Dokumen - Tips Suport Curs Stiinte

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
1 Consideraţii teoretice - notiţele studentului de la curs,

lucrări practice sau realiate !n "aa docu#entării $i a
studiului indi%idual
Tematicile generale:
C. cunostinte stiintifice
C. formarea si asimilarea cunostintelor stiintifice la copii
C. discursul dascalului la clasa pentru facilizarea insusirii corecte a
cunostintelor stiintifice de catre copii
A. CUNOŞTINŢE ŞTIINŢIFICE – CONŢINUTURIE NOŢIONAE

UTII!ATE "N #TU$IU ŞTIINŢEOR
&iscursul algoritm
ştiinţifice, didactic ce
esteîm"ină
ectorizat
logicadeştiinţei algoritm
un !cu logica didactic ! de
didactică. introducere
Pro"lema care sea pune
oricărei
este:noţiuni
în ce
măsură imaginea dascălului asupra noţiunilor ştiinţifice influenţează acest algoritm şi dacă el este
semnificati şi util pentru procesul de formare a acestor noţiuni in mintea copiilor ?
%RO&E'A FOR'ARII RE#UR#EOR U'ANE : cum se pot forma dascălii a căror imagine despre
cunoştinţele ştiinţifice să respecte procesul psihic intern de asimilare de către copii a acestora ? Adica să
faciliteze desfăşurarea cât mai eficientă a studiului ştiinţelor pentru copii.
#I#TE'E NATURAE INFUENŢEE RECI%ROCE AE
aflatE (n interac)iune #C/I'&-RIOR %ARA$I0'ATICE $IN
$O'ENIU ŞTIINŢEOR ŞI "N1-Ţ-'2NT
#TU$IU #I#TE'UUI NATURA
proces psi*opeda+o+ic de formare ,i
asimilare a no)iunilor
$I#CUR#U $A#C-UUI
pentru a faciliza ,i accesiiliza studiul
cunostintelor stiintifice la copii
!fectul de imagine! asupra #TIINTEI si IN1ATA'ANTUUI #TIINTEI

Până acum aproape două decenii, imaginile despre conţinuturile ştiinţifice destinate asimilării şi construcţia
logică a acestora în înăţământ au suferit o deformare datorată dominaţiei materialismului dialectic. Azi, modul
dogmatic, făra replici alternatie ori !îndoieli relatiiste! în ştiinţă şi o"iectele de înăţământ corespondente
#fizica, chimia, "iologia, geografia, etc$, este înlocuit cu a"ordarea suplă, interdisciplinară, în care ştiinţa nu
intră în contradicţie cu alte domenii ale cunoaşterii, religia de e%emplu, ci se completează reciproc.
&in cercetările efectuate ne aşteptăm la recunoaşterea de către dascăli a importanţei cunoaşterii, construirii
şi reprezentării noţiunii de sistem material'natural #()$ şi, implicit, posi"ilul său rol de sursă de o"stacole
în asimilarea şi formarea celorlalte noţiuni ştiinţifice. (e poate contura soluţia metodologica ala"ilă şi
cuprinzătoare pentru ma*oritatea situaţiilor #locale şi'sau generale$, în care apar diferite tipuri de (+ alese
spre studiu. (oluţia oferită se transformă întrun comportament firesc al profesorului, manifestat ca un
refle% didactic la fiecare lecţie prin respectarea laitmotiului instruirii la ştiinţele naturii:
+eneza tuturor no)iunilor ,tiin)ifice se afl3 (n ima+inea dascalilor asupra no)iunii de sistem material
4#'56 necesitatea utiliz3rii lima7ului ,tiin)ific deri83 din dorin)a de a descrie cat mai corect
interac)iunile la care particip3 #' ,i efectele fizice asupra sa .
-
http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-c urs-stiinte 1/39

Predescu Constantin
/ompararea caracteristicilor conţinuturilor ştiinţifice cu care se operează în ştiinţele naturii şi înăţământul

acestora este surprinsă în ta"elul de mai *os:
CARACTERI#TICI ŞTIINŢ- $I$ACTIC- ŞTIINŢEI
/oncurenţa concepţiilor filosofice 0mplicaţia politicilor educaţionale
Implica)ii epistemolo+ice asupra lumii
/reştere e%ponenţială 1imitată, ordonată
Cantitatea informa)iei
8e*iculate
2iperfină prin superspecializări, 3egla"ilă, funcţie de ârsta
Calitatea cuno,tin)elor integratoare prin şcolară şi interesele sistemului de
,tiin)ifice utilizate
suprageneralizări, plină de înăţământ, clară
contradicţii
#tructura cuno,tin)elor &ezordonată, teorii cori*a"iile cu Teorii "ine conturate, sta"ile şi
,tiin)ifice utilizate timp de iaţă limitat, comple%ă perene4 construct clar, "ine definit
%perţii prin efort şi modele 5oicii prin modele generale
'odul de do9ndire a personale ori cercetări de grup impuse de sistemul de înăţământ
cuno,tin)elor ,tiin)ifice ori de stilul personal al
profesorului
'oti8a)ia construc)iei 0nterese economice, medicale, 0mediată, în cotidian ori
sistemului ideatic militare, educaţionale fenomene naturale
Aplicailitatea
Apar o serie de între"ări:
 ste necesară şi posi"ilă !construirea! unei noi imagini despre ştiinţă?
 &e la ce premise ar tre"ui să pornească această nouă imagine ?
 /um sar transpune această nouă imagine în înăţămât şi ce ar schim"a ea în derularea procesului
didactic prin care se manifestă ?
 Poate fi realizată ordonarea cunoştinţelor stiintifice, în special a conţinuturilor noţionale, astfel încât
să fie acceptată de comunitatea dascalilor ?
 /um ar fi motiaţi şi a*utaţi copii săşi însuşească mai "ine şi mai plăcut decât până acum această
disciplină, printrun astfel de mod de punere a pro"lemei înăţării stiintei ?
Am particularizat aceste interogaţii cu caracter mai general întrun set specific, mai de su"stanţă, pentru
incercările noastre:
 /are este componenţa şi structura posi"ilă a unei !matrici informaţionale! specifică conţinutului
noţional al fizicii, definitorie studiului ştiinţelor naturii de la niel preprimar până la niel uniersitar
?
 /um ar transpare această !matrice informaţională! în programele şcolare şi uniersitare cat şi în
discursul e%plicit şi'sau implicit al dascalilor ?
 /e element al acestei structuri este esenţial în reconstrucţia internă, după o nouă logică didactică, a
acestei discipline şcolare ?
&e fapt, este or"a despre construirea unei noi imagini despre sistemul material #()$ prin:
• de"arasarea de influenţele unei filosofii materialiste e%clusiiste4
• studiul său prin aplicarea noilor teorii psihologice asupra formării noţiunilor4
•
construirea unei noi logici didactice în *urul acestei noţiuni deoarece:
: este importantă în formarea unei imagini asupra realităţii,
: are o poziţiei fundamentală în construcţia sistemului de cunoştinţe ştiinţi,
: are un rol *ustificati în formarea lim"a*ului ştiinţific,
: este su"iect'o"iect al cunoşterii şi criteriu în respectarea logicii ştiinţei în general şi logicii fizicii
în special,
: implicaţiile interdisciplinare ce le prezintă pentru însuşirea conceptelor ştiinţifice din alte
domenii sunt esenţiale,
: etc.
6

Predescu Constantin
Compararea ,tiin)elor naturii cu didactica lor

ŞTIINŢ- $I$ACTICA
ŞTIINŢ- $I$ACTICA
ŞTIINŢEI
ŞTIINŢEI
Natura? faptele? 'odalitatea dea

4re5descoperire
procesele ce se
petrec (n ea naturii (n
Oiectul procesul didactic
de studiu
%RO&E'A
CUNOAŞTERII
Accesul spre
'od poziti8ist ,i ra)ionalist cunoa,tere antipoziti8ismul sau
/ER'ENEUTICA
#la origine idealism$
Rela)ii deterministe de
tip "cauză-efect"
relaţia de implicare
TEORETIC E%ERI'ENTA
CONŢINUTU
ŞTIINŢIFIC
Teorii <(nc*ise= > <teorii desc*ise= domin3 teoriile ;(nc*ise;
domenii noi necoa+ulate? pretaile solid construite ,i formulate
sc*im3rilor
I'&A@U
O0ICO'ATE'ATIC
$ificil ca simolistic3 ,i accesiil ,i su+esti8
formalism aparat matematic uzual
aparat matematic specializat folosite modele consacrate?
folosite modele ce se perimeaz3 duraile
CO'UNITATEA
CREATOARE
/ercetatori Profesori 8 lei
7
http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-c urs-stiinte Prelucrare dupa 2eisen"erg apud 9.1. )artinand #-;<$ 3/39

Predescu Constantin
Cunoştinţe ştiinţifice cu care se operează în înăţarea ştiinţelor naturii constă întrun conţinut noţional
#/5$ împreună cu abilităţile experimentale. 5umim !noţiuni ştiinţifice!, componentele /5 cu care se
operează în mod curent şi considerate a fi fundamentale ca importanţă în înţelegerea ştiinţelor naturii.
/omponentele /5 sunt date, fapte, noţiuni elementare, concepte, procese, legităţi, principii, aplicaţii ale
acestora, teorii, operaţii #algoritmi$ specifice unei metode de lucru, etc. Acum nu considerăm necesară o
distincţie logică riguroasă între noţiuni, clase, categorii pentru a ne uşura mesa*ul.
=n ultimiinaturii
ştiinţelor 6>7> defaptele
ani sao"serate,
remarcat datele
o eoluţia
culesea categoriilor
şi clasificatede
ceinformaţii carecât
le reprezintă, se şifolosesc la înăţarea
modul de operare a
acestora. (a a*uns la impunerea unor ! operatori structurali ! ca: sistem material #()$ #stare fizică$ aflat în
interacţiune, proces'fenomen natural #+5$, legitate #15$ principiu, lege, teoremă, postulat$, teorie ştiinţifică
#T$, aplicaţie #Apl$ #motoare, dispozitie tehnicoaplicatie, teorii particulare, sa$. /u aceşti !operatori! sau
construit structuri cognitie, utilizand un lim"a* formal prin marimi #)$, releând relaţiile e%istente între
fapte, date, fenomene, etc. ce aparţin aceloraşi sau diferitelor domenii ale ştiinţelor naturii.
"n)ele+9nd cuno,tin)ele ,tiin)ifice su forma unor astfel de structuri se u,ureaz3 mesa7ul ,tiin)ific al
dascalului? iar copiilor li se fa8orizeaz3 dez8oltarea +9ndirii sistemice? fluen)a procesului de (n83)are
,i transferul principiilor 4cu func)ie de model5 pentru (nsu,irea modelelor analoa+e din diferite
domenii ale ,tiin)elor naturii.
Aordarea sistemic3 reprezintă o metodă de studiu, analiză şi modelare, ce are la "ază noţiunea de sistem.
Această metodă modernă, a fost preluată din teoria sistemelor şi dezoltată în informatică. Atenţia ştiinţelor
naturii sa îndreptat
moti pentru spre unităţiumană
care cunoaşterea cognitie dino ce
a dat totînmai
ce mai
maremici #particule
importanţă elementare,
structurii iruşi, #ideatice
sistemelor celula, etc.$
sau
materiale$ şi parametrilor ce le descriu, pentru a le putea cuprinde, descrie şi studia. Am preluat şi adaptat
în didactică noţiunea de sistem ca !ansam"lu de elemente aflate în relaţie de interdependenţă care
funcţionează ca un întreg organizat!. (istemul poate fi considerat a fi material #fizic, chimic, "iologic$ sau
ideatic.
Consider3m con)inutului no)ional al ştiinţelor naturii 4CN5 ca un sistem ideatic aând ca elemente
unităţile cognitie'operatori structurali enumeraţi mai sus si reprezentati in schema de mai *os. /5 respectă
caracteristicile generale ale unui sistem consemnate în teoria sistemelor, conform schemei de mai *os:
0ndiferent cum e făcută, intuiti sau e%plicit, organizat #după criterii$ sau spontan, pe un suport sau nu,
CONŢINUT #I#TE'
NOŢIONA I$EATIC are o structură dată de totalitatea elementelor
componente şi de interrelaţiile dintre acestea,
prezintă organizare ierarhică  alcătuit din
sisteme de ordin inferior este element al unui
sistem de ordin superior,
CO'%ONENTE O%ERATORI are caracter dinamic  recepţionează semnale şi
FUN$A'ENTAE #TRUCTURAI influenţe şi ela"orarează reacţii de răspuns,
funcţionează cu un scop aând finalităţi "ine
precizate şi realizate procesual prin contri"uţia
tuturor elementelor componente ale sistemului,
eficienţa funcţionalităţii sistemului e dată de
măsura în care su"sistemele realizează scopul
sistemului4 scopul este acela care determină atât
conţinutul cât şi procesele specifice sistemului.
/onsiderarea conţinutului noţional al ştiinţelor naturii ca sistem ideatic

