prep. drd. arh. Radu Negoiþã ºef de lucrãri drd. arh. Tana Lascu
p.o. arh. Marius Velicu p.o. prep drd. arh. Gheorghe Bratu
p.o. prep. drd. arh. Sebastian Stan
1 an cercetare conform statutului cadrelor didactice şef lucări dr. arh. Grigore Negoescu

Teme schiţă de schiţă Semestrul 3
Semestrul 3 PROIECT NR.1 | Tema de atelier: spaţiu - STRUCTURĂ - EXPRESIE 13

21A - Centru de informare privind cucerirea spatiului cosmic 17
SCHIŢA NR. 1 - Pavilion belvedere pe malul lacului; 22A - Spatiul de joc 21
Întocmitor - atelier conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu 23A - Spatiul si structura in dialog. Ierarhii uitate 25
24A - Arhitectura durabila - pavilion pentru cei fara adapost 33
SCHIŢA NR. 2 - Amenajarea curţii unei locuinţe înşiruite; 25A - Show-room auto 35
Întocmitor - atelier şef lucrări dr. arh. Cristian Drughean 26A - Pavilion multifunctional in cadrul clubului diplomatic Bucuresti 39
21B - “4” 43
SCHIŢA NR. 3 - Machetă pentru un spaţiu “ART-STREET”; 22B - Pavilion acces în salina 49
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
23B - Pavilion de arte vizuale in curtea librariei Carturesti 55
24B - Pavilion 59
***
25B - Galerie de arta experimentala 63
Semestrul 4
26B - Configurarea unei noi structuri într-un context real dat 65
SCHIŢA NR. 1 - Mansardarea unei locuinţe existente;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Dana Chirvai PROIECT NR.2 | morfologia locuirii - Locuinţe inşiruite 69
SCHIŢA NR. 2 - Afiş pentru “Anuala de Arhitectură” – Bucureşti 2011; Semestrul 4

Întocmitor - atelier conf. dr. arh. Marian Moiceanu
PROIECT NR.3 | O Locuinţă in context urban real 75
SCHIŢA NR. 3 - Amenajarea unui spaţiu public”;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Cristina Gociman PROIECT NR.4 | Tema de atelier: spaţiu public 81
21A - Amenajarea spatiului public din fata Operei Romane 85
*** 22A - Revitalizarea unui spatiu public cu un potential si cu o semnificatie
care s-au deteriorat in timp 89
Restanţă schiţă sem .1 - Refugiu pentru schiori;
23A - Spatii si oameni in dialog. Estetica comunicarii in spatiul arhitectural 93
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Victor Ivaneş
24A - Valorizarea spatiului public/urban 97
25A - Amenajarea unui spatiu urban din Bucuresti 103
Restanţă schiţă sem .2 - Machetă pentru o casă de vacanţă în deltă;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Niculae Grama 26A - Spatiu public - Piata Operei - Opera Center 107
21B - Far si promenada pe malul Dunarii, la Calafat 109
Restanţă schiţă cu taxă sem .1/2 - Pavilion servicii pentru autostradă; 22B - Amenajarea unui spatiu public – intarsie functionala 115
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 23B - Reabilitarea unui spatiu public in Bucuresti 119
24B - Spaţiu public 121
25B - Amenajarea unei spatiu public - spatiu urban 123
26B - Amenajarea unui spatiu urban public 125
seriei 2009 !
mi-e teamă că sufăr de sindromul … “moş crăciun” !

aşa cum în în fiecare an al copilăriei aşteptam cu emoţie darurile pe
care avea să mi le lase moşul sub brad, de câţiva ani încoace sunt
curios să văd suprizele pe care mi le poate aduce o nouă … serie de
studenţi.
asemeni multor profesori, sunt de părere că în orice generaţie se as-

cund germenii viitorului arhitecturii.
dar !
… suntem oare în stare să-i desluşim ?
… suntem destul de grijulii să-i protejăm şi să-i însufleţim ?
ce vreau să spun cu asta ?

cred că fiecare serie are o “marcă” a ei, vizibilă, sau ascunsă,
influenţată covârşitor de mediul în care se formează.
pe studentul arhitect l-aş compara cu un arici ai cărui ţepi sunt, asemeni
unor antene - toate deschise spre lume.
e greu de ţinut în mână, pentrucă “înţeapă” !
şi mai greu de “domesticit”, pentrucă nu-şi retrage decât foarte rar ţepii.
şi atunci … ?
să nu-l “tundem” ca să-l stâpânim mai uşor !
să-i spunem doar în ce direcţie să pornească !
iar dacă alege o cale greşită să-l ajutătăm să înţeleagă “de ce” şi mai
ales cum să ia totul de la capăt.
doar astfel se va descoperi pe el însuşi,

va fi creator … şi nici decum “clonă” a profesorului, indiferent cât de
mare sau bun arhitect este acesta !
poate că orice serie s-ar cuveni să-şi găsească un motto … o deviză

proprie.
e momentul, acum în anul II, să vă gândiţi care ar fi cea a seriei voastre!
aşa cum a fost (acum 42 de ani) cea a generaţiei mai ’68.
prof. dr. arh. mircea ochinciuc

PROGRAMA ANALITICA
Conţinut:
A. Concept : Sistemul de instruire se axeaza in general pe o atitudine integratoare a
Activitatea de proiectare a anului II se desfăşoară bazei de date care defineste un studiu tinzand in final spre o coerenta de
la fel ca şi la alţi ani, în cadrul atelierului de pro ansamblu.
iectare (forma integratoare de reprezentare şi 1. Titlurile proiectelor:
concepere a viitorului obiect de arhitectură). a. Spatiu-Structura-Expresie
b. Morfologia locuirii - Locuinţe insiruite
Obiective: c. Morfologia locuirii - Locuinţa izolată pe lot
- însuşirea unor noţiuni fundamentale privind d. Spaţiu public
adecvarea dintre funcţiune, structură, formă şi 2. Schiţe de schiţă
semnificaţie; 3. Practica de proiectare (deplasari documentare, lectii deschise, prelegeri,
- capacitatea de integrare a contextului urban în crochiuri, etc)
elaborarea unei poziţii personale faţă de pro-
gramul de arhitectură; Metoda de predare:
- antrenarea perceperii relatiei dintre volume, - prezentări teoretice (cu material ilustrativ) susţinute de cadrele didactice
ritm, scara si luminozitate; si invitati din afara facultatii pentru întregul an de studiu sau pe ateliere.
- insusirea rolului structurii de rezistenta in defini- - îndrumare continuă pe perioada realizarii studiului.
rea configuratiei spatiale din calculul functiunii - corecturi individuale şi la panou cu intreaga grupă.
- intelegerea relatiei indisolubile dintre expresie - vizite la amplasament, analize de caz, fişe de studiu, schiţe de proiect
si stil;
- insusirea progresiva a “gramaticii” de exprimare in cadrul discursului Alte procedee de indrumare: conversaţia, problematizarea, expunerea,
arhitectural; explicaţia.
- formarea gandirii proiective;
- insusirea unor reguli de compozitie, de combinare a formelor Metodologie
- familiarizarea cu principiile arhitecturii ecologice, sustenabile Forma de predare:
- abordarea problematicii locuirii şi a principiilor de configurare a spaţiilor Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizarii studiului.
de locuit.
- capacitatea de integrare a contextului urban în elaborarea unei poziţii - Prelegeri şi susţineri în fiecare săptamană, în prima şedinţă de atelier;
personale faţă de programul de arhitectură; - Insuşirea unui material documentar obligatoriu;
- înţelegerea rolului social al spaţiului public şi a modalităţilor arhitec- - Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen, gra-
turale de definire a acestuia ; fica, culoare sau machete si simulare de calculator;
- explorarea mijloacelor specifice de raportare creativă la contextul fizic - Prezentarea unei mape de studiu individual;
existent ; - Susţinerea liberă a lucrării propuse de către student, ce se constituie
- dezvoltarea abilităţilor de gândire arhitecturală diferenţiată, în relaţia într-o iniţiere în critica de arhitectura;
dintre spaţiul public exterior şi cel interior. - Dezvoltarea posibilităţilor de explicare teoretică de catre studenţi a
soluţiilor arhitecturale propuse.
Regulament de promovare
Conform planului de invatamant creditele pentru disciplina proiectare
sunt repartizate astfel:
Semestrul 3
• tema atelier 4 credite
• tema catedra 6 credite
• schita de schita 1 credit
Total 11 credite
Semestrul 4
• tema catedra 6 credite
• tema atelier 4 credite
• schita de schita 1 credit
Total 11 credite
Mod de evaluare:
Susţinere individuală a proiectului, notare în juriu.
Bibliografie minimală:
· Architectural Review, A+U, Detail, L’Architecture D’Aujourd’Hui, Tech-
niques & Architecture
· FRAMPTON, Kenneth – “Modern Architecture: A Critical History”; Thames
& Hudson, 1992;
· LE CORBUSIER, Pierre JEANNERET – “Oeuvre complete” (8 vol.); Zurich,
1929-1970;
· GAUZIN-MÜLLER, Dominique – Sustainable Architecture and Urbanism.
Concepts, Technologies, Examples; Birkhäuser, 2002;
· DEPLAZES, Andrea (ed.) – Constructing Architecture: Materials, Process-
es, Structures. A Handbook; Birkhäuser, 2005
· Rem Koolhaas, Stefano Boeri, Sanford Kwinter, Hans Ulrich Obrist, Na-
dia Tazi – Mutations – Barcelona, 2001
· Cliff Moughtin – Urban Design: Street and Square – Londra, 2003 – cota
II 5870
· Francesca Ferguson (coord.) – Talking Cities: The Micropolitics of Urban
Space – Basel, 2006
· Arhitectura – 70 (dec. 2008 – ian. 2009)
· Architectural Review, A+U, Detail, L’Architecture D’Aujourd’Hui, Tech-
niques & Architecture
1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema cadru:
Proiectul nr.1 SPAŢIU-STRUCTURĂ-EXPRESIE
Numar de credite : 4 | Durata : 6 saptamâni
1. Amplasament:
Obiectivul ce urmează a fi proiectat va fi amplasata conform fiecărei
teme de atelier.
2. Obiectivele studiului:
- Aprofundarea rolului structurii în definirea şi perceperea volumetriei şi
spaţiului arhitectural;
- Înţelegerea relaţiei dintre obiectul de arhitectură şi contextul existent;
- Formarea gândirii creative în compunerea unui obiect arhitectural la
nivelul anvelopantei şi a materialelor componente.
3. Date de temă:
Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei cu respectarea
următoarelor prevederi generale:
- Suprafaţa desfăşurată construirii va fi între 300 - 400 mp.
- Regimul de înălţime (P+1etaj; P+1etaj parţial; P cu supantă) nu va
depăşi 10 m la cornişă.
- Sistemul structural este liber şi va fi definitoriu pentru compunerea
spaţiului interior şi pentru expresivitatea arhitecturală.
5. Redactarea proiectului:
Lucrările vor fi redactate pe hârtie albă, format 50/70, într-o tehnică la
alegere (fără piese redactate pe calculator) şi vor cuprinde:
- plan de situaţie la sc. 1/200, însoţit de o analiză detaliată a sitului;
- planurile tuturor nivelelor la sc. 1/50;
- două secţiuni reprezentative pentru explicitarea soluţiei arhitecturale
propuse, la sc. 1/50;

- toate faţadele la sc. 1/50;

- se va preda un CD cu piesele proiectului (scanate sau fotografiate).
Planşele desenate vor conţine comentarii pentru justificarea soluţiei arhi-

tecturale propuse şi specificaţii privind materialele propuse.
Fiecare atelier poate solicita studenţilor şi piese suplimentare faţă de

tema cadru.
6. Criterii de apreciere şi notare:

- Coerenţa relaţiei: “structură – expresivitate plastică – valenţe spaţiale”;
- Dimensionarea şi utilizarea corectă a elementelor propuse prin proiect
într-o logică a rezolvării funcţionale;
- Expresivitatea şi acurateţea redactării proiectului.
Notă:
· Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de
identificare, conform modelului recomandat de catedră;
· Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o
mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor în permanenţă în tim-
pul orelor de atelier. În acest fel, se va putea aprecia modul în care a
evoluat fiecare student pe parcursul studiului;
· Nu se acceptă corecturi pe laptop.

Atelier Arh. Invitat Sorin Ştefănescu grupa 21A
Tema: Centru de Informare privind Cucerirea

Spatiului Cosmic
Amplasament :
Terenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in fasia de
zona verde ce merge in lungul strazii D-tru Bagdasar, care pleaca din
Piata Eroilor si urca pe langa Academia Militara.
Date de tema :
Centrul de informare este destinat specialistilor in domeniu, invitatilor la
diferite manifestari cat si vizitatorilor si turistilor interesati.
Terenul are o declivitate de cca. 5% pe doua directii: de la vest la est si de
la sud la nord. Pentru amplasarea cladirii se va folosi partea de mijloc a
terenului.
Centrul de Informare va avea o suprafata construita desfasurata de 300-
400 mp., un regim de inaltime: subsol, parter si un etaj si va cuprinde :
- spatii de acces, receptie si garderoba.
- o sala de reuniuni, conferinte, proiectii si intalniri pentru 80 de lo-
curi, cca.100 mp.
- alte 3 sali pentru activitati de grup, a cate 30 mp. fiecare.
- spatii expo in legatura cu holul de receptie sau ca foyer al salii mari.
- biblioteca media, cca. 30 mp.
- cafenea/ bar/ bufet pentru 30 persoane.
- functiuni anexa : grupuri sanitare, spatii depozitare mobilier, cen-
trala termica, etc.
- parcaj pentru circa 20 autoturisme.
Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.
Obiective suplimentare ale studiului :

Studentii vor avea in vedere ca functiunea specifica a edificiului este prezen-
tarea spatiului cosmic ca rezultat al programelor de cercetare in beneficiul
omenirii, sau in scopuri militare distructive.
Criterii suplimentare de apreciere fata de tema cadru :

Abilitatea de a rezolva proiectul intr-un context deosebit prin prezenta unor
obiective semnificative precum Academia Militara, Monumentul si Piata
Eroilor.

Piese desenate suplimentare : Intocmit:

- planse A3 de documentare cu sinteza analizei sitului si argumentatia solutiei. Prof. dr. arh. Victor Ivanes
- o macheta de studiu scara 1:200 cu o propunere volumetrica pentru
ambele functiuni.

Atelier Prof. dr. arh. Cristina Gociman grupa 22A
Tema: SPATIUL DE JOC
Amplasament:
Amplasamentul ales este situat in parcul Cismigiu sau Herastrau.
Date de tema:
Integrarea copiilor in oras ridica desigur, probleme specifice de scara,
de securitate individuala, de libertate si mai ales de ierarhizare valorica.
Astfel, crearea unor medii interactive devine o preocupare pentru co-
munitatile locale ridicand multiple intrebari legate de comportament, de
scara acestor spatii, de calitatea mesajului educational, de estetica, luand
in considerare ca spatiul copilului este un spatiu al activitatii spontane si
al experientei cognitive. Spatiul pentru joc poate cuprinde cca. 15 copii
din grupa de varsta medie (4-7 ani).
2.1. Componente spatiale:
a. Spatiu inchis – acoperit (polivalent); hol central, destinat fie ac-
tivitatilor in miscare (pe vreme rea), fie celor libere – cu caracter creativ
(teatru, constructii, etc.), un spatiu pentru activitati sociale sau individuale
cu posibilitatea de deschidere catre exterior. Ca anexe, un depozit in care
exista diverse jocuri: trenulet electric, machete la scara copiilor, etc. Su-
prafata: 80mp.
b. Mini – biblioteca, cu mobilier pentru supraveghetor, rafturi si mo-
bilier adaptat varstei (sau spatiu gradenat pentru audieri de povestiri; h
gradena = 30cm). Posibil de amplasat in supanta. Suprafata: 50mp
c. Grup sanitar copii, pe sexe (4 cabine – 4 lavoare; cabina –
0,70/1,20mp – interax lavoar – 0,75m). Suprafata: 20mp
d. Spatiu deschis – descoperit (exterior): echipamente destinate ac-
tivitatilor in aer liber, terase, gradene, structuri spatiale pentru joc (pereti
pentru desenat; labirint; suprafete de joc marcate; tobogane; mici struc-
turi spatiale; etc). Un posibil „traseu arhitectural” adaptat varstei. Supra-
fata: 150mp.
Accesul carosabil este in afara amplasamentului.
2.2. Structura
Structura usoara realizata din metal sau din lemn va permite flexibilitate
si o acoperire interesanta a spatiului.

Inchiderile vor fi din panouri termoizolante si vitraje securizate.
Obiective suplimentare ale studiului:

Crearea unui loc in care comportamentul copilului va fi educat prin con-
fruntarea cu diverse experiente spatiale.
- personalizarea spatiului pentru a-i putea conferi identitate memorata
- flexibilitatea functionala, transparenta in perceptia obiectului
- incadrare in sit, osmoza vegetala
Redactarea finala a studiului

Studiul se va redacta pe hartie de desen format A2 si va cuprinde urma-
toarele piese:
- plan de situatie, cu amenajarea spatiului deschis – descoperit,
scara 1/500
- planuri, scara 1/100
- 1 sectiune caracteristica, scara 1/100
- fatade, scara 1/100
- macheta, scara 1/100
Bibliografie
- C. Norberg – Schlultz – „Existence, Space & Architecture”
- Joedicke Jurgen – „Space and Form in Architecture”
- Moore C. & Allen G. – „L’architecture sensible, espace, echelle,
forme”
- Alexander C – Ishikawa and Silverstein – „1977 A Pattern Lan-
guage Towns – Buildings Construction”
- Piaget I – „The Child’s Conception of Space”
- J. Muntanala Thorhbery – „Catre o epistemiologie a proiectarii de
arhitectura privata ca o activitate creatoare de locuri”
- Simonds, J.O. – „Arhitectura peisajului”
Intocmit,
prof.dr.arh. Cristina Olga Gociman

Atelier Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 23A
Tema: patiul
S si structura in dialog. Ierarhii
uitate
Asa cum se specifica in tema cadru, studiul este dedicat exersarii relatiei
structurii cu spatiul arhitectural si expresia arhitecturala. Deja prin titlul
temei am enuntat unul dintre principiile arhitecturii durabile (sustainable
architecture).
Amplasament
Amplasamentul ales se afla in zona Pod Izvor, la intersectia B-dului Lib-
ertatii cu Splaiul Independentei si care se compune din loturi in suprafata
de: lot 1- 3842,47 mp si lot 2 – 504,94 mp. Ocuparea ternului se va face
astfel incat exercitiul nr. 2, care se va studia pentru acelasi amplasament
sa dispuna de o suprafata amenajata pentru “spatiul public” cuprinsa
intre 600 mp (minim) si 1500 mp (maxim) stabilita prin tema.
Obiective suplimentare ale studiului

Decodificarea principiilor de dezvoltare durabila in arhitectura. Raspun-
sul formei construite la conceptul de dezvoltare durabila.
Date de tema
Trei volume care sunt determinate de trei planuri: patrat, dreptunghi alun-
git si cerc se afla in dialog intre ele, cu mediul si cu vizitatorii. Amprentele
la sol ale celor trei volume se vor incadra in limita a 300 mp. Inaltimea la
cornisa nu va depasi 10m. Anvelopa optimizata care va imbraca cele trei
volume va raspunde cerintelor de utilitate, expresivitate si a celor tehnice
adecvate. Am enuntat astfel prin datele de tema alte principii de durabili-
tate aplicate in arhitectura. Distantele dintre cele trei volume si asezarea
lor in plan vor fi determinate atat de tipul de structura aleasa si perfor-
mantele tehnice ale acestor tipuri de structuri (beton, metal, lemn strati-
ficat) cat si prin controlul spatiului vid si spatiului construit raportate la
scara umana. Functiunile adapostite de cele trei volume vor fi la alegerea
studentului (info-point, meeting-point, expo, alimentatie publica etc.).

Redactarea proiectului
In plus fata de cerintele generale ale temei cadru se mai cer:
- un scurt eseu argument
- 2-3 perspective de ansamblu
Criterii suplimentare de apreciere si notare

- coerenta dintre argument, studiu si finalizarea proiectului
Bibliografie
Wigginton, Michael, Glass in Architecture, London, 1996 (cota II 7350)
Burkhard, Frohlich, coord., Metal Architecture. Design and Construction,
Basel 2003 (cota III 4009)
Piano, Renzo, On Tour with Renzo Piano, London, Phaidon, 2004
El Croquis: 133 / 2006, 105 / 2001, 119 / 2004, 139 / 2008
Japan Architect: 48 / 2002, 53 / 2004, 65 / 2007
l’Arca: 39 / 2003, 40 / 2004, 41 / 2004

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 24A
Tema: ARHITECTURA DURABILĂ - PAVILION PENTRU CEI

FĂRĂ ADĂPOST
Într-un sit cu o puternică densitate istorică, culturală, socială, etc, pro-

punem o meditaţie asupra unui loc destinat acelora fără adapost. Ei fac
parte din realitatea extinsă a acestui oraş. Homeless, SDF (sans domicile
fix) sunt denumiri interesante pe care aceşti oameni le primesc.
Într-o lume care se vrea profund democratică, arhitectura nu trebuie să
fie întotdeauna pentru cei potenţi financiar. Arhitectura urbană poate şi
trebuie să îmbrăţişeze realităţile comprehensive ale locuirii oraşului.
Tema acestui proiect propune aprofundarea gândirii pe marginea acestei
teme şi ale problemelor conexe care apar:
- ce funcţiuni sunt necesare şi ar fi folosite de către aceşti oameni dacă
li s-ar oferi?
- trebuie să fie un spaţiu interior sau o serie de spaţii exterioare?
- care ar fi relaţiile cu vecinătăţile (spaţii folosite de restul populaţiei)?
- cum ar putea un obiect de arhitectură să rămână flexibil în utilizare
pentru a se putea aşeza
pe o realitate care evoluează, o realitate nu foarte bine cuantificabilă?
- ce imagine, ce tip de spaţiu, ce fel de ventilare, iluminare, etc, trebuie
folosite?
Situl este format din mai multe terenuri ai căror proprietarii susţin tema
propusă.
Amplasament:
Situl este vis-a-vis de Piaţa Constituţiei, mai exact el este delimitat de fon-
dul construit al fostei axe Victoria Socialismului actual Bulevardul Unirii şi
de străzile Sfinţii Apostoli, Apolodor şi Vânători.
Situl propus este elocvent frământărilor istorice (politice, sociale, admin-
istrative, etc) cărora le este supus ţesutul urban. Orice intervenţie în acest
loc presupune o poziţie clară pe care arhitectul trebuie să o aibă faţă de
o realitate deosebit de particulară. Este vorba despre o fractură urbană,
un loc - nonloc cu o identitate greu de înţeles, dar de o forţă aparte. Aici
timpul a trecut, oraşul s-a format, apoi a fost sterş conform unor crezuri
ale unui regim politic, iar astăzi, timpul pare să stea în loc.

În teoriile occidentale de arhitectură şi urbanism, asemenea spaţii poartă

denumirea de terrain vague (concept dezvoltat iniţial de Koolhaas şi
preluat mai ales de mediul intelectual de specialitate francez). Însă ter-
menul fundamental particular care desemnează spiritul acestui fragment
de oraş este cel de maidan - termen adânc pătruns în istoria şi spiritul
Bucureştilor.
Relaţia definitorie spaţiu-structură-expresie capătă sens pe fundalul aces-
tei aşezări a proiectului de arhitectură în dialog cu realitatea pe care o
modifică, dar care îl şi informează.
Studentul trebuie să îşi aleagă un loc particular din întregul sit, să îşi
motiveze alegerea şi să îşi definească proiectul plecând de la această
alegere.
Situl: un maidan fără destin, însă profund bucureştean - evenimentele
istoriei par să se înscrie violent aici: aparent rezidual.
Tema: acea parte a societăţii contemporane considerată reziduală. Poate
fi însă vorba despre un flaneur beaudlairian sau despre un personaj al lui
Steinhardt care încearcă să fugă din faţa istoriei.

· (studentul) arhitect (şi nu numai - cei implicaţi în actul de facere a
oraşului) trebuie să gândească, să aibă o poziţie critică faţă de sit şi faţă
de temă;
· Proiectul trebuie să fie sinteza celor două abordări critice
(sit+temă). Obiectul de arhitectură determinat vizibil de relaţia spaţiu-
structură-expresie trebuie conceput în sensul celor spuse mai sus;
Date de temă:
Funcţiunile propuse:
· Supa săracului. O acţiune rar reluată în zilele noastre.
Spaţii necesare: loc de împărţire a mâncării - 5 mp, sala de servire a
mesei (cu funcţiunea secundară de spaţiu principal al întregului pavilion)
- 60 mp, mică bucătărie - 15 mp,
depozitare - 15 mp; 95 mp
· Ajutoare din partea populaţiei. Este vorba despre donaţiile
de haine (şi nu numai) pe care unii le pot face pentru cei mai puţin
ajutoraţi.
Spaţii necesare: recepţie donaţii (semnături, se face un mic contract de
donaţie) - 15 mp, depozitare - 40 mp, spaţiu de distribuţie (împărţire
către cei nevoiaşi) - 15 mp; 70 mp · Andrea Deplazes - Constructing Architecture : Materials, Process-
· Cabinet medical. O minimă dotare medicală la care aceste es, StructuresA Handbook – DARCH ETH Zurich, 2003
persoane să poată recurge în cazul în care au nevoie (şi vor să o · Peter Carter - Mies Van Der Rohe at Work - Paperback, 1999
folosească). · Ioana Tudora - La curte - Grădină, cartier şi peisaj urban în
Spaţii necesare: sală aşteptare - 10 mp, cabinet - 25 mp, mică depozitare Bucureşti – ed.Curtea Veche, 2009
- 5 mp, Întocmit,
spaţiu medic (birou, grup sanitar propriu) - 15 mp; 55mp Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
· Utilităţi. Oferirea posibilităţii de a face un duş. Spaţii necesare: Şef.lucr.drd.arh. Andrei Şerbescu
mică recepţie - 10 mp, Asistent dr.arh. Ştefan Simion
5 vestiare - 15 mp, duşuri, toalete - 20 mp. Aceste utilităţi trebuie să P.O. arh. Radu Antonescu
fie în legătură directă cu partea de primire de haine şi ajutoare şi cea
medicală; 50 mp
· Consiliere. Se referă la posibilitatea celor fără adpost de a primi
consiliere în sensul reintegrării lor în societate. De cele mai multe ori este
vorba despre încercarea de a li se oferi o slujbă şi a li se găsi o locuinţă
temporară (dar nu numai). Spaţii necesare: antecameră - 5 mp,
birou discuţie - 10 mp, spaţiu personal (birou, grup sanitar propriu) - 15
mp; 30 mp
· Studenţii sunt invitaţi să propună noi funcţiuni dacă acestea sunt
considerate pertinente în urma discuţiilor de atelier;
Suprafaţa utilă desfăşurată propusă: 300 mp.
Pavilionul poate avea o înălţime maximă de 10 m la cornişă. Regimul
de înălţime va fi ales în funcţie de locul particular pe care studentul şi-l
alege din întregul sit propus, şi în funcţie de modalitatea de interpretare
a temei.
Piese suplimentare faţă de tema cadru:

