Complex de vile în zona Beliş-Fântânele

Introducere
La momentul actual situaţia turismului în România nu este una dintre cele mai dorite, în
primul rând datorită crizei financiare care a afectat toate sectoarele economice ale ţării noastre,
turismul fiind afectata atât direct prin faptul ca disponibilitatea de investiţie a oamenilor în aceste
circumstanţe este foarte scăzută, iar indirect prin situaţia generală a „clasei muncitoare” din ţara
noastră care a avut enorm de suferit datorită masivelor disponibilizări facute de marile
întreprinderi şi de scăderea vertiginoasă a remuneraţiei oferite de către angajatori. Acest fapt a
condus la posibilitatea tot mai redusă pentru români de a putea merge în vacanţă!
Din puntul meu de vedere, cea mai la îndemâna soluţie pentru noi românii la momentul
de faţă este să promovăm cât mai mult şi cât mai bine România peste hotare, să reuşim să-i
determinăm pe străini să vină sa-şi petreacă concediile în ţara noastră.
Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple avem nevoie în primul rând să ne schimbăm
mentalitatea, infrastructura şi atitudinea personalului care lucrează în ospitalitate. Acesta datorită
faptului că mentalitatea noastră în acest domeniu este depăşită. Noi ne gândim doar cum facem
să-i luam banii turistului şi atât, în timp ce o gândire sănătosă în acest domeniu trebuie să fie: ce
şi cum fac pentru a-l convige pe turist ca merită să vina cel puţin înca o dată la mine.
Având în vedere aceste aspecte, eu am decis să fac un proiect pentru construirea unui
complex de vile turistice în zona Beliş-Fântânele. În apropierea lacului, mai precis în satul
Mănăştireni, o cunoştinţă dţine aprximativ 10.000 m2 de teren care ar putea fi excelent valorificat
în acest sens.
În principiu aceste vile vor fi destinate turiştilor străini, cu precădere celor din Germania,
Austria, Olanda, etc.Vilele vor fi astfel concepute încât să poată locui cel puţin 3 faminlii.
Acestea vor dispune de terasă şi loc de parcare în cazul în care turiştii doresc să vină cu maşina
personală, sau în cazul în care doresc să închiriere una pe perioada vacanţei.
Am ales ca preferate cele 3 ţări datorită faptului ca în zona Transilvaniei există foarte
multe persoane care provin din aceste ţări, având diferite interese în ţara noastră, printre care cel
mai des întâlnit este „business-ul”. Aceste persoane vor fi primele care vor fi aduse în aceste vile

1
în faza de postconstrucţie, pentru deschiderea „hard” a complexului. Cu siguranţă aceştia îşi vor
aduce familia şi prietenii pentru a-şi petrece concediul. Acesta va fi unul dinre mijloacele de
promovare, altul fiind aderarea la site-uri de rezervare internaţionale şi la agenţii de turism din
străinătate.

Localizare
Zona lacului Fântânele este situată în vestul judeţului Cluj in partea nordica a muntilor
Apuseni, la o altitudine de aproximativ 1000 metri, la confluenţa dintre munţii Gilăului situaţi la
est, munţii Vlădeasa situaţi la vest şi Muntele Mare situat în sud.
În nordul acestui lac localizăm satele Dealul Botii , Bălceşti şi Beliş, în partea sudică
cătunul Ciurtuci şi satul Poiana Horii, în vest Giurcuta de Sus şi cătunul Smida iar în est satul
Mărişel.
Scurt istoric al zonei
Descoperirile arheologice din regiune demonstrează că primele aşezări umane datează
încă din Paleolitic (în Câmpia Someşului, Câmpia Transilvaniei şi platoul intracarpatic. În epoca
bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, într-un stil de factura locala, atestată prin
descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Roşia Montana. Primele atestări ale
acestei activitaţi sunt atribuite purtătorilor culturii Decea Mureşului (2800 - 2500 î.Chr.)
Apusenii centrali erau numiti de romani “ Tiera Biharia” iar aceştia apar documentar
pentru prima dată în scrierile lui Herodot unde se menţionează că tracii de pe valea Mureşului
erau producători de aur pe care îl extrăgeau din Apuseni. Aceeaşi zonă era numită la 1571
“Kalati” dupa ţinutul Calata.
Secolele XVII – XVIII e.n. reprezintă o perioadă culturală deosebită: 1648 – Noul
Testament de la Belgrad, Şcoala Ardeleană cu Samuel Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior;
din epoca au ramas cetăţile de piatră de la Cilnic, Sasciori, Colteşti, Vurpar, Gîrbova, şi
fortificaţiile de la Sebeş, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionară de tip Vauban, construită între anii
1715 – 1738, de către împăratul Austriei, Carol al VI - lea, prin munca a mii de iobagi români),
precum şi un număr insemnat de monumente şi lăcaşe de cult.
Activitatea însemnată a lui Avram Iancu, marele tribun al moţilor din "Ţara de Piatră" în
Revoluţia din anii 1848 – 1849, reprezintă şi acum o mare mândrie pentru orice locuitor al
munţilor Apuseni . “Exista acolo în Munţii Apuseni un neam de oameni dârji în sărăcia lor, cari,
2
de cand, se ştie, au trait în permanentă revoluţie, pe două fronturi. S'au răsculat oridecâteori
stăpânirea străina i-a împiedecat să trăiască după firea lor, irosind multă energie în apărarea legii
strămoşeşti” spunea Traian Mager în lucrarea sa “Aspecte din munţii Apuseni” în 1924.
În 1861 se face prima menţiune a platoului Padiş , pe harta munţilor Apuseni realizată de
Academia de ştiinţe din Viena, iar în 1886 se face pentu prima dată referire la Cetăţile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Munţilor Apuseni a fost popularizat în mod deosebit de către
Emil Racoviţă odată cu înfiinţarea la Cluj în 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fântânele a fost proiectat pe cursul superior al Someşului Cald la sfârşitul anilor
60 iar în perioada 1970-1974 oamenii comunei Belişului vechi au fost nevoiţi să se strămute pe
actuala localizare a satului. Cătune precum Milioan, Pleş, Dădeţti, Bolojeşti sau Giurcuta de Jos
sunt acum de domeniul amintirii şi doar în verile secetoase când apa lacului scade foarte mult se
pot vedea ruinele caselor abandonate de moţi, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din
Beliş.
Relieful
Localizarea lacului Fântânele o putem descrie ca fiind mărginită: -la nord-vest de
Muntele Vlădeasa care domină cu creasta sa pronunţată (1836 metri) întreaga regiune, - la sud-
vest de Munţii Bihor (cu vârful Curcubăta, de 1.849 m, cel mai înalt din Munţii Apuseni) care
sunt cei mai spectaculoşi prin variatele lor fenomene carstice prezente în cele două mari forme,
exocarstul adica relief de suprafaţă, caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile (şanţuri paralele
cu pantă), dolinele (depresiuni închise de forma unor pâlnii), uvalele (depresiuni născute prin
contopirea mai multor doline), izbucurile (izvoare carstice), ponoarele (unde cursurile de
suprafaţă se pierd în subteran), şi endocarstul adică relief subteran având două forme, peşterile
(cavităţi subterane orizontale) şi avenele (puţ natural cu deschidere la suprafaţă) -la est de
Munţii Gilăului care sunt situaţi între izvorul Crişului Repede şi valea Arieşului în a caror
structură domină şisturile cristaline metamorfice - la sud de Muntele Mare, un uriaş bloc de
granit şi totodată cel mai vechi masiv din Apuseni (1826 metri). Configuraţia reliefului,
depresiunile intramontane, altitudinile moderate, văile domoale, trecătorile şi pasurile asigură o
buna circulaţie în întreaga zonă.

