Dreptul Comerțului Internațional

Testarea nr. 1

Data: ____15.10._______________2021

Subsemnatul _____Brezan Denis______________________

1.1. Formulați și expuneți deosibirile între statutul juridic al subiectelor ce

aparțin ordinii juridice internaționale și statutul subiectelor ce aparțin
ordinii juridice naționale.

1.2. Analizați și descrieți efectele juridice a lipsei de consens privind

oferta și contra-oferta.

1.3. Clauzele asiguratorii. Hardship

Formulați o situație, iar ulterior în temeiul circumstanțelor expuse în
situație, formulați o notificare motivată în adresa Creditorului unde
invocați Embargoul (circumstanță hardship) ca cauză ce vă
îndreptățește neexecutarea obligațiilor contractuale și vă exonerează
de răspunderea materială cauzată.

”Trebuie să studiezi mult ca să știi puțin”. Montesquieu.

SUCCESE!

1.
In cadrul raporturilor de drept comercial întâlnim atât subiecte de drept national,cât și subiecte de
drept international. Subiectele internationale pot fi clasificate in : state,organizațiii comerciale,iar
din cadrul subiectelor naționale persoanele fizice si juridice,care de altfel sunt cele mai intalnite
subiecte in comerțul international. Cu toate ca la prima vedere ar exista mai multe asemănări
intre acestea este necesară delimitarea între statutul juridic al subiectelor ce aparțin ordinii
juridice internaționale și statutul subiectelor ce aparțin ordinii juridice naționale. O prima
diferenta ar fi faptul ca subiectii de drept național se conduc de legislația națională,iar subiecții
internaționali se conduc și sunt guvernate de legi internaționale
Următoare diferenta ar fi faptul ca un subiect de drept national nu intotdeauna ar putea participa
la raporturile pe care le intreține un subiect de drept international, aș putea exemplifica prin
faptul ca o simpla persoana fizica ca subiect national nu ar putea intretine raporturi cu
Organizatia Mondiala a Sanatatii, adică ara raporturilor pe care le poate întreține un subiect de
drept naționl este mai îngustă de cea a unui subiect internțional. O altă diferență intre subiecti
este faptul că: subiectele naționale se constituie în baza doar a legislației statelor fondatorilor, iar
cele internaționale pot alege oricare legislație. Dacă este să vorbim despre stat trebuie să
menționăm faptul că acesta poate apărea doar ca subiect internațional.
Altă diferență ar fi locul soluționării unei cauze. Dacă va exista un litigiu între subiecții naționali
aceștia vor apela la instanțele naționale pe când dacă ar exista un conflict între subiecții
internațional se va apela la tribunalele internaționale.
2.
Oferta și acceptarea sunt elemente de bază în cadrul operațiunilor juridice de încheiere a unui
contract.Contraoferta este acea propunere facută ofertantului în alte condiții decât cele cuprinse
în oferta inițială. Codul civil al R.M stipulează la art. 1035 - Constituie acceptare declaraţia
destinatarului ofertei sau o altă acţiune care atestă consimţirea ofertei. Acceptarea produce
efecte din momentul în care este recepţionată de ofertant. În cazul nostrum nu se va putea
încheia contractual deoarece contraoferta nu reprezintă acordul asupra ofertei inițiale. În cadrul
unor litigii comerciale dacă nu va exista consens se va aplica dreptul material determinat în
conformitate cu normele conflicuale pe care tribunalul le va considera corespunzătoare pentru
soluționarea litigiului.Contraoferta nu conduce la formarea acordului de vointa contractual. În
lipsa unui acord sunt necesare negocierile pentru ca părțile să își poată înainta cerințele una față
de alta și să ajungă la un numitor comun. În consecință aș putea spune că dacă nu există un
consens între părți nu ar pute fi încheiat nici un contract,iar contraoferta nu corespunde
intenției ofertantului.
3.
La data de 31.01.2014 persoana juridică X din USA și Gazprom au încheiat contractul de
vânzare cumpărare, prin care X s-a obligat să vândă către Gazprom un soft IT care asigura o
buna functionare a sistemului gazoductelor . Termenul limită de livrare și instalare a softului a
fost 01.04.2014. În cazul în care X nu își execută obligațiile către Gazprom, va achita o
penalitate de 5% din pretul contractului.În perioada februarie - martie 2014 Rusia a anexat
Crimeia incalcind dreptul international. Ca urmare a acțiunilor Rusiei, USA a introdus sanctiuni
catre Rusia printre care interzicerea producătorilor din USA sa vânda către Rusia diferite produse
printre care si softul IT conform contractului. La 10.04.2014 Gazprom expediază o pretentie
catre X prin care solicită executarea contractului sau va depune o actiune privind încasarea
penalității. X expediază un raspuns in care comunică ca urmare a adoptării legsilatiei in SUA
care interzice comercialziarea softului este obligată să respecte legislatia USA iar sanctiunile este
un temei justificativ care ea fi prevazut de părți și nu depinde de voința acestora, respectiv este
exonerata de achitarea prejudiciilor.