Se va face pe hârtie 50x70 paginată vertical, într-o tehincă la alegere
(fără mijloace digitale).
· plan de amplasare indicarea locului particular ales - sc.1:500;
· alte piese menite a explicita soluţia (colaje, desene, scheme, per-
spective, etc);
Bibliografie
· Kenneth Frampton – Studies in Tectonic Culture. The Poetics of
Construction in Nineteenth and Twentieh Century Architecture –
Chicago, 1995
· Michael Wigginton – Glass in Architecture – Londra, 1996


Atelier Conf.dr.arh. Marian Moiceanu grupa 25A
Tema: SHOW-ROOM AUTO
Tema popune studentilor rezolvarea unui spatiu de prezentare auto pe un

amplasament real din Bucuresti.
Amplasamentul:
Terenul, in sprafata de cca.300 mp, se afla in Bucuresti, la intersectia
strazii Popa Nan cu strada Matei Voievod, conform planului anexat, si
se presupune ca proprietarul lui este o firma specializata in vanzari auto
interesata in a realiza aceasta investitie.
Date generale de tema:

Casa noua va avea urmatoarele caracteristici :
- regim de ialtime P +1 partial sau supanta.
- inaltimea min. a parterului = 4.0 m
- POT.max 60%
- Suprafata construita desfasurata nu va depasi 250 mp
Partiul de arhitectura va contine functiuni specifice activitatilor de prezen-
tare auto si administratie si va include:
· spatiu principal de expunere cca 80 mp cu posibilitatea introduc-
erii si scoaterii masinilor expuse.
· windfang acces pentru public si personal.
· zona de receptie si informare public.
· spatiu meeting si protocol cca. 30 mp
· birou conducere de cca. 30 mp
· mici birou pentru administatia firmei.
· grupuri sanitare pe sexe pentru public si pentru personalul angajat.
· scara de acces la etaj sau la supanta.
· alte fuctiuni considerate de student ca fiind necesare.
Structura de rezistenta: va fi realizata din metal ( sau alt material la

alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati
deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. O atentie deo-
sebita se va acorda rezolvarii acoperirii in vederea obtinerii unei imagini
interioare si exterioare interesante.

Volumetria si plastica de fatada: vor reprezenta o rezultanta directa a JODIDIO, Philip, Alvaro Siza, Taschen, 2003, pp.170-175
tipului de structura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, Holl, Steven, Architecture Spoken Ed Rizzoli
tinand cont de cerintele temei, a reglementarilor urbanistice si a dorin- Neufert, Ernst, Manualul arhitectului
telor beneficiarului, sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in Norberg -Schultz, C., Existence, Space, Architecture
RICHARDSON Phyllis,, New Sacred Architecture, Laurence King Publishing,
unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor specifica tipurile de
2004
materiale folosite. Plansele desenate vor contine comentarii pentru justi- STEGERS, Rudolf, Sacred Buildings. A Design Manual, Birkhäuser, 2008
ficarea solutiei. STEPHENSON, David, Visions of Heaven.The Dome in European Architecture,
Birkhäuser, 2005
Obiectivele studiului: STOCK, Wolfgang Jean, Architectural Guide to Christian Sacred Buildings: In Eu-
Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de : rope Since 1950-From Aalto to Zumthor, Prestel Publishing, 2004
- incadrarea in sit real – relatia de integrare a obiectului de arhitectura Van der Rohe, Mies
propus in contextul existent tinand cont si de regulamentele urbanisice Cohen, Jean Louis, Akal Arquitectura
ale amplasamentului. von Meiss, Pierre, De la cave au toit
van Eyck, Aldo, Werken, Bussum, 1999
- stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de
Zevi Bruno, Cum sa intelegem arhitectura
arhitectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei.
- intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul REVISTE
de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhi- El Croquis 129/130, pp 126-145, nr.125, pp 68 – 75, nr.120, pp
tectura. 228-233
The Japan Architect 1/1991, pp 220-223, nr.42/2001, pp 56-61, pp 62-67,
Criterii de apreciere: 68-71
In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii : Abitare 462/2006; 467/2006
L’Arca 220/2006
- logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si
Architecture d’Aujourd’Hui - 363/2006; 367/2006
utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. Architectural Review - 1305/2005
- coerenta compozitiei arhitecturale A+U 427/2006 325, 337, 339, 376
- acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand Casabella 744/2006; 748/2006 708, 710, 711
pe modul de prezentare a solutiei. Detail ½ / 2007
El Croquis 131-132/2006; 129-130/2006
Piese desenate suplimentare fata de tema cadru T&A 401; 485/2006
· 2-3 perspective interioare cu relevarea structurii folosite. L’Arca International 26/1999 – “L’eau”
Architectural Design “Architecture & water”, vol 65 nr.1-2/1995
Architecture & Urbanism ian. 2000
Bibliografie:
Architectural Design 3/2003
LINK – uri WEB
CARTI
Hertzberger, Herman - Lessons for Students in Architecture
Ando, Tadao, Complete Works
(Google Book Search)
Ching, Francis, Architecture. Form – Space – Order
Doicescu, Octav, Pentru o arhitectura omeneasca
Donzal, Catherine, Nouveau Musees Intocmit,
Francine Hauben, Composition, contrast, complexity, Birkhauser, 2001 conf. dr. arhitect Marian MOICEANU
HASRATIAN, Murad, Early Christian Architecture of Armenia, Moscova, 2000

Atelier Conf. dr. arh. Vasile Meiţă grupa 26A
Tema: Pavilion multifunctional (Scoala de golf)

in cadrul Clubului Diplomatic Bucuresti
Amplasament:
Terenul se afla pe malul Lacului Floreasca in incinta Clubului Diplomatic
Bucuresti, soseaua Bucuresti - Ploiesti nr 2B, sector 1, mun. Bucuresti.
Conform PUG Bucuresti, terenul se afla in zona protejata. Suprafata
terenului
pe care se va amenaja pavilionul este de circa 2000 mp.
Date de tema:
Se propune constructia unui pavilion care va avea functiunea de scoala
de golf. Pavilionul se va construi din materiale moderne avand o configu-
ratie spatiala deosebita. Principala functiune a pavilionului va fi de spatii
special amenajate pentru scoala de golf iar pe langa aceste spatii se pot
propune la alegere de catre student si alte functiuni (cafenea, depozit
echipamente golf, spatiu birou antrenori, grup sanitar minimal impartit
pe sexe). Suprafata desfasurata sa nu depaseasca 300 mp. Structura va
fi la alegere si va permite schimbarea usoara a configuratiei spatiale
precum si adaptarea la cerinte diverse. Tipurile de material folosite vor
fi specificate, iar solutiile vor fi justificate in planse prin schite sugestive
si text. Se cere redactarea unui eseu care sa argumenteze configuratia
spatiala a pavilionului.

Contextul existent obliga la o relatie speciala cu situl, la un demers de in-
tegrare a noului intr-un spatiu situat langa un teren de golf si intr-o zona
protejata preponderent verde. Expresivitatea obiectivului de arhitectura
va trebui sa se integreze in aceasta zona incarcata de verdeata.
Criterii suplimentare de apreciere:

Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si
utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
Coerenta compozitiei arhitecturale.
Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului.
Intocmit,
Conf.Univ.Dr.Arh Vasile Meita


Atelier Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc grupa 21B
Tema: ”4”
Tematica funcţională a edificiului se va înscrie în do-

menii ideatice ilustrate de simbolismul numeric al
“Tetradei” prezent în sintagma cum ar fi :
cele 4 elemente primordiale (apă, aer, foc, pământ),
cele 4 anotimpuri, cele 4 zări (sau vânturi) sau direcţii
cardinale, cei 4 evanghelisti, etc
Obiective suplimentare
asimilarea analitică a unor exemple de arhitectură aparţinând unor arhitecţi
de renume; exeriţiu de atelier utilizând reguli stricte de compoziţie cu forme
simple, geometrii si volume pure, primare; căutarea expresivităţii plastice a
spaţiului interior prin atribuirea unor valenţe poetice.
Amplasament
In spaţiul promenadei de pe malul Dunării din localitatea Calafat.
obiectul proiectat se înscrie într-un ansamblu integrat cu destinaţia comunicării
publice, care mai cuprinde amenajări urbane si un far, cu rol de landmark
(obiectul proiectului nr. 4 - spaţiu public).
Alegerea ariei amplasamentului se va face cu ocazia deplasării grupei de
studenţi la Calafat, în prima săptamână a anului universitar următor.
Date de temă
La prevederile generale ale temei cadru se va adăuga câte o propunere
individuală a studentului pentru destinaţia, modul de utilizare si funcţiunea
socială a edificiului propus în suprafaţă maximă de 400 mp.
Sugerăm opţiuni pentru spaţii înscrise în aria activităţilor culturale cu rol pre-
ponderent de comunicare.
Desfăsurarea proiectului
Intr-o primă etapă de 2 săptămâni - studiu analitic al unui edificiu clasic sau
contemporan prin prisma relaţiilor spaţiu - structură - esxpresie; se va lucra
în colective de 2 sau 3 studenţi în funcţie de dimensiunea edificiului;
Atelierul va propune spre studiu a 12 exemple la care studenţii pot adăugate
si altele respectând aceiasi arie de analiză.

Nota acestei etape este internă, a atelierului, dar ea va influenţa evaluarea Bibliografie
finală a proiectului Rudolf Arnheim: “Art and Visual Perception”, Gaston Bachelard: “Poetica
Redactare spaţiului”, “Poetica Reveriei”,
suplmentar faţă de cerinţele temei cadru se vor preda:
o plansă format 70/100 cm. cu planuri, secţiuni, faţade, crochiuri la o scară Intocmit,
la alegere precum si prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc,
schemele de organizare planimetrică, volumetrică si funcţională a exemp- sef lucrări drd. arh. Melania Dulămea, asist dr. arh. Mihai Duţescu
lului ales.
o machetă la o scară convenabilă, stabilită de atelier.
studiu analitic al
unui edificiu clasic
sau contemporan
»
Capela Pazzi F. Brunelleschi Villa Capra Andrea Palladio
Crown hall Mies van der Rohe Salk institute Louis Kahn Atelier Brancusi Renzo Piano


Atelier Şef lucrări dr. arh. Cristian Drughean grupa 22B
Tema: PAVILION ACCES ÎN SALINĂ
Exerciţiul îşi propune continuarea şi aprofundarea studiilor formale,

spaţiale din semestrele 1 şi 2.
Degradarea şi distrugerea „decorului” în care evoluează oamenii şi
comunităţile ( case, trame stradale, pieţe, locuri de socializare) din zonele
cu potenţial turistic valoros, necesită intervenţii responsabile în „decorul”
arhitectural existent. Vă propunem astfel descoperirea unui loc neobişnuit,
cu un caracter puternic, la limita dintre natural şi făurit de mâna omului.
Un loc ce exista intre două lumi, cea cotidiană, legată de un context şi cea
subterană, aproape ruptă de realitate. Tema va propune analiza acestor
două contexte diferite şi realizarea legăturii dintre ele. Această diferenţa
între două contexte va genera întrebări a căror răspunsuri se pot găsi prin
rezolvarea obiectului de arhitectură.
Amplasament
Terenul propus exerciţiului este în localitatea Slănic Prahova, la cca. 100
km de Bucureşti, în imediata vecinătate a accesului în fosta mina de sare
Unirea. Amplasamentul este unul ce a suferit modificări majore de-a lun-
gul timpului, astăzi prezentându-se ca un teren ce poartă o urmă a isto-
riei sale, are în componenţa sa diverse obiecte construite, ce vor trebui
integrate în soluţia arhitecturală. Studenţii vor trebui să îşi determine
zona de intervenţie din amplasamentul mai larg existent, alegere ce va
fi motivata.
Date de temă
Se propune realizarea unui pavilion de acces de suprafaţă în mina Unirea,
ce să realizeze legătura directă între subteran si suprafaţă, să primească
si să informeze vizitatorii şi să găzduiască alte funcţiuni conexe deter-
minate a fi necesare. Pavilionul de acces în salină ( intrare – ieşire) cu o
suprafaţă desfăşurată de cca. 300 mp, poziţionat în imediata vecinătate a
lifturilor de intrare în salina Unirea, va primi funcţiunile alese de studenţi,
menite a completa dotările din zonă : puncte de informare şi control,
zonă de aşteptare, spaţii expoziţionale, alimentaţie publică, etc.

Obiectice didactice suplimentare Piese desenate suplimentare fata de tema cadru

- încadrarea în decorul arhitectural existent, - 1 mapă format A3 cu schiţele demersului arhitectural
- logica compoziţiei arhitecturale adecvate temei şi funcţiunilor alese, Facultativ, pot fi prezentate orice alte piese desenate ( schiţe, perspective,
- coerenţă în alegerea materialelor folosite în a genera structuri, imagini realizate pe calculator), care pot contribui la o mai buna ilustrare
constructive pentru obiectul arhitectural propus. a conceptului arhitectural.
Bibliografie
Desfaşurarea studiului - Kenneth Frampton – Modern Architecture
Prima săptămâna a proiectului va presupune o apropriere a sitului, un - Architecture now ! – 1,2,3,4,5,6 – Taschen
studiu dedicat înţelegerii şi interpretării contextului dat. Pe baza primei - Detail 10/2002, 10/2003, 9/2004, 10/2004, 3/2005, 5/2005.
impresii şi a unui studiu documentar realizat în bibliotecă cu exemple
legate de temă, studenţii vor genera un scenariu de utilizare a spaţiului Intocmit,
şi o prima poziţie de relaţionare a obiectului propus cu situl. Se va realiza sef lucrări : dr. arh. Cristian Drughean
o machetă a sitului comună întregii grupe, care va constitui suportul dia- Asistent : drd. arh. Ionuţ Anton
logului individual şi colectiv ( la panou ) în susţinerea conceptului arhitec-
tural. Studiul pe macheta, sau orice alt fel de reprezentare tridimensională
va fi încurajat pe tot parcursul proiectului.


Atelier Şef lucrări. arh. Dan Marin grupa 23B
Tema: PAVILION DE ARTE VIZUALE IN CURTEA LIBRARIEI

CARTURESTI
In mai mare masura decat alte programe, un pavilion de expozitie

trebuie sa raspunda si exigentei functiunii si exigentei formei si, daca
amplasamentul o cere, si celei a contextului. El trebuie sa fie un spatiu
al contemplatiei artistice, dar si un obiect in sine; se poate defini in mod
autonom, dar isi poate extrage regula si din exterior.
Amplasament:
Curtea librariei “Carturesti”, str. Pictor Artur Verona 10, in locul unor an-
exe existente, fara valoare, care pot fi desfiintate.
Un amplasament de limita, la confluenta unor multiple polaritati func-
tionale, morfologice si de caracter.
Obiective:
Dincolo de exigentele programului - importante, dar nu exclusive - pro
iectul urmareste investigarea a doua teme:
(1) Tema arhitecturala - obiectul in autonomia lui (elemente, relatii, spa-
tiu, structura, geometrie, materiale).
(2) Tema urbana - obiectul in heteronomia lui (geometrie parcelara, mor-
fologie spatiala, ambient construit si natural).
Program:
Pavilionul este gandit ca o extensie a librariei “Carturesti”, adaugand o
dimensiune complementara functiunii acesteia. Programul include spatii
de expunere pentru obiecte de arta, proiecte de arhitectura etc., repar-
tizate pe parter si etaj - posibil si subsol -, un spatiu pentru conferinte
si reuniuni, precum si anexe. El va functiona in stransa legatura cu cele
doua cladiri existente si cu curtea din spate, care isi pastreaza rolul si
imaginea de curte vegetala.
Intocmit,
Lect.arh. Dan Marin


Atelier Prof.dr.arh. Nicolae Grama grupa 24B
Tema: Pavilion
Tema propusa va face trecerea de la tematica anului I de studii, la proi-

ectarea in sit real, pretextul este fiind dat de Primaria Sectorului 1, Bucur-
esti, care intentioneaza sa puna la punct informarea , expunerea, precum
si dezbaterea unor schite, proiecte si machete pentru obiectivele propuse
a se realiza in zona.
Amplasamentul :
Este pe un teren cu suprafata de cca. 700 mp., adiacent Primariei, pr-
ezentat in planul anexat.
Obiective didactice :
Pornim de la un context dat si urmarim:
- stabilirea conceptului in concordanta cu mesajul propus de student,
- rezolvarea functionala si stabilirea tipului de structura,
- relationarea adecvata cu patrimoniul construit,
- interdependenta dintre obiectul de arhitectura si sit,
- clarificarea si conturarea mijloacelor de limbaj si expresie legate de
programul propus.
Date de tema :
Constructia va avea doua niveluri si inaltimea maxima la atic H=5m. de
la sol.
Se va acorda o atentie speciala relatiei interior-exterior, avand ca inter-
mediar spatiul de tip terasa, curte, incinta.
Pavilionul va avea o suprafata totala desfasurata de max. 500 mp. si va
cuprinde urmatoarele spatii:
- acces si punct de informare cca. 40 mp.
- spatii de discutii cu un mic bar cca. 60 mp.
- spatii de expunere cca. 250 mp.
- 1-2 birouri de aprox. 20 mp. fiecare
- sala discutii cca. 50 mp.
- grupuri sanitare pe sexe.

Desfasurarea studiului :
Prima saptamana este dedicata documentarii pentru tipul de program,
perioada care se va finaliza cu o mapa, ce urmeaza a fi prezentata si
comentata la atelier. Urmatoarele saptamani sunt dedicate studiului si
intocmirii proiectului.
Redactare :
Se vor prezenta:
- plan de situatie sc. 1/500
- planurile celor doua niveluri sc. 1/100
- sectiune caracteristica sc. 1/100
- 2 fatade sc. 1/100
- 2 perspective (interioara si exterioara)
- macheta de ansamblu sc. 1/200
Criterii de apreciere :
- concepul, expresia volumetrica si limbajul obiectului de arhitectura in
context;
- rezolvarea functionala si logica adoptarii sistemului structural,
- calitatea prezentarii proiectului.
Bibliografie :
Arhitectura peisajului - John Simmonds Ormsbee
Existence, Space & Architecture - C.Norberg Schultz
Mies Van Der Rohe - Jean Louis Cohen, Akal Arquitectura
Tadao Ando - Complete Works, Taschen
Architecture Now! , Taschen
Via Arquitectura nr. 1-11
Tectonica nr. 1-17
El Croquis nr. 88-89/Peter Zumthor 1998
El Croquis nr. 129-130/Herzog & DeMeuron 2002-2006
El Croquis nr. 67/Bolles-Wilson 1990-1994
El Croquis nr. 111/MVRDV 1997-2002
El Croquis nr. 91/Two Worlds-Towards an Improbable Architecture
Architectural Record nr. [1,2,7,12]/2005
Intocmit,
Prof. Dr. Arh. Niculae Grama
Sef lucrari drd. arh. Robert Negru

Atelier Prof. dr. arh. Dana Chirvai grupa 25B
Tema: GALERIE DE ARTA EXPERIMENTALA
“ A stapani spatiul , a stii sa il vezi constituie cheia intelegerii

arhitectului“ (BRUNO ZEVI)
Se propune realizarea unui spatiu expozitional intr-un context urban im-

portant incarcat de semnificatie istorica
Amplasament
Se afla in BUCURESTI in vecinatatea PRIMARIEI CAPITALEI intr -un spa-
tiu cu importante rezonante istorice ,arhitecturale ce marcheaza evolutia
caracteristica a orasului .
Din analiza sitului vor decurge deciziile de proiectare referitoare la :
Tipul de expresie a viitoarei cladiri
Modul de exprimare a functiunilor propuse
Date de tema
Galeria de arta va cuprinde urmatoarele spatii :
HOL DE ACCES -INFORMARE
SPATII DE EXPUNERE
BAR
BIROURI -minim 2
ANEXE
Tema program poate fi completata cu alte propuneri cu conditia ca aces-
tea sa nu se afle intr-o relatie divergenta cu cele enumerate .
Suprafetele functiunilor propuse vor fi stabilite in cadrul atelierului. (su-
prafata max.admisa 400 m.p.).
Prin tema propusa se urmareste descoperirea din etapa in etapa, prin
analiza unui sit ce cuprinde particularitati arhitecturale, a impactului pe
care acesta il manifesta asupra functiunii ,pornind de la o analiza MAC-
RO, spre cea mai mica celula a expozitiei.
Criterii de apreciere
Rezolvarea corecta a relatiei obiect de arhitectura -sit
Relatia spatiu interior spatiu exterior
Expresivitatea rezolvarii

Redactare
Se vor desena intr-o tehnica la alegere urmatoarele piese:
- plan de situatie sc. 1/500
- planurile tuturor nivelelor diferite sc. 1/100
- 1-2 fatade sc. 1/100
-1 sectiune caracteristica sc. 1/100
- macheta
- optional -imagini, perspective [exterior -interior], in tehnici la alegere.
Bibliografie
Bruno Zevi - Cum sa intelegem Arhitectura
A + U - Nr.325,337,339,376
CASABELLA NR.708,710,711
L”ARCHITECTURE D”AUJOURDOUI Nr.326,329
ACADEMICIAN ARH.OCTAV DOICESCU - Pentru Arhitectura Omenea-
sca
Intocmit,
Prof.Dr.Arh.Dana Chirvai
Atelier Conf.dr.arh. Alexandru Vasiliu grupa 26B
Tema: CONFIGURAREA UNEI NOI STRUCTURI ÎNTR-UN

CONTEXT REAL DAT
„Bucureştiul este menit să ne verifice posibilităţile de creaţie,

de configurare, de afirmare spirituală. Il putem ură, îl putem
disptreţui, îl putem compătimi. El îşi păstrează funcţiunea, orice
am crede noi şi utrmaşii noştri despe el. Pentru simplul motiv că
Bucureştiul a fost ales de un păstor cunoscător al semnelor să
fie centrul. Şi aici, unde se dau atâtea bătălii, vom afla într-o zi
cine putem fi.” (Mircea Eliade – Profetism românesc)
Tema propusă are ca scop continuarea studiului din anul I, tema „Spaţiu
– Structură” dezvoltând analiza relaţiei dintre formele arhitectural struc-
turale şi un un context real dat. In cadrul programului de revitalizare a
Centrului Istoric al Oraşului Bucureşti, tema vă propune conceperea unui
pavilion „ Bucureşti, oraşul dispărut”, integrat zonei, dedicat memoriei
locurilor din oraşul vechi dispărute sau traumatizate în urma demolărilor
din anii 80 (Biserica Sf. Vineri, Spitalul Brâncovenesc, Hala Unirii etc.).
Amplasament
Amplasamentul propus spre studiu se află în partea de nord a Hanului lui
Manuc, pe o insulă verde cu o suprafaţă de aproximativ 500mp. Actual-
mente acest teren se constituie ca un spaţiu rezidual, care aduce locului
o notă derizorie şi comună.
Obiective didactice:
Relaţionarea adecvată cu situl
Alegerea unei structuri corespunzătoare şi a materialelor utilizate pentru
realizarea acesteia
Clarificarea şi conturarea mijloacelor de limbaj şi expresie în concordanţă
cu programul de arhitectură propus, a unui anumit tip de atitudine faţă
de context
Se va pune accent pe argumentarea teretică a propunerii, fără a se neg-
lija sensibilitatea artistică şi inventivitatea tehnică.

Date de temă Mies van der Rohe, Jean Louis Cohen, Akal Arquitectura
- Spaţiu expoziţiei permanente – fotografii de epocă, planuri, hărţi, Tadao Ando, Complete Works,
imagini, elemente salvate din clădirile distruse, obiecte de mo- Pierre von Meiss, De la cave au toit
bilier, realizat eventual şi în supantă Francine Hauben – Composition, contrast, complexity, Birkhauser, 2001
- Spaţiu pentru expunere temporară, proiectat cu sală pentru Aldo van Eyck, Werken, Bussum, 1999
proiecţii video, lansări de carte, conferinţe etc El Croquis, nr.129/130, pp 126-145, nr.125, pp 68 – 75, nr.120, pp 228-
- Cafe bar 233
- Punct de informare turistică Architectural Record, 01/2000, Small Museums
- Terasă (semi)acoperită The Japan Architect nr. 1/1991, pp 220-223, nr.42/2001, pp 56-61, pp
- Vestiar şi grup sanitar pentru personal 62-67, 68-71
- Grupuri sanitare pentru consumatori Monografii: Mies van der Rohe, Le Corbusier, Alvaro Siza de Vieira, Al-
- Bucătărie rece, spaţiu depozitare berto Campo Baeza, Hertzog & De Meuron, Toyo Ito, MVRDV
- Spaţii tehnice, centrală termică
Inălţimea maxima la cornişă nu va depăşi 10m, iar sistemul structural va Intocmit,
fi la alegere, în funcţie de caracteristicile fiecărei soluţii. Şef Atelier Conf. dr. Arh. Alexandru Vasiliu
Lect. drd. arh. Tana Lascu
Piese suplimentare fata de tema cadru Prep.drd.arh. Gheorghe Bratu
- perspective interioare, exterioare, schiţe
- scurt text explicativ
- Relaţionarea la situl propus
- Calitatea expresiei arhitecturale
- Coerenţa între structura aleasă şi rezolvarea funcţională de
ansamblu
- Calitatea redactării finale a proiectului.
Bibliografie
Dana Harhoiu, Bucureşti, un oraş între Orient şi Occident

Francois Choay, Alegoria patrimoniului
Bucureşti 2000 – Concurs internaţional de urbanism
Nicolae Lascu – Modernizarea şi distrugerea în istoria postbelică a oraşelor
româneşti, Istoria Urbană, 1 – 2 / 1995
Revista „Memoria”, nr.42
Joedicke Jurgen – Space and Form in Architecture
C. Norberg Schultz - Existence, Space, Architecture,
C.Norberg Schultz – Genius Loci. Paysage, ambiance, architecture

p r o i e c t d e c a t e d r ă
Tema Proiectul nr.2 MORFOLOGIA LOCUIRII

LOCUINŢE INŞIRUITE
„ Să punem problema :
O locuinţă : un adăpost contra căldurii, frigului, ploii, hoţilor,
indiscreţilor. Un receptacul de lumină şi de soare. Un anumit număr de
compartimente pentru bucătărie, muncă, viaţa intimă.
O cameră : o suprafaţă pentru a circula liber, un pat de odihnă
pentru a te întinde, un scaun pentru a sta comod şi a lucra, o masă de
lucru, dulapuri pentru a aşeza fiecare lucru la al său „right place”.
Câte camere : una pentru a găti şi una pentru a mânca. Una
pentru lucrat, una pentru spălat, una pentru dormit.
Acestea sunt standardele locuinţei”. Le Corbusier 1915.
Abordarea programului cu cea mai mare frecvenţă în practica profesională

a arhitectului şi anume cel al locuirii, invită la o cunoaştere obligatorie
a demonstraţiilor carteziene ale lui Viollet- Le-Duc, a eseurilor sarcastice
ale lui Adolf Loss, a studiilor raţionale ale lui Gropius, ale pamfletelor
înfocate ale lui Le Corbusier sau a prozei romantice a lui Wright.
Exerciţiul ce vă este propus – Locuinţe înşiruite – pe un amplasament real,

ne pune de cele mai multe ori problema realizării unei analize contextu-
ale complexe, ce se referă atat la determinarea regimului de aliniere şi
înălţime dar mai ales la găsirea limbajului arhitectural adecvat respec-
tivei zone de locuit.

