Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMUNEI MANASTIREA,
JUDETUL CALARASI
CUPRINS
1. PREZENTARE GENERALA
1.1 Localizare
1.2 Istoric
1.3 Conditii naturale:
1.3.1 Relief
1.3.2 Clima (temperaturi, precipitatii, vanturi, conditii specifice)
1.3.3 Pedologie (soluri si roca de baza)
1.3.4 Hidrografie (rauri, lacuri, baraje naturale sau artificiale, canale)
1.4 Puncte de interes pe terioriul comunei (atractii culturale, istorice, naturale)
5. PRIORITATI SI OBIECTIVE
1. PREZENTARE GENERALA
Comuna Manastirea este situata la hotarul de Sud-Est al Romaniei (in partea de Sud-Vest a
judetului Calarasi), in Regiunea de Dezvoltare Sud. Comuna este dispusa pe malul stang al
Dunarii, la granita cu Bulgaria, dispusa pe o suprafata de 12.354 ha.
Regiunea de Dezvoltare Sud este o regiune de dezvoltare a Romaniei, creata in 1998. Are o
suprafata totala de 34.453 km². Din regiune fac parte urmatoarele judete: Arges, Prahova,
Dambovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si Calarasi.
Judetul Calarasi este situat in Sud-Estul regiunii Muntenia, la granita cu Bulgaria, avand ca
vecini: la Nord – Ialomita, la Nord-Vest – Ilfov, la Sud-Vest – judetul Giurgiu, la Sud – Bulgaria,
si la Est – judetul Constanta.
Suprafata judetului este de 5,088 km2, iar populatia este de 324.617 locuitori. In anul 2011,
densitatea populatiei la nivelul judetului Calarasi era de 64 loc./km2, iar in ierarhizarea judetelor
dupa numarul de locuitori ocupa locul 33.
Resedinta de judet este municipiul Calarasi (73.510 locuitori), alte localitati urbane fiind
Oltenita, Budesti, Fundulea si Lehliu-Gara.
Judetul Calarasi este traversat la Nord de Autostrada A2 si Magistrala CFR 800 modernizata.
Principalele ramuri industriale din judet sunt: productia de gaze rare si bio-combustibili
(Calarasi si Lehliu Gara), prefabricate (Calarasi), industria alimentara (Calarasi), industria
confectiilor (Calarasi, Budesti si Oltenita). In industria calaraseana predomina: industria
metalurgica (26,9%), industria alimentara si a bauturilor (26,5%), industria prelucrarii produselor
din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substantelor si produselor chimice (12,7%) si
fabricarea articolelor de imbracaminte (9,2%).
1.1.Localizare
Comuna Manastirea este situata la 35 de km Vest de Calarasi, si la 30 de km Est de Oltenita.
La Estul comunei se afla lacul Mostistea. Suprafata comunei Manastirea este de 123,5 km2 si
cuprinde satele Manastirea. Coconi si Sultana, situate in partea de nord, la o distanta de 4 si
respectiv 7 km de resedinta. In evul mediu satul Manastirea se numea Cornatel, fiind mentionat
pentru prima data la 1 iunie 1526.
1.2.Istoric
Prima mentiune documentara sigura despre Cornatel – actualmente Manastirea – este un
document din 1/06/1526 a lui Radu de la Afumati in care Cornatelul era denumit “ sat boieresc”.
Intr-un document datand de la 5/05/1538 este regasit ca “targ”. La 23/12/1575, Alexandru
Voevod, numeste intr-un manuscris Cornatelul “ orasul domniei mele ”, oras boieresc. In patru
decenii Cornatelul a evoluat de la targ la oras. Acest lