Introducere

1. Apariția ideologiei comuniste

2. Instaurarea comunismului în România
3. Apariția și evoluția partidului comunist român(PCR) în perioada interbelică

1.Apariția ideologiei comuniste

I. Deși comuniștii identificau unele aspecte ale propriei ideologii în preistorie, antichitate și Evul Mediu, ideologia comunistă apare în sec.
XIX. În condițiile revoluției industriale apare o nouă clasă socială ”muncitorimea”. Din cauza condițiilor grele de muncă și viață, apar
Gânditori, Politicieni ce propun soluții pentru îmbunătățirii lor. Deoarece la început au fost propuse soluții fanteziste, noua ideologie
”Socialismul” a fost numit utopic(Robert Owen). La mijlocul sec. XIX, socialismul primește o nouă teoretizare științifică din partea lui Carl
Marx și Friedrich Engels. Principalele lor lucrări au fost ”Manifestul Partidului Comunist”(1848), ”Capitalul”(1876).

Idei:

1. ”lupta dintre clasele sociale”- principiu ce stă la baza evoluției societății umane. În sec XIX clasele ce se confruntau erau burghezia cu
muncitorimea și țărănimea, prima fiind vinovată de exploatarea celorlalte 2. Totodată, ei considerau că societatea comunistă poate să
apară în țările dezvoltate. Deoarece burghezia nu ar fi cedat de bună voie puterea, erau permise folosirea oricăror mijloace, inclusiv
violența, revoluția protectoratului(exploatarea țăranilor) trebuia să izbucnească în mai multe țări deodată.
2. Desființarea proprietății private- considerată sursa răului întruchipată. La începutul sec. XX, comunismul primește o nouă formulare de la
Vladimir Ilici Lenin, liderul comuniștilor ruși(bolșevicii), ce considera că la început comunismul poate fi instaurat și într-o singură țară, chiar
mai slab dezvoltată, oferind cazul Rusiei.
I. Profitând de situația dificilă prin care trecea Rusia în PRM la 25 oct/7 nov 1917 printr-o lovitură de stat, bolșevicii preluau puterea, punând
bazele primului stat comunist din lume.
II. În spațiul românesc, ideile socialiste s-au manifestat la sfârșitul sec XIX, remarcându-se Constantin Dobrogeanu Gherea, autorul în 1868
a primului program socialist ”Ce vor socialiștii români?”. În 1893 s-a reușit prima înființare a partidului muncitorilor ”Partidul Social-
Democrat a Muncitorilor din România” (PSDMR) desființat în 1899. În 1910 reapare sub denumirea de ”Partidul Socialist”, iar în 1918 sub
forma ”Partidul Social-Democrat”. Partidul era puternic divizat: gruparea tradițională, parlamentară, radicală(dorea să imite modelul
bolșevic).

În aceste condiții, la 8 mai 1921, aripa radicală fondează ”Partidul Comunist Român”(PCR). Partidul era total subordonat Moscovei. În 1923 și-a
însușit teza sovietică conform căreia România Mare era un stat multinațional ce trebuia dezmembrat. Această politică, profund antinațională, a dus
la scoaterea partidului în afara legii în 1924, aflându-se în această situație până în 1944 când cu ajutorul total al sovieticilor vor acapara puterea. Cu
excepția primului secretar general Ghe. Cristescu, ceilalți erau străini, impuși direct de Moscova. În întreaga perioadă interbelică nu a numărat mai
mult de 3 mii de membrii, în 1944 fiind sub 1 mie de membrii.

2.Instaurarea comunismului în România

1.Cauzele instaurării comunismului în România

Actul de la 23 aug 1944 ocupa un loc central in istoria contemporană a Rom, marcând decisiv evoluția acesteia in a doua jum a sec XX. In viziunea
claselor politice românești, ieșirea din război împotriva națiunilor unite ar fi trebuit să semnifice revenirea la democrație, faptul a fost însă întrerupt
brutal de instaurarea comunismului. Cauzele au fost:

 În contextul operațiunilor militare a celui de al doilea Război Mondial armata sovietică a ocupat România.
 Existența unui partid comunist local folosit de sovietici pentru acapararea puterii, fără vest ajutor PCR ar fi rămas doar o forță politică
nesemnificativă mai ales că în aug 1944 număra sub 1000 de membri.
 Înțelegerile secrete intre puterile occidentale si Stalin, precum celebrul „acord de procentaj" de la Moscova din 9 oct 1944 , între primul
ministru britanic Winston Churchill și Stalin, conform căruia Rom trebuia sa intre sub sfera de influenta sovietică.