Amplasament :
Amplasamentul se află în Bucureşti, pe strada Cremeniţei, sectorul 2 în
vecinătatea râului Colentina, conform Planului Urbanistic de Detaliu ane
xat temei.
Datele de temă :
Regimul de înălţime va fi parter cu etaj parţial sau total.
Retragerea de la aliniamentul străzii este opţiunea studentului.
Se vor respecta : Suprafaţa construită = cca. 200mp, POT = 45 %, CUT= 1,3

Tema este informativă, precizarea ei urmând să se cristalizeze logic din
viziunea / studiul direct al fiecărui student / atelier.
Zona de zi :
- vestibul acces principal
- grup sanitar de serviciu,
- birou,
- living – room,
- loc de luat masa,
- bucătărie
Zona de noapte :
Fiecare atelier poate avea un grad propriu de libertate a abordării şi - dormitor matrimonial,
soluţionării temei, dar în condiţiile respectării datelor obligatorii din pr- - dressing + baie,
ezenta temă cadru, suprafeţe şi regim de înălţime. - două dormitoare,
- baie,
Obiectivele studiului : - spaţii de depozitare
- analiza evoluţiei modelelor de locuinţă individuală,
- analiza de sit TIPOLOGIE – MORFOLOGIE, Zona de servicii :
- înţelegerea elementelor de mediu ambiant : context natural, con- - loc de parcare,
struit, stilistic, social, - centrala termică,
- rezolvarea corectă a soluţionărilor FUNCŢIONAL – SPAŢIALE, - spălătorie,
- cunoaşterea antropologiei spaţiilor şi standardelor ergonome- - depozitare
trice: entităţile spaţiului locuibil, echipamente, mobilier, finisaje.
Fiecare locuinţă va fi prevăzută cu un loc de parcare, acoperit, neînchis,
pentru un autoturism .
Încălzirea se face cu centrală proprie care poate fi amplasată ca şi alte - 2 perspective, interior / exterior, desenate la mâna liberă,
anexe, la demisol sau la subsol. - macheta întregului lot, cu locuinţa şi amenajările exterioare, sc. 1:50
Evacuarea resturilor menajere se face prin pubele ecologice amplasate
la limita terenului. La faza a II-a se va preda un CD cu imaginile pieselor desenate în format jpeg.
Sistemul constructiv este la alegere. La jurierea şi notarea proiectului se va prezenta obligatoriu conţinutul
Acoperirea poate fi în terasă sau şarpantă. celor două faze şi nota propusă de atelier la prima fază.
Criterii de apreciere şi notare : Notă :

- respectarea tuturior daetlor de temă, Este interzisă redactarea pe calculator a pieselor cerute sau a altor piese
- corectitudinea relaţiilor funcţionale şi a concepţiei structurale, suplimentare.
- calitatea expresiei plastice / volumetrice, În cazul nerespectării datelor de temă şi condiţiilor de redactare, nu se
- acurateţea prezentării grafice a proiectului. permite prezentarea proiectului în Comisia de juriere a Catedrei.
Redactarea proiectului : Întocmit,

Predarea se va face conform regulamentului de juriere şi notare din gra- Şef de lucrări : dr. arh. Cristian Drughean
ficul de proiectare.
Se cer următoarele piese obligatorii :

Faza I-a : durata 4 săptămâni – documentare / cercetare
O mapă care să conţină :
5 fişe de documentare cu exemple de locuinţe înşiruite în format A 4,
Acestea sunt parte integrantă a proiectului, cu obligativitatea menţionării
numelui obiectului de arhitectură, a autorului şi a sursei consultate.
Analiza sitului şi vecinătăţilor în format A 3,
Propunere de partiu şi volumetrie : planuri, o secţiune caracteristică şi 2
faţade sc.1:100, în format A 3.
Faza a II-a : durata 5 săptămâni

Pe 2 formate de hârtie albă 50/70 cm, aşezate orizontal, într-o tehnică la
alegere (monocrom sau policrom); nu se permite redactarea pe calculator :
- planurile tuturor nivelelor, mobilate şi cotate conform standarde-
lor sc.1: 50. Planul parterului va conţine şi amenajarea exterioară
a curţii.
- 2 faţade dintre care cea de la stradă va fi prezentată cu amorsele
caselor învecinate, sc.1:50,
- secţiune longitudinală prin locuinţă sc. 1:50,


p r o i e c t d e c a t e d r ă
Tema Proiectul nr.3 CONTEXT-SIT-EXPRESIE

O LOCUINTA IN CONTEXT URBAN REAL
Dintotdeauna programul de arhitectura cel mai frecventat de catre arhitecti

a fost cel legat de locuire.
Poate si de aceea tema prezenta propune studentilor rezolvarea unei lo-
cuinte de tip izolat, unifamiliala cu regim de inaltime D+P+1E ( sau supanta
), situata pe un amplasament real din Bucuresti ( vezi Anexele 1 si 2).
Provocarea propusa studentului consta in principal in conceperea unui

proiect de locuinta care sa contina acel atribut aparte denumit adesea
calitatea locuirii. Simplu spus acesta ar presupune ca o casa a fost astfel
conceputa incat sa ofere beneficiarului, pe langa functionalitate si pro-
tectie, confort si placere. Pentru aceasta trebuiesc avute in vedere cateva
aspecte obligatorii:
1. Contextul locatiei:
Acest aspect presupune analiza, intelegerea si depistarea acelor ele-
mente valoroase ale contextului natural sau artificial considerate ca fiind
relevante si necesar de a fi preluate si interpretate in conceptul noii case.
Se asigura astfel o relatie buna intre nou si vechi, o integrare favorabila,
2. Functionalitatea:
Un aspect ce vizeaza in esenta gasirea unor solutii de buna relationare a
spatilor apte sa asigure desfasurarea unor activitati specifice. In arhitec-
tura acest lucru nu poate fi ignorant,
3. Confortul asigurat prin mobilare si echipare:
Acest lucru este asigurat de folosirea materialelor si tehnologiilor noi ca-
pabile sa realizeze un nivel de confort in concordanta cu cerintele din ce
in ce mai sofisticate ale beneficiarilor, si in anumite conditii autonomia
energetica a noilor cladiri,

4. Expresivitatea: · Logii sau balcoane

Acest aspect vizeaza in principal conceperea unor spatii arhitecturale ex- · Acces auto spre garajele de la Demisol
teriore si interioare interesante, cu o anumita semnificatie. · Garaj pentru 2 masini, spatii de depozitare, spatiu tehnic pentru
centrala termica, hidrofor si rezervor apa potabila
Amplasamentul: Birou de arhitectura : amplasament posibil la Demisol cu posibilitate de
Terenul prezentat in Anexa 1, in suprafata de cca. 550 mp, este in panta ( acces la scara locuintei
cca. 3 m denivelare de la Sud - sus, la Nord - jos ) si se afla in Bucuresti, · Acces secundar pentru angajati si clienti,
pe colt, invecinat cu Parcul Libertatii, conform planului si fotografiilor an- · Windfang acces pentru angajati si clienti,
exate ( Anexele: 1 si 2 ). Se presupune ca proprietarul lui este o persoana · zona de receptie si secretariat,
care doreste sa construiasca aceasta casa avand o rezolvare functionala · Mic oficiu
si estetica adecvata pentru doua scopuri principale: locuire + birou par- · Spatiu meeting si protocol
ticular de arhitectura. · Birou director
· Spatiu pentru 6 birouri + computere
Date de tema · Mici grupuri sanitare pe sexe pentru public si pentru angajati si
Casa noua va avea urmatoarele caracteristici : clienti,
- regim de ialtime D+ P +1E, - POT = max. 40% ,- CUT = max. 1,2
- Limita edificabilului, in se lasa la alegerea studentului. Doar alinierea Sunt acceptate si alte spatii sau functiuni considerate de student ca fiind
casei la frontul din strada aflata la Nord trebuie respectata ( cca. 3,50 m oportune ( dar doar in limita celor 500 mp construiti ). De asemenea fo-
distanta fata de limita de proprietate ), losirea porticelor, teraselor sau curtilor engleze este permisa. Acestea nu
- Suprafata construita desfasurata nu va depasi 500 mp ( + sau – 15% ), se vor lua in consideratie i calcularea suprafetei amintite.
distribuiti la alegere pe Demisol, Parter si Etaj ( sau Supanta ). Suprafetele incaperilor, gabaritele si dispunerea lor vor fi in concordanta
cu normativele actuale privind programul locuirii.
Functiuni si suprafete, structura de rezistenta: Structura de rezistenta:
Partiul de arhitectura va contine functiuni specifice activitatilor de locuire, Va fi realizata din beton armat in sistem dual ( stalpi si pereti din b.a.,
dar si de mic birou particular de arhitectura si va include: plansee si grinzi din b.a. ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea
unei functionalitati, si flexibilitati deosebite a spatiului, precum si o aco-
Locuinta : amplasament posibil la Parter si Etaj perire interesanta a acestuia ( terasa sau sarpanta ). Volumetria si plastica
· Acces principal pentru proprietarii casei de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului de structura ales.
· Winfang + garderoba Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele
· Hall vestibul temei, sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu
· Living room materialele si tehnologia folosita. Se vor specifica prin desen tipurile de
· Bucatarie + camara materiale folosite. Plansele desenate pot contine comentarii sau schite
· Loc de luat masa pentru cca. 6 persoane pentru justificarea solutiei.
· Terasa, partial sau total acoperita
· Scara de acces la fiecare nivel Obiectivele studiului:
· 3 dormitoare si 2 bai complete ( una separat pentru dormitorul Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate
matrimonial ) de :
· Dressinguri si spatiu de depozitare - incadrarea in sit real – relatia de integrare a obiectului de arhitectura
propus in contextul existent, in special racordarea noii case la terenul in

panta, si respectare a regulamentelor urbanisice ale amplasamentului,
- stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de
arhitectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei,
- intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre functiune,
spatiu, tipul de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect
de arhitectura.
Bibliografie orientativa:
ARHITECTI : Tadao Ando, Mario Botta, Richard Meier, Michael Graves,
Alvaro Siza, etc
CARTI
Ando, Tadao Complete Works
Ching, Francis Architecture. Form – Space – Order
Doicescu, Octav Pentru o arhitectura omeneasca
Donzal, Catherine Nouveau Musees
Francine Hauben Composition, contrast, complexity, Birkhauser,
2001
HASRATIAN, Murad Early Christian Architecture of Armenia, Moscova,
2000
JODIDIO, Philip Alvaro Siza, Taschen, 2003, pp.170-175
Holl, Steven Architecture Spoken Ed Rizzoli
Neufert, Ernst Manualul arhitectului
Norberg -Schultz, C. Existence, Space, Architecture
RICHARDSON Phyllis, New Sacred Architecture, Laurence King Pub-
lishing, 2004
STEGERS, Rudolf Sacred Buildings. A Design Manual, Birkhäuser,
2008
STEPHENSON, David Visions of Heaven.The Dome in European Archi-
tecture, Birkhäuser, 2005
STOCK, Wolfgang Jean - Architectural Guide to Christian Sacred Build-
ings: In Europe Since 1950-From Aalto to Zumthor, Prestel Publishing,
2004
Van der Rohe, Mies
Cohen, Jean Louis Akal Arquitectura
von Meiss, Pierre De la cave au toit
van Eyck, Aldo Werken, Bussum, 1999

Zevi Bruno Cum sa intelegem arhitectura

Renzo piano (1997) LOG BOOK New York: The Monticelli Press
Dana Harhoiu , Bucuresti Oras intre Orient si Occident editura Simetria ,
Uniunea Arhitectilor din Romania si Arcub 1997
REVISTE
El Croquis 129/130, pp 126-145, nr.125, pp 68 – 75, nr.120,
pp 228-233
The Japan Architect 1/1991, pp 220-223, nr.42/2001, pp 56-61, pp
62-67, 68-71
Abitare 462/2006; 467/2006
L’Arca 220/2006
Architecture d’Aujourd’Hui - 363/2006; 367/2006
Architectural Review - 1305/2005
A+U 427/2006 325, 337, 339, 376
Casabella 744/2006; 748/2006 708, 710, 711
Detail ½ / 2007
El Croquis 131-132/2006; 129-130/2006
T&A 401; 485/2006
L’Arca International 26/1999 – “L’eau”
Architectural Design “Architecture & water”, vol 65 nr.1-2/1995
Architecture & Urbanism ian. 2000
Architectural Design 3/2003
LINK – uri WEB

