Ministerul Educației al Republicii Moldova

IP Centrul de Excelență în Construcții

Portofoliu
Tema:Sudarea Metalelor

A elaborat elevul: Bizgu Victor ,grupa SACGV 20.09.1

A verificat profesor de practică:Sloninov Oleg

Chișinău 2021
Tema Nr1:
Tehnica securității și Executarea îmbinărilor
sudate prin procesul de sudare cu flacără de
gaz.

Protectia muncii la sudura

Protectia muncii la sudura: Intodeauna
lucratorul cu aparatura de sudura va trebui sa
cunoasca normele de protectia muncii si sa-si
desfasoare activitatea in conformitate cu
acestea. Normele de protectie a muncii la
sudura se aplica in toate sectoarele
economice in care au loc activitati de sudare
sau taire de materiale metalice, indiferent de
forma de organizare a societatii. Pentru
prevenirea sau reducerea riscului de
accidentare sau a imbolnavirii profesionale,
normele de protectia muncii la sudura fac
referire la cateva elemente ce tin de
organizarea si desfasurarea acestei activitati,
cum ar fi: incadrarea si repartizarea
personalului la locul de munca, instruirea
personalului, dotarea cu echipament
individual de protectie, amplasarea
echipamentelor de munca, protectia
impotriva incendiilor si exploziilor.
Echipamentul individual de protectie

La fel cum nu poti participa la vanatoare daca nu ai

o arma pentru vanat, la fel nu poti sa desfasori
activitati de sudura si sa te declari in conformitate
cu normele de protectie a muncii la sudura, daca nu
ai echipamentul de protectie adecvat. Altfel spus,
sudorii si ajutoarele de sudori au obligatia de a
purta echipament individual de protectie adecvat in
conformitate cu " Normativul Cadru de acordarea a
echipamentului de protectie". Modul in care este
exploatat echipamentul  se va specifica in
instructajul efectuat cu privire la securitatea in
munca. Pentru acele locuri de munca unde
activitatea este realizata la inaltime, se poate
incepe lucrul doar dupa ce angajatul a primit avizul
medical ca este apt sa lucreze la inaltime.
sudare cu flacara de gaze
Sudarea cu flacara de gaze este un
procedeu de imbinare folosit inca mult in
ateliere si pe santiere la sudarea tablelor
subtiri de otel si a metalelor neferoase, in
special pentru pozitii dificile, la
reconditionarea pieselor de fonta si bronz,
la incarcarea cu metale dure etc. Desi din
caldura degajata de flacara numai circa
10% este folosita pentru operatia de
sudare propriu-zisa, procedeul prezinta
avantajul ca nu necesita aparate
 complicate sau retea electrica si deci
poate fi folosit oriunde. Procedeul
prezinta economicitate la sudarea tablelor
subtiri de otel si la unele metale
neferoase insa, pe masura cresterii
grosimilor de metal, productivitatea
descreste si costul sudurilor executate se
mareste, ceea ce limiteaza mult aplicarea
lui economica.
Inaintea operatiei de sudare, piesele de
sudat se prind din loc in loc, pentru ca
rostul dintre ele sa ramana constant in tot
timpul operatiei de sudare, astfel incat
marginile de sudat sa nu se deplaseze
intre ele. In functie de configuratia piesei,
in loc de prinderi de sudura pot fi folosite
clame de fixare a pieselor, care permit si
o oarecare deplasare; calitatea sudurii
este mai buna, deoarece dupa sudare
tensiunile interne si deformatiile sunt mai
reduse. Se mai recomanda sa fie folosite
si pene de distantare introduse intre
rosturi, spre a se evita micsorarea
acestora sau eventual suprapunerea
marginilor.

Tema Nr2:
SUDAREA IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

La procedeele de sudare cu arc electric in mediu de gaz

protector, protectia baii de sudura se obtine cu ajutorul
unui suflu de gaz inert sau activ, care trimis asupra
arcului de sudare impiedica accesul oxigenului si azotului
din aer.
Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca gazul
protector este de a nu reactiona cu metalul sudurii sau cu
componentii de aliere din baia de sudura, iar in cazul
cand intra in reactie, gazul sa aiba un efect reducator.
Gazele care ofera protectia cea mai buna sunt gazele
inerte (argonul si heliul), deoarece ele nu reactioneaza cu
nici un element. Folosirea lor insa este conditionata de
pretul de cost, deoarece sunt scumpe si deficitare, si de
aceea este limitata la constructii executate din metale si
aliaje  cu anumite caracteristici: oteluri inalt aliate, aliaje
speciale etc.
Sudarea cu electrod de wolfram
(WIG)

Este procedeul la care arcul electric se produce

intre electrodul de wolfram si piesa de sudat, iar
protectia se asigura de un curent de gaz inert
suflat in jurul electrodului, conform figurii.