2.Acapararea puterii de către comuniști

A)Mai întâi și-au sporit prezența un cadrul Guvernului, astfel in cadrul guvernul constituit la 23 aug 1944 condus de Constantin Sănătescu ,
comuniștii dețineau ministerul justiției condus de Laurențiu Pătrășcan. In al 2 lea guvern , Sănătescu , constituit in oct 1944, comuniștii dețineau mai
multe ministere: vicepremier (Petru Groza) ; transporturi (Ghe. G. Dej); interne (Teoharie Georgescu).
In fata dezordinii provocate de comuniști la 6 dec 1944 Regele Mihai a numit un nou guvern condus de Nicolaie Rădescu, încercând să salveze
democrația hotărăște să preia puterea. In feb 1945 sovieticii l-au trimis în Rom pe Andrei Vașinski, supus unei presiuni extraordinare si amenințat
cu lichidarea independenței Rom, la 6 mart 1945 Regele Mihai numea un guvern condus de Petru Groza, din acest guvern nu făceau parte niciun
reprezentat al partidelor de opoziție PNL si PNȚ, de aceea guvernul nu a fost recunoscut de regele Mihai si puterile occidentale. Sperând demisia
guvernului din aug 1945 Regele Mihai a refuzat să colaboreze, eveniment numit „greva regala" , însă în urma mai multor conferințe ale marilor
puteri și după includerea în cadrul guvernului a unor membri PNL (Mihai Romniceanu) si PNȚ ( Emil Hațeganu) iar in ianuarie 1946 , guvernul
Groza a fost acceptat.
B) Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946: deținând puterea executivă, următorul obiectiv al comuniștilor era acapararea puterii legislative. Mai
întâi în iulie 1945 printr-o nouă lege electorală parlamentul devenea unicameral, senatul fiind desființat si numit Marea Adunare Națională, totodată
pentu prima oară se acordă si drept de vot tuturor cetățenilor in vârsta de 18 ani. Într-o atmosferă tensionată alegerile s-au desfășurat la 19
noiembrie 1946 fiind câștigate de Blocul Partidelor Democratice o alianță condusă de PCR cu circa 80% din voturi. A fost o falsificare grosolană
dovezile fiind descoperite după revoluția din 1989, arătând că principalul câștigător a fost PNȚ-ul. S-a aplicat principiul lui Stalin conform căruia nu
conteaza cine si cum votează, ci cine numara voturile.
C) Următorul obiectiv al comuniștilor a fost eliminarea principalelor partide de opozitie (PNL si PNȚ), astfel in iulie 1947 a avut loc înscenarea de la
Tămadău cand lideri importanți ai PNȚ-ului au fost arestați sub acuzația că incercau sa plece clandestin din tara pentu a informa Occidentul despre
situația din Rom . La 29 iul 1947 PNȚ-ul a fost scos in afara legii iar in aug 1947 PNL ul a fost autodizolvat, ulterior liderii celor două partide au fost
arestați, judecați și condamnați la ani grei de închisoare.
D) Ultimul obstacol în calea comuniștilor era regele Mihai. La 30 dec 1947 era amenințat cu declanșarea unui război civil , el este silit să abdice
plecând in exil, în aceeasi zi monarhia a fost desființată proclamandu-se Republica Populară România.
Regimul comunist in timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej

1.Introducere

Prin termenii „România Postbelică” „România în timpul Războiului Rece” „România în perioada Stalinistă” „România în perioada
național comunistă” înțelegem România în perioada comunistă ( 1948-1989). Istoria comunismului românesc cunoaste două etape

☆ România în perioada Stalinistă (1948-1965) in fruntea căreia se află Dej si s-a numit asa din cauza măsurilor dure ce aminteau
de regimul lui Stalin

☆ România în perioada național comunistă (1965-1989) in frunte cu Nicolae Ceaușescu si s-a numit astfel deoarece s-a încercat
modificarea comunismului pe o cale proprie, fără a imita modelul sovietic.

2.Politica externă

Deținând întreaga putere comuniștii au trecut la transformarea radicală a societății: fapte istorice interne( acțiuni de consolidare,
consecințe, caracteristici) din timpul lui Dej.

Partidul Unic

Prima măsură luata de noul regim a fost instaurarea partidului unic in urma fuziunii din feb 1948 intre PCR si PSD, luând nastere
Partidul Muncitoresc Român (PMR) in frunte cu titlul de secretar general a fost Dej ce a instituit un regim stalinist caracterizat la
început prin supunere totală fata de Moscova. Însă de la început Dej a acționat pentu înlăturarea adversarilor politici și a
competițiilor la conducerea partidului – in 1946 a fost asasinat Ștefan Foriș conducătorul PCR in anii felul de al 2RM – in 1948 a
fost arestat Laurențiu Pătrășcanu, executat in 1954 – in 1952 a fost înlăturată gruparea „moscovit" ( erau adepți totali si politicieni
sovietici) formată din Ana Pauker, Teoharie Georgescu si Vasile Luca. Bazele juridice ale noului regim au fost puse prin constituțiile
din 13 aprilie 1948 Și 24 sept 1952 prin care se desființa pluralismul politic, separarea puterilor în stat și se instituie sistemul
partidului unic.

