Sunteți pe pagina 1din 20

Capitolul 3 Funcții

3.1 Conceptul de funcţie. Determinări de funcţii prin condiţii date

3.1.1. Se dau funcţiile f , g : {−1, 0,1} →  , definite prin:


f ( x ) = ax 2 n +1 + ( 2 − a ) x + 1, g ( x ) = ax 4 n + 2 + 2 x 2 n +1 − ax 2 + 1 , unde a∈ şi
n∈.
a) Să se arate că f = g ;
b) Să se arate că nu există nici o funcţie h : {−1,0,1} →  de forma
h ( x ) = bx 2 + cx + d , b ≠ 0 astel încît h = f = g .
(Augustin Coţa, Olimpiadă locală, Cluj, 1979)
3.1.2. Fie f :  →  o funcţie oarecare. Să se arate că:
a) ( ∀ ) a ∈ , ( ∃) x, y ∈  astfel încît af ( xy ) = xf ( y ) + yf ( x ) ;
b) ( ∀ ) a ∈ , ( ∃) x, y ∈  astfel încît af ( x + y ) = xf ( x ) + yf ( y ) .
(M. Dicu, 19611*, G.M. 3/1983)
3.1.3. a) Există funcţii f :  →  astfel încît f ( x ) + f (1 − x ) = 1, ( ∀ ) x ∈  ? Dar
f ( x ) + f (1 − x ) = x, ( ∀ ) x ∈  ?
b) Să se determine funcţia f :  →  care verifică relaţia
2 f ( x ) + f (1 − x ) = 1 + x , ( ∀ ) x ∈  .
(Ion Cheşcă, Olimpiadă locală, Călăraşi, 1984)
c) Aceeaşi cerinţă pentru relaţia 2 f ( x ) + 3 f (1 − x ) = 4 x − 1, ( ∀ ) x ∈  .
3.1.4. Determinaţi funcţiile f :  →  care au proprietatea că:
f ( x + y ) − f ( x − y ) = 4 xy, ( ∀ ) x, y ∈  .
3.1.5. Funcţia f :  →  satisface condiţia m f ( x − 1) + n f ( − x ) = 2 x + 1, ( ∀ ) x ∈  .
Să se determine m şi n astfel încît f ( −2 ) = 5 şi f (1) = 1 .
3.1.6. Să se determine funcţia f :  →  care verifică relaţia
4 f ( x ) + 3 f ( − x ) = c x , ( ∀ ) x ∈  unde c ∈  . Reprezentaţi grafic funcţia
determinată.
3.1.7. Să se găsească funcţia f :  →  care îndeplineşte condiţiile:
i) f ( x ) ⋅ f ( − x ) ≥ 1, ( ∀ ) x ∈  ;
ii) ( ∃) m, n ∈ ∗ astfel ca nf ( x ) + mf ( − x ) = m + n, ( ∀ ) x ∈  .
(Vasile Zidaru, 19381, G.M. 9-10/1982)
3.1.8. Fie numerele m, n ∈  , m > n . Să se determine funcţiile f , g :  →  care

satisfac relaţiile:
mf ( x ) + nf ( − x ) = g ( x )

 2 1+ m − n
 f ( x) + g ( x) = x ⋅ (Alexandru Isar, 19770, G.M. 7/1983)
 m−n
 g ( x ) = − g ( − x )
3.1.9. Să se determine funcţia f :  →  cu proprietatea că:
xf ( x ) + (1 − x ) f ( − x ) = 1 + x, ( ∀ ) x ∈  .
(I. Cicu, Olimpiadă locală, Giurgiu, 1984)
3.1.10. Să se determine funcţia f :  →  avînd proprietatea că
af ( x − 1) + bf (1 − x ) = cx, a, b, c ∈ , a ≠ b . Să se studieze şi cazurile a = b şi
2 2

a = −b . (MvŞ, 1964; 8735, G.M.B. 2/1968)


3.1.11. Fie g :  →  o funcţie dată şi a ∈  fixat. Să se determine funcţia
f :  →  care verifică relaţia 3 f ( a − x ) + 2 f ( x − a ) = g ( x ) , ( ∀ ) x ∈  .
(Liviu Pîrşan, 16930, G.M. 11/1977)
3.1.12. Să se determine toate funcţiile f : →  aşa încît
x 2 f ( x ) + f (1 − x ) = 2 x − x 4 , ( ∀ ) x ∈  .
(Olimpiadă, Austria, 1985)
3.1.13. a) Să se determine toate funcţiile f :  →  care verifică inegalităţile
f ( x + 1) ≤ x ≤ f ( x ) + 1, ( ∀ ) x ∈  .
(Laurenţiu Panaitopol, Olimpiadă judeţeană, 1979)
b) Generalizare: să se determine toate funcţiile f :  →  astfel încît
f ( ax − b ) ≤ ax ≤ f ( ax ) − b, ( ∀ ) x ∈  , unde a, b ∈ , a ≠ 0 .
(19492, G.M. 12/1982)
3.1.14. Să se găsească toate funcţiile f :  →  astfel încît:
f ( x)
f ( x) ⋅ f ( y) = f ( x) + f ( y) − , ( ∀ ) x, y ∈  .
f ( y)
(Adrian Cîmpeanu, 16768, G.M. 8/1977)
3.1.15. Să se determine toate funcţiile f :  →  cu proprietatea că există o
funcţie neconstantă ϕ :  →  astfel ca f ( x + y ) = f ( x ) ϕ ( y ) + f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈  .
(Liviu Vlaicu, 19578, G.M. 2/1983)
3.1.16. Să se determine funcţiile f :  →  ∗ cu proprietatea că:

 f ( x) f ( y) 
f ( x ) ⋅ f ( y ) = 2 ( xf ( y ) + yf ( x ) ) − 2 xy  +  ( ∀ ) x, y ∈ 