Hidrografie

3
 În zona studiată principalul bazin hidrografic este cel al Someşului pe al cărui curs de
altfel se află şi barajul care a format lacul Fântânele. Bazinul hidrografic Someş se învecineză cu
bazinul hidrografic Tisa la nord, cu bazinul Siret la est, cu bazinul Mureş la sud şi cu bazinul
Crasna la vest.
Spaţiul hidrografic delimitat de bazinul Someş este dens populat (peste 1,9 milioane
locuitori în zonele urbane şi rurale) şi dezvoltat economic (industrie, agricultură şi păduri).
Resursele de apă de care dispune bazinul hidrografic Someş sunt relativ mici dar suficiente
pentru nevoile locale, însa neuniform distribuite în timp şi spaţiu.
Principalele surse de apă în bazinul hidrografic Someş sunt apele de suprafaţă
reprezentate de răuri şi acumulări şi apele subterane reprezentate de apele freatice şi de
adâncime.
Resursele de apă teoretice totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m3 (din care 4012
milioane m3 provin din apele de suprafaţă şi 336 milioane m3 din apele subterane) însa doar
21,7% sunt tehnic utilizabile (945 milioane m3 din care 715 milioane m3 provin din râuri şi
lacuri de acumulare şi 230 milioane m3 din apele subterane).
Lacul Fântânele este cea mai mare acumulare pe cursul Someşului Cald, barajul în
spatele căruia se află fiind din anrocamente şi are înălţimea de 92 de metri. Lacul are o suprafaţă
de 826 hectare şi un volum de 225 milioane de metri cubi şi a fost dat în folosinţă în 1977.
Clima
Relieful joacă un rol importan în determinarea climatului, mai ales în zonele carstice. Din
cauza că văile sunt adesea închise, sau există platouri cu relief şters, scurgerea aerului rece, de
seară, nu se face normal; el se acumulează astfel pe fundul depresiunilor închise unde are loc o
stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înalţimea.
Totuşi aceşti munţi oferă turiştilor şi perioade favorabile pentru vizitare. Astfel, luna
mai este deosebit de frumoasă prin claritatea atmosferei, deşi există riscul furtunilor bruşte sau
chiar al unor perioade ploioase mai îndelungate. Iunie este în general ploios, iulie schimbator, cu
perioade frumoase dar şi cu furtuni violente. În general perioada de vreme buna se plaseaza în
august şi septembrie, spre mijlocul lunii septembrie intervenind de obicei o perioada de timp rău,
chiar cu zapadă, dupa care urmează o indelungată perioadă de timp frumos. Este perioada ideală
pentru vizitat peşteri şi pentru amatorii de fotografii, care vor gasi o claritate a atmosferei
neîntâlnită vara, la care se adauga bogăţia şi armonia de culori ale pădurilor de foioase.

4
 Accesul în zonă
Pentru accesul rapid al turiştilor din afara ţării, în zona Munţilor Apuseni se pot folosi trei
aeroporturi internaţionale: Cluj Napoca, Timişoara şi Oradea iar mai departe accesul se face
auto.
Pentru accesul feroviar se pot folosi rutele: dinspre Bucureşti – Cluj Napoca – Huedin iar de aici
cu autobuzul spre Rachitele – Padiş sau spre Beliş – Fântânele - Albac iar dinspre Oradea –
Sudrigiu sau Deva – Brad – Sudrigiu iar de aici cu mijloace auto mai departe spre Pietroasa –
Padiş.
Accesul rutier spre zona lacului Fantanele il vom descrie pentru cele doua destinaţii :
nordică adică Beliş împreună cu staţiunea Fântânele şi sudică adică Giurcuţa de Sus:
1.) Dinspre Cluj avem două variante:
a ) DN 1, Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sâncraiu - Calata – Beliş
(pentru partea nordica) iar la ieşirea din Călata spre dreapta pe DJ 108 C, Buteni – Mărgău -
Scrind Frăsinet- Răchiţele- Doda Pilii (aici avem o ramificaţie pentru Ic Ponor – Padiş) -
Giurcuţa de Sus (pentru partea sudică).
b ) DN 1, Cluj Napoca – Gilău, aici cotim stânga spre salba da lacuri de pe Someşul Cald
şi continuăm prin localităţile Someşul Rece – Someşul Cald – Mărişel – Beliş (pentru partea
nordică) iar pentru partea sudică din Mărisel o luăm prin Poiana Horea iar de aici sunt două
variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuţa de Sus
iar celalălt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuţa de Sus (recomandabil doar pentru vehicule
4X4).
2.) Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H , spre Săcuieu iar
de la Scrind Frăsinet pe aceeaşi rută ca mai sus .
3.) Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Câmpeni – Albac iar de aici pe
DJ 108 spre Horea- Mătişeşti – Poiana Horea –Ciurtuci - Beliş, o alta variantă din Poiana Horea
se ramifică spre Călineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuţa de Sus sau prin zona numita Scoruşeţ -
La Calu Mort, doar pentru vehicule 4X4 ).
4.) Dinspre Deva – Brad – Ştei pe DN 76 în localitatea Sudrigiu se coteşte spre Pietroasa
iar de aici se urcă de-a lungul Crişului Pietros pe un drum forestier până în platoul Padiş, cu
legatura Padiş - Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuţa de Sus.
5
 5.) Dinspre Târgu-Mureş pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru –
Baia de Arieş – Câmpeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Beliş.

Activităţi turistice
Turismul, ca formă de valorificare a resurselor naturale şi a patrimoniului antropic, a
devenit o ramură economică cu un impact major asupra societăţilor contemporane. Dezvoltarea
turismului în perioada contemporană, incluzând întreg intervalul de timp de după 1945 şi până în
zilele noastre, înregistrează etape alternante de regres şi de dezvoltare a amenajărilor turistice,
strâns legate de evoluţia socio-economică şi politică a societăţii româneşti. Se poate afirma ca nu
exista o alta zona cu obiective turistice şi puncte de atracţie mai diversificate ca zona Munţilor
Apuseni.
Putem enumera câteva dintre acestea: chei (Cheile Turzii, Cheile Galbenei, Cheile Someşului
Cald, Cheile Râmeţului), defilee (Crişul Repede, Arieş), cascade (Răchitele, Iadolina, Săritoarea
Bohodeiului), abrupturi (Cetăţile Ponorului), peşteri (peştera Urşilor, Meziad, Onceasa, Cetăţile
Rădesei), avenuri (avenul Negru, avenul Gemănata), gheţari (Scarişoara, Focul Viu, Vârtop),
lacuri de acumulare (Fântânele, Tarniţa), râuri repezi de munte.
Fondul turistic natural al Munţilor Apuseni este extrem de bogat şi diversificat, dar folosit
numai parţial. Se impune, mai ales, relieful carstic – cu numeroase peşteri, avenuri, chei
complexe de doline, cursuri subterane, izbucuri, deosebit de spectaculoase în arealele calcaroase
mai extinse (Padiş-Cetăţile Ponorului, din Munţii Bihor, Munţii Pădurea Craiului, Munţii
Trascăului, Platoul Vaşcăului, etc.). Acestora li se adaugă lacurile de baraj din sistemele Someşul
Cald, Iada-Drăgan-Săcuieu şi numeroasele rezervaţii naturale.
Un loc important îl ocupă sursele de ape minerale, atât termale, valorificate în staţiuni
balneoclimaterice (Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos), cât şi atermale, îmbuteliate (Boholt).
Alte staţiuni turistice dezvoltate Munţii Apuseni sunt Fîntânele (Beliş) şi Stâna de Vale, ultima
deţinând amenajări şi pentru sporturile de iarnă. Munţii Bihor reprezintă partea de maxim interes
turistic din Munţii Apuseni. Pe o suprafaţă relativ restrânsă sunt concentrate numeroase obiective
naturale, aici fiind una dintre cele mai mari concentrări de obiective turistice pe unitatea de
suprafaţă. Cele mai multe reprezintă forme carstice spectaculoase: chei, abrupturi, peşteri, avene,
izbucuri, cascade, câmpuri de lapiezuri şi doline. Din acest ansamblu se detaşează ca valori
absolute Cetăţile Ponorului, gheţarul de la Scărişoara, peştera Pojarul Poliţei, Cheile Galbenei şi
6
ale Someşului Cald, Platoul Padişului, constituind nucleul Parcului Natural Munţii Apuseni.
În aria Munţilor Bedeleu-Trascău se disting prin pitorescul lor cheile Turzii, Râmeţilor,
Tecşeşti, Gâlzii, Ampoiţei, peşterile Huda lui Papară şi Liliecilor, stâncile cu aspect columnar de
la Întregalde, lacul Ighiel, etc. Dintre obiectivele legate de activitatea vulcanică se detaşează
„Detunatele”, rezervaţie de interes ştiinţific. Multe din localităţile rurale deţin un potenţial
natural şi cultural istoric remarcabil, iar cele care şi-au dezvoltat infrastructura turistică necesară
(pensiuni agroturistice), au intrat în circuitul satelor turistice. Cele mai multe sunt situate în
Parcul Natural Apuseni (Albac, Arieşeni, Scărişoara, Gârda de Sus, Pietroasa, Giuleşti, Mătişeşti,
Horea, Casa de Piatră, etc.).
De asemenea o atractie deosebita o reprezinta resursele etnografice şi istorice sunt
deosebite: numeroase obiective social-istorice (Avram Iancu, Ţebea, Mesteacăn, Albac, etc.)
manifestările folclorice tradiţionale (Târgul de Fete de pe muntele Găina, Targul de la Calineasa ,
Târgul de toamnă de la Negreni, în Culoarul Crişului Repede) în zone etnografice de mare
originalitate – Ţara Moţilor de pe bazinul superior al Crişului Alb, Ţara Zarandului, Depresiunea
Beiuşului, zona Sălaj şi Huedin. etc.
Potenţialul de poziţie al zonei este foarte important atât în raport cu cererea internă, cât şi
cu cea externă. Din punct de vedere al cererii interne, există câteva oraşe mai apropiate care pot
furniza suficienţi turişti pentru compensarea variaţiei de fluxuri inter-sezoniere: Timişoara, Arad,
Cluj, Oradea, Deva. În privinţa fluxurilor externe, poziţia în vestul ţării poate fi considerată ca
fiind favorabilă. Aeroporturile de la Timişoara şi Cluj pot deveni principalele porţi de acces spre
zona Munţilor Apuseni. Actuala campanie de relansare a turismului românesc pe pieţele
internaţionale poate reprezenta o bună oportunitate pentru revigorarea turismului din zonă.
Spaţiile de cazare omologate cuprind 6869 de locuri, unde ponderea cea mai mare o deţin
hotelurile din staţiuni cu 3332 de locuri, vilele cu 1633 de locuri şi cabanele cu 907 locuri.
Structurile turistice de agrement sunt reduse ca structură şi număr, fiind vorba de pârtiile de schi
de la Stâna de Vale deservite de câte un babyschi şi un teleschi, pârtia de schi de la Vârtop
(Arieşeni), deservită de un teleschi, precum şi agrementul nautic de pe Lacul Fântânele (bărci cu
rame, hidrobiciclete), pârtia de schi de la Fântânele, deservită de un teleschi.