Naționalizarea

Una dintre primele măsuri luate în domeniul economic a fost naționalizarea, procesul începând la 11 iun 1948, în această zi au fost
naționalizate peste 1000 de intreprinderi industriale, de minerit și instituții bancare. A fost o confiscare a proprietăților private
întrucât nu s-a dat niciun fel de despăgubire . A urmat naționalizarea caselor de sanatate, cinematografelor, statul devenind unicul
proprietar. Totodată economia s început să fie organizată pe baza planurilor cincinale ( 1951-1955) obiectivele fiind stabilite de
Comitetul de stat al planificării, însă dezvoltarea economică a fost blocată de la început de existenta inte 1945-1956 a societăților
mixte româno-sovietice numite SOVROM-uri ce acționau exclusiv in folosul URSS -ului. Considerată o problemă existențială,
comuniștii au declanșat industrializarea forțată fără a ține seama de indicatorii economici, de resurse, ceea ce a făcut ca actiunea
sa fie un eșec.

Colectivizarea

Una dintre cele mai dure măsuri prin modul de aplicare a fost desființarea proprietății private in agricultură, actiune numita,
colectivizare. Decizie luată în cadrul Plenarei Partidului Muncitoresc Român din 3-5 mart 1949, astfel in majoritatea cazurilor
colectivizarea s-a impus prin forța, regimul folosind masiv trupele de securitate si miliția. Însăși autoritățile oficiale au recunoscut că
peste 80 de mii de țărani au fost arestați,30 de mii judecați în proces public, unii chiar executați. Represiunea a lovit mai ales în
țăranii înstăriți numiti cheaburi. La 27 sept 1962 Dej anunță finalizarea colectivizării, 96% din suprafața stabilă a țării intrând în
proprietatea statului. Au luat nastere gospodării agricole de stat( GAS) si gospodării agricole colective (GAC). Colectivizarea însă
nu a adus si bunăstare, a distrus structura tradițională a statului si a provocat migrația masivă a țărănimii spre mediul urban.

Revoluția Culturală

In afara de măsuri luate în domeniul politic-economico-social, comuniștii au declanșat „Revoluția Culturală „ avand ca obiectiv
formarea „omului nou" total subordonat ideologiei comuniste. La început s-a declanșat o intensă campanie de rusificare, astfel
încât cultura română a devenit o anexă a culturii sovietice. In iun 1948 Academia Română a fost desființată și înlocuită cu alta de
tip comunist , prin legea din aug 1948 religia a fost interzisă, lb rusă a devenit obligatorie din clasa a IV a , istoria a fost total
rescrisă începutul fiind de Mihail Roller autorul Manuscrisului de Istorie RPR. Totodată a fost stabilit un index al cărților interzise ce
conținea peste 8 mii de titluri de carti si reviste, în locul valorilor naționale a fost impus PROLETCULTISMUL scriitori fiind chemați
să scrie in spiritul realismului socialism.

3.Politica externă

Introducere. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial omenirea va fi dominată de două mari puteri SUA și URSS ce se vor
confrunta într-un nou tip de conflict, Războiul Rece. A fost o înfruntare ideologică, politica, economic. Ca urmare a operațiunilor
militare , a înțelegerilor secrete intre marile puteri Rom a intrat în sfera de influenta sovietică, până în 1958 politica externa
românească a fost total subordonată sovieticilor, astfel au fost create instrumente prin care sovieticii dominau tara noastra.

 La 4 feb 1948 se încheia un tratat de alianța pe 20 de ani

 Respingând planul Marshall ( ajutorarea Europei de către SUA ), în 1949 statele comuniste formau Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc ( CAER)
  Ca reacție a înființării de către americani a Organizației Tratatelor Atlanticului de nord (NATO 4 apr 1949) la 14
mai 1955 URSS și celelalte state comuniste din Europa de E înființau Tratatul de la Varșovia

Revoluția din Ungaria ( 1956)