 f ( y) f ( x) 
(Augustin Semenescu, 17004*, G.M. 1/1978)
3.1.17. Fie f : ( 0; ∞ ) → ( 0; ∞ ) o funcţie astfel încît f ( x ) ≤ x şi
f ( xy ) ≤ f ( x ) ⋅ f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ ( 0; ∞ ) . Să se arate că f ( x ) = x, ( ∀ ) x ∈ ( 0; ∞ ) .
(Dorinel Anca, 18529*, G.M. 12/1980)
3.1.18. Există funcţii f :  →  astfel încît f ( x1984 ) = x1983 , ( ∀ ) x ∈  ?
(Dumitru Calotă, 20258, G.M. 11/1984)
3.1.19. Să se determine toate funcţiile f : [ a; b ] → [ a; b ] , a, b ∈  , cu proprietatea
f ( x ) − f ( y ) ≥ x − y , ( ∀ ) x , y ∈ [ a; b ] .
(Olimpiadă locală, Galaţi, 1984)
3.1.20. a) Să se demonstreze că dacă x − y ≤ z , ( ∀ ) z ∈ ( 0; ∞ ) , atunci x = y .
b) Să se găsească funcţiile f :  →  care satisfac condiţia:
y 2 f ( x ) ( f ( x ) − 2 x ) ≤ (1 − yx )(1 + yx ) , ( ∀ ) x, y ∈  .
(Mihai Piticari, Olimpiadă locală, Suceava, 1985)
3.1.21. Fie a ∈  astfel încît 4a + 1 ≤ 0 şi f :  →  o funcţie cu proprietatea
f ( x ) ≤ a (1 − x ) , ( ∀ ) x ∈  . Să se arate că ecuaţia f 2 ( x ) = ax are cel mult o
rădăcină reală, aceasta fiind independentă de a .
(Dan Seclăman, Olimpiadă judeţeană, 1985)
3.1.22. Dacă funcţiile f , g :  →  verifică simultan condiţiile:
2
i) 2 f ( x ) + f (1 − x ) + g ( x ) − g ( y ) = 3 ( x + 1) − 6 y, ( ∀ ) x, y ∈ 
ii) g ( 0 ) = 0
să se arate că f = g . (Olimpiadă locală, Bucureşti, 1986)
3.1.23. Se consideră funcţia f :  →  cu proprietăţile:
i) f ( x1 + x2 ) = f ( x1 ) + f ( x2 ) , ( ∀ ) x1 , x2 ∈  ;
ii) f (1) = 1 ;
1 1
iii) f   = 2 f ( x ) , ( ∀ ) x ≠ 0 .
x x
Să se calculeze f ( 2005 . )
3.1.24. Să se găsească funcţiile f :  → + care verifică relaţia
f ( x ) ⋅ f ( 2 − x ) = 1, ( ∀ ) x ∈  . (Dorel Miheţ, 17909*, G.M. 9/1979)
3.1.25. Fie f :  →  o funcţie cu proprietatea f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ 
{ }
Să se determine mulţimea F = x ∈  f ( x ) = x ştiind că are un număr finit de
elemente. (Concurs Oţelu Roşu, 1984)
3.1.26. Fie funcţia f :  →  satisfăcînd relaţia:
f ( x + y ) = f 2 ( x ) + f 2 ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ 
a) Calculaţi f ( 0 ) .
b) Determinaţi toate funcţiile care satisfac relaţia dată.
(Marcel Chiriţă, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1984)
3.1.27. Să se determine funcţia f :  →  care îndeplineşte următoarele condiţii:
f ( x ) + f ( y ) = f ( x + y ) − xy, ( ∀ ) x, y ∈  şi f (1) = 1 .
(Maria Zară, E:8599*, G.M. 6/1985)
3.1.28. Să se determine funcţiile f :  →  cu proprietatea
f ( x + y) f ( x) + f ( y)
= , ( ∀ ) x, y ∈ , x ≠ y astfel încît f (1) = 1 .
f ( x − y) f ( x) − f ( y)
(Liliana Niculescu, 17238, G.M. 6/1978)
3.1.29. Fie g :  →  astfel încît g ( x + y ) ≥ g ( x ) + g ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈  şi
g (1) = g ( −1) = 1 . Să se arate că g ( 0 ) = 0 şi g ( 2 ) = 2 .
(V. Matrosenco, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1985)
3.1.30. Se consideră funcţia f : ( 0; ∞ ) →  şi a > 0 astfel încît f ( a ) = 1 . Să se
a a
demonstreze că dacă f ( x ) f ( y ) + f   f   = 2 f ( xy ) , ( ∀ ) x, y ∈ ( 0; ∞ ) , atunci
 x  y
f este constantă. (Titu Andreescu, 18455*, G.M. 10/1980)
3.1.31. Să se arate că nu există funcţii f :  →  astfel ca f 2 ( x 2 ) + f ( 2 x ) + 1 = 0
pentru orice x ∈  .
(I.V. Maftei, Sorin Rădulescu, Olimpiadă judeţeană, 1979)
3.1.32. Fie f :  →  astfel încît există a ∈  pentru care
f ( x + y + a ) = f ( x ) + f ( y ) + f ( a ) , ( ∀ ) x, y ∈  . Să se arate că:
f ( x + y ) = f ( a ) + f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈  .
(Laurenţiu Panaitopol, 19170, G.M. 4/1982)
3.1.33. Determinaţi funcţiile f :  →  care verifică relaţiile f ( 0 ) = α , cu α ∈ 
dat şi f ( x + y ) = x + f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈  \  .
(M. Codiţă, Olimpiadă locală, Călăraşi, 1985)

3.2 Funcţii injective, surjective, bijective.

3.2.1. Fie A = {0,1} şi B = {a, b, c} . Să se determine toate funcţiile f : A → B ; cîte


dintre acestea sunt injective ?
3.2.2. Să se determine mulţimile A şi B ştiind că A ∩ B = {a1 , a2 , a3 , a4 } şi
( A ∪ B ) − ( A ∩ B ) = {a5 , a6 } , ştiind că se poate defini o funcţie bijectivă f : A→ B.
(Ilie Stănescu, 9501, G.M.B. 3/1969)
3.2.3. Se consideră mulţimile A, B şi C , care satisfac condiţiile exerciţiului 2.3.12.
Se cere:
a) Cîte funcţii f : A → B injective se pot defini ?
b) Cîte funcţii g : C → C injective se pot defini ?
(Ilie Stănescu, 9214, G.M.B. 10/1968)
3.2.4. Să se determine numărul elementelor mulţimii finite A astfel încît să existe
bijecţii f : A2 → P ( A ) . Cîte astfel de bijecţii există ?
(Horea Banea, 16186, G.M. 6/1976)
3.2.5. Fie f : A → B o funcţie; notăm f ( A′ ) = { f ( x ) x ∈ A′} A′ ⊆ A fiind o
submulţime a lui A . ( f ( A′ ) se numeşte imaginea submulţimii A′ prin funcţia
f ) Să se arate că:
a) f ( X ∪ Y ) = f ( X ) ∪ f ( Y ) , ( ∀ ) X , Y ⊆ A ;
b) f ( X ∩ Y ) ⊂ f ( X ) ∩ f (Y ) , ( ∀ ) X , Y ⊆ A ;
c) Funcţia f este injectivă dacă şi numai dacă:
f ( X ∩ Y ) = f ( X ) ∩ f (Y ) , ( ∀ ) X , Y ⊆ A . Caz particular: f este
injectivă dacă şi numai dacă f ( X ) ∩ f (Y ) = ∅ , oricare ar fi submulţimile
X , Y ⊂ A astfel încît X ∩ Y = ∅ .
(Cazul particular: Emil Moldoveanu, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1985)
3.2.6. Fie A = B ∪ C şi funcţia f : P ( A ) → P ( A ) × P ( A ) , definită prin
f ( X ) = ( X ∪ B, X ∪ C ) . Să se demonstreze că f este injectivă dacă şi numai
dacă B ∩ C = ∅ . (Dorel Miheţ, Olimpiadă judeţeană, 1984)
3.2.7. Fie A o mulţime finită şi f : A → A o funcţie. Să se arate că f bijectivă
⇔ f injectivă ⇔ f surjectivă.
3.2.8. Să se construiască:
a) o funcţie f :  →  injectivă, dar nesurjectivă;
b) o funcţie g :  →  surjectivă, dar neinjectivă.
3.2.9. Să se construiască o funcţie f :  ∗ →  ∗ surjectivă, care ia orice valoare
n ∈ ∗ de exact n ori.
3.2.10. Să se arate că nu există nici o funcţie surjectivă de la o mulţime X la
mulţimea părţilor sale P ( X ) . Deduceţi că nu există nici o mulţime X astfel încît
P(X ) ⊂ X .
3.2.11. Să se definească o bijecţie f : ( 0,1] → ( 0,1) .
3.2.12. Fie f :  →  o funcţie injectivă astfel încît
f ( x ) f (1 − x ) = f ( ax + b ) , ( ∀ ) x ∈  unde a, b ∈ 
Să se arate că: a) a = 0 b) f (1 − b ) = 1 c) f nu este surjectivă.
(Maria Elena Panaitopol, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1983)
3.2.13. Studiaţi injectivitatea funcţiilor
f , g , h :  → , f ( x ) = 2 x 4 + 3x3 + 4, g ( x ) = x3 + x + 1, h ( x ) = x3 − x + 1 .
3.2.14. Să se demonstreze că funcţia f :  → , f ( x ) = ax 3 + bx 2 + cx + d este
injectivă dacă şi numai dacă b 2 − 3ac ≤ 0 , cu restricţia c ≠ 0 în cazul a = 0 .
(Nicolae Crainic, 19851, G.M. 9/1983)
3.2.15. Să se arate că funcţia f :  → , f ( x ) = ax 2 n + bx 2 n −1 + c , unde a, b, c ∈  ∗
şi n ∈ ∗ nu este injectivă.
(Liviu Pîrşan, 16412, G.M. 2/1977)
3.2.16. Demonstraţi că:
2
a) funcţia f : ( 0; ∞ ) → , f ( x ) = x ( x + 1) este injectivă;
1  1
b) funcţia g : ( −1;1] →  ; ∞  , g ( x ) = este surjectivă.
2  x +1
(C. Gîdea, 18933*, G.M. 10/1981)
1
3.2.17. Să se studieze injectivitatea funcţiei f : ( 0; ∞ ) → , f ( x ) = x + .
x
(Gh. Albu, 19738*, G.M. 6/1983)
 x + 1, x ∈ ( −∞; 2]
3.2.18. Fie funcţia f :  → , f ( x ) = 
mx − 3, x ∈ ( 2; ∞ )
a) Să se determine m astfel încît punctul A ( 3,3) să aparţină graficului funcţiei;
b) Să se studieze (pe cazul general) injectivitatea funcţiei f .
(Gh. Măntoiu, Olimpiadă locală, Dîmboviţa, 1979)
3.2.19. Să se cerceteze injectivitatea funcţiilor:
3 x − 1, x ≤ 0
a) f :  → , f ( x ) = 
 x + 1, x>0
2 x 2 − 1, x ≤ 0
b) f :  → , f ( x ) = 
− x + 2, x > 0
3.2.20. Să se arate că funcţia f :  →  definită prin:
0, n=0
f (n) =  este injectivă.
( )
n 2n + 1 − 2n − 1 , n > 0
n
3.2.21. a) Să se arate că funcţia f :  → , f ( n ) = n + ( −1) este bijectivă.
(Doru Ştefănescu, 19055*, G.M. 1/1982)
b) Să se determine funcţiile surjective g :  →  cu proprietatea că
n
g ( n ) ≥ n + ( −1) , ( ∀ ) n ∈  . (Marius Burtea, 1986)
3.2.22. Să se cerceteze surjectivitatea funcţiilor:
2 x + 1, x ≤ 0
a) f :  → , f ( x ) = 
 x − 1, x>0
2 x − 1, x ≤ 0
b) f :  → , f ( x ) = 
 x + 1, x>0
3.2.23. Pentru orice m, n ∈  se consideră funcţia:
 x − m, x ≤ 0
f m , n :  → , f m , n ( x ) = 
nx + m, x > 0
Să se determine valorile lui m şi n pentru care f m ,n este: a) injectivă; b)
surjectivă; c) bijectivă. (Matematică, 1984)
ax + b, x ≤ 0
3.2.24. Fie f :  → , f ( x ) =  a, b ∈  .
bx + a, x > 0
a) Să se determine funcţia g :  → , g ( x ) = f ( x + 1) .
b) Care este condiţia necesară şi suficientă pe care trebuie să o îndeplinească
a şi b astfel încît f să fie injectivă ? (I.V. Maftei, 1984)
3.2.25. Să se determine a şi b astfel încît funcţia f : [ 0;3] →  ,
 x2 , 0 ≤ x <1
 2
f ( x ) = 2 x , 1≤ x ≤ 2
ax + b, 2 < x ≤ 3

să aibă proprietatea că oricare y ∈ [ 0;8] să fie imaginea prin f a unei singure
valori x ∈ [ 0;3] . (Olimpiadă judeţeană, 1976)
 5 1 2 x2 + 3
3.2.26. Să se arate că funcţia f : ( −1; 0 ) →  ;  , f ( x ) = 2 este strict
 11 2  5x + 6
crescătoare şi surjectivă.
(Liviu Pîrşan, 18329*, G.M. 7/1980)
3.2.27. Să se arate că funcţia f : [ 0;1] → [ 0;1] , f ( x ) =
( x + 1)( x + a ) , a ∈  este
x2 + 1
bijectivă. (Maria Elena Panaitopol, 16348*, G.M. 1/1977)
ax 2 + ( a + b ) x + b
3.2.28. Fie funcţia f : E →  dată de f ( x ) = 2 , unde
bx + ( a + b ) x + a
a , b ∈  ∗ , a ≠ ±b .
a) Să se precizeze mulţimea E ⊂  pe care poate fi definită f ;
b) Arătaţi că f este injectivă;
c) Arătaţi că se poate defini o funcţie bijectivă
f : E → F , f ( x ) = f ( x ) , ( ∀ ) x ∈ E , determinînd mulţimea de valori F ⊂  .
(Gh. Albu, Olimpiadă locală, 1978)
3.2.29. Se consideră funcţia f :  →  , definită prin relaţia
α ( xy − 1) + a ( xy − ( x + y ) + 1) = 0 , unde a ∈ , α > 0 .
a) Să se stabilească domeniul D de definiţie al funcţiei şi imaginea sa
E = f ( D) ;
b) Să se arate că funcţia f : D → E , f ( x ) = f ( x ) , ( ∀ ) x ∈ D este bijectivă şi să
se determine inversa sa;
c) Să se determine punctele fixe ale funcţiei f (punctele x0 ∈ D cu proprietatea
că f ( x0 ) = x0 ). (E. Isac, 9711, G.M.B. 7/1969, enunţ adaptat)
1
3.2.30. Există funcţii f :  →  injective astfel încît f ( x 2 ) − f 2 ( x ) ≥ , ( ∀ ) x ∈  ?
4
(Titu Andreescu, Olimpiadă naţională, 1981)
3.2.31. Există funcţii injective f :  →  cu proprietatea că:
3 f 3 ( x5 − x 4 + x3 ) − f 2 ( x5 − x 4 + x3 ) ≥ f 4 ( x ) + 4, ( ∀ ) x ∈  ?
(D.M. Bătineţu, 19107, G.M. 2-3/1982)
3.2.32. Funcţia f :  →  verifică relaţia f ( 2 x ) + f ( 4 x ) + f (16 x ) = 1, ( ∀ ) x ∈  . Să
se arate că f este neinjectivă.
3.2.33. Fie a ∈  ∗ . Să se arate că există funcţii bijective f :  →  astfel încît
a2 f 2 (( a + 1) x ) − 2af ( x
2 2
+ a2 ) + 1 ≤ 0 pentru orice x ∈  dacă şi numai dacă
a ∈ {−1,1} . (Olimpiadă judeţeană, 1988)
3.2.34. Se consideră funcţia f : ( 0; ∞ ) →  îndeplinind condiţiile:
a) f ( xy ) = f ( x ) + f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ ( 0; ∞ ) ;
b) f ( x ) ≠ 0, ( ∀ ) x ∈ ( 0; ∞ ) \ {1} .
Să se arate că f este injectivă. (18120*, G.M. 2/1980)
3.2.35. Să se determine toate funcţiile f :  → [1; ∞ ) surjective care verifică
relaţia f ( x + f ( y ) ) = f ( x ) + 2 xf ( y ) + f 2 ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈  .
(Florica Vornicescu, 1985)
3.2.36. Fie funcţia f :  \ {−1,0} →  cu proprietăţile:
f (1) = 0 şi
 x 1
f   = f ( x ) − f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈  \ {−1, 0} , x ≠ y , unde k ∈  \ {−1, 0,1} .
 y k
a) Să se exprime f ( x n ) în funcţie de f ( x ) pentru orice n ∈  ;
b) Să se arate că funcţia f nu este injectivă;
c) Să se dea exemple de funcţii cu proprietatea din enunţ.
(C. Scheau, 20145*, G.M. 7/1984)
3.3 Compunerea funcţiilor