Nivelul de clasificare

7
 Din punct de vedere legislativ vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate
relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni
balneoclimaterice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi
prestarea unor servicii specifice.
La fel ca şi hotelurile, vilele sunt clasificate de legea româneasca prin acordarea de stle de
la unu la cinci; unu fiind limita iferioară iar cinci cea superioară.
Din punctul meu de vedere, cea mai adecvată clasificare pentru o asfel de unitate turistică
este patru stele. Pentru a putea primi acestă clasificare, unitatea trebuie să fie dotată cu
următarele accesorii şi să indeplinească anumite codiţii.
1. Criterii generale:
- firmă cu denumirea unităţii şi însemne distinctive privind numărul de stele,
- parcare auto,
- rampă de acces pentru persoane cu handicap fizic;
2. Organizarea spaţiilor:
- numărul maxim de camere din care una amenajată pentru persoane cu handicap fizic: 15,
- vestibul,
- salon cu suprafaţa minimă de 2,5 mp/cameră, dar nu mai mică de 30 mp,
- salon-sufragerie,
- spaţiu pentru pregătirea mesei, dotat corespunzător,
- grup sanitar propriu,
- oficiu pentru cameristă (unul pentru maximum 20 de camere);
3. Instalaţii:
- sistem de climatizare/aer condiţionat,
- încălzire centrală sau cu sobe de teracotă,
- iluminatul electric în cameră:- o sursă principală,
-o sursă individuală pentru fiecare loc;
4. Suprafaţa minimă (mp) a camerelor (fără grup sanitar):
- camere cu 1 pat:15 mp,
- camere cu 2 paturi :18 mp,
- salonul din apartament : 18 mp,
- dormitorul din apartament: 18 mp;

8
 5. Suprafaţa minimă a camerei de baie 4mp;
6. Înălţimea minimă a camerelor 2,8 m;
7. Numărul maxim de paturi într-o cameră 2;
8. Echipare sanitară:
- camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC);
9. Dotare cu mobilier, lenjerie şi alte obiecte de inventar
- dotarea salonului:
 pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare
 canapele sau fotolii
 demifotolii sau scaune tapiţate
 mese de hol
 televizor
 perdele
 draperii sau alte mijloace de obturare a luminii
- dotarea sufrageriei-salon pentru servirea mesei:
 masă şi scaune
 servantă-bar pentru pahare şi veselă
 aparat de radio
 televizor
 dotarea holurilor şi coridoarelor:
 pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare
 fotolii sau demifotolii
 măsuţe
11. Telefon în cameră sau apartament
13. Facilităţi pentru organizarea de activităţi de agrement şi sportive (piscină, saună, sală
fitness, jocuri distractive, terenuri de sport etc. - cel puţin două activităţi).

Elemente de diferenţiere faţă de concurenţi

9
 Vilele vor fi constuite în număr de 10 pe un teren cu o suprafaţă de 10.000 de m 2 , fiecare
vilă având între 120 şi 160 de m2 . Acestea vor fi construite în stilul caselor de vacanţă daneze,
având structura de rezisenţă din lemn masiv, izolat în interior şi exterior. Vor fi compuse din 3
dormitoare cu pat matrimonial pentru adulţi şi 2 sau 3 camere pentru copii, bucătărie şi
sufragerie, două sau trei camere de baie.
Construcţia va fi realizată pe un singur nivel, iar în exterior clienţii vor beneficia de
terasă, loc de parcare, spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii. Iar aceste nu vor fi dotate cu
restaurant propriu, turiştii având totuşi posibilitatea de a mânca sau de a comanda de la un
restaurant cu specific internaţional aflat la o distanţă relativ redusă, dar care nu va aparţine de
complexul turistic, fiind doar o locaţie care va colabora cu acesta. Pe de altă parte, în Mărtineşti
va exista şi un restaurant care v-a avea în meniu mâncăruri specifice zonei Apusenilor, şi
bineînţeles acestea vor fi produse 100% în gospodăriile localnicilor, fără adaosuri şi chimicale,
adică produse bio. De asemenea turiştii vor avea şi posibilitatea de a achiziţiona aceste produse
în stare primară pentru a le găti ei înşişi.
Firma va încheia contracte de colaborare şi cu agenţii de turism autohtone pentru a le
oferi opţional acestora excursii pentru a vizita obiectivele dorite, chiar dacă acestea se află la o
distanţă mai mare, ca de exemplu castelul Bran, cetatea Sighişoarei, Sibiul, bisericile şi
mănăstirile din Bucovina şi Maramureş, etc. De asemenea în cazul turiştilor care vor veni în ţară
pe calea aerului va fi asigurat transferul acestora.
Pentru turiştii care vor dori să viziteze zona Apuseni, vor fi asiguraţi ghizi locali sau
montani, în funcţie de preferinţele acestora. Dar, va exista şi o colaborare cu o firmă de inchirieri
auto pentru ca aceştia să aibă posibilitatea de a închiria autoturisme, motociclete, atv-uri sau
biciclete.
Aceasta este o zonă deosebit de favorabilă pentru contruirea unui astfel de complex de
vile deoarece poate fi valorificat atât în sezonul estival, principalul punt de atracţie fiind lacul de
acumulare Beliş-Fântânele şi vizitarea atracţiilor din zona, iar în sezonul hivernal aceştia pot
utiliza pâtria de schi de la Fântânele, care este dotată cu un teleshi sau pârtia de la Vârtop.
În acestă zonă cele mai multe spaţii de cazare pentru turişti sunt concentrate în pensiuni
agroturistice, cu o capacitate de cazare destul de scăzută şi care este folosită in general de turiştii
autohtoni, aflaţi în concediu sau de grupurile de elevi sau studenşi aflaţi în practică.

10
 Pe de altă parte zona lacului Fântânele este foarte frecventată de locuitorii oraşelor care
se află la o distanţă relativ mică în jurul acesteia, preponderent cei din Cluj-Napoca, fiind şi cel
mai apropiat municipiu de staţiune. Aceştia pleacă în direcţia Beliş cu familia ori cu prietenii fie
pentru o zi, sau la sfârşit de săptămâna, caz în care există posibilitatea să solicite şi cazare.
Pentru străini însă, această zonă nu poate să le ofere deocamdată un spaţiu de cazare
turistic adecvat nevoilor lor iar, în al doilea rând, zona este aproape nul promovată.
Personal, consider că un astfel de complex turistic este ceea ce străinii caută, în special
familiile, iar în România nu prea există. Aşadar, acest proiect, beneficiind de una management si
un marketing de calitate, va deveni un model de investiţie în turism în Romania.

11
 Anexa1.
CALCUL DE
RENTABILITATE

Cheltuielile de construcţie a
casei

€
Şantierele de construcţii 500.00
Fundaţii € 3,000.00
Cherestea € 15,000.00
Instalatii Sanitare € 5,000.00
Instalatii de filtrare € 8,000.00
Instalatii electrice € 5,000.00
Gard € 3,000.00
Facilitati € 10,000.00
Constructii de drumuri € 4,000.00
Companii € 500.00
Autorizaţiei de constructie € 500.00
Usi si ferestre € 5,000.00
Terase € 1,000.00
Planificarea aplicarea
documente € 500.00
Costuri de licenţiere € 1,000.00

Cost total € 62,000.00

Cheltuieli
Pe luna Pe an
Salariul € €
Îngrijitor lunar 150.00 1,800.00
€ € €
Spalatorie forfetar 50.00 600.00 8,180.00
€
Uscatorie forfetar 200.00
9% rata
dobânzii şi
rambursar €
Finanţarea costurilor ea 5,580.00

Venituri Zile 280.00

Chirie / zi/ €
persoana 5.00
Utilizarea Numarul 12.00
mediu de
12
 persoane

Venituri € 16,800.00

10% €
Costurile de întreţinere forfetar 1,680.00

€
Profit pe an 6,940.00

€
77,111.11
Rentabilitatea 11%

13