Hertzberger, Herman - Lessons for Students in Architecture
(Google Book Search)
Intocmit,
Conf.dr.arh. Marian Moiceanu

p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema cadru:
Proiectul nr.4 SPAŢIU PUBLIC
1. Amplasament:
Amplasamentul (urban) urmează a fi stabilit de către fiecare atelier.
2. Obiectivele studiului:
- Înţelegerea rolului social al spaţiului public a modalităţilor arhitecturale
de integrare a acesteia într-un ţesut urban dat;
- Dezvoltarea abilităţilor de gândire arhitecturală complexă, legată de
relaţia dintre spaţiul public interior şi cel exterior;
- Explorarea mijloacelor specifice de raportare creativă la contextul fizic
existent.
3. Date de temă:
Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei cu respectarea
următoarelor prevederi generale:
- Suprafaţa studiată nu va depăşi 1500 mp.
- Se vor propune, de asemenea, obiecte construite cu funcţiuni publice
având o suprafaţă cumulată (ocupată la sol) de maximum 250 mp.
5. Redactarea proiectului:
Proiectele vor fi redactate în colective de câte 2 studenţi şi vor fi predate
pe hârtie albă, format 50/70, într-o tehnică la alegere (inclusiv planşe
redactate pe calculator) şi vor cuprinde următoarele piese :
- plan de situaţie la sc. 1/500, însoţit de o analiză detaliată a sitului;
- plan general al perimetrului de intervenţie, cu reprezentarea zonelor
pavate şi plantate precum şi a elementelor construite sau de mobilier
urban, sc. 1/100;

- planul nivelelor diferite (foişoare, construcţii etajate, etc.) dacă este ca- -M odul de raportare a proiectului la contextul social şi fizic – construit
zul – sc. 1/100; existent.
- 3 secţiuni sau desfăşurări de fronturi, la sc. 1/100 - Acurateţea şi expresivitatea grafică a proiectului.
- s e va preda un CD cu piesele proiectului
- machetă la sc. 1/100 (obligatoriu, condiţionând predarea şi notarea Notă:
proiectului în ansamblu). · Toate studiile şi schiţele se vor prezenta la corectură pe foiţă fiind reunite
într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor în permanenţă în
6. Criterii de apreciere şi notare: timpul orelor de atelier.
- Claritatea spaţială a propunerii; · Nu se acceptă corecturi pe laptop.
- Adresabilitatea intervenţiei pentru diferite categorii de public (grupate · Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de
pe vârste, preocupări, etc.) identificare, conform modelului recomandat de catedră;

Atelier Arh. Invitat Sorin Ştefănescu grupa 21A
Tema menajarea spatiului public din fata Operei

A
Romane
Amplasament :
Zona de studiu este, conform planului de situatie anexat, suprafata de
cca 1000 mp din fata cladirii Operei.
Date de tema:
Studentii isi vor stabili singuri tema-program functie de interpretarea pro-
prie a potentialului zonei. Se va propune sistematizarea terenului si am-
plasarea unei dotari / spatiu in suprafata de max. 150 mp.
Spatii posibile:
- m ica galerie de arta expunere elemente scenografice, costume,
imagini fotografice din spectacole de opera
- o mica zona de auditie individuala, muzica de opera
- bar-cafenea-ceainarie (grup sanitar)
- zona amfiteatru (gradene) loc de odihna, discutii, divertisment, etc.
Structura si materialele de constructie vor fi astfl alese incat san u agreseze
imaginea existenta a zonei, sa asigure o vizualizare- transparenta, o
imagine de ansamblu care sa marcheze semnificatia locului.
Obiective suplimentare ale studiului :

- analiza conditiilor de sit: context natural, construit, stylistic, semnificatie, etc.
- propunerea unei rezolvari arhitecturale, adecvate epocii contemporane,
cu dimensiuni si scara corespunzatoare scopuluisi modului de utilizare a
spatiilor.
- constituirea unui centru de interes ca preocupare pentru publicul utilizator,
dominanta fiind semnificatia cultural- informational educative, precum si fa-
vorizarea contactelor sociale, destindere, relaxare, divrtisment, etc
Criterii suplimentare de apreciere :

- modul de folisire a terenului
- categorii de spatii, mod de compunere
- compozitie volumetrica, imagine de ansamblu, inovatie, noutate, sem-
nificatie
- integrarea in sptiul urban
- calitatea redactarii finale a proiectului
Intocmit,
Prof. dr. arh. Victor Ivanes


Atelier Prof. dr. arh. Cristina Gociman grupa 22A
Tema EVITALIZAREA UNUI SPATIU PUBLIC CU UN POTEN-

R
TIAL SI CU O SEMNIFICATIE CARE S-AU DETERIORAT
IN TIMP
Amplasament
Propunem spre studiu o suprafata de cca. 600mp incluzand porticul Ar-
hitecturii cu intrarea si triunghiul „verde” devenit aproape in totalitate
parcare din fata acestuia.
Argument
Reabilitarea demnitatii spatiului urban agresat de publicitate excesiva,
de starea cladirilor, a strazilor, de incarcatura de masini, de miscarea
browniana a pietonilor, de poluare, este o aspiratie a oricarui edil. Ad-
evarul despre vietuirea si cresterea unei case, a unei strazi, a unui oras
trebuie restituit trecatorului, creand posibilitatea unei comunicari intre
trecut si prezent si a unei oportunitati pentru viitor. Definirea locului cu
toate conotatiile evolutiei perceptiei spatiale si temporare ale acestuia
pot reconstitui si recompune afectivitatea sa si reconstrui amprenta co-
munitara.
Cladirea Universitatii de Arhitectura si Urbanism - autor arh. Grigore

Cherchez (1912 – 1927), extinderea ei – autor arh. George Filipeanu –
1972, formeaza Triunghiul Arhitecturii care a devenit in centrul orasului
un Landmark. Alaturi functioneaza in prezent un spatiu rezidual, ocupat
de masini, cu stalpii maculati de afise si grafiti. Reconfigurarea porticului
intr-un spatiu pietonal cu amenajare pentru un sistem informatic privind
istoria si evolutia locului, informatie de arhitectura si urbanism, pot fi
doar cateva din solicitarile privind reabilitarea zonei.
Tema prezentata continua tema de proiect pentru anul II – „Orasul

aproapele meu” – din anii precedenti, care s-a integrat intr-o tematica
generala definita ca „Spatiul public”. Studiul nostru a pornit de la pro-
vocarea de implementare a unui parcaj subteran in jurul Universitatii de
Arhitectura si de transformare a strazii Edgar Quinet intr-o strada piet-
onala dedicata evenimentelor legate de carte conform proiect intocmit de
Centrul de Proiectare Urbana si Metropolitana Bucuresti.

Date de tema PIese suplimentare fata de tema cadru

3.1. Accesul pietonal pentru profesori, studenti, vizitatori, total separat · 3 fatade – desfasurate (frontal si laterale), cu includerea fatade-
de cel auto, lor constructiilor existente (cladirea U.A.U.I.M., Biserica Enei, etc.),
prin porticul turnului scara 1/200
3.2. Accesul pietonal prin portic spre Sediul OAR – Bucuresti, zona de · Macheta cu prezentarea cel putin al parterului si etajului 1 ale
papetarie din colt si spre Biserica Enei. De asemenea stationarea vizita- constructiei U.A.U.I.M. – scara 1 / 200 (obligatorie)
torilor in zona de afisare, conform traditiei a rezultatelor la examenul de · Orice alte detalii, perspective, etc. care pot duce la intelegerea si
admitere in Universitate. sustinerea mai buna a conceptului
3.3. Regandirea spatiului verde ramas intr-o maniera agreabila si in
stransa legatura cu restul compozitiei propuse Bibliografie
3.4. Redarea prestantei accesului principal in Universitate - Alexander C – Ishikawa and Silverstein – „1977 A Pattern Lan-
3.5. Rezolvarea unor zone de odihna, expunere, afisare, etc. guage Towns – Buildings Construction”
In acest scop se pot utiliza ca elemente de interventie: mobilierul urban, - Joedicke Jurgen – „Space and Form in Architecture”
pavaje, oglinzi de apa, texturi si culori diverse, elemente de vegetatie, - Moore C. & Allen G. – „L’architecture sensible, espace, echelle,
eventuale structuri modulate usoare si demontabile, inchise sau deschise, forme”
acoperite partial sau total, etc. Principiile de compozitie si materialele - Neufert, Ernst – „Manualul arhitectului”
folosite in realizarea acestora sunt lasate la alegerea studentului. - Norberg – Schultz, C. - „Genius loci. Paysage, ambiance, archi-
Proiectul se va putea elabora in colectiv de 2 maxim 3 persoane. tecture”
- Norberg – Schlultz, C. – „Existence, Space & Architecture”
Obiectivele studiului - Simonds, J.O. – „Arhitectura peisajului”
Scopul principal al studiului il constituie revitalizarea acestui spatiu public - Triscu, Aurelian – „Spatii urbane pietonale”
in concordanta cu datele de tema, dar si cu sensibilitatea studentilor au-
tori. In conceperea solutiei se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor Intocmit,
aspecte: prof.dr.arh. Cristina Olga Gociman
- integrarea noii configuratii propuse in contextul existent in zona,
- intelegerea si aprofundarea conceptului de spatiu public,
- studierea complexitatii contextului urban, cultural, social al am-
plasamentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii ad-
ecvate si coerente,
- dezvoltarea unei conceptii fezabile privind revitalizarea unui spa-
tiu public aflat sub influenta elementelor de context si al carui potential si
semnificatie s-au deteriorat din pacate in timp.
Criterii suplimentare de apreciere

Criteriile de apreciere ale acestui proiect vor fi: coerenta volumetrica a
spatiului public propus, calitatea functionala si estetica a acestui spatiu,
nivelul de detaliere al proiectului, acuratetea randarii.

Atelier Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 23A
Tema patii si oameni in dialog. Estetica comuni-

S
carii in spatiul arhitectural
Asa cum se specifica in tema cadru, studiul este dedicat proiectului de

amenajare a unui spatiu public. Ne situam cu acest exercitiu la conflu-
enta dintre trei medii: cel social, cel natural si cel de context – ca rezultat
al exercitiului nr. 1.
Amplasament
Amplasamentul ales se afla in zona Pod Izvor, la intersectia B-dului Lib-
ertatii cu Splaiul Independentei si care se compune din loturi in suprafata
de: lot 1- 3842,47 mp si lot 2 – 504,94 mp. Ocuparea ternului se va face
pe ternul ramas liber in urma finalizarii exercitiului nr 1 studiat pentru
acelasi amplasament. Suprafata amenajata pentru “spatiul public” va fi
cuprinsa intre 600 mp (minim) si 1500 mp (maxim) stabilita prin tema.
Obiective suplimentare ale studiului

In plus fata de obiectivele exercitiului nr. 1, se propune amenajarea pei-
sagera in context.
Date de tema
Ansamblul celor trei volume va fi completat de un foyer urban destinat
diferitelor varste si o scena acoperita, cu o capacitate de maxim 400 per-
soane, cu grupuri sanitare si anexe. Amenajarea peisagera va rezolva ac-
cesele, pietonalele, mobilierul urban prezent in foaier, tipuri de acoperire
si tipuri de vegetatie care sa contribuie la buna ventilare a spatiilor etc.
Piese desenate suplimentare

In plus fata de cerintele generale ale temei cadru se mai cer:
- un scurt eseu argument
- 2-3 perspective de ansamblu
Criterii suplimentare de apreciere si notare

- coerenta dintre argument, studiu si finalizarea proiectului

Bibliografie El Croquis: 129 / 130 - 2006, 136 / 137 - 2007

Bahamon, Alejandro. Landscape Architecture: Water features. Glouces-
ter, Rockport, 2006 (cota II 7319) Intocmit,
Rykwert, Joseph. The seduction of Place: The city in the Twentyfirst Cen- prof.dr.arh. Cristina Ochinciuc, asist. dr. arh. Dragos Negulescu
tury. london, Weidenfeld&Nicolson, 2000 (cota II 5731)

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 24A
Tema VALORIZAREA SPAŢIULUI PUBLIC/URBAN
Spaţiu public este un instrument de re-articulare între oraş şi viaţa

urbană.
Semnificaţia unui spaţiu public este dată de modul în care este folosit.
Valorificarea lui trebuie văzută ca un instrument esenţial în recuperarea
urbanităţii.
Pornind de la caracteristicile şi analiza amplasamentului se cere stabilirea
unei polifuncţionalităţi a spaţiului public, cerinţă ce trebuie atinsă prin
tema propusă de către studenţi. Astfel noţiunea de spaţiu public corelată
de practica socială colectivă trebuie să fie gândită în contextul istoric
actual al societăţii. Studierea şi punerea în evidenţă a elementelor de
mentalitate comportamentală colectivă existente pot genera funcţiunile
spaţiului public ales.
Amplasament:
Fiecare echipă de studenţi îşi va alege un amplasament din cele două
propuse.
Primul spaţiu public este parcul din faţa Bisericii Creţulescu cuprins în-
tre arterele Calea Victoriei şi I.N.Câmpineanu şi mărginit de fondul con-
struit compus din clădirea Sălii Palatului şi Biserica Cretulescu/imobil de
locuinţe.
Al doilea amplasament este în centrul istoric al oraşului în spatele Hanu-
lui Manuc, cuprins între Biserica Sf.Anton/strada Şepcari/strada Covaci
şi fondul construit al arterei I.C.Brătianu/strada Halelor. Suprafaţa zonei
alese se va încadra în cerinţele temei cadru.

· Explorarea mijloacelor formale şi constructive de intervenţie asu-
pra spaţiului şi peisajului urban;
· Investigarea identităţii proprii a zonei reprezentative pentru cen-
trul oraşului;
· Gândirea şi modul de a privi peisajul prin dimensiunea istorică a
fondului construit;


Date de temă:
Studenţii vor propune un scenariu în funcţie de specificitatea sitului ales.
Valorizarea caracteristicilor sitului şi folosirea materialele vor fi alese ast-
fel încât să nu agreseze imaginea existentă a zonei, să asigure observa-
rea transparentă a acestuia şi să creeze o imagine de ansamblu care să
reflecte specificitatea locului.
Elementele de intervenţie vor fi: vegetaţia, mobilierul urban, texturi ur-
bane, etc.
Se poate propune, printr-o justificare coerentă, poziţionarea unor obiecte
construite minimal cu funcţiuni publice. Spaţiul public trebuie să conţină
un punct de informare.
Piese suplimentare faţă de tema cadru:

· Scheme prin care să fie justificată soluţia aleasă;
· Perspective ale spaţiului public care reflectă perceperea şi valo-
rificarea lui;
· Detalii şi materiale caracteristice ale spaţiului urban ales;
Criterii suplimentare de apreciere şi notare:

· Modul de valorificare a spaţiului urban existent prin scenariul
propus;
· Integrarea intervenţiei într-o vecinătate istorică definită;
Bibliografie:
· Spaţiul Public şi Reinserţia Socială a Proiectului Artistic şi Arhitec-
tural - Artă, Comunităţi urbane, Mobilizare, Editura Universitară
“Ion Mincu” Bucureşti - 2006
· New Urban Spaces, Editura Links, 2005;
· New Urban Elements, Editura Links, 2007;
· El Croquis 120/2004 David Chipperfield;
· El Croquis 129-130/2006 Herzog&De Meuron
Întocmit,
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Şef.lucr.drd.arh. Andrei Şerbescu
Asistent dr.arh. Ştefan Simion
P.O. arh. Radu Antonescu

1 0 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


Atelier Conf. dr. arh. Marian Moiceanu grupa 25A
Tema AMENAJAREA UNEI SPATIU URBAN DIN BUCURESTI
Tema popune studentilor amenajarea unui spatiu public urban real din
Bucuresti, respectiv zona verde adiacenta turnului FOISORULUI DE FOC,
in dorinta revitalizarii si restituirii lui catre locuitorilor orasului. Caracterul
propus acestui spatiu public este lasat la libera alegere a studentului.
Astfel spatiul propus poate fi: de odihna, si asteptare, de meditatie, infor-
mare, loc de joaca pentru copii, comercial, destinat diverselor manifes-
tatii cultural-recreative, etc.
Amplasamentul:
Spatiul, in sprafata de cca.600 mp, se afla in imediata apropiere a FOISO-
RULUI DE FOC, la intersectia a doua strazi importante din sectorul 2, fiind
marginit pe trei laturi de carosabil conform planului anexat. Prin pozitie
terenul se afla in zona de influenta a doua dotari importante orasenesti:
muzeul Pompierilor si Spitalul de Ortopedie fiind flancat de statiile de tro-
leibuz. De aceea aglomeratia in zona este deosebita mai tot timpul zilei.
Date generale de tema:

Pentru acest spatiu verde ce contine vechiul turn al FOISORULUI DE FOC
se va propune amenajarea acestuia si transformarea lui la alegere, intr-
un spaţiu de întâlnire şi dialog, sau de informare, comerţ cultural, etc. In
acest scop sunt permise utilizarea ca elemente de intervenţie: mobilierul
urban, pavaje, oglinzi de apă, texturi şi culori, elemente de vegetaţie,
eventuale structuri modulate uşoare şi demontabile, închise sau deschise,
acoperite parţial sau total, etc. Functiunile, principiile de compozitie, ma-
terialele de realizare a acestor amenajari sunt lasate la alegerea studen-
tului.
Obiectivele studiului:
Scopul principal al studiului il constituie transformarea unui amplasa-
ment anost din Bucuresti intr-un spatiu public revitalizat si personalizat
in functie de destinatia aleasa de student. In conceperea solutiei se va
acorda o atentie deosebita urmatoarelor aspecte:
- integrarea turnului monument in noua configuratie propusa.

- intelegerea si aprofundarea conceptului de spatiu public. Carme Pinós

- s tudierea complexitatii contextului urban, cultural, social al ampla- REVISTE
samentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii adecvate si AMC 161/2006; 163/2006; 165/2006
coerente Architecture d’Aujourd’Hui 363/2006, 326, 329
- dezvoltarea unui concept coerent privind revitalizarea unui spatiu public Architectural Record, 1,2, 7, 12 / 2005, 2/2003
aflat sub influenta elementelor de context. Architectural Review 11/2006
- s i nu in ultimul timp revitalizarea unui spatiu urban a carui potential nu Architectural Design vol 65 nr.1-2/1995 Architecture & wa-
este pus, din pacate, in valoare de catre autoritati. ter
Casabella 530, 536
Criterii de apreciere: Domus 809
In aprecierea proiectului accentul se va pune pe modul in care studentul El Croquis 129-130/2006
va realiza prin proiect urmatoarele deziderate : El Croquis 91 / Two worlds, Towards to an Improb-
- exprimarea unei atitudini arhitecturale fata de contextul urban al situ- able Architecture
lui, in special fata de punerea in valoare a vechiului monument. L’Arca 220/2006
- ingeniozitatea rezolvarii spatial-functionale, intelegerea, dimensionarea l’ARCA International 26/1999 – “L’eau”
si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. Lotus 128/2006
- acuratetea si expresivitatea prezentarii. T&A 484/2006
Piese suplimentare fata de tema cadru: Intocmit

· orice alte detalii, perspective, etc care pot duce la intelegerea si conf. dr. arh. Marian MOICEANU
sustinerea mai buna a conceptului
Bibliografie:
CARTI
Alexander, C - Ishikawa and Silverstein
1977 A Pattern Language Towns – Buildings Construction
Chirvai, Dana, Confort urban
Doicescu, Octav (& colectiv), proiectul Institutului Politehnic Bucuresti
Joedicke Jurgen, Space and Form in Architecture’’
Moore C. & Allen G., L’architecture sensible, espace, echelle, forme’’
Neufert, Ernst, Manualul arhitectului
Norberg – Schulz, C., Genius Loci. Paysage, ambiance, architecture
Norberg – Schulz, C. , Existence, Space & Architecture
Piaget, I , The Child’s Conception of Space
Simonds, J. O. , Arhitectura peisajului
Trişcu, Aurelian, Spaţii urbane pietonale
monografii – EMBT Enric Miralles - BenedettaTagliabue,
Elias Torres & José Antonio Martínez Lapeña, SANAA,



Atelier Conf. dr. arh. Vasile Meiţă grupa 26A
Tema Spatiu public - Piata Operei - Opera Center
Amplasament:
Terenul ales pentru studiu se afla intre Piata Operei si cladirea Opera
Center (peste raul Dambovita).
Date de tema:
Studiul propune amenajarea unui spatiu urban intr-un nod important de
circulatie
auto si pietonal. Se va propune pe cat posibil delimitarea spatiului
pietonal de cel carosabil.
Propunerile vor indica modalitatile de acces folosind pavaje, texturi, ame-
najari peisagere, design-ul obiectelor de mobilier urban (corpuri de ilu-
minat, fantani, jardiniere, banci, cosuri de gunoi, etc.), posibilitatea unor
dotari publice (puncte de informare, dotari comerciale).

Revitalizarea acestei zone este importanta si duce la un efect imediat
asupra imaginii urbane prin interventii constructive minimale,schimbarea
imaginii unor locuri din oras duce la generarea unor puncte cu rol po-
larizator al vietii sociale. Acest tip de interventii lipsesc din oras si de
aceea intelegerea necesitatii lor este importanta pentru practica noastra
de arhitectura.
Criterii suplimentare de apreciere :

Pe langa exigentele temei cadru, se cer:
- Expresivitatea obiectului de arhitectura
- Evaluarea corecta a raportului functiune - spatiu arhitectural
- Expresivitatea redactarii si accesibilitatea mesajului transmis prin proiect
- Se cere redactarea unui eseu care sa argumenteze interventiile
facute de fiecare student in parte
Intocmit,
conf.univ.dr.arh.Vasile Meita


Atelier Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 21B
Tema Far si promenadă pe malul Dunării, la Calafat
Amplasament
Atestat istoric în sec. al XV-lea, Calafat este unul dintre orasele-port de pe
Dunăre care pe vremuri a jucat un rol semnificativ în dinamica regională.
Astăzi însă, orasul pare cvasiabandonat. Cu toate acestea, rămâne
unul dintre cele mai frumoase orase românesti de câmpie, caracterizat
printr-o topografie specială si sistematizat impecabil, cu străzi generoase,
unduitoare si deschise către Dunăre, plantaţii bogate de tei si castani si
cu un patrimoniu arhitectural bine păstrat, de factură eclectică.
Amplasamentul proiectului îl reprezintă faleza din nordul orasului, un
spaţiu public cu potenţial enorm si – în cazul unui scenariu urban valid –
cu o adresabilitate mai largă decât scara orasului Calafat.
În urma unei excursii de studiu ce va fi organizată în cadrul atelierului,
fiecare colectiv de studenţi va analiza si alege situ aferent.
Date de temă
Se propune studierea relaţiei dintre acest spaţiu verde, pe alocuri rezidual
si dotarile comunitare si de loisir existente, activităţile găzduite în această
zonă, topografia, accesele, circulaţiile majore si vecinătăţile sale.
De asemenea, se propune mobilarea cu o dotare complementară având
rol de landmark urban:
Far portuar. După modelul unor intervenţii similare din alte orase-port, si
ţinând seama de contextul actual al orasului, această construcţie va avea
o definiţie funcţională cât mai flexibilă.
În plus faţă de aceste cerinţe, fiecare proiect poate veni cu completări la
datele de temă, în măsura în care acestea sunt susţinute prin conceptul
ales si se înscriu în suprafaţa minimă de 1500 mp
Obiectivele studiului
- Definirea semnificaţiilor si valenţelor funcţionale ale spaţiului public urban;
- realizarea unui scenariu spaţial valid;
- integrarea unei intervenţii contemporane într-o vecinătate predefinită.

Se vor aprecia soluţiile care răspund cât mai creativ celor trei obiective
enunţate mai sus.
Redactarea proiectului
La cerinţele temei cadru se vor adăuga următoarele piese:
Proiectul se va elabora în colective de 2 studenţi.
In afară de piesele cerute în tema cadru se vor preda pe formate de hârtie
albă 70/100 cm, paginate orizontal, într-o tehnică la alegere si la o scară
adecvată zonelor studiate, următoarele piese:
- Analiza contextului urban
- Plan de încadrare în zonă cu evidentierea conceptului de amenajare,
- Sectiuni caracteristice si desfăsurate,
- Două perspective
- Macheta cu rezolvarea ambelor teme (1 si 4) la o scară convenabilă
Bibliografie
- Raoul Bunschoten / Chora, Urban Flotsam, 010 Publishers, Rotterdam
2001
- Kevin Lynch, The Image of the City, MIT Press, Cambridge MA 1960
- monografii El Croquis: EMBT Enric Miralles & BenedettaTagliabue, Elias
Torres & José Antonio Martínez
Lapeña, SANAA, Carme Pinós.
Intocmit,
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc,
lect. drd. arh. Melania Dulămea,
asist. dr. arh. Mihai Duţescu





Atelier Şef lucrări.dr.arh. Cristian Drughean grupa 22B
Tema AMENAJAREA UNUI SPAŢIU PUBLIC – INTARSIE FUNCŢIONALĂ
Potenţialul spaţiului public din minele de sare este o invitaţie pentru

arhitecţi (sau colective pluridisciplinare) în a genera intarsii funcţionale re-
sponsabile. Studenţilor li se propune un altfel de spaţiu, a cărui posibilităţi
de exploatare constituie subiectul temei de atelier. Spaţiul interior al unei
mine de sare este o călătorie către o altă lume, o lume a subteranului, pe
care vi-o propunem descoperirii.
Amplasament
Localitatea Slănic Prahova – mina Unirea. Spaţiul destinat proiectului se
află la 200m sub nivelul solului si este o fostă mină de sare. Spaţiul este
rezultatul unui proces industrial ce astăzi poate fi doar întrezărit ca urmă
lăsată pe materia locului. Zona vizitabilă, ce va fi dedicată proiectului se
află în galeriile principale ce unesc cele două puţuri de extracţie (ce vor
deservi ca acces în subteran), precum şi a câtorva zone adiacente.
Obiectul studiului
- invită studentul arhitect sa exploreze potenţialul unui sit particular,
poziţionând intarsii funcţionale coerente şi logice ,
- înţelegerea elementelor de mediu ambiant : context natural, construit, social,
- determinarea relaţiilor între loc – funcţiune – semnificaţie
Date de temă
Spaţiile vizitabile ale minei Unirea pot fi remodelate prin poziţionarea
unor intarsii funcţionale alese de studenţi.
Programul propus nu este unul fix, studenţii vor fi nevoiţi sa dezvolte
un scenariu de utilizare a spaţiului, bazându-se pe concluziile analizei
potenţialului spaţiului.
Suprafaţa studiată se va încadra intre 1000 si 3000 mp, iar obiectul final
al studiului va fi amenajarea spaţiului public.
Funcţiuni : culturale , recreative, comerciale,medicale, etc.
Prin proiect se vor preciza :

- Soluţiile de utilizare şi punere in valoare a spaţului existent;

- Modalităţi de amplasare şi design de mobilier urban; Bibliografie

- Diversele tratamente la nivelul solului si a materialelor folosite pentru
obiectele amplasate; El Croquis N.118 Cero.9 + Ábalos & Herreros + No.mad
- Eventuale dotări comerciale; N.119 Work systems
- Puncte de informare; N.134/135 OMA 1996-2007
- Expoziţii în aer liber, etc.
DETAIL 7+8/2006 Lightweight Construction + Systems
Desfăşurarea studiului 11/2005 Facades + Materials
Prima săptămâna a proiectului va presupune un studiu documentar real- 12/2004 Microarchitecture
izat în bibliotecă cu exemple relevante pentru tema şi abordarea dorită, 6/2004 Urban Planning Details
ce se vor constitui în generatori ai soluţiei obiectelor de arhitectură.