3.3.1 Definiţia compunerii

3.3.1. Fie funcţiile f : A → B, g : B → C şi h : C → D . Ştiind că g  f este surjectivă


şi h  g este injectivă, să se arate că g este bijectivă, f este surjectivă şi h este
injectivă. (N.C. Manolache, 10063, G.M.B. 12/1969)
3.3.2. Fie funcţiile f : A → B, g : B → C şi h : C → A . Ştiind că dintre funcţiile
g  f , h  g şi f  h una este injectivă, alta surjectivă şi cea de-a treia bijectivă, să
se arate că funcţiile f , g , h sunt bijective.
(N.C. Manolache, 10064, G.M.B. 12/1969)
3.3.3. Fie A, B, C , D patru mulţimi, iar f , g , u , v patru aplicaţii astfel încît diagrama
de mai jos să fie comutativă ( v  f = g  u ) . Să se arate că dacă u este surjectivă,
iar v este injectivă, atunci există o aplicaţie unică h : B → C astfel încît h  u = f şi
vh = g . (Dan Radu, 18401, G.M. 8/1980)
u
A B

f h g

C D
v

Figura 3.1 La problema 3.3.3.


3.3.4. Fie A o mulţime cu cel puţin trei elemente. Considerăm mulţimea
S A = { f : A → A f bijectivă} . Să se arate că dacă f ∈ S A are proprietatea
f  g = g  f , ( ∀ ) g ∈ S A , atunci f = 1A (funcţia identică a mulţimii A ).
(C. Năstăsescu, 18373, G.M. 8/1980)
3.3.5. Pentru a, b ∈ , a ≠ 0 , definim funcţia f a ,b :  → , f a ,b ( x ) = ax + b . Arătaţi
că:
a) f a ,b este funcţie bijectivă;
b) f a ,b  f c ,d = f ac , ad +b ( ∀ ) a, b, c, d ∈ , a ≠ 0, c ≠ 0 . Deduceţi condiţia pe care
trebuie să o verifice a, b, c, d astfel încît f a ,b  f c ,d = f c ,d  f a ,b .
c) Pentru a, b ∈ , a ≠ 0 , găsiţi α , β ∈  astfel încît f a ,b  fα , β = 1 .
3.3.6. Se dau funcţiile f , g :  → , f ( x ) = ax + 2, g ( x ) = 2 x + a , unde a ∈  \ {2} .
Să se determine a astfel încît . f  g = g  f .
(Olimpiadă locală, Hunedoara, 1979)
3.3.7. Fiind dată funcţia f :  → , f ( x ) = x 2 + 1 , să se determine funcţia de
gradul întîi g :  →  astfel încît g ( x ) = 2 x + g ( − x ) şi ( g  f )( x ) = x 2 , ( ∀ ) x ∈  .
(Ion Cicu, Olimpiadă locală, Giurgiu, 1984)
3.3.8. Fie f , g :  → , f ( x ) = ax + b, g ( x ) = Ax 2 + Bx + C . Să se determine
condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească numerele reale a, b, A, B, C , aA ≠ 0 ,
astfel încît f  g = g  f . Caz particular a = A = 1 .
(D.M. Bătineţu)
3.3.9. Să se rezolve în  ×  sistemul:
( f  g  f )( x ) = ( g  f  g )  −  = 0 , unde f , g :  →  , f ( x ) = ax + b şi
1
 16 
g ( x ) = bx + a . (Nicolae Păuna, 19252, G.M. 6/1982)
3.3.10. Să se determine numerele întregi nenule a, b, A, B astfel încît funcţiile
f , g :  → , f ( x ) = ax 2 + b, g ( x ) = Ax 3 + Bx să comute la compunere (adică
f  g = g  f ). (Liviu Pîrşan, 20343*, G.M. 2/1985)
3.3.11. Fie f , g :  → , f ( x ) = x + 2 x + 2 şi g ( x ) = − x 2 + 2 x . Să se arate că
2

ecuaţia ( f  g )( x ) = ( g  f )( x ) nu are rădăcini reale.