pentru a fi eficientă, analiza se desfăşoară pe etape:
: descrierea sistemului de noţiuni cu elementele sale constitutie şi locul lor în sistem,
: recunoaşterea ierarhiei sistemului, legăturile reciproce #cone%iuni intrasistemice$ dintre componente,


Predescu Constantin
: detectarea coa"itării sistemului ideatic studiat cu alte cunoştinţe, din alte domenii, #cone%iuni
intersistemice$,
: prezentarea raporturilor dintre însuşirile elementului #noţiunea ştiinţifica$ şi întregului #rezultatul
întregii a"ordări$,
: sta"ilirea finalităţii sistemului  utilitatea sa în structurarea conţinutului şi predarea sa accesi"ilă
#împărţirea pe lecţii, echili"rul noţiunilor ca durată de predare, sta"ilirea numărului de pro"leme de
rezolat la şcolar
randament clasă cât
şi prin
mai muncă
ridicat,independentă, etc$, corelarea tuturor operaţiilor didactice pentru un
: reliefarea caracteristicilor indiiduale care induc gradul de li"ertate în raport cu su"ordonarea
integratiă a noţiunilor cuprinse în tratare, pentru predarea lor la lecţii.
3espectarea acestor etape, pentru tratarea unui anumit conţinut ideatic cuprins întro temă, implică o serie
de operaţii didactice efectuate de dascal:
: recunoaşterea criteriilor de distri"uţie a cantităţii şi calităţii informaţiei cuprinse în /5 ştiinţelor naturii
pe ciclul şcolar4 criteriile respectă teoriile actuale în e%plicarea fenomenelor naturale, folosind noţiuni
şi concepte accesi"ile eleilor4
: inentarierea noilor noţiuni, concepte, de studiat, selectândule pe cele de "ază cu caracter integrator,
determinante pentru creerea unei imagini ştiinţifice coercte asupra su"iectelor a"ordate4
: depistarea legăturilor, interdependenţelor, determinărilor reciproce #ierarhiei interne$, dintre aceste noi
cunoştinţe şî cele de*a însuşite4
: identificarea cunoştinţelor de "ază, de*a do"îndite, necesare integrării celor nou studiate4
: recunoaşterea domeniilor în care or fi folosite noile informaţii studiate.
Fundamentarea epistemolo+ic3 pentru o aordare didactic3 a #' o concentram in 7 afirmatii:
Prima afirmaţie: cunoaşterea în ştiinţelor naturii şi înăţământul lor depinde de eoluţia reprezent3rilor
filosofice despre uniers.
A doua afirmaţie: sistemul material #()$ e o noţiune fundamentală aând rol de operator structural, rezultat
al aplicării gândirii sistemice asupra conţinutului noţional. (+ este operator structural legat de celelalte
componente ale /5 si reprezentat:
#'
%N
%N
'
'
N #'
N
A%
Fi+.Ba Fi+.B
A%
! placă turnantă!, utilizată întro analiză a
conţinuturilor ştiinţifice centrată pe () pentru
`celula informaţionala`  o înlănţuire logică între dezoltarea logicii ştiinţelor, necesităţii
componentele /5 pe parcursul unei unitati de inatare, introducerii celorlalte componente de /5.
conceputa în ederea dezoltării logicii didactice. Afirmaţia a treia: nielele de a"stractizare
şi generalizare atinse în cunoaşterea () de
către cei cel studiază #profesori, studenţi, elei$ depinde de: a$ gradul de cunoaşterea la care sa a*uns în
prezent în ştiinţele naturii, "$ forma didactică de a"ordare a ştiinţelor naturii în general, a () în special şi c$
condiţiile didactice concrete în care se desfăşoară studiu.
@

Predescu Constantin
&. FOR'AREA #I A#I'IAREA CUNO#TINTEOR #TIINTIFICE A CO%II
Concep)ii +re,ite 4misconceptions=5

/oncepţiile greşite #misconceptionsB$ sunt noţiuni preconcepute, concepţii nonştiinţifice, teorii naie,
concepţii mi%te sau neînţelegeri conceptuale. =n ştiinţă acestea sunt cazurile în care un lucru ştiut şi crezut
de o persoană nu se potrieşte cu ceea ce e corect din punct de edere ştiinţific.
=n ultimele două decenii comunitatea educaţională din aria ştiinţelor a deenit tot mai atentă la faptul că cei
ce inata acceptă foarte greu puncte de edere noi, aceştia ţinând mai mult la idei care formează felul în
care ăd lucrurile chiar şi atunci când sunt confruntaţi cu informaţii care nu coincid cu punctele lor de
edere. /ei mai mulţi copii care au concepţii greşite nu îşi dau seama de faptul că ideile lor sunt incorecte.
&acă doar li se spune că ceea ce cred ei este greşit, aceştia nu or renunţa la concepţia greşită, în special
dacă au aut această concepţie de mult timp. /u toate că ei memorează foarte uşor e%emple concrete, de
foarte multe ori aceştia nu reuşesc să înţeleagă concepte.
/oncepţiile greşite se formează în diferite feluri. &e multe ori concepţiile greşite se transmit de la o
persoană la alta. =n alte cazuri, copiilor li se prezintă două concepte corecte, dar aceştia le com"ină sau le
confundă. /âteodată ei fac ceea ce ar părea o concluzie logică, dar aceasta e "azată pe doezi prea puţine
sau prea puţină e%perienţă.
+iecare copil începe să studieze (tiintele cu un sistem "ine sta"ilit de concepţii asupra felului în care
funcţionează lumea fizică. Procesul instructieducati în care nu se ţine seama de aceste concepţii ale
copilului este aproape total ineficient. /a un e%emplu specific, sa sta"ilit că concepţiile despre mişcare şi
forţă sunt incompati"ile cu conceptele neCtoniene, predarea fizicii de e%emplu, în mod conenţional nu
produce schim"ări ma*ore în concepţii şi că rezultatul este independent de cel care predă şi de modul de
predare.
Primul pas în schim"area concepţiilor este diagnosticarea acestor concepţii greşite . Acest lucru implică
între"ări cu răspuns deschis şi ascultarea ideilor susţinute de student. Drmătorul pas implică structurarea
experienţelor şi a mediului de învăţare pentru a crea oportunităţi pentru copii , aceştia putând să işi testeze
ideile şi săşi doedească singuri conceptele corecte.
ste "inecunoscut faptul că contri"uţiile reoluţionare ale multor oameni de ştiinţă au fost respinse,
ignorate sau ridiculizate, de multe ori pe perioade lungi. /reatorii ideilor noi în ştiinţă tre"uie de multe ori
să se lupte cu concepţiile proprii.
%emple de concepţii greşite în mecanica:
)ai *os esteasupra
acţionează dată o"ilei.
poză cu o mână care ţine o minge pe un perete. leului i se cere să descrie forţele care
Dnii elei ezită să creadă că o"iectele pasie pot acţiona cu o forţă . &e multe ori aceştia or omite
descrierea forţelor cu care acţionează peretele asupra mingii #principiul acţiunii şi reacţiunii$.
 dau
(e corpurile grele
două "ile de cad mai olum
acelaşi repede şidecât
masecele uşoarecare sunt agăţate de două fire ca în figură. +irele sunt
diferite
tăiate în acelaşi timp. leilor li se cere să compare itezele celor două "ile în timp ce cad.
<

Predescu Constantin
leii care au această concepţie greşită or spune că "ila mai grea a aea iteza mai mare decât "ila mai
uşoară.
Earianta corectă: "ilele au aceeaşi acceleraţie #g$, astfel ele or aea aceeaşi iteză.
%emple de concepţii greşite în electricitate:
 corpurile cu sarcină pozitiă au mai mulţi protoni, nu au o deficienţă de electroni
 toţi atomii au sarcină electrică
forţa electrostatică
 forţele dintre
graitaţionale suntdouă sarcini nudecât
mai puternice depinde
celedeelectrostatice
distanţa dintre ele
%emple de concepţii greşite în căldură şi temperatură:
 căldura este o su"stanţă
 căldura nu este energie
 temperatura unui corp depinde de olumul său
 temperatura de fier"ere este temperatura ma%imă la care poate a*unge un corp
 temperatura gheţii nu se poate schim"a
%emple de concepţii greşite în magnetism:

 toate metalele sunt atrase de magneţi
 toţi magneţii sunt din fier
 magneţii mari au un câmp magnetic mai puternic decât cei mici
 polii magnetici şi geografici ai Pământului se află în acelaşi loc
%emple de concepţii greşite în proprietăţi ale materiei:

 gazele nu sunt materie deoarece ma*oritatea sunt inizi"ile
 gazele nu au masă
 aerul şi o%igenul sunt acelaşi gaz
 heliul şi aerul cald sunt acelaşi gaz
 particulele dintrun solid nu se mişcă
 masa şi olumul reprezintă aceeaşi proprietate
+ormulati 7 e%emple de conceptii gresite intalnite la elei
F