Prin acest procedeu se asigura o buna calitate

sudurilor si, de aceea, este folosit la sudarea
metalelor si aliajelor unde este absolut necesara
obtinerea sudurilor cu caracteristici inalte.
Sudarea WIG este folosita la sudarea aluminiului si
a aliajelor de aluminiu, a otelurilor inoxidabile, a
cuprului, etc.

Procedeul de sudare manuala cu electrod invelit

Principiu:
          Arcul electric produs intre un electrod metalic
fuzibil si piesa determina formarea unei bai metalice
comune (fig. 2).
          Atmosfera gazoasa a arcului este puternic ionizata
(T = 5000-8000oC, fig. 3).
Domeniu de aplicabilitate:
     Reprezinta 60% din masa de metal depusa anual,
fiind preferat pentrun realizarea de cusaturi scurte,
complexe, cu accesibilitate limitata;
     Se utilizeaza cu precadere pentru sudarea otelurilor
de constructie, slab, mediu si inalt aliate (oteluri
inoxidabile si refractare), aliaje speciale (fonte, aliaje de
cupru, aluminiu).
Avantaje:
     Se pot suda practic toate tipurile de imbinari, in orice
pozitie, in uzina sau pe santier, grosimi diverse, cost
scazut, echipamente de sudare simple, electrozi inveliti
 existenti pe piata de profil intr-o mare varietate.

Dezavantaje:
     Productivitate mica, viteza de sudare mica, timpi
auxiliari mari (alimentare cu electrozi), pierderi de
material (stropi, capete de electrozi);
     Calitatea imbinarii depinde de calificarea sudorului.
     In cazul otelurilor refractare calibile este nevoie de
preincalzire  - apar probleme pentru protectia sudorului.

Tema N3:
Executarea îmbinărilor sudate în mediu de gaz
protector cu electrod fuzibil MIG/MAG.
Sudarea MIG/MAG
Este o îmbunătățire a procesului de sudare SEI. Cu toate că
procesul de sudare este asemănător, totuși aparatele de sudare
precum și pistoletul de sudare se deosebesc semnificativ.
Diferența majoră o constă introducerea de gaz protector la locul
sudării, care înlocuiește învelișul electrodului. Gazul protector,
cum reiese și din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de
sudare efectivă (arcul electric și baia metalică). Deoarece
majoritatea metalelor reacționează cu aerul formându-se oxizi,
care deteriorează grav caracteristicile mecanice ale îmbinării,
este necesar ca în imediata vecinătate a procesului de sudare să
nu fie aer. Acest lucru se realizează prin intermediul gazului
protector. Acest gaz poate fi de două tipuri, MIG (Metal Inert Gas)
sau MAG (Metal Activ Gas). Gazele inerte, de
exemplu argonul, heliul sau amestecuri ale lor se folosesc la
sudarea metalelor și aliajelor reactive cum
sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul. Gazele active se
folosesc la sudarea oțelurilor obișnuite, de construcții sau înalt
aliate. În cazul proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit
este așa-numită sârmă de sudură. Aceasta este împinsă în baie
de către un sistem de avans. În vecinătatea băii, înainte de
contactul mecanic ea trece printr-o diuză de curent, de la care
preia energia electrică a sursei de curent necesară creării arcului
și topirii materialului. Diuza de curent este poziționată în interiorul
diuzei de gaz. Astfel prin orificiul dintre cele două diuze va curge
gazul protector. Tensiunea aplicată arcului electric este cu mici
excepții continuă, cu formă de undă staționară sau pulsată. Rata
de depunere ajunge în aplicațiile industriale curente la 3 – 4 kg/h.
O evoluție nouă a procedeului MIG-MAG este Procedeul
MIG/MAG Tandem dezvoltat de firma CLOOS (Germania) care a
introdus subprocedeul "MIG/MAG-TANDEM", ca pe o unealtă
tehnologică de mare productivitate. Aceasta reprezintă o versiune
flexibilă și performantă a procedeului de sudare MIG/MAG cu
două arce, la care cele două sârme electrod sunt avansate pe
direcții concurente, într-o baie topită comună. Pentru a permite un
transfer dirijat, cu un grad de stropire cât mai redus, cele două
surse de sudare sunt sincronizate electronic. În același timp
parametrii celor două surse pot fi reglați individual, astfel că e
posibil să se sudeze de exemplu cu două diametre de sârmă, sau
chiar cu două procedee diferite (normal și pulsat). Ca rezultat se
pot obține cusături sudate având o calitate deosebită, rate mari de
depunere și în același timp o stropire redusă, toate acestea la
viteze de sudare care ating frecvent 3~4 m/min. La sudarea
tablelor subțiri (2–3 mm), procesul TANDEM poate asigura chiar
viteze de până la 6 m/min. La sudarea tablelor medii/groase se
pot obține cote ale îmbinărilor de colț de până la 8 mm, dintr-o
singură trecere. Rata de depunere, de până la 26 kg/h face din
acest procedeu o alternativă foarte avantajoasă la s