Piese desenate suplimentare faţă de tema cadru Întocmit,
Facultativ, pot fi prezentate orice alte piese desenate ( schiţe, perspective, Şef lucrări dr.arh Cristian Drughean
imagini realizate pe calculator), care pot contribui la o mai bună ilustrare Asistent drd. arh. Ionuţ Anton
a conceptului arhitectural.imagini realizate pe calculator), care pot con-
tribui la o mai bună ilustrare a conceptului arhitectural.



Atelier Şef lucrări arh. Dan Marin grupa 23B
Tema REABILITAREA UNUI SPATIU PUBLIC IN BUCURESTI
Spatiul poate fi inteles ca vid, ca o absenta a substantei materiale, dar

si invers, ca un volum negativ, delimitat prin suprafete orizontale si ver-
ticale. De multe ori, in discutia despre spatiul urban, accentul cade pe
suprafata orizontala si pe ocuparea ei cu diferite obiecte, pe “decor”;
conditia esentiala a spatiului ramane insa forma lui, definitia continua
sau discontinua in plan vertical, prin cladiri sau vegetatie.
Amplasament:
Un amplasament “mineral”, in oras: str. C.A. Rosetti, intre str. Nicolae
Filipescu si str. Jean Louis Calderon.
Un amplasament “vegetal”, in parc: langa rondul de pe Soseaua Kiseleff.
Obiective:
Analiza critica a spatiului si peisajului urban, explorarea caracterului si
potentialului lui; intelegerea notiunii de limita spatiala; interventia ca
transformare pozitiva, valorizanta, a locului.
Program:
Pentru primul amplasament, nu se propun decat interventii privind ame-
najarea si tratamentul solului, vegetatia, obiectele de mobilier urban.
Propuneri de corectare a fronturilor construite sunt posibile, insa doar
ca principiu de delimitare spatiala si materialitate, fara detaliere arhitec-
turala.
Pentru al doilea amplasament, in afara elementelor sus-mentionate, in-

terventia include si un spatiu inchis si acoperit, integrat organic - func-
tional si formal - parcului.
Intocmit,
Lect.arh. Dan Marin


Atelier Prof. dr. arh. Nicolae Grama grupa 24B
Tema Spatiu public
Acest proiect invita studentii la :

- explorarea potentialului unui sit, identificandu-i componentele;
- reintegrarea spatiului urban.
Amplasament :
Terenul este situat la intersectia bulevardului Carol cu strada Paleologu.
Obiectivul didactic :
Dezvoltarea abilitatilor studentului in analiza sitului in sine si in context,
concluziile desprinse, formarea conceptului in concordanta cu functiunile
propuse, integrat zonei prin volumetrie, expresie, limbaj si materializarea
lui prin proiect.
Date de tema :
Se doreste proiectarea unui spatiu public care sa contina si :
- spatii de promenada, odihna;
- circulatii pentru vizitatori, pe scari, lifturi si/sau rampa 6 – 8 %;
- u
n mic spatiu pentru prezentari, proiectii, conferinte de cca. 50,00 mp;
- spatii de expunere, vanzare - inchise si/sau deschise ;
- a
limentatie publica (de tip cafenea) de cca. 20 persoane la interior si
20 persoane la exterior cu vestiar si grup sanitar pentru personal;
- grup sanitar pentru public / sexe;
- acces pentru aprovizionare din subsol, pe lift de marfa si scara;
- spatii tehnice cca 40,00 mp;
- o parcare de aproximativ 40 locuri, situata la subsol cu acces separat
de evacuare, rezolvata pe lifturi specializate.
Desfasurarea studiului :
Prima saptamana este dedicata documentarii pentru tipul de program,
perioada care se va finaliza cu o mapa, ce urmeaza a fi prezentata si
comentata la atelier. Urmatoarele saptamani sunt dedicate studiului si
intocmirii proiectului.

Piese suplimentare fata de tema cadru :

- perspectiva/perspective exterioare
Criterii de apreciere :
- conceptul, limbajul si expresia volumetrica a spatiului in contextul zonei;
- ”mecanica” spatiului urban propus;
- calitatea prezentarii proiectului.
Bibliografie :
Pierre von Meiss : “De la forme au Lieu” ;
Catherine Donzal : “Nouveau Musees”;
L’Arca International 31/1999;
Architect Sverre Fehn, intuition-reflection-construction, Architecture and
Design 2008, editor Eva Madshus, Marrianne Yvenes;
Hanna Derer “Un alt fel de istorie, Valente ale patrimoniului construit”
edit. Univ. “Ion Mincu” Bucuresti 2007;
Architecture & Urbanism ian. 2000;
Architectural Design 3/2003;
Controspatio 2006;
El Croquis, Alvaro Siza, nr. 66-69.
Intocmit :
Prof. dr. arh. Niculae Grama

Atelier Prof. dr. arh. Dana Chirvai grupa 25B
Tema AMENAJAREA UNUI SPATIU PUBLIC - SPATIU URBAN
“ Fericirea este o calatorie, nu o destinatie” (PABLO NERUDA)
Acest studiu invita studentii sa exploreze potentialul unui sit urban

particularizat,pornind de la diferitele componente ale acestuia.
Amplasament
Se afla in BUCURESTI in vecinatatea PRIMARIEI CAPITALEI, intr- un spatiu
cu importante rezonante istorice ,arhitecturale, ce marcheaza evolutia
caracteristica a orasului .
Date suplimentare vor fi date in cadrul orelor de atelier.
Obiectivul studiului
Consta in analiza obiectiva a potentialului oferit de acest spatiu
public,propunerea facuta incercind sa depaseasca motivatia functionala.
Date de tema
Pot fi amenajate spatii pentru odihna si intilniri,spatii cu functiuni cultur
ale,recreative,comerciale,mobilier urban,plantatii,etc.Dupa o analiza de
ansamblu,se va trece la una de detaliu,in care,fiecare parte a functiunii
este analizata ca facind parte dintr-un intreg ce nu poate fi separat de
LOC,AMPLASAMENT sau SIT.
Piese suplimentare fata de tema cadru

- orice alte piese explicative, propuse de catre studenti
Bibliografie
Architectural record nr.2/2003.
Domus nr.809.
Casabella nr.530,536.
L”architecture d”aujourdoui nr.326,329
Dana chirvai - Confort Uurban
Intocmit,
Prof.dr.arh.Dana Chirvai


Atelier Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu grupa 26B
Tema Amenajarea unui Spaţiu urban public
Amplasament
Proiectul propune revitalizarea unui spaţiu public aflat în plin centru al
oraşului. Este vorba de Piaţa Walter Mărăcineanu, o piaţă de dimen-
siuni relativ mici, aflată în imediata vecinătate a parcului Cişmigiu, în
apropierea unei dintre intrările principale în parc.
Obiective
Studiul are ca scop:
- înţelegerea elementelor de mediu ambiant: context natural, con-
struit, stilistic, social
- identificarea şi relaţionarea corectă cu cadrul existent a elemen-
telor care definesc spaţiul public urban în vederea determinării
relaţiilor adecvate între loc, funcţiune, formă, structură, concept
şi semnificaţie
- unitatea de expresie şi stil.
Date de temă
Proiectul propune amenajarea acestui loc prin organizarea unui parcurs
pietonal atractiv şi a unui spaţiu de repaus, întâlnire şi dialog, contem-
plare şi meditaţie.
Vă propunem următoarele intervenţii:
- trasarea unor alei pietonale, cu mobilier urban, pavaje, oglinzi
de apă, texturi şi culori,
- organizarea spaţiilor verzi prin păstrarea elementelor existente şi
cu elemente de vegetaţie noi,
- realizarea unei structuri modulate uşoare şi demontabile dispuse
pe parter, închise sau deschise, acoperite parţial sau total, pentru
spaţiu de odihnă, eveniment urbane.
- realizarea unui punct informativ turistic cu funcţiune comercială –
spaţiu închis, cu suprafaţa construită de cca 10mp.

Piese suplimentare fata de tema cadru

- două perspective la nivelul ochiului
- o perspectivă aeriană de ansamblu
- scurt text explicativ
Calitatea expresiei spaţial volumetrice
Coerenţa interdependenţei între amenajări, volume, sit existent
Calitatea redactării finale a proiectului
Bibliografie
Jurgen habermas – L’ espace publique
Jean – Yves Toussaint, Monique Zimmerman – User, observer, program-
mer et fabriquer l’ espace publique
J. O. Simonds - Arhitectura peisajului,
Christian Norberg Schultz - Existence, Space, Architecture,
Christian Norberg Schultz – Genius Loci. Paysage, ambiance, architec-
ture. Pierre Mardaga, 1981, cota II 5055
Cliff Moughtin – Urban Design: Street and Square – Architectural Press,
2003, cota II 5870
Architectural Record, nr. 1,2, 7, 12 / 2005
El Croquis nr. 91 / Two worlds, Towards to an Improbable Architecture
Neufert Architects Data
Venti spazi aperti italiani
Intocmit,
Sef Atelier, Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
Lect. drd. arh. Tana Lascu
Prep. drd. arh. Gheorghe Bratu


Director departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: conf.dr.arh. Alexandru Vasiliu | Şefi de an: şef lucr.drd.arh. Melania Dulamea, asist.arh. Nicolae Dinu
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I
Documentare, grafica şi editare: şef lucr.dr.arh. Haytham Zeki 128

Caiet An2 2010 2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet An2 2010 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 0

CAIET TEME PROIECTARE

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

ore / MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII

PREDARI S.1 P.F. S.2 P.P. S3R P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

ore / OBIECTUL DE ARHITECTURA IN CONTEXT URBAN

PREDARI S1 P.P. S2 P.F. S3R P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

LEGENDA PREDARE REP./ ST. FORMEI L

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

CATEDRA DE PROIECTARE 2 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL II

7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Teme schiţă de schiţă Semestrul 3

Semestrul 3 PROIECT NR.1 | Tema de atelier: spaţiu - STRUCTURĂ - EXPRESIE 13

SCHIŢA NR. 2 - Afiş pentru “Anuala de Arhitectură” – Bucureşti 2011; Semestrul 4

mi-e teamă că sufăr de sindromul … “moş crăciun” !

asemeni multor profesori, sunt de părere că în orice generaţie se as-

ce vreau să spun cu asta ?

doar astfel se va descoperi pe el însuşi,

poate că orice serie s-ar cuveni să-şi găsească un motto … o deviză

aşa cum a fost (acum 42 de ani) cea a generaţiei mai ’68.

prof. dr. arh. mircea ochinciuc

9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

1 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

- toate faţadele la sc. 1/50;

Planşele desenate vor conţine comentarii pentru justificarea soluţiei arhi-

Fiecare atelier poate solicita studenţilor şi piese suplimentare faţă de

6. Criterii de apreciere şi notare:

1 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Arh. Invitat Sorin Ştefănescu grupa 21A

Tema: Centru de Informare privind Cucerirea

Obiective suplimentare ale studiului :

Criterii suplimentare de apreciere fata de tema cadru :

1 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Piese desenate suplimentare : Intocmit:

1 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Prof. dr. arh. Cristina Gociman grupa 22A

Tema: SPATIUL DE JOC

2 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Inchiderile vor fi din panouri termoizolante si vitraje securizate.

Obiective suplimentare ale studiului:

Redactarea finala a studiului

2 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 23A

Obiective suplimentare ale studiului

2 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Criterii suplimentare de apreciere si notare

2 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 24A

Tema: ARHITECTURA DURABILĂ - PAVILION PENTRU CEI

Într-un sit cu o puternică densitate istorică, culturală, socială, etc, pro-

2 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

În teoriile occidentale de arhitectură şi urbanism, asemenea spaţii poartă

Obiective suplimentare ale studiului:

Piese suplimentare faţă de tema cadru:

3 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

3 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Conf.dr.arh. Marian Moiceanu grupa 25A

Tema: Centru de Informare privind Cucerirea

Tema: ARHITECTURA DURABILĂ - PAVILION PENTRU CEI

Tema: Pavilion multifunctional (Scoala de golf)

Tema: PAVILION ACCES ÎN SALINĂ

Tema: PAVILION DE ARTE VIZUALE IN CURTEA LIBRARIEI

Tema: CONFIGURAREA UNEI NOI STRUCTURI ÎNTR-UN

Tema menajarea spatiului public din fata Operei