Predescu Constantin
Teoria %rototipurilor

(tiintele naturii, ca discipline scolare #fizica, chimie, "iologie, geografie$, sunt considerate de ma*oritatea
eleilor materii greu de înţeles şi care adesea le rămâne necunoscută până când termină şcoala. (pre
deose"ire de alte materii la care poate fi aplicată tehnica înăţării pe dinafară, este implicata profund
gândirea. Profesorul deţine un rol decisi în ai face pe elei să gândească. &e aceea, sunt foarte
importante e%emplele
carel are noţiunea pe care
despre care le dă atunci
eleii cândprima
aud pentru predă dată.
o lecţie nouă, e%emple care să eidenţieze rolul pe
Termenul de prototipB a fost definit pentru prima oară de leanor 3osch în studiul său intitulat /ategorii
naturaleB, apărut în anul -F>. Prototipul reprezintă un e%emplu reprezentati al unei categorii.  primul
e%emplu care ne ine în minte atunci când tre"uie să or"im despre o anumită clasă.
=n lucrarea sa din anul -F@, intitulată 3eprezentarea cognitiă a categoriilor semanticeB, leanor 3osch
prezintă modul în care 6>> de studenţi americani au ordonat, pe o scară de la - la F anumite piese de
mo"ilier pe care aceştia leau considerat a fi cele mai reprezentatie. 3ezultatul a fost următorul :- (caun,6
/anapea,7 Pat,  )asă, @ +otoliu, < &ulap, F Galansoar.
Acest lucru doedeşte faptul că anumiţi mem"ri ai unei categorii sunt mai faorizaţi decât ceilalţi. fectele
de tip prototip au fost inestigate şi în arii mai largi, precum în cogniţia culorilor sau în cazul noţiunilor
a"stracte.
Teoria prototipurilor ela"orată de leanor 3osch reprezintă o îndepărtare radicală de la tradiţionala logică
aristoteliană apresupune
prototipurilor condiţiiloruna"solute
e%emplu şi necesare. Astfel,
reprezentati care să în
ai"ălocul unei definiţii
caracteristicile date
acelei unei noţiuni, teoria
noţiuni.
Asociată Teoriei Prototipurilor este noţiunea de nivel de bază. =n anul -F;, leanor 3osch defineşte
această noţiune ca fiind nielul cu gradul cel mai înalt de aliditate. Astfel, o anumită categorie poate aea
un membru – prototip, dar nu şi o reprezentare izuală cognitiă. &e e%emplu animal este o categorie ce
nu poate aea o anumită reprezentare izuală deoarece înglo"ează mai multe specii. &in punct de edere
funcţional, nielele de "ază sunt o descompunere a lumii în categorii informatie. Astfel, ele ma%imizează
numărul caracteristicilor împărtăşite de mem"rii unei categorii şi minimizează numărul atri"utelor
împărtăşite cu mem"rii altor categorii.
(a demonstrat printro serie de e%perimente care sau desfăşurat în anii HF>, faptul că atunci când oamenii
denumesc un o"iect din iaţa de zi cu zi sau o e%perienţă, ei se "azează mai puţin pe definiţii a"stracte în
comparaţie cu ceea ce consideră ei a fi o"iectul cel mai reprezentati al unei categorii.
=n interiul care ia fost luat la data de -@ octom"rie, -, leanor 3osch afirmă următoarele lucruri:
 Aran*area pe categorii este funcţia de "ază a fiinţelor umane. Trăim întro lume aran*ată pe categorii I
masă, scaun, "ăr"at, femeie, democraţie, ierarhie I fiecare o"iect şi eeniment este unic, dar le considerăm
ca fiind mem"ri ai unor clase. =nainte de munca mea, categoriile şi conceptele erau pur şi simplu presupuse,
din filozofie, a fi cea e%plicit şi formal, adică, clasificări logice aând caracteristici definitorii şi limite
"ine sta"ilite. Aceasta este ceea ce azi numim perspectia clasică asupra categoriilor, care proine de la
Aristotel , datorită lui 1ocJe şi filozofilor englezi, care au folosit e%perimentul sau cunoştinţele ca "ază a
ideilor lor. Prin urmare, această perspectiă clasică susţine că toate categoriile şi conceptele depind de
logică, ele sunt "ine delimitate, cea poate să fie sau să nu fie întro categorie. Atunci când psihologii au
cercetat înăţarea conceptelor, ei au folosit concepte construite artificial şi seturi de stimuli artificiali, astfel
încât ei au creat microlumi în care aceste păreri predominante despre natura categoriilor erau de*a
construite. &upă aceea, ei au făcut e%perimentele asupra înăţării conceptelor. &ar ceea ce au găsit în ceea
ce prieşte natura categoriilor, era o concluzie menţionată mainainte deoarece de*a o construiseră în aceste
microlumi.B
Pornind de la aceste lucruri, leanor 3osch a realizat un proiect de cercetare prin care a demonstrat faptul
că  ceea ce este general întâlnită, este structura categoriilor şi procesele prin care fiecare categorie este
formatăB. /ategoriile sunt ierarhizate, fiecare prezentând e%emple mai "une sau mai puţin "une care să le
aparţină şi multe dintre categorii nu sunt "ine delimitate.
/ategoriile au fiecare cele mai "une e%emple I numite exemple prototip, care sau format în dierse
moduri. Kradul de apartenenţă al indiizilor la o categorie este în funcţie de distanţa faţă de prototip.
+ormarea prototipului precede formarea categoriei.
(au remarcat următoarele idei :
a$ %istenţa a două tipuri de cunoaştere : cunoaştere analitică # ştiinţa cognitiă$ şi ceea ce leanor 3osh
numeşte  conştientizare înţeleaptăB sau  cunoaştere primarăB.
;

Predescu Constantin
"$ 5ecesitatea unei reorientări în tot ceea ce presupune ştiinţă :  Ltiinţele noastre tre"uie interpretate prin
intermediul  conştientizării înţelepteB B.
&eose"irea între cele două tipuri este următoarea : cunoaşterea analitică prieşte lumea ca fiind alcătuită
din o"iecte şi eenimente pe care mintea umană le identifică şi caută cea mai simplă asemănare între ele.
3ezultatele sunt stocate în memorie pentru mai mult timp şi mintea umană încearcă să le pună în legătură
pentru a forma o reprezentare coerentă dar indirectă a lumii.
(pre decizii
unei deose"ire
ci ede acest tip de cunoaştere,
o reprezentare conştientizarea
directă a lumii, înţeleaptăB
neaând la "ază estede*a
reprezentări spontană.
ştiute. a nu este rezultatul
=n esenţă, Teoria Prototipurilor constă dintro medie a tuturor mem"rilor care aparţin unei categorii. (pre
deose"ire de definiţii, reprezentările I prototip sunt dinamice, adică pentru fiecare nou mem"ru pe carel
situăm întro categorie, media se a schim"a. )em"rii aparţin unei categorii anume, prin compararea lor cu
prototipul. /alcularea asemănării poate fi făcută printro ecuaţie de tipul :
, #i,*$ $,
unde reprezintă asemănarea unui e%emplar * cu prototipul, reprezintă ponderea trăsăturii i, iar #i,*$
reprezintă gradul în care e%emplarul * manifestă trăsătura i. %emplarele care or atinge un anumit niel de
similitudine cu prototipul, or fi considerate mem"rii ai aceleiaşi categorii.
Teoria Prototipurilor este aplicată cu succes şi a"solut necesară în studierea şi înţelegerea fizicii. (a
constatat faptul că eleii înaţă mult mai uşor numele prototipului decât numele categoriei.
/ând eleii de clasa a E0a au fost între"aţi ce este iteza, răspunsul lor a fost spontan :  o maşină care se
deplasează pe şosea întrun anumit timpB. /opii au reţinut mult mai uşor e%emplulprototip decât definiţia
din manual a itezei. 3ăspunsul lor nu este greşit chiar dacă nu reprezintă definiţia itezei. l doedeşte
faptul că, la o ârstă fragedă # în acest caz, ---6 ani$, eleii înaţă cu a*utorul e%emplelor I prototip.
Aceste e%emple doedesc totodată rostul noţiunilor care le sunt predate.
1ecţiile de (tiinte sunt cu atât mai interesante şi mai plăcute, cu cât dascalul foloseşte cât mai multe
e%empleprototip întâlnite de copii în iaţa de zi cu zi.
0ată câtea e%emple de e%empleprototipB:
• Presiunea : /ând înfigi o pioneză întro "ucată de lemn, de ce degetul tău nu păţeşte nimic?
• Difuzia : ce se întâmplă dacă picurăm cerneală întrun pahar cu apă?
• ublimarea : ce se întâmplă, după un timp mai îndelungat, cu "ucăţelele de naftalină din dulap?
• !orţa arhimedică : cum reuşeşti să scoţi o minge de pingpong care a căzut întro ţeaă lungă de câţia
•
metri?
Dilatarea : de ce nu punem niciodată un "orcan cu apă în frigider?
/ele câtea e%emple de mai sus îi determină pe elei să gândească iar, uneori, răspunsurile lor sunt
neaşteptat de inentie şi de interesante.
+ormulati 7 e%emple de !e%empleprototip! utiliza"ile la clasa


Predescu Constantin
->

Predescu Constantin
/. & I#CUR#U $A#CAUUI %ENTRU FACII!AREA IN#U#IRII CORECTE A

CUNO#TINTEOR #TIINTIFICE $E CATRE CO%II
O%ERAŢIIE ACTI1IT-ŢII $I$ACTICE
%ROIECTAREA 3A10MA3A EA1DA3A 3K1A3A
/N5O0D5 05E3(
+AM1 A/T0E0TQ00 &0&A/T0/
P1A50+0/A3 05T3A/T0E PN(T05T3A/T0E
3MD1TAT /N5/3T
%AND%ROIECT &(+LD3A3A 1/Q001N3 ADTNA5A10MA

 comunicarea cu clasa 
A5A10MA
A5DA1
()(T30A1
3esurse umane I 1E00
A5A10MA 3esurse materiale I )AT.&0&.
/N5&0Q001N3 /erinţele planuluicadru
ECŢIE Nferta manualului
&0&A/T0/ #pecificul con)inutului ,tiin)ific
(u"ordonare piramidală
+N3)D1A3 %primare în termeni de
performanţă
Eizarea condiţiilor de realizare
O%ERAŢIIE %ROIECT-RII
A
A1K3A /orelarea reciporcă a metodelor
(T3ATK00 şi procedeelor did.
NG0/T0E1
&0&A/T0/ Adaptarea la conţinutul ştiinţific
a"ordat şi o"iectiele propuse
N3
/entrarea pe o"iectie
1AGN3A3A /onţinut cu accent pe latura
P3NG1N3 & practic  aplicatiă
EA1DA3 &iersitatea şi atractiitatea
formelor de prezentare
--

Predescu Constantin
 E8aluarea conceptelor ini)iale ale ele8ilor ,i construirea modelului lor intuiti8
&in răspunsurile date de elei la testele iniţiale ce se refereau la noţiunile stiintifice sepot
ealua conceptiile lor iniţiale legate de aceste cunoştinţe.
&in cercetari didactice asupra acestei chestiuni sa o"serat că practic modul de alcătuire
al !modelului
similar intuit!invers
dar în sens al eleilor
faţă dereferitor
modul înlacare
noţiunile
a fost stiintifice studiate e%pert!,
ela"orat !modelul la lecţii detinut
a fost
de cunoscatori I dascali.
Epresie Component3 Opera)ie mental3
Fi+ura G 4H..B5. )odul de construcţie a reprezentării !modelului intuiti!
=n poziţia eleilor faţă de cunoştinţe sa atri"uit o importanţă deose"ită conceptelor iniţiale
pe care aceştia le au înainte de a le asimila. Trecerea de la aceste reprezentări spontane la
concepţiile ştiinţificeeste
cogniti. Pro"lema corecte, se face
de a găsi prin depăşirea
metodele barierei de înţelegere , a o"stacolului
de depăşire a acestui o"stacol.
/onceptele iniţiale pot fi folosite de către profesori în construcţia noilor noţiuni ştiinţifice
studiate la clasă. Pe "aza cunoaşterii conceptelor iniţiale ale eleului se pot construi şi
ancora în structurile sale cognitie e%empleprototip ce să faciliteze construirea noţiunilor
corecte de fizică şi'sau do"ândirea unui grad superior de a"stractizare şi generalizare ale
acestora. Pro"lema profesorului de fizică o reprezintă alegerea, formularea şi susţinerea cu
un suport material adecat a acestor e%empleprototip.
+ormularea unui !model intuiti8! al copiilor despre cunoştinţele stiintifice introduse la
clasă reprezinta pentru dascal un ghid in proiectarea şi realizarea interenţiei în înăţarea
de catre copii, adica chintesenta discursului sau didactic. )odelul astfel ! construit! se
compara cu celconceptelor
cunoa,terea intuiti pentru a doedi
ini)iale aleeridicitatea
ele8ilor cu ipotezei:
pri8ire la anumite cuno,tin)e
stiintifice poate a7uta la conceperea eemple:prototip adec8ate care s3 sus)in3
eficient inter8en)ia (n (n83)are6 modelul construit este mai 8aloros dec9t cel
o)inut (n condi)ii clasice.
tapele demersului continut in discursul didactic sunt:

: (ta"ilirea modelului e%pert de reprezentare pentru fiecare noţiune ori concept
stiintific a"ordat la clasă.
: la"orarea itemilor conţinuţi în testele iniţiale pe "aza caracteristicilor () şi +5 ce
se doreşte a fi studiate la clasă, informaţiilor despre concepte iniţiale ale copiilor şi
: teoriei prototipurilor
&etectarea conceptelorîn iniţiale
înăţareaalecunştinţelor ştiinţifice. modelului lor intuiti.
eleilor şi construirea
: Pregătirea e%emplelor ilustratie şi confecţionarea materialelorIsuport necesare.
: Proiectarea actiităţii didactice.
: 0nterenţia în procesul de înăţare.
: Testarea finală a cunoştinţelor deţinute de elei.
: 0nterpretarea rezultatelor o"ţinute din răspunsul eleilor la testele finale şi compararea
lor cu rezultatele testelor iniţiale4 compararea modelului intuiti cu modelul construit.
-6

Predescu Constantin
2 Proiectul unei investigaţii realizate pentru identificarea

unor concepţii ale elevilor
'oti8area proiectului  &e ce sa ales acest'e conceptii #concept'e$ stiintific'e ?
Punct de vedere personal

# "ifati in dreptul afirmatiilor de mai *os$
 tematica interesanta
 pro"leme de aplicare ale metodelor didactice
 pro"leme de utilizare ale mi*loacelor didactice
 deficiente ale programelor ' manualelor
 alte motie
Punctul de vedere
# "ifati in dreptul al copiilor
afirmatiilor de mai *os$
 pro"leme de intelegere
 motiare puternica pentru inatare
 alte motie
Unitatea de in8atare 8izata – &isciplina, clasa'grupa
Testul initial
(e refera la noile notiuni stiintifice de introdus la clasa'grupa asupra carora se realizeaza
testarea perceptiei copiilor.
(e insista asupra atri"utului esential a noii notiuni de studiat la clasa'grupa.
/are este conceptia

#conceptul$ ?
spefcificati denumirea si
AT30GDTD1 #caracetristica$
esential'a
/are este posi"ila confuzie
sau dificultate de depasit in
insusirea corecta ?
/are este propria noastra parere
ori e%plicatie #empirica$ ?
/are este imaginea stiintifica
#e%plicatia$ corecta ?
-7

Predescu Constantin
Testul  poate contine 7@ intre"ari

Nr. TI%U $E INTRE&ARE
FOR'UAREA INTRE&ARII
Crt. #e%emplu$
- N intre"are deschisa
#ce este trasnetul ?$
6
7 N intre"are alternatia
#e%ista o diferenta intre
trasnet si fulger ?$

@ N intre"are specifica
#e%plica cum apare
trasnetul$
Oser8atii asupra desfasurarii testului initial
Daca intrebarile au fost intelese de copii

 formulare
 continut
Daca au avut nevoie de explicatii in plus

 eentuale e%emplificari
Comentariu asupra r3spunsurilor date de copii
care au fost răspunsurile standard ?

#e%emplificati specificand nr. intre"arii$
au raspunsuri utiliza"ile in
constructia corecta a cunostintelor
stiintifice ? care ?
#e%emplificati pentru fiecare intre"are$
-

Predescu Constantin
care sunt greşelile tipice ?

#e%emplificati pentru fiecare intre"are in
parte$
Concluzii personale despre cum tre"uie procedat la introducerea acestor conceptii la

clasa
cum se a proceda la depasirea conceptiilor gresite ?

#schita scenariului didactic I descrierea desfasuarii lectiei, fara specificaera o"iectielor, metodelor $
cu ce mi*loace didactice ?
#materiale necesare, mod de utilizare, s.a.$
-@

Predescu Constantin
3 Feed-back activităţilor
+ormulati trei între"ări pentru fiecare actiitate la care sa asistat:
0ntre"arile se or referi la:
 cunoştinţele ştiinţifice #notiuni, conceptii specifice$ ehiculate la stiintele naturii4
 psihologia inatarii la copii I modul in care li se formeaza cunostintele stiintifice
 discursul didactic al dascalului # o"iectiele propuse si'sau cerute, strategii utilizate 
metode 8 materiale didactice specifice disciplinei, materiale necesare ealuarii ori
realizarii o"eratiilor e%perimentale, proiecte de cercetare didactica$
 o între"are al cărui răspuns e cunoscut
intre"area:
raspunsul:
 o între"are la care se consideră că sar putea răspunde #dacă se mai

gândeşte'studiază$
intre"area
posi"ilul raspuns
 o între"are la care se doreşte răspunsul din partea formatorului
intre"area
-<

Predescu Constantin
4 Eseu - sinteza unor cunotinţe din do!eniul supuse

unei"unor te!e
Eseu J concentrarea unor idei, legate de un anumit su"iect, intro serie de afirmatii cu
tente personalizate.
Ordinea operatiilor de alcatuireK

a5 sta"iliti subiectul eseului I sa fie cea ce a proocat, ati aut satisfactia
cunoasterii, dar mai ales sa a permita e%primarea propriilor oastre coningeri
s'sau nelamuriri
5 ganditia la domeniile conexe care sunt acoperite prin su"iectul atacat
c5 scrierea continutului, contributia personala legat de tema aleasa, astfel incat
oricine din domeniu sa poata sa inteleaga si sa aprecieze contri"utia doastra.
Conturarea suiectului
Recunoasterea? numirea domeniilor
-F

Predescu Constantin
Eprimarea con8in+erilor
Concluzionarea – punctarea personalizata a ideilor? e8entuale efecte? eficienta? etc
-;

Predescu Constantin
# Fie de autoevaluare co!pletate de student

(e or eidenţia puncte tari #8$ şi puncte slae #$ referitoare la discursul didactic:
conţinut, o"iectiele propuse, metode si materiale didactice utilizate, realizarea ealuarii,
relatia cu clasa #reacţia clasei$.
(e or respecta urmatoarele CRITERII $E A%RECIERE:
-. 3ealizarea accesi"ilităţii cunostintelor stiintifice Rcon)inutului no)ional #/5$ S oferit

copiilor prin:
 corectitudinea ştiinţifică a prezentarii conceptiilor, noţiunilor stiintifice şi relaţiile

dintre ele
 respectarea algoritmului de introducere a noilor componente de continut notional,
a algoritmului general de rezolare a pro"lemelor, a metodologiei de desfasurare a
o"seratiilor e%perimentale, desprinse din logica stiintelor naturii şi didacticii
acestora4
 integrarea noilor informaţii oferite în structura sistemică a /5 cuprinsa în unitatea
de inatare4
6. /orectitudinea oiecti8elor opera)ionale #N".Np.$ formulate în planurile de lecţie şi

atinse la clasă:
 formularea corectă şi izarea atri"utelor esenţiale ale componentelor de /5

a"ordate4
 adaptarea acestora la nielul ârstei #pre$şcolare a eleilor şi la posi"ilităţile lor
intelectuale4
 su"ordonarea N". Np. la o"iectiele unitatii de inatare, an şcolar, ciclu şi
o"iectiele generale #cadru$ ale înăţării disciplinei4
 concordanţa formulării lor în planul de lecţie #propus înainte de oră$ cu cele efecti
urmărite şi atinse pe parcursul desfăşurării lecţiei4
7. Adecarea strate+iei didactice respectând:
 condiţiile specifice şcolii #nielul intelectual al eleilor, dotarea la"oratorului, etc.$

 caracteristicile componentelor /5 de studiat la lecţie
 N". op. formulate în planul lecţiei
 îm"inarea metodelor şi procedeelor didactice cu aparatura şi materialele didactice la
dispoziţie4
. /orectitudinea proelor de e8aluare alcătuite şi propuse clasei, prin:
 conţinutul calitati şi cantitati al între"ărilor,

 pro"lemelor, testelor, lucrărilor de la"orator, etc,
-

Predescu Constantin
 centrarea acestor pro"e pe N". Np. dacă se izează nielul atingerii acestora,
 integrarea lor oportună în etapele lecţiei şi aprecierea corectă a rezolării acestora de
către elei4

@. Rela)ia cu clasa pe parcursul desfăşurării lecţiei:
 rapiditatea desfăşurării comunicării #oferta de informaţie şi luarea deciziilor$,

 realizarea atmosferei optimiste, de cola"orare cu eleii,
 distri"utiitatea atenţiei asupra: /5 tratat, reacţiilor clasei, propriului comportament
#mişcarea, mimica, gestica, s.a.$,
 reacţia la eenimente nepreăzute, prezenţa de spirit, etc.
CRITERII $E %UNCTE TARI %UNCTE #A&E
A%RECIERE 4$escrieri? eemplificari5 #&escrieri, e%emplificari$
3ealizarea accesi"ilităţii
cunostintelor stiintifice
/orectitudinea
o"iectielor operaţionale
(trategia didactica
aluarea
3elaţia cu clasa
6>

Predescu Constantin
$ Proiectul unei lecţii a%ate pe depăirea unei concepţii

la clasele &&&-&'
+orma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.
(e pot utiliza proiecte de*a realizate pe "aza carora

au fost sustinute lectiile la disciplina (tiinte.
l tre"uie să eidenţieze e%emplele ilustratie propuse si eemplul prototip utilizat

precum si modul in care se propune dep3,irea ideii ini)iale a copiilor
referitoare la conceptia #conceptul stiintific$ a"ordata la lectie.
/um a propuneti sa utilizati caracetristicile initiale relati8 corecte , ala"ile,

legate de conceptiile stiintifice emise de elei ?
Atentie la componenta oser8ational – eperimentala, practic I aplicatia,

utilizata atat la faza initiala dar si la cea de ealuare finala din cadrul lectiei
(e poate utiliza rezultatul actiitatii de la punctul 6 al portofoliului

proiectul unei investigaţii realizate pentru identificarea unor concepţii ale elevilor
%roiectul unei unit3)i de (n83)are

mentionat la disciplina
la punctul ;, Ştiin)e=
se 8a elaora in 8iitor pentru dez8oltarea acestui portofoliu
si a fi integrat in "azele de cunostinte cuprinse in
managementul propriei actiitatii didactice
%roiectul unei acti8it3)i de (n83)are aate pe eperien)e simple?