(Constantin Caragea, Olimpiadă locală, Constanţa, 1988)
3.3.12. Fie f :  →  o funcţie astfel încît af ( x ) + bf (1 − x ) = x, ( ∀ ) x ∈  , unde
a, b ∈  cu a + b ≠ 0 . Să se arate că:
a) f ( x ) + f (1 − x ) = a + b, ( ∀ ) x ∈  ;
1 b
b) Dacă a ≠ b , atunci f ( x ) = x− 2 2 .
a −b a −b
(D. Buşneag, Olimpiadă judeţeană, 1980)
3.3.13. Se consideră mulţimile
{
A = f :  →  f ( x ) = ax 2 + bx + c, a ≠ 0 }
B = {g :  →  g ( x ) = a x 4
4
}
+ a3 x3 + a2 x 2 + a1 x + a0 , a4 ≠ 0
a) Să se arate că oricare ar fi funcţiile u , v ∈ A , avem u  v ∈ B ;
b) Să se determine g ∈ B astfel încît g (1 − x ) = g (1 + x ) , ( ∀ ) x ∈  ;
c) Fie mulţimea C = {u  v u , v ∈ A} . Să se arate că B − C ≠ ∅ .
(Olimpiadă locală, Bucureşti, 2004)
3.3.14. Se consideră mulţimea finită E , avînd un număr impar de elemente şi
funcţia f : E → E , cu proprietatea că f  f = 1E . Să se demonstreze că funcţia
f are cel puţin un punct fix (adică un punct x0 ∈ E astfel încît f ( x0 ) = x0 ).
(Gheorghe Ionescu, Olimpiadă judeţeană, 1977)
3.3.15. Fie M ≠ ∅ şi f : M × M → M astfel încît f ( f ( x, y ) , x ) = y, ( ∀ ) x, y ∈ M .
Să se arate că f ( x, f ( y, x ) ) = y, ( ∀ ) x, y ∈ M .
(Concurs Oţelu Roşu, 1984)
3.3.16. Fie f :  →  astfel încît ( f  f )( x ) = − x, ( ∀ ) x ∈  .
a) Există o astfel de funcţie ?
(Cristian Secrieru, 18204, G.M.B. 4/1980)
În caz afirmativ, să se arate că:
b) f este bijectivă; c) f nu este strict monotonă; d) f ( 0 ) = 0 .
(S. Dăscălescu, Olimpiadă locală, Prahova, 1986)
3.3.17. Există funcţii f :  →  bijective astfel încît ( f  f )( x ) = x , ( ∀ ) x ∈  ?
(Silviu Birăuaş, Olimpiadă locală, Timiş, 1984)
3.3.18. Se consideră funcţia f : [ 0;1] → [ 0;1] cu proprietatea f  f = f (1) .
1 1
a) Dacă c ∈ [ 0;1] are proprietatea f ( c ) = , să se afle f   ;
2 2
b) Să se determine funcţia f , ştiind că este surjectivă;
c) Să se arate că şi funcţia definită prin:
 x, x ∈ [ 0; k ]
f ( x) =  , unde k ∈ ( 0;1) are proprietatea (1) .
k , x ∈ ( k ;1]
(Olimpiadă, Olanda, 1966; 8152, G.M.B. 4/1967)
3.3.19. Fie f :  →  o funcţie cu proprietatea că
( f  f  f )( x ) = ( f  f )( x ) + x, ( ∀ ) x ∈  .
Să se arate că f este injectivă şi să se calculeze f ( 0 ) .
3.3.20. Să se determine toate funcţiile f :  →  ştiind că f ( f ( x ) ) = x, ( ∀ ) x ∈ 
şi că funcţia g :  → , g ( x ) = x + f ( x ) este bijectivă.
(Concurs Oţelu Roşu, 1984)
3.3.21. Se consideră funcţiile f , g :  → , f ( x ) = x 2 + x + 2, g ( x ) = x 2 − x + 2 . Să
se arate că nu există nici o funcţie h :  →  astfel încît să avem:
( h  f )( x ) + ( h  g )( x ) = ( g  f )( x ) , ( ∀) x ∈  .
(Eliade Hristu, 16900, G.M. 10/1977)

3.3.2 Compunerea funcţiilor „cu ramuri”

3.3.22. Fie funcţia f :  → , f ( x ) = 1 − x . Să se determine f  f .


3.3.23. Calculaţi f  g şi g  f pentru următoarele perechi de funcţii:
2 x 2 + 1, x ≤ 1  x + 2, x ≤ 0
a) f , g :  → , f ( x ) =  g ( x) = 
 x − 1, x > 1 3 x, x > 0
 x + 2, x ≤ 3
2
 x + 1, x ≤ 0
b) f , g :  → , f ( x ) =  g ( x) = 
2 x + 1, x > 3  x, x > 0
2 x − 3, x ≤ 0  x2 , x ≤ −2
c) f , g :  → , f ( x ) =  g ( x) = 
7 x , x>0 2 x − 1, x > −2
(Olimpiadă locală, Constanţa, 1985)
3.3.24. Fie 0 < a < b şi funcţiile:
 x 2 − ( a + b ) x + ab, x < 0  x + a, x<0
f , g :  → , f ( x ) =  g ( x) =  2
 x + b, x≥0  x − ( a + b ) x + ab, x ≥ 0
Să se determine f  g şi g  f .
(Marcel Chiriţă, 17870, G.M. 8/1979)
 x + 1, x ≤ 0
 3, x ≤ 1
3.3.25. Se dau funcţiile f , g :  → , f ( x ) = − x + 1, x ∈ ( 0;3) g ( x ) = 
−2, x ≥ 3  2 x + a, x > 1

Să se determine valorile lui a ∈  astfel încît funcţiile f  g şi g  f să fie
constante. Pentru valoarea minimă determinată, să se reprezinte grafic funcţiile
f şi g . (Olimpiadă locală, Cluj, 1983)
 x + 3, x ≤ 1 − x + 3, x ≤ 2
3.3.26. Se dau funcţiile f , g :  → , f ( x ) =  g ( x) = 
2 x + m, x > 1  − 3 x + n, x > 2
Să se determine m şi n astfel încît funcţiile g şi f  g să fie bijective. Determinaţi
în acest caz f  g . (V. Băghină, Olimpiadă locală, Prahova, 1986)
3.3.27. Fie funcţia f :  →  care satisface condiţia
− x − 3, x ≤ 1
m f ( x) + n f (−x) = 
 x + 3, x > 1
a) Să se determine m şi n astfel încît f ( 2 ) = −1 şi f ( −2 ) = −3 .
− x − 3, x ≤ 1
b) Să se afle funcţia f care verifică relaţia f ( x ) + 2 f ( − x ) = 
 x + 3, x > 1
3 x − 1, x ≤ 1
3.3.28. Fiind dată funcţia f :  → , f ( x ) =  , se cere:
3 − x, x > 1
a) Să se determine funcţia h :  → , h ( x ) = f (1 − x ) ;
b) Pentru ce valori ale lui x are loc egalitatea f ( x ) + h ( x ) = 1 ?
(M. Haivas, Olimpiadă locală, Timiş, 1979)
3.3.29. Se consideră funcţiile :
1, daca x ∈   x 2 , daca x ∈ 
f , g :  → , f ( x ) =  g ( x) = 
0, daca x ∈  \  0, daca x ∈  \ 
Să se determine f  g şi g  f .

3.3.3 Compuneri iterate. Exerciţii diverse

3.3.30. Fie a ∈  şi f :  →  o funcţie pentru care:


1) ( f  f )( x ) = 4 x + 3, (∀) x ∈ 
2) ( f  f  f )( x ) = 8 x + a, ( ∀ ) x ∈ 
a) Să se determine a ∈  şi funcţia de gradul întîi care satisface condiţiile 1) şi
2);
b) Să se arate că singura funcţie f :  →  care satisface condiţiile 1) şi 2) este
funcţia determinată la punctul a).
(M. Chiriţă, V. Matrosenco, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1983)
3.3.31. Se consideră funcţiile f 0 , f1 ,… , f n definite prin:
1 1
f0 ( x ) = , f k +1 ( x ) = , k = 0, n − 1
x−2 1 − fk ( x )
a) Să se determine domeniile maxime de definiţie ale funcţiilor f 0 , f1 ,… , f n ;
b) Pentru n = 1979 , să se determine o funcţie h :  \ {2} →  astfel încît
f1979  h = f 0 .
(Adrian Ghioca, Olimpiadă judeţeană, 1979)
1
3.3.32. Fie mulţimea E =  \ {0,1} şi funcţia g : E → E , g ( x ) = .
1− x
a) Să se arate că funcţia g este surjectivă;
b) Să se determine funcţia g 2005 :  → , g 2005 ( x ) = ( g  g  ...  g )( x ) ;


2005 ori

c) Să se determine funcţia f : E → E astfel încît f ( x ) + ( f  g )( x ) = x, ( ∀ ) x ∈ E .


(Ion Solomon, 19814, G.M. 8/1983; Olimpiadă locală, Constanţa, 1984)
3.3.33. Să se determine funcţiile f :  →  pentru care:
 x −1  1
f  + f ( x ) = − x + 1, ( ∀ ) x ∈  \ {0}
 x  x
(Th. Dăneţ, Olimpiadă naţională, 1983)
 1 
3.3.34. Fie D =  \ 0, − 1, , 1, 2  . Să se determine funcţiile f : D →  pentru care
 2 
x  1 1
f ( x) − f 1 −  = , (∀) x ∈ D . (Aurelia Catană, 1986)
x +1  x  1− x
3.3.35. Fie a ∈ ∗ şi funcţia g :  \ {a} →  \ {a} , astfel ca
 a
g ( x + a ) = a 1 +  , ( ∀ ) x ≠ 0 . Să se calculeze ( g  g … g )( x ) , n ∈ ∗ .
 x 

n ori
(Gh. Miculescu, 19691*, G.M. 5/1983)
3.3.36. Să se determine funcţiile f :  → , f ( x ) = ax + b, a, b ∈  , astfel încît
f  f … f )( x ) + ( f  f … f )( − x ) = 0, ( ∀ ) x ∈  .
(


n ori n ori
(I. Ursu, 18703*, G.M. 4/1981)
3.3.37. Fie f : → , f ( x ) = ax + b cu a, b ≠ 0 . Definim f1 ( x ) = f ( f ( x ) ) ,
f 2 ( x ) = f ( f1 ( x ) ) , f3 ( x ) = f ( f 2 ( x ) ) etc. Să se cerceteze dacă există valori pentru
a şi b astfel încît f n ( x ) = f ( x ) , unde n ∈ ∗ este precizat.
(Gh. D. Simionescu, 18988*, G.M. 11/1981)
3.3.38. Se dau funcţiile ϕ n :  → , n ∈  ∗ , definite prin ϕ n ( x ) = nx + u, ( ∀ ) n ∈ ∗ ,
unde u este o constantă reală. Se definesc funcţiile g n :  →  astfel:
g1 ( x ) = (ϕ2  ϕ1 )( x ) , g 2 ( x ) = (ϕ3  g1 )( x ) ,… , g n ( x ) = (ϕn +1  g n −1 )( x ) .
Să se determine expresia funcţiei g n ( x ) şi să se demonstreze rezultatul găsit
prin inducţie matematică.
(D. Stemer, 6395, G.M.B. 6/1964)
3.3.39. Fie funcţia f :  → , f ( x ) = x − 1 . Să se rezolve ecuaţia:
f  f … f )( x ) = x, n ∈  ∗ .
( (Concursul anual G.M, 1981)


n ori

3.3.40. Să se determine funcţia f :  ∗ →  ∗ care satisface egalitatea:


 9  (1 − m ) ( x + 3 x − 9 ) 2
2

f ( x + 3) + f  −  = + , oricare ar fi x ∈ ∗ \ {−3} şi
 x  9 m ( x + 3 ) m
m ≠ 0 , parametru întreg. Să se afle apoi valorile întregi ale lui x şi m pentru care
f ( x) ∈  . (Vasile Chiriac, 21612, G.M. 11-12/1988)
3.3.41. Fie D =  \ {−1,0,1} . Să se determine toate funcţiile f : D → D cu
 1− x 
proprietatea că f 2 ( x ) ⋅ f   = 64 x, ( ∀ ) x ∈ D .
1+ x 
(Olimpiada americano-iberică, 1987)
3.3.42. a) Se consideră funcţia f :  →  cu proprietatea că există n ∈ ∗ astfel
încît
f  f  ...  f )( x ) = 2 x − 1, ( ∀ ) x ∈  . Să se calculeze f (1) .
(

n ori
(Dorel Miheţ, C:3, G.M. 1/1980)
b) Generalizare: Fie f , g :  →  astfel încît g = f  f … f , cu n ∈ ∗ . Se ştie


n ori

că există un unic x0 ∈  cu proprietatea g ( x0 ) = x0 . Să se arate că f ( x0 ) = x0 .


(Ionel Moş, 19892*, G.M. 10-11/1983)
3.3.43. Să se găsească o funcţie f :  →  , diferită de funcţia identică, cu
proprietatea f  f … f = 1 , n ∈ , n ≥ 2 .


n ori

(Olimpiadă locală, Argeş, 1984)


3.3.44. Fie f :  →  o funcţie cu proprietatea ( f  f )( x ) = x 2 − x + 1, ( ∀ ) x ∈  . Să
se arate că:
a) f (1) = 1 ;
b) Funcţia g :  → , g ( x ) = x 2 − xf ( x ) + 1 nu este injectivă.
(Olimpiadă locală, Dolj, 1983)
3.3.45. Fie g :  → , g ( x ) = x 2 + 3x + 1 . Să se arate că oricare ar fi funcţia
f :  →  cu proprietatea f  g = g  f , există x0 ∈  astfel încît f ( x0 ) = x0 .
(Valentin Matrosenco, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1984)
3.3.46. Fie a, b, c ∈  şi o funcţie f :  →  cu proprietatea:
f ( ax 2 + bx + c ) = af 2 ( x ) + bf ( x ) + c, ( ∀ ) x ∈  .
a) Să se demonstreze că ecuaţia f ( f ( x ) ) = x are cel puţin o soluţie dacă
a = 0 şi b ≠ 1 .
b) Să se arate că proprietatea de la punctul a) se păstrează pentru orice
2
 b −1 
a, b, c ∈  care verifică inegalitatea ac <  
 2 
(Titu Andreescu, Olimpiadă naţională, 1984)
3.3.47. Se consideră funcţia injectivă f :  →  , al cărei grafic taie prima
bisectoare într-un singur punct. Să se arate că dacă
g :  → , g ( x ) = ax + bx + c , cu a, b, c ∈ , a ≠ 0 are proprietatea că f  g = g  f ,
2

2
atunci ( b − 1) = 4ac . (D.M. Bătineţu, 20480, G.M. 7/1985)
3.3.48. Fie f , g :  →  două funcţii cu proprietatea că există a, b ∈  ∗ astfel încît
( g  g )( x ) = ag ( x ) + bf ( x3 ) , ( ∀ ) x ∈  . Să se arate că dacă f este injectivă, atunci
şi g este injectivă. (D.M. Bătineţu-Giurgiu, 1985)
3.3.49. Fie funcţiile f , g :  → , f ( x ) = ( m + 1) x 2 + ( 2m + 3) x + m + 1, m ∈  \ {−1} ,
astfel încît g  f = f  g .
a) Rezolvaţi ecuaţia f ( x ) = x ;
b) Arătaţi că există α ∈  astfel încît g (α ) = α .
(I. Olaru, Olimpiadă locală, Călăraşi, 1985)
3.3.50. Fie f :  →  o funcţie cu proprietatea că ( f  f )( x ) = x + 1, ( ∀ ) x ∈  . Să
se demonstreze că funcţia h :  → , h ( x ) = f ( x ) − x nu este injectivă.
(Dan Seclăman, 19696, G.M. 5/1983)
3.3.51. Să se arate că nu există funcţii f :  →  astfel încît
( f  f )( x ) = x + 1, ( ∀) x ∈  .
(Olimpiadă naţională, 1988, enunţ parţial)
3.3.52. Să se determine funcţiile f , g , h :  →  cu proprietatea:
( h  g  f )( x + y + z ) + ( g  f )( y + z ) + f ( z ) = x + 2 y + 3z, ( ∀ ) x, y, z ∈  .
(Viorel Băndilă, 19695*, G.M. 5/1983)
3.3.53. Fie funcţia f :  →  cu proprietatea că f ( f ( x ) ) = xf ( x ) , ( ∀ ) x ∈  . Să se
calculeze f ( 0 ) . Dacă f ( x ) ≠ 0, ( ∀ ) x ∈ ∗ , să se arate că funcţia f este injectivă.
(I. Cucurezeanu, 22269*, G.M. 2/1991)
3.3.54. Fie f : ( 0; ∞ ) → ( 0; ∞ ) o funcţie astfel încît ( f  f )( x ) = x 2 , ( ∀ ) x ∈ ( 0; ∞ ) .
Să se arate că:
( )
a) f este bijectivă; b) f ( x ) = f x , ( ∀ ) x ∈ ( 0; ∞ ) .
(Pal Dalyay, Olimpiadă judeţeană, 1982)

3.4 Funcţia inversă

3.4.1 Definiţie. Interpretare geometrică.

3.4.1. Arătaţi că dacă f , g : D → D sunt două funcţii astfel încît g este bijectivă şi
f  f = g , atunci f este bijectivă şi f −1 = f  g −1 .
(Gh. Pleş, 20855, G.M. 8/1986)
3.4.2. Se consideră funcţia f :  → , f ( n ) = 3n + 1 . Să se construiască o funcţie
g :  →  astfel încît g  f = 1 . Să se arate că pentru orice asemenea funcţie,
f  g ≠ 1 . (Matematică, 1986)
3.4.3. Să se determine funcţia de gradul întîi f :  → , f ( x ) = ax + b, a ≠ 0 , ştiind
că f ( a ) = −b şi f −1 ( − a ) = b .
3.4.4. Determinaţi funcţia f :  → , f ( x ) = ax + b, a ≠ 0 , astfel încît
f (1 − x ) + f ( x ) + f −1 (1 + x ) = x, ( ∀ ) x ∈  .
(Gh. Marghescu, 17477, G.M. 11/1978)
3.4.5. Se dă funcţia f :  → , f ( x ) = ax + b , cu 0 < a ≠ 1 . Există funcţii g :  → 
de gradul întîi pentru care f  g = g −1 . (Aurel Doboşan, 20066, G.M. 4-5/1984)
3.4.6. Se consideră funcţiile f , g :  →  astfel încît f ( x ) = a1 x + b1 şi
( g  f )( x ) = a2 x + b2 . Să se determine expresia funcţiei g.
(Valentin Matrosenco, lucrare scrisă, 1977)
1
3.4.7. Se dă funcţia f : ( −∞; 4 ) → (1; ∞ ) , f ( x ) = − x + 3 .
2
a) Să se arate că f este bijectivă;
b) Să se determine inversa f −1 , să se reprezinte grafic şi să se determine
coordonatele punctului comun celor două grafice.
(Toma Pamfil, lucrare scrisă, 1977)
3.4.8. Fie funcţiile f , g :  →  , astfel încît ( f  g )( x ) = 2 x + 3, ( ∀ ) x ∈  .
a) Să se afle g ( x ) , ştiind că f ( x ) = 3x − 2 .
b) Să se afle f ( x ) , ştiind că g ( x ) = 5 x + 1 . (18037*, G.M. 12/1979)
3.4.9. Se consideră funcţiile bijective f , h :  →  , date de f ( x ) = x + 2, respectiv
h ( x ) = 2 x − 3 . Să se determine funcţiile inverse f −1 , h −1 şi funcţiile g1 , g 2 :  → 
astfel încît f  g1 = h, g 2  f = h .
(Matematică, septembrie 1984)
3.4.10. Să se determine funcţiile f , g :  →  ştiind că:
 x+2
 f ( x + 6 ) + 2 g ( 2 x + 15 ) = 2
 ( ∀) x ∈ 
f   x + 2 
 + g ( x + 5) = x + 4
  2 
(C. Ionescu-Ţiu, 16524, G.M. 2/1977)
2x −1
3.4.11. Fie f :  \ {2} →  \ {2} , f ( x ) = . Să se arate că f este bijectivă şi să
x−2
se rezolve ecuaţia f ( x ) + xf −1 ( x ) = 0 .
(Ionel Atanasiu, 18326, G.M. 7/1980)
3.4.12. Să se determine inversa funcţiei de la exerciţiul 3.2.9.
3.4.13. Să se determine a, b ∈  astfel încît funcţia:
f :  2 →  2 , f ( x1 , x2 ) = ( ax1 + x2 , x1 + bx2 ) să fie bijectivă. În acest caz, să
se calculeze inversa f −1 . (Vladimir Marina, 22243*, G.M. 1/1991)

3.4.2 Inversarea funcţiilor „cu ramuri”

1, m=0

3.4.14. Să se arate că funcţia f :  → , f ( m ) =  1 m este
 + ( 4m − 1) , m ≠ 0
 2 2m
bijectivă şi să se determine f −1 .
 x − 3, x≤4
3.4.15. Fie funcţia f :  → , f ( x ) =  . Să se arate că f este
2 x − 7, x > 4
inversabilă, să se calculeze f −1 şi să se reprezinte f şi f −1 în acelaşi sistem de
coordonate.
 x + 4, x ∈ ( −∞; −2 )

3.4.16. Fie funcţia f :  → , f ( x ) =  x
 + 3, x ∈ [ −2; ∞ )
2
a) Să se arate că f este inversabilă şi să se afle inversa;
b) Să se reprezinte grafic funcţiile f şi f −1 în acelaşi sistem de coordonate.
(Doina Gârbou, 16787, G.M. 8/1977)
− x + 2, x < 1
3.4.17. Se dă funcţia f :  → , f ( x ) =  , m ∈  . Să se determine
mx + 3, x ≥ 1
m astfel încît funcţia f să fie bijectivă; în acest caz, să se calculeze f −1 .
 x − 1, x < 0

3.4.18. Fie f :  → ( −∞; −1) ∪ (1; ∞ ) ∪ {0} , f ( x ) = 0, x=0.
 x + 1, x > 0

a) Să se arate că f este bijectivă.
b) Să se găsească inversa lui f . (A.S.E, 1989)
 x − 1, x<0

3.4.19. Se consideră funcţia f :  → , f ( x ) = a, x = 0 , unde a, b ∈  .
 x + b, x>0

a) Să se determine a şi b astfel încît funcţia f să fie injectivă;
b) Pentru ce valori ale lui a şi b funcţia f este inversabilă ? În acest caz, să se
determine inversa f −1 .
(Gr. Bănescu, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1982)
ax 2 , x < 0
3.4.20. Se consideră funcţia f :  →  dată prin f ( x ) =  . Să se
bx, x≥0
determine numerele reale a şi b astfel încît f să fie bijectivă şi în acest caz să se
determine inversa f −1 .
3.4.21. Fie funcţia f :  \ {1} →  , astfel încît
3 + x
 , x ∈ ( −∞;1) ∪ ( 2; ∞ )
 2   x −1
f 1 + =
 x −1   7 − x
, x ∈ (1; 2]
 x − 1
a) Să se găsească expresia funcţiei f ;
 f ( x ) , x ∈  \ {1}
b) Să se arate că funcţia g :  → , g ( x ) =  este inversabilă şi
1, x =1
să se determine inversa g −1 .
3.4.22. Să se determine parametrul real a pentru care funcţia
f :  → , f ( x ) = a x + 1 + x − 1 + ( 2 − a ) x − a − 1 este bijectivă. În acest
caz, să se arate că inversa f −1
este de forma f −1
( x) = α x + 1 + β x − 1 + γ x + δ şi
să se determine parametrii α , β , γ , δ în funcţie de a .
(Journal de mathematiques elementaires, 1969; 9893, G.M.B. 10/1969)
ax + b, x ∈ 
3.4.23. Fie f :  → , f ( x ) =  Să se determine toate funcţiile
cx + d , x ∈  \ 
f de această formă, egale cu inversele lor.
(Viorica Răileanu, 19734, G.M. 6/1983)

3.4.3 Exerciţii diverse


3.4.24. Funcţia f :  →  verifică relaţia
f ( x ) ⋅ f ( y ) = xf ( x ) + yf ( y ) − xy, ( ∀ ) x, y ∈  . Să se demonstreze că, dacă
g :  →  este o funcţie cu proprietatea că g  g = f , atunci g este bijectivă.
(D.M. Bătineţu, lucrare scrisă, 1976; 17621, G.M. 2/1979)
3.4.25. Fie p un număr natural nenul. Determinaţi funcţia f :  →  care
satisface relaţia:
1
( y
) ( x
)
f ( x ) ⋅ f ( y ) − x + ( −1) ⋅ p − 2 ( f ( x ) + f ( y ) ) = 2 y + ( −1) ⋅ p , ( ∀ ) x, y ∈ 
2
Arătaţi că f este inversabilă şi determinaţi f −1 .
(I. Olaru, Olimpiadă locală, Călăraşi, 1986)
3.4.26. Se consideră numerele reale a, b, c, c ≠ 0 şi funcţiile
a  a  a ⋅ h ( x) + b
f , g , h :  \   →  \   , legate prin relaţiile f ( x ) = şi
c  c  c ⋅ h ( x) − a
a 
h ( x ) = ( f  g )( x ) , ( ∀ ) x ∈  \   . Să se arate că dacă funcţia f este injectivă,
c 
atunci g este bijectivă.
(Marius Dădîrlat, 16253, G.M. 12/1976)
ax + b, x ≤ 1
3.4.27. Se dau f :  → , f ( x ) =  şi g :  → , g ( x ) = 2 x − 1 . Să se
cx + d , x > 1
arate că o condiţie necesară şi suficientă pentru ca să existe o funcţie
h :  →  astfel încît h  f = f  h = g este ca a + b = c + d = 1 şi ac > 0 .
(I.V. Maftei, M. Piticari, Olimpiadă judeţeană, 1984)
2x −1
3.4.28. Fie f :  \ {−1} →  \ {2} , f ( x ) = .
x +1
a) Să se arate că f este bijectivă şi să se calculeze f −1 .
b) Să se determine numărul elementelor mulţimii A = { x1 , x2 ,… xn } , x1 ∈  \ {−1} ,
unde x2 = f ( x1 ) , x3 = f ( x2 ) ,… xn = f ( xn −1 ) , x1 = f ( xn ) . Ce condiţie trebuie să
îndeplinească x1 pentru a se forma mulţimi de forma lui A ?
ax + b
c) Să se determine funcţiile de forma f ( x ) = pentru care mulţimile de
a′x + b′
forma lui A au numai două elemente.
(Olimpiadă locală, Constanţa, 1989)
3.4.29. a) Fie funcţia f :  → , f ( x ) = x + x . Să se arate că f este bijectivă şi
3

să se rezolve în  ecuaţia f ( x ) = f −1 ( x ) .
3
b) Aceeaşi problemă pentru f :  → , f ( x ) = x3 + x.
4
(Ionel Atanasiu, 18741*, G.M. 5/1981)
3.4.30. Ştiind că orice ecuaţie de gradul al treilea cu coeficienţi reali admite cel
puţin o rădăcină reală, să se determine valorile parametrului real a pentru care
funcţia f :  → , f ( x ) = ax3 + x este inversabilă. În acest caz, să se rezolve
ecuaţia f ( x ) = f −1 ( x ) . (D.M. Bătineţu, 18339, G.M. 7/1980)

3.4.31. Fie f :  →  o funcţie cu proprietatea că


x9
f ( f ( x )) = , ( ∀ ) x ∈  . Să se arate că există un
( x 2 + 1)( x6 + x 4 + 2 x2 + 1)
număr unic a ∈  astfel încît f ( a ) = a .
(Sorin Rădulescu, Ioan Tomescu, Baraj, 1982)
3.4.32. Fie funcţia F :  ×  →  , dată de formula F ( x, y ) = 2 y 3 + 3 y 2 + y − 6 x . Să
se determine E ⊂  şi funcţia f : E →  care satisfac simultan următoarele
condiţii:
i) F ( x, f ( x ) ) = 0, ( ∀ ) x ∈ E ;
ii) E este domeniul maxim de definiţie pentru f ;
iii) f este bijectivă.
Să se determine apoi inversa funcţiei f .
(Buma Abramovici, C:172, G.M. 12/1981)