Fidelitatea comuniștilor români fata de Moscova a fost reliefata cu ajutorul acordat in înăbușirea revoluției anti-comuniste din
Ungaria. Astfel Dej a facilitat intervenția militară sovietică, primele trupe ce au pătruns în Ungaria fiind cele ce stationau in Rom,
mai mult guvernul român a condamnat public Revoluția din Ungaria considerand-o „o provocare" a occidentului. Dej nu a ezitat să îl
extradeze sovieticilor pe liderul revoluției maghiare Imre Nagy ce se regugiase in Rom, ulterior fiind judecat si executat de
sovietici. Atitudinea comuniștilor români l-a determinat pe liderul sovietic Nikita Hrușciov sa decidă retragerea trupelor sovietice din
Rom in 1958, faptul a permis începutul distantarii fata de Moscova. Astfel intre 1958-1960 au fost reluate relațiile economice cu
Occidentul, în 1961 delegațiile Angliei și Franței au fost ridicate la rangul de ambasada. In 1963 in cadrul ONU România a fost
prima tara comunist tt s ca a votat altfel decât URSS și celelalte state comuniste.

Planul Valef

Tendintele de distanțare față de Moscova au continuat și în perioada următoare, comuniștii români profitând de declanșarea
conflictului ideologic intre chinezi si sovietici, astfel Rom a continuat să întrețină relații diplomatice cu China si Albania , tari aflate în
relații tensionate cu URSS. Apogeul contradicției dinte Moscova si Bucuresti a fost atins în aprilie 1964 cand sovieticii au propus
țărilor comuniste Planul Valev ce prevedea specializarea economică a țărilor din cadrul CAER astfel pe teritoriul sudului URSS-ului
(rom si Bulg) trebuia infiintat un complex economic de 150 mii km2 cu 12 mil de locuitori ce trebuiau să se ocupe exclusiv cu
agricultura.

Planul a fost respins cu fermitate de către comuniștii români considerandu-l o dezmembrare economică națională. Mai mult Dej a
emis „Declarația partidului muncitoresc român „ prin care respingea pretenția sovieticilor de a fi mentori ai lumii comuniste, solicita
egalitatea inte partidele comuniste exprimându-și hotărârea de a realiza comunismul dupa propriile sale idei si realități autohtone ,
este începutul național-comunismului ce atinge apogeul în timpul lui Nicolae Ceaușescu.

.
4 Forme de represiune

Pentru a impune măsurile dorite comuniștii au creat si instrumentele necesare, la 30 au 1948 lua nastere poliția politică a regimului
si Direcția Generală a Securității Poporului (securitatea), la început ea a fost condusă de agenți sovietici care si-au schimbat
numele Gheorghe Pintilie (Pantelie Bodnarenco). O altă instituție de represiune implicata mai ales în colectivizare a fost miliția
înființată în 1949. Totodată lua nastere un uriaș spatiu format din închisori, lagăre de muncă :Sighet , Gherla, Jilava .

O primă forma de represiune au fost procesele înscenare (1948-1952) cand au fost judecați, condamnați la ani grei de închisoare
politicieni si oameni de cultura din perioada interbelică, mulți au murit în închisoare ( Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe
Brăteanu) sau dupa iesirea din detenție au fost marginalizați și au sfârșit în mizerie . O altă formă de represiune au fost deportările
mai întâi a sașilor in feb-mart 1945 fiind de origine germană considerați inamici, au urmat deportările din 1951 cand 40 mii de pers
au fost depistate din Banat in Bărăgan. Pentu a construi socialismul autoritățile au decis să utilizeze munca fost asts a deținuților la
Canalul Dunăre Marea Neagră, în Delta, în minele de plumb de la Casnic însă din cauza condițiilor mizere mulți deținuți au murit.
Un fenomen unic in intreaga lume comunistă a fost „reeducarea" prin tortură de la închisorile Pitești (1949-1952), reeducarea
consta in punerea deținutului in aceeasi celulă cu torționarul, primul fiind torturat in permanenta, dovedea că s-a reeducat prin
faptul că devenea si el torționar.

5.Forme de rezistență
Măsurile impuse de comuniști au generat rezistența populației, o primă forma de rezistență a fost a țărănimii în cadrul colectivizării
cand peste 80 de mii de țărani au fost arestați,judecați și chiar executați. O formă originală de luptă anticomunistă a fost rezistență
grupărilor de partizani din munții Rom, ele au apărut în 1944 în momentul ocupării tarii de catre sovietici , aveau intre 10-40
membrii din toate categoriile social-pol( studenți țărani foști ofițeri). Dinte aceștia s-au remarcat Haiducii lui Iancu , Graiul Sângelui
a începe conduse de frații Arnăuțoiu si Ghe. Arsenscu in Argeș, cea condusă de Ion Gavrilă Ogoranu in M Făgăraș. Aceste grupări
au fost ajutate de populația locală și s-au confruntat cu trupele de securitate, armata. In mod oficial aceste grupări au fost lichidare
in 1961 dar o rezistență individuală s a manifestat până la mijlocul lui 1980.