pe oser8a)ie orientat3,
mentionat la punctul ,
este considerat ca fiind cuprins in acest proiect'plan, deoarece depasirea unor
conceptii stiintifice se poate realiza numai prin actiitati "azate pe e%periente,
o"seratii e%perimenteale orientate
se 8a elaora in 8iitor pentru dez8oltarea acestui portofoliu si a fi integrat
in "azele de cunostinte cuprinse in managementul propriei actiitatii didactice
6-

Predescu Constantin
'O$EU UNUI %AND%ROIECT $E ECŢIE

#scenariul se deruleaza pe un nr de secente conform optiunii propunatorului$
&ata
/lasa
Lcoala
Propunător CE de
se doreşte
Tip de lecţie: TITU ECŢIEI
la elei să
OBK ştie, să facă
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
LLL.
+ormulare în scris a faptelor aşteptate de la
OK clasă #priind componentele /5$ şi condiţiile
care se oferă pentru realizarea lor
CE NE AŞTE%T-' #- ŞTIE? #- FAC-
CU'
EE1II $ATORIT- NOU-
LLL. se procedează
OHK astfel
ştie, săcafacă
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL ei să
LLL...LLLLLLLLLL
#TRATE0IA $I$ACTIC-K
)TN&: )-, )6, )7, ), )@, .

materiale didactice:

#CENARIU ECŢIEI  descrierea desfăşurării comunicării cu clasa 

Rolul studentului Rolul eleilor
(ecenţa 0 (ecenţa 0
(e prezintă exemple ilustrative: (e dau informaţi în plus leii dau e%emplele cerute, care pot fi:
descrieri er"ale şi e%plicaţii despre cele "une, concordând cu cele prezentate
imagini #filme, animaţie poze, prezentate. Apoi se cer ingenioase, interesante
grafice, ta"ele, etc$ eleilor e%emple defectuoase, nu conţin atri"utele aşteptate
e%perimente demonstratie similare, aând aceleaşi prezentate cu un oca"ular neadecat
şi altele, ce conţin componenta caracteristici, însoţite de posi"ile capcane dacă sunt acceptate fără a fi
/5 se doreşte a fi studiată propriile descrieri şi analizate
e%plicaţii. (e aleg cele mai "une răspunsuri, iar dacă eleii
nu răspund tre"uie reformulate e%emplele.
M 
R
N+3TA & /33A &
05+N3)AQ0 05+N3)AQ0 3A/Q0A /1A(0
 afirma)ie   (ntreare  : r3spuns :
(ecenţa 00 (ecenţa 00
(e alege un e%emplu din cele menţionate
şi se trece la gener alizarea lui prin
selectarea celor mai importante
proprietăţi. Acest fapt se poate realiza M  R
prin modelări:
er"alizate I prezentarea sintetică a
situaţiei tipice
(e cere eleilor
(e fac încercări de a generaliza şi
materiale  dispozitiele e%perimentale, a"stractiza e%emplultip astfel încât
machete, etc să definească
figurale I imagini pe diferite suporturi noua componentă el să fie cât mai reprezentati pentru
#hârtie, celuloid, sau irtuale datorate a /5 studiat. un număr cât mai mare de situaţii.
softului educaţional$ (e alege acea definire care este cea
66 mai apropiată de cea ştiinţifică.

Predescu Constantin
67

Predescu Constantin
( )naliza unei progra!e analitice* a unui !anual sau

au%iliar didactic de +tiinţe
%RO0RA'E ŞCOARE : 8ezi fisiereleK Cun:mediuB:? #tiinteHGBPQBSBSB.BB.? .stiinteomec5
'ANUAE ŞCOARE : poate fi analizat oricare manual alternati4 0ndicati autorii si anul aparitiei
Fi,3 de e8aluare a manualelor ,colare
Gifati mai *os, corespunzator fiecarui criteriu, nielul pe carel considerati #- U f sla".... @ U f "ine
CRITERII
I Calitatea con)inutului ,tiin)ific al manualului

Indicatori Ni8ele de e8aluare
- 6 7  @
3igoarea, corectitudinea ştiinţifică a conţinutului manualului
/alitatea relaţiilor logice'specifice între conţinuturile manualului
/alitatea alorificării conţinuturilor declaratie, e%plicatiinterpretatie şi procedurale, în
conformitate cu specificul disciplinei şcolare
A"ordarea conţinutului manualului în concordanţă cu nielul de dezoltare a eleilor
3olul şi ponderea conceptelor noi în structura conţinuturilor manualului
/alitatea relaţiilor intra şi interdisciplinare din conţinutul manualului
II Calitatea ilustra)iilor ,i a te*noredact3rii

- 6 7  @
Adecarea ilustraţiilor şi a tehnoredactării la conţinutul manualului
/oerenţa şi calitatea machetei manualului de a orienta înăţarea
/orectitudinea tehnoredactării
/laritatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului manual
/alitatea impactului ilustraţiilor asupra eleilor
/alitatea echili"rului te%tilustraţie
III Calitatea contriu)iei manualului la or+anizarea ,i conducerea procesului de (n83)are

B  H  G
/alitatea alorificării, în conţinutul manualului, a o"iectielor de referinţă sau a competenţelor
specifice preăzute de programa şcolară
%istenţa posi"ilităţilor de alorificare a unor moduri ariate de instruire #indiidual, în grup,
frontal$ şi de interacţiune comunicaţională
Ealorificarea achiziţiilor înăţării în conte%te noi, teoretice şi practice
/alitatea alorificării demersurilor inductie'deductie'analogice implicate în înăţare, în
conţinutulaplicaţiilor
/alitatea manualuluipropuse în manual de a solicita diferite modalităţi de rezolare a sarcinilor
#oral, în scris şi practic$
/alitatea schemelor, a rezumatelor, a ta"elelor etc. de a consolida şi sistematiza achiziţiile înăţării
%istenţa diferitelor posi"ilităţi #modalităţi tradiţionale şi complementare de ealuare$ de
alorificare de către elei a achiziţiilor de înăţare anterioare
Earietatea aplicaţiilor propuse în manual din punct de edere al gradării nielului de dificultate
/oncordanţa dintre aplicaţiile propuse în manual şi standardele naţionale de ealuare
6

Predescu Constantin
, este de cunotinţe
&isciplina
/lasa
Formularea sarcinilor de lucru 4intreari? teme eperimentale5

-.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
6.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
7.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
@.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
Tael nominal cu notele otinute

Nr. NU'EE 5NTA (DG. 5NTA (DG. 5NTA (DG. 5NTA (DG. 5NTA (DG. NOTA
Crt. %RENU'EE - 6 7  @ FINAA
-
6
7

@
<
F
;

->
--
-6
-7
-
-@
-<
-F
-;
-
6>
%relucrarea rezultatelor
Interpretarea
6@

Predescu Constantin
. /c0iţa unui dispozitiv"aparat artizanal ori te0nică

populară
&isciplina
/lasa
Dnitatea de inatare
Fi+ura – reprezentarea dispzitiului cu componentele

sale denumite, numerotate conform agendei
Agenda
- 
6  ...
7  ...
Eplicarea modului de functionare
Comentariul didactic al inte+r3rii acestuia (n lec)ia de ,tiin)e

/e rol are ? /e notiune se doreste a se introduce cu a*utorul sau ?
/and este utilizat pe parcursul lectiei ?
0n ce masura a folosit scopului propus ?
6<

Predescu Constantin
1 Prezentarea unui !uzeu din cele vizitate i proiectul

unei activităţi de nvăţare realizate n !uzeu

l tre"uie să eidenţieze:
locatia – muzeul
#tipul de e%ponate$
clasa cu care sa realizat izita
oiecti8ele propuse
metodele didactice utilizate

materialele didactice
#rolul ghidului si informatiilor oferite
de muzeu pe diferite suporturi$
desfasurarea lectiei
#se a insista pe utilizarea ofertei muzeului$
)odalitati de ealuare
#in timpul lectiei si dupa$
Reactia clasei
6F

Predescu Constantin
11 Proiectul unei activităţi de nvăţare realizate n natură

l tre"uie să eidenţieze:
locatia – denumire
#caracteristicile geografice, fauna, flora, etc. ale zonei$
clasa cu care sa realizat iesirea
oiecti8ele propuse
metodele didactice utilizate

materialele didactice
#rolul informatiilor culese
de pe diferite suporturi$
desfasurarea actiitatilor
#se a insista pe comportamentul grupului de copii$
)odalitati de ealuare
#in timpul desfasurarii si dupa$
Reactia clasei
6;

Predescu Constantin
12 ateriale docu!entare cu sursa eb util n studiul

disciplinei 5+tiinţe ale naturii6
Te*nolo+ia informatiei si comunicatiilor 4TIC5
B Introducere
Tehnologia informatiei si comunicatiei #T0/$ este denumirea pentru un ansam"lu de instrumente si resurse
tehnologice utilizate pentru a comunica si pentru a crea, difuza, stoca si gestiona informatia destinata
procesului educati. %pansiunea tehnicii de calcul si concomitent dezoltarea retelelor de calculatoare si a
tehnologiei informatiei si comunicatiei in general a luat prin surprindere pe educatori si chiar si in tari
dezoltate unitatile de inatamant nu sunt pe deplin pregatite pentru noile tehnologii.
&ezoltarea actuala a tenologiei informatiei si comunicatiei si in particular utilizarea 0nternetului si Ce"
ului in inatamant , implica com"inatii de hardCare, softCare, suporturi si sisteme de distri"utie intro
continua eolutie.
Aceste noi T0/uri se deose"esc de cele anterioare #procurarea de filme, "enzi ideo, telefoane, teleiziune
cu circuit inchis, radio$, prin urmatoarele aspecte:
prin aptitudinea de integrare a instrumentelor multiple intro singura aplicatie pedagogica4
interactiitatea capacitatea de a stapani si im"ogati mediul informational4
fle%i"ilitatea utilizarii, mai ales in situatia restrictiilor de timp si spatiu4
conectiitatea, adica posi"ilitatea oferita oricarei persoane, oriunde in lume de a dispune de o
cone%iune la 0nternet, de a accede informatii Ve".
0ntroducerea noilor T0/uri a dus la dez"ateri ample cu priire la aportul acestora in procesul educati.
(tatisticile mondiale confirma impactul glo"al al T0/urilor si in consecinta tre"uie aute in calcul efectele
asupra functionarii inatamantului si trecerea la formarea cadrelor didactice in ederea utilizarii acestora in
scopuri didactice.
 Eficienta
/one%iunea organismelor educatie la 0nternet, ca rezultat al presiunii societatii, a declansat un studiu al

consecintelor si eficientei in actiitatea pedagogica. /oncluzia acestui studiu este in faoarea folosirii
noilor tehnologii deoarece:
TIC:urile permit o aplicare mai una a noilor metode peda+o+ice 4constructi8iste56
eploatarea resurselor distriuite la distanta . Gi"lioteci irtuale pun la dispozitie colectii de reiste,
ilustratii, carti, scheme, poze,picturi, modele tridimensionale#7&$, animatie, documente de referinta, dar si
informatii specifice precum ghiduri pentru ela"orarea programelor de inatamant, programe analitice de
cursuri si actiitati pedagogice#%: CCC.org'pu"s'/W"er(choolGus$ Trecerea in format electronic a
informatiilor clasice dar si crearea de noi resurse destinate folosirii prin intermediul calculatorului ii o"liga
pe elei si profesori sa acceseze T0/urile.
permit munca in colaorare prin comunicare prin posta electronica sau grupuri de discutii pe teme
pedagogice intre indiizii interesati, sau prin e%istenta grupurilor de stiri
#%:CCC.peg.apc.org'Xlear'CorJs.htm$,
dierse softuri specializate conferinte asistate de calculator#%: CCC.ascusc.org'*cmc'$sau
#%:CCC.cc.gatech.edu'edtech'/a)01.html sau
CCC.Jie."erJlez.edu'Y0.html$. Persoanele dispersate in teritoriu se pot regasi intro cumunitate irtuala
pe un anumit domeniu de interes, indiferent de spatiu, arsta, capacitati intelectuale, conditie sociala, etc.
0natamantul irtual permite eleilor sa intre in procesul educati intrun moment, loc sau ritm conena"il.
etinterea portailitatii pro+ramelor educati8e . T0/urile ofera posi"ilitatea dispersarii programelor
educatie in toata lumea si posi"ilitatea de a inata dea lungul intregii ieti #formare continua %. de
programe: CCC.unesco.org'education'lCf' $. Programele de inatamant la distanta #0&$ sunt "eneficiare
fericite ale noilor tehnologii, profesorii si eleii negasinduse in aceeasi locatie, si oferind o alternatia
6