Sudarea sub strat de flux (SAW)

La sudarea sub strat de flux arcul electric arde intre electrodul fuzibil, de
obicei sub forma de sarma, si piesa de sudat, arcul electric si zona
sudurii fiind acoperite de un strat protector de flux. Amorsarea arcului
electric se face prin atingerea sarmei de piesa. Sudura sub flux se
desfasoara practic in exclusivitate in varianta mecanizata. Este posibila,
de asemenea, sudarea semimecanizata, varianta care, insa, in prezent
nu se mai utilizeaza decat in situatii foarte rare. Sudarea poate fi
realizata in current continuu sau current alternative, sursa de sudare
avnd caracteristica externa rigida sau coboratoare. In functie de
caracteristica sursei, reglarea procedeului de sudare se face prin sistem
exterior sau interior (autoreglare). Datorita rapiditatii procesului de
reglare mai ales in cazul folosirii unor sarme cu diametru sub 4 mm, se
prefera utilizarea surselor cu caracteristica rigida si, deci, cu autoreglare
a arcului. Sursele moderne de sudare permit insa exploatarea in ambele
situatii, deci atat cu caracteristica rigida, cat si cu caracteristica
coboratoare. Sudarea sub flux se remarca prin urmatoarele
caracteristici: - rata de dpunere inalta; - calitatea sudurii foarte buna
independenta de indemanarea operatorului; - existenta posibilitatii de
aliere a cusaturii prin sarma si/sau flux; - grad inalt de utilizare a
materialului de adaos; - posibilitatea de automatizare a procesului; -
lipsa necesitatii de protectie a vederii operatorului - degajare de fum
foarte redusa. Sudarea se realizeaza aproape exclusiv in pozitie
orizontala. In cazul luarii unor masuri de precautie suplimentara poate fi
efectuata si in pozitie orizontala pe perete vertical. Aplicarea sudarii sub
flux necesita o instalatie de sudare complexa. Duap sudare este
necesara indepartarea zgurii. Prin contaminarea fluxului exista pericolul
de producere a unor defecte de sudare. Sudarea sub flux se preteaza
pentru realizarea unor imbinari de grosime relative mare, cu acces usor

Tema Nr4: la locul sudarii.

TEHNOLOGIA SUDĂRII IN BAIE DE

ZGURĂ
Sudarea în baie de zgură reprezintă un procedeu de
sudare prin topire, la care căldura se obţine prin
rezistenţă, la trecerea curentului electric printr-o baie de
flux topit, care acoperă metalul depus. Se aplică la piese
cu grosimi de minimum 30mm valoarea limită superioară
fiind practic de ordinul metrilor. Este singurul procedeu de
sudare prin topire fară arc electric. Pentru formarea
cusăturii, baia de metal topit este susţinuta în parţile
laterale de două patine glisante de cupru răcite cu apă.
Pentru începerea procesului de lucru la partea inferioară a
rostului se dispune o piesă de susţinere sub forma unui
jgheab. Iniţial se formează un arc electric între sârma si
piesa de susţinere. Căldura dezvoltată de arcul electric
produce topirea fluxului realizând o baie de zgură fluida.
Baia de zgură ineacă arcul electric iar acesta se stinge.
Trecerea curentului electric se face in continuare prin baia
de zgură topită sic ea de metal. Procesul decurge în
continuare fară arc electric, căldura se dezvoltă prin efecct
Joule-Lenz la trecerea curentului prin baia de zgură care
prezintă o rezistentă electrică. Cantitatea de căldura
produsa topeşte sîrma electrod si marginile materialului de
bază realizînd o anumită pătrundere. Patinele de cupru se
deplasează pe verticală în raport cu formarea cusăturii,
respective prin ridicarea nivelului băii de metal topit.
Sudarea cu plasma
Sudarea cu plasma este un procedeu de sudare prin topire la
care coalescenta se produce prin incalzirea cu un arc electric
constrans, care se arde intre electrod si piesa de sudat sau intre
un electrod si si o duza de constrangere. Protectia la sudare se
asigura cu un gaz inert sau un amestec de gaze. Sudarea se
poate face cu sau fara material de adaos. Procedeul se
aseamana cu sudarea WIG, cu deosebirea ca arcul de plasma
este constrans, printr-o strangulare mecanica sau
electromagnetica. Pin aceasta temperatura coloanei arcului de
plasma este mult maimare decat a arcului WIG. Sudarea cu
lasma se aplica, de obicei, in varianta cu arc de plasma
(transferat). Sudarea se efectueaza in curent continuu, foarte
rar in curent alternatv, sursa avand o caracteristica externa
abrupt cazatoare.