Predescu Constantin
imediata si comoda mi*loacelor clasice de imprimare a cursurilor, prelegerilor teleizate, inregistrari audio,
etc.
initiere in 8ederea +estiunii informatiei prin educarea eleilor inca din clasele primare in ederea
achizitiei, gestionarii si comunicarii informatiei, pregatindui pentru societatea informationala si
continuarea studiilor.
rentailitatea, in ciuda costurile implicate, face ca societatile sarace sa nu fie marginalizate, aliniiduse la
cerintele competitiei in toate domeniile in conte%tul integrarii si glo"alizarii mondiale.
H. Implementarea TIC:urilor
0mplementarea T0/urilor in inatamant este o actiitate comple%a ce necesita o strategie guernamentala

minutios proiectata tinand seama de:
infrastructura,
modificarea programelor de inatamant,
formarea specialistilor,
asistenta tehnica.,
adaptarea permanenta la eolutia rapida a T0/.
/a sa deina realitate utilizarea in educatie a acestor noi tehnologii tre"uie sa se gaseasca sursele de
finantare #cola"orari cu firme interesate in promoarea produselor proprii sau sustinerea inatamantului,
crearea in scoli de centre informatice utile atat eleilor si profesorilor, dar deschise si pu"licului pentru
utilizare si formare contra cost$ si pentru societatile defaorizate, incat sa se puna la dispozitie
infrastructura #echipamente, legatura la internet, soft educational de calitate si in conformitate cu cele mai
noi metode de predare$.
+ormarea educatorilor in spiritul noilor metode pedagogice adaptate la eolutia T0/ comporta :
a$ formarea tehnica Aceasta se poate realiza in dierse moduri
cursuri uniersitare inainte de punerea in functiune,
ateliere de formare dupa punerea in functiune,
programe priate de formare.
formarea de formatori care sa disemineze cunostintele acumulate.
"$ pregatirea integrarii aplicatiilor T0/ in procesul de inatamant

+ormarea profesorilor tre"uie sa permita initierea in eidentierea celor mai "une metode ce utilizeaza T0/
uri, aplicarea acestora pe discipline scolare, dar tre"uie sai pregateasca si pentru realizarea de aplicatii
particulare, integrarea noilor tehnologii in aplicatii e%istente, schim"ari in programa implicate de noile
tehnologii, modificarea rolului profesorului si a"ordari noi ale metodelor pedagogice.
Dtilizarea T0/urilor in inatamant tre"uie sa tina cont de progresele telecomunicatiilor fara fir, realitatea
irtuala, informatizarea generalizata, inteligenta artificiala, recunoasterea ocala care pot da nastere la o
noua generatie de aplicatii educatie.
$espre Instruire Asistata de Calculator 4IAC5

5umita de unii ca Zinoatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderneB, instruirea asistata de
calculator #0A/$ contri"uie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in
inatamant.
"nteractiunea elev#calculator permite diersificarea strategiei didactice, facilitand accesul eleului la

informatii mai ample, mai logic organizate, structurate ariat, prezentate in modalitati diferite de
izualizare. &e fapt, nu calculatorul in sine ca o"iect fizic, inglo"and chiar configuratie multimedia,
produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si ehiculate corespunzator, a
produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in actiitatile de instruire.
)odernizarea pedagogica implica deci, e%istenta echipamentelor hardCare #calculator$, a softCarelui
#programelor$ si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si alorificare in mediul instructional.
7>

Predescu Constantin
Pe langa hardCare si softCare, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de profesor ca
furnizor de cunostiinte. /omunicarea cu specialisti, acces la "i"lioteci irtuale, articole stiintifice sunt
posi"ilitati ce se ofera celui ce rea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua
glo"ala, Z05T35TB si a aplicatiilor specifice acesteia.
UTII!AREA CACUATORUUI in procesul de inatamant deine o necesitate in conditiile

dezoltarii
aalansa deaccelerate
informatiiamultimedia,
tehnologiei informatiei.
conceptul dePentru noile
asistare generatii de elei
a procesului si studenti,
inatamant de*a o"isnuiti
cu calculatorul estecuo
cerinta intrinseca.
/alculatorul este perceput pe rand, ca o *ucarie, o unealta, o resursa de informatii.
A intrat de*a in o"isnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.
/onceptul de asistare a procesului de inatamant cu calculatorul include:
predarea unor lectii de comunicare de cunostinte4
aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte4
erificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.
INTERNETU reprezinta o"iect de studiu, dar si surs[ "i"liografic[ si imagistic[ pentru prezentarea

lectiilor respecti preg[tirea temelor. 0n anul 6>>> in (DA si /anada ;\ dintre scoli erau de*a conectate
la 0nternet. (au facut inesti]ii su"stantiale în programele de preg[tire a profesorilor în domeniul T0.
Au fost promoate sericii si produse: ghiduri,pu"licatii electronice, materiale disponi"ile pe 0nternet,
+A^, liste de discutii tematice.
0nternetul a îm"un[t[ti educatia, a schim"a maniera actual[ de în[tare, a accelera ritmul inoatiei si al
muncii de cercetare.
Nrice student poate aea acces la "i"liotecile,informatiile sau profesorii de oriunde din lume.
Nfer[ acces la alte puncte de edere decât cele proclamate oficiale întro anumit[ tar[.
+aciliteaz[ schim"ul de opinii si de cunostinte, ca si ealuarea în timp real a datelor.
Terminolo+ie
_ în[t[mânt U proces institu]ionalizat,
_ instruire U actiune indiidual[, li"er[
_ lectie ' clas[ ' uniersitate irtual[ U` în[tare la distant[ e%clusi prin 0nternet
%redecesori
_ corespondenta stiintific[ #e%.: GentleW 5eCton, 1ei"niz  /larJe$
_ -;>: (ir 0saac Pitman  instructie prin corespondent[
_ ->>, Dni. /hicago  departament de predare prin corespondent[
_ ->, +ran]a  /entrul 5a]ional de =n[t[mânt la distant[ #/5&$  important furnizor de programe
educationale
"n8VtVm9nt asistat de calculador #/omputerGase 1earning  /G1$ ap[rut în anii HF>  H;>

foloseste softCare educational memorat pe /& sau pe harddisc, dictionare, enciclopedii, lectii de
matematic[, lim"i str[ine, geografie etc.# e%.: ncarta, 1e 1oure, )ihai minescu,...$
"n8VtVm9nt pe Internet #Ve"Gased 1earning  VG1$

 instruire prin intermediul cursurilor Ve"
 instrumente soft dedicate instruirii accesi"ile la o adresa
 sunt incluse manuale electronice, leg[turi spre alte resurse educationale
 e%ist[ un sistem de comunicare cu studentii: list[ de email sau forum de discutii
Curs oferit pe Internet #Ve"Gased /ourse  VG/$

 scop: instruirea pas cu pas pe o tem[ precis[
 catalogul /0(A3  inentar al cursurilor oferite pe Ve"
'ediu educationalDdidactic We #Ve"Gase /ourse nironment  VG/$

 acces pe "az[ de cont si parol[
 materiale de curs, forumuri de dez"atere
7-

Predescu Constantin
 pachete de testare si ealuare a cunostintelor# %.: A30A&5, GlacJ"oard, Ve"/T$
'odele de (n8atare on:line

 num[r mare de studenti, situati în zone diferite, îns[ comunicând în timp real: ore de clas[ fi%e
 tehnologii: teleiziunea interacti[, sistemul de ideo#tele$conferinte, sesiuni chat
 independent[ complet[ spatiotemporal[
 comunicare interacti[ asincron[ între profesori, studenti, resurse educationale #cursuri online$
eearnin+
_ /las[
_ )aterial educational accesi"il pe Ve". componente statice si dinamice
_ 0nstructor
_ /omunitate irtual[
_ )onitorizarea actiit[tii
_ (imul[ri, interactiune audio, ideo
Caracteristici
_ permite recalificarea sau specializarea
_ izolarea geografic[ sau pro"lemele medicale nu mai constituie impedimente
_ se adreseaz[ unor categorii sociale si grupe de ârst[ mai largi, fiind îns[ mai costisitor
_ presupune o motia]ie clar[ si e%isten]a unui set de deprinderi
_ actiitatea profesorilor este mai la"orioas[
_ acces dificil la materiale au%iliare #"i"lioteci$,dialog limitat
_ schim"are radical[ a modului de lucru, a sistemului de parcurgere a informatiei si a procedeelor de
memorare
Conditionari
_ scoala este adus[ la studenti
_ contraindicat[ furnizarea cunostintelor
_ mediul de în[tare irtual tre"uie s[ a*ute utilizatorul s[ îsi construiasc[ singur structurile cognitie
mentale necesare
_ posi"ilit[ti de personalizare a continutului si de control asupra procesului de autoinstruire
#c*imari paradi+matice
_ faciliteaz[ sta"ilirea de noi relatii între institutii, profesori, comunitate, loc de munc[, familie, persoana
care înat[
_ schim"are de accent în educatie de la continutul #content"ased learning$ la conte%tul în[t[rii #conte%t
"ased learning$
A8anta7e
_ ->\ din ce citim #email, prezentari$

_ 6>\ din ce auzim #tutoriale, teste online$
_ 7>\ din ce edem #audio, ideo$
_ @>\ din ce auzim #discutii in timp real$
_ F>\ din ce discutam cu altii
_ ;>\ din ce e%perimentam
_ @\ din ce îi inatam pe altii
Consecinte peda+o+ice ale IAC

Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a eleilor, prin:
timularea interesului fata de nou . 1egea de "aza ce guerneaza educatia asistata de calculator o
reprezinta implicarea interactia a eleului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindui atentia
su"iectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.
timularea imaginatiei. &e la *ocurile pe calculator care dezolta a"ilitati de utilizare, imaginatie
si iteza de reactie intro prezentare grafica atractia, maturizanduse eleul, studentul incepe sa foloseasca
calculatorul sa creeze propriile produse soft.
76

Predescu Constantin
 Dezvoltarea unei gandiri logice. &escompunerea unei teme in etape de ela"orare organizate
secential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitie ce aduc castig in
profunzimea si rapiditatea *udecarii unei pro"leme.
imularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in la"orator, a*uta la
intelegerea acestora.
$ptimizarea randamentului predarii prin e%emplificari multiple
 !ormarea intelectuala
%erinte pentru a tinerei
realizarea "A% : generatii prin autoeducatie
a$dotarea cu echipament4
"$profesorul tre"uie sa ai"a si cunostinte de informatica
 &levul invata in ritm propriu' fara emotii si stres care sai modifice comportamentul
 Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor o"tinute
Notiuni? concepte utilizate in IAC

Sistemul IAC #0nstruire Asistata de /alculator$ este un mediu inte+rat *ardXare:softXare destinat interactiunii
dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in 8ederea asimilarii acti8e de informatie insotita
de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.
Softul educational(SE $ este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul de inatare.
Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara #indicatii metodice si descrierea
tipului de hard pe care poate fi implementat$ si eentual alte resurse materiale #fise de lucru, e%ercitii propuse, etc$.
Trasaturile enerale ale softului educational :

este conceput pentru a inata
tre"uie sa asigure interactiunea fle%i"ila elecomputer sau computerprofesor
se adapteaza in functie de caracteristicile indiiduale ale utilizatorului.
Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de instruire:
a!rezentarea interacti#a de noi cunostinte (Computer $ased %earnin ( presupune utilizarea nemi*locita a
calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de la"orator. )aterialul de inatat se prezinta pe "aza unui anumit tip de
interactiune. &upa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de ele, or"im de un dialog tutorial sau de
o investigare #interogare, cautare$.
Tutorulpreia una din

precizeaza unafunctiile profesorului
sau mai multe secente sidepoate fi proiectat astfel:
informatii4
solicita eleului sa raspunda la o intr"are, sa rezole un e%ercitiu4
prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secenta in functie de raspunsul eleului.
)aterialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de ->-@ minute. Prin dierse meniuri
se pot furniza informatii adiacente.
oftul de investigare reprezinta o forma eoluata de interactiune instructionala, in care eleului nu i se ofera
informatiile ca atare ci un mediu prin care eleul sa poata e%trage informatiile care il intereseaza pentru rezolarea unei
anumite sarcini. &rumul parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care inata.
&! E'ersarea asistata de calculator (Computer Assisted Trainin ( cand su"iectului i se pun la dispozitie programe
specializate carel a*uta sa fi%eze cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitie, urmate
de aprecierea raspunsului eleului.
%ercitiile pot fi  propuse intro ordine presta"ilita sau in mod aleator sau pot fi generate in timpul sesiunii de lucru.
c! erificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testin ( presupune e%istenta unor programe capa"ile sa
testeze nielul de insusire a cunostintelor prin ealuarea raspunsurilor. N interfata grafica prietenoasa a afisa mesa*e
corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii
recapitulatie.
)odul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test #care se sta"ilesc in functie de timpul de
administrare si de nielul de scolarizare$ si de numarul de concepte, procedee a caror insusire a fi erificata.
d! Simulare. Dn soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui
model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posi"ilitatea o"serarii modelului in care se schim"a
comportamentul sistemului in functie de modificarile operate #schim"area parametrilor, conditiilor$ ceeea ce faciliteaza
intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real.
77

Predescu Constantin
Tre"uie retinut faptul ca prin raspandirea si diersificarea 0A/ rolul dacalului a suferi modificari. Profesorul se a
degrea treptat de actiitatea de rutina, dar sarcinile lui se amplifica prin faptul ca a tre"ui sa realizeze programe sau
sa ela"oreze proiecte de programe si sa le adapteze la cerintele procesului educati Procesul educational se a
descentraliza, transformanduse dintrun sistem centrat pe profesor, intrunul centrat pe su"iecti. &ar, oricat de
complete ar fi programele, profesorul ramane
Instrumente IT utilizate in educatie si in8atamant
E:mail – posta electronica

B. Introducere
Dna dintre cele mai importante componente ale 0nternetului este poşta electronică sau sistemul email.
Partea din stânga sim"olului reprezintă numele unei cutii poştale dintrun calculator. Partea din dreapta lui
b reprezintă adresa calculatorului pe care se află acea cutie poştală. /a şi în cazul unor adrese Ve"
)*+,(' această adresă a calculatorului îţi poate arăta din ce organizaţie face parte, sau de ce naţionalitate
este e%peditorul unei scrisori pe care o primeşti.
Prin email pot fi trimise scrisori electronice chiar mai multor oameni deodată, astfel incăt poşta electronică
poate fi folosită şi pentru ştiri.
Pentru a trimite cuia o scrisoare electronică, tre"uie să ii cunoşti adresa email. Eei mai aea neoie,
fireşte, de un program de transmitere email, care poate fi -ail' &lm sau Pine' pentru *nix' sau "nternet
-ail' .etscape -ail' &udora Pro sau Pegasus' dacă pentru /indo0s 123
. E:mail in procesul de in8atare
a5 e:mail : instrument de acces la sursele ilio+rafice
Dtilizarea mailului in inatare se refera la a trimite si a primi mesa*e care sa contina documentatie,
e%emple si informatii care sa ne a*ute sa intelegem mai usor si mai "ine ceea ce tre"uie inatat sau realizat.
Putem folosi mailul pentru comunicare in cadrul unor grupuri de inatare, sau pentru a primi notificari de la
siteuri pe care leam acesat.
5 e:mail instrument indi8idual de in8atare autodiri7ata
Dnul din marile aanta*e ale mailului îl constitue faptul că procesul de înăţământ poate fi personalizat în
funcţie de progresele făcute de fiecare indiid în parte. )ailul dezolta personalizarea inatarii  fiecare
poate inata in propriul sau ritm.Pentru cel care trimite informatia pentru a inata pe altii este greu sa
aleaga esentialul din informatie si e imposi"il controlul direct #nu stie e%act ce a inteles$. Pe de alta parte,
pentru ca inatarea sa fie cu adearat eficienta, cel care trimite pentru a inata tre"uie sa dea raspuns
personalizat la fiecare in parte, ceea ce necesita timp. /el care primeste informatia o poate parcurge in
functie de propriul lui ritm, de cunostiintele de*a acumulate in domeniul respecti, are acces la ea oricand si
de oriunde.
%ista si parti negatie in ceea ce prieste mailul in inatare cum ar fi faptul ca este un instrument asincron.
3aspunsul la o cerere poate sa ina tarziu sau chiar deloc, nu poate fi sigur faptul ca mesa*ul a a*uns la
destinatar, iar raspunsul poate sa nu fie pe masura asteptarilor.
/u toate acestea, mailul este un instrument foarte des folosit in procesul de inatare, foarte util si usor de
utilizat.
Instant 'essen+er
)essengerul este o aplicatie oferita de ahoo #e%ista si altele de acest fel  (JWpe, doar ca acesta este cel
mai cunoscut si mai utilizat$ care permite comunicarea in timp real intre doua sau mai multe persoane, in
cel deal doilea caz facanduse su" forma unor conferinte, toti mem"rii HazandH aceeasi fereastra, fiecare
mem"ru al conferintei azand ce scriu ceilalti si putand sa scrie la randul lui.
/a metoda de comunicare eleprofesor este e%trem de putin folosita in acest moment, cel putin la modul
oficial.
7

Predescu Constantin
(pre deose"ire de mail, messengerul are a8anta7ul ca discutia se desfasoara in timp real, este un fel de
HchatH intre profesor si elei , raspunsul la intre"are ine imediat ce intre"area respectia a fost pusa, o
replica ine dupa alta, fapt care o apropie cu mult mai mult de comunicarea facetoface, de comunicarea
standard, HnormalaH. &e dialog.
$eza8anta7ul, in fata comunicarii prin mail este acela ca messengerul nu permite transmiterea unor
mesa*e ample, a unor raspunsuri e%trem de ela"orate, doar ca, nu acesta este scopul lui. Pentru ca este totusi
posi"ila
/u toate catransmiterea
la noi in taraunor fisiere #te%t,
messengerul mp7, *pg,
este e%trem zip folosit
de putin etc$ intre
la oraparticipantii la dialogul
actuala in procesul online.in
de inatare,
alte tari el este folosit de mai mult timp, si chiar surprnzator si ca metoda de ealuare, tocmai pentru ca se
comunica in timp real si eleul nu are timp sa caute raspunsul la intre"ari prin alte mi*loace pe 0nternet.
Anuare si motoare de cautare

Anuarele sunt siteuri Ve" care pun la dispozitia utilizatorului liste de siteuri clasificate dupa tematica, un
fel de rude electronice ale traditionalelor Pagini galbene in ersiunea 0nternet. 0nteresul ma*or al anuarelor
este ca ghideaza utilizatorul in cautarea sa, oferind accesul succesi la liste cu tematica din ce in ce mai
precisa sau oferind selectiuni commentate.
/u functii de cautare mult mai puternice, motoarele de cautare permit gasirea in 0nternet a paginilor
continand un cuant sau o e%presie data. ste or"a de cautarea inde%ata, similara celei efectuate pe orice
calculator
daca pentru a localiza
este indispensa"ila un fisier
pentru pe harddisJ,
localizarea dar aplicata
unor informatii la casiintegralitatea
precise 0nternetului.
pe 0nternet, utilizarea motoarelor/hiar
de
cautare nu e tocmai simpla. 3ezultatul cautarii poate fii adesea prea complet, o"ligand utilizatorul sa
parcurga zeci de pagini pentru a a*unge la rezultatul dorit sau sa efectueze operatii repetate de rafinare.
Dn motor de cautare este un serer care trimite un ro"ot sa naigheze singur pe 0nternet si sa captureze
titlul,cuinte cheie si continutul paginilor ce compun siteurile.Toate paginile gasite sunt inregistrate apoi
intro "aza de date.Paginile mai pot sa fie inregistrate si de o persoana,manual,prin intermediul unui
formular.0n momentul in care un utilizator cauta cu un motor de cautare dupa o anumita fraza sau un
cuant,motorul de cautare se a uita in aceasta "aza de date si in functie de anumite criterii,de prioritate a
crea o lista de rezultate pe care o a afisa su" forma de rezultat.
/atea dintre cele mai cunoscute motoare de cautare romanesti sunt : Yappa#cel mai "un motor de cautare
romanesc$-67(tartA%anetGumerang)aster Gusiness#motor de cautare numai ptr "usiness$
catea motoare de cautare straine sunt:(earch YingVe" (earchKoogle2otGot1Wcos)agellan5eT
Guster
&eoarece tendinta generale a producatorilor este de a ase unifica capacitatile anuarelor si a motoarelor de
cautare om analiza in cele ce urmeaza cate un program din fiecare categorie si anume Ya*ooM si 0oo+le.
Anuarul Ya*ooM Adresa: XXX.Za*oo.com
&otat cu o multitudine de optiuni, de departe cel mai complet, ahoo pastreaza un aans considera"il fata
de concurentii sai. ste de apreciat mai ales personalizarea sofisticata, ce permite fiecarui utilizator sa
creeze o noua pagina cu selectii de actualitati alese pe teme sau chiar clasificarea regionala a siteurilor.
0n general un anuar poate fi utilizat in doua moduri: prin alegerea unei tematici si rafinarea succesia a
tematicii spre su"iecte din ce in ce mai precise, sau prin cautarea dupa cuinte cheie # 4e50ords $.
&aca se opteaza pentru primul mod de cautare, chiar pe pagina de start ahoo aeti indicate tematicile
ma*ore si unele dintre su"tematicile acestora. /u simple clicuri de mouse pe categoriile dorite puteti
naiga din aproape in aproape in procesul de cautare a informatiilor dorite.
Gaza de date Wahoo este impartita in cinci zone iar rezultatele cautarii sunt organizate si grupate
corespunzator acestora::/ategories,Ve" (ites, Ve" Pages, 3elated 5eCs si (hopping.
Prima pagina de rezultate este returanta din zona categories.Pentru accesarea celrlate zone se face clic pe
titul zonei.Nrdonarea rezultatelor in interiorul unei zone se face dupa urmatoarele criterii:potriirile dupa
mai multe cuinte cheie:potriirile dupa locatia cuintelor cheie:generalitatea categoriei.
7@

Predescu Constantin
N alta caracteristica importanta a anuarelor si in mod special a lui ahoo este ca ofera o multime de alte
sericii utilizatorului ca de e%emplu:-.posta electronica #emailul$6. sericiul de chat in scris iar mai nou si
or"it #prin ahoo )essenger$
7<

Predescu Constantin
Forumurile
+orumurile sunt acele Ce"siteuri în care au aloc discuţii îndreptate pe anumite teme. (copul lor este acela
de a informa, educa şi de a creea o comunitate capa"ilă să răspundă între"ărilor, pro"lemelor, proocărilor
din domeniu.
+orumurile permit educarea asincronă, punând la dispoziţia celor înregistraţi diferite programe, documente,
şi în special
răspunde e%perinţaposi"ile.
între"ărilor mem"rilor&e întrun anumit domeniu.
aceea răspunsurile 5u toţi
e%perţilor or mem"rii au e%perienţa
fi amestecate necesară
printre cele pentru a
ale noicilor.
Aanta*ele: e%istă o comunitate care comunică asincron, comunitate ce conţine câţia e%perţi şi mai mulţi
noici#care înaţă de la e%perţi$4 e%perţii or da răspunsuri la pro"leme postate pe forum, dând chiar şi
programele sau documentaţia necesară pentru solare pro"lemei4
&ezaanta*ele: pentru a înţelege documentaţile şi răspunsurile date de e%perţi e neoie de cea timp
petrecut citind ce se întâmplă pe forum4 răspunsurile care or eni or tre"ui selectate ceea ce nu conferă
rezolări în timp util.
=n procesul de educaţie forumurile sar încadra în acele spaţii irtuale în care se pot da teme, şi se pot
discuta pe "aza cunoştinţelor acumulate până în momentul de faţă. %istă şi posi"ilitatea ealuarii
studenţilor'eleilor pe "aza temelor prezentate pe forum.#toţi studenţii îşi fac temele, fe forum prezintă
rezultatele şi pun la dispoziţie un set de fişiere, toate acestea se uploadează întro anumită dată, urmând ca
după aceea dată să se discute pe "aza celor prezentate$
A8anta7e
discutiile sunt pe o tema sta"ilita anterior , astfel ca, daca eleul doreste sa inete despre tema
•
respectia, are ocazia4

confruntarea mai multor pareri poate duce la eliminarea confuziilor in legatura cu su"iectul
•
studiat4
polemicile a*uta la dezoltarea gandirii4
•
eleul care are intre"ari in legatura cu un su"iect, odata intrat pe forum, are sanse foarte mari
•
sa gaseasca raspunsuri, pentru ca pe forum se afla utilizatori interesati de o anumita tema4

$eza8anta7e
se pot strecura informatii eronate in legatura cu un su"iect4
•
•
in general, nuepoti
comunicarea aea acces la un forum daca nu iti creezi un cont in preala"il4
asincrona4
%latforma educationala
#e%emplificare pe )oodle$
(oft care are ca scop spri*inirea inatarii constructiiste si predarii in cazul comunitatilor care se "azeaza pe
internet. N astfel de inatare se "azeaza pe idea conform careia cunostintele se formeaza in mintea celui
care inata si nu sunt transmise intrun unic mod de la profesor la ele. leul este capa"il sa inete
"azanduse pe e%periente proprii. Dn profesor care actioneaza prin prisma acestui punct de edere a
incerca sa creeze un mediu in centul caruia sa se afle studentul care sa isi construiasca "aga*ul de
cunostinte pe "aza aptitudinilor lui si a cunostintelor de*a asimilate, nu doar prin a pu"lica informatia de
care are neoie eleul si apoi a ealua cat a retinut eleul.
)oodle este o platforma e inatare opensource cu un numar de peste ->,@FF de siteuri inregistrate in -F
de tari si cu 6,@;F,>@ de utilizatori inregistrati in 66,76 de cursuri dupa cum arata statistica din fe"ruarie
6>><.
)oodle este un pachet softCare creat pentru a a*uta educatorii in a crea cursuri online de calitate.Aceste
sisteme de elearning se mai numesc (isteme de management a inatarii,sisteme de management al
cursurilor,medii irtuale de inatare,instruire asistata de calculator sau pur si simplu elearning.
Nriginea numelui:
/uantul )oodle este de fapt un acronim pentru )ediu &inamic de 0natare )odularizata Nrientat N"iect.
)oodle eolueaza din - si au e%istat diferite ersiuni care sau im"unatatit in timp.5u se cunoaste e%act
numarul de persoane care folosesc )oodle instalat dar se doCloadeaza de cel putin @>> de ori pe zi. Pentru
7F

Predescu Constantin
ca nu are neoie de licenta este folosit de uniersitati de peste tot care isi construiesc serere pe )oodle
pentru utilizatorii lor.
Pentru ca este free softCare utilizatorii lui sunt li"eri sa il foloseasca,modifice si sa il distri"uie.3uleaza pe
ma*oritatea sistemelor de operare 1inu%, +reeGsd, VindoCs, )ac N( care suporta P2P
/onstructiismul sustine ca cunoasterea este construita in mintea celui care inata, si nu transmisa in mod
neschim"at de la carti sau profesori./el care inata este capa"il sa inete "azanduse pe propriile lui
e%periente.Dn
a*uta pe acestiaprofesor care procedeaza
sa construiasca pe seamadincunostiintelor
acest punct de edere mai
e%istente creaza un mediu
degra"a decatcentrat pe ele
sa predea caresaii
si apoi
erifice informatia pe care cred ca eleii lor ar tre"ui sa o stie.
+ilozofia social constructiista a )oodleului merge mai departe pe idea de constructiism afirmand ca o
astfel de inatare are loc mai "ine mai ales intrun mediu cola"orati pe care toti il construiesc impreuna. 0n
)oodle asta inseamna posi"illitatea de a imparti rolul cum sunt optiunile de permisie care dau posi"ilitatea
fiecarui participant sa fie un profesor si la fel de "ine ele. (arcina de a fi profesor se schim"a de la a fi
sursa de informatie la a fi influenta si model in cultura clasei, interactionand cu eleii intrun mod
personal care se adreseaza neoilor lor personale, si moderand discutii si actiitati intrun mod care
conduce colecti# si uneori negociat$ eleii spre scopurile de inatare ale clasei.
Dtilizati unul din aceste intrumente 0T conform e%plicatiilor si e%emplificarilor oferite pentru a o"tine
informatii sau mi*loace didactice utile procesului de insusire a cunostintelor stiintifice la &isciplina
(tiinte, specificand:
Instrumentul IT utilizat
Conceptele stiintifice 8izate
Forma in care ati preluat informatia

#fisier te%t, fisier imagine, fisier sunet, com"inatie I fisier ppt
soft educational ,etc$
'odul de utilizare
#integrarea efecti8a
in procesul la la
didactic clasa
(tiinte$
Impresii dupa utilizarea instrumentelor IT

#aanta*e sesizate,
dificultati intampinate
7;

Predescu Constantin
reactia clasei$
7

Dokumen - Tips Suport Curs Stiinte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Suport Curs Stiinte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

1 Consideraţii teoretice - notiţele studentului de la curs,

A. CUNOŞTINŢE ŞTIINŢIFICE – CONŢINUTURIE NOŢIONAE

!fectul de imagine! asupra #TIINTEI si IN1ATA'ANTUUI #TIINTEI

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

/ompararea caracteristicilor conţinuturilor ştiinţifice cu care se operează în ştiinţele naturii şi înăţământul

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

Compararea ,tiin)elor naturii cu didactica lor

Natura? faptele? 'odalitatea dea

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

/onsiderarea conţinutului noţional al ştiinţelor naturii ca sistem ideatic

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

&. FOR'AREA #I A#I'IAREA CUNO#TINTEOR #TIINTIFICE A CO%II

Concep)ii +re,ite 4misconceptions=5

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

%emple de concepţii greşite în magnetism:

%emple de concepţii greşite în proprietăţi ale materiei:

+ormulati 7 e%emple de conceptii gresite intalnite la elei

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

+ormulati 7 e%emple de !e%empleprototip! utiliza"ile la clasa

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

/. & I#CUR#U $A#CAUUI %ENTRU FACII!AREA IN#U#IRII CORECTE A

%ROIECTAREA 3A10MA3A EA1DA3A 3K1A3A

+AM1 A/T0E0TQ00 &0&A/T0/

P1A50+0/A3 05T3A/T0E PN(T05T3A/T0E

%AND%ROIECT &(+LD3A3A 1/Q001N3 ADTNA5A10MA

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

 E8aluarea conceptelor ini)iale ale ele8ilor ,i construirea modelului lor intuiti8

Epresie Component3 Opera)ie mental3

Fi+ura G 4H..B5. )odul de construcţie a reprezentării !modelului intuiti!

tapele demersului continut in discursul didactic sunt:

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

2 Proiectul unei investigaţii realizate pentru identificarea

Punct de vedere personal

Unitatea de in8atare 8izata – &isciplina, clasa'grupa

/are este conceptia

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

Testul  poate contine 7@ intre"ari

Oser8atii asupra desfasurarii testului initial

Daca intrebarile au fost intelese de copii

Daca au avut nevoie de explicatii in plus

Comentariu asupra r3spunsurilor date de copii

care au fost răspunsurile standard ?

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

care sunt greşelile tipice ?

Concluzii personale despre cum tre"uie procedat la introducerea acestor conceptii la

cum se a proceda la depasirea conceptiilor gresite ?

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

 o între"are al cărui răspuns e cunoscut

 o între"are la care se consideră că sar putea răspunde #dacă se mai

 o între"are la care se doreşte răspunsul din partea formatorului

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

4 Eseu - sinteza unor cunotinţe din do!eniul supuse

Ordinea operatiilor de alcatuireK

Recunoasterea? numirea domeniilor

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

Concluzionarea – punctarea personalizata a ideilor? e8entuale efecte? eficienta? etc

5/25/2018 Supor t Curs - Stiinte - slide pdf.c om

# Fie de autoevaluare co!pletate de student

(e or respecta urmatoarele CRITERII $E A%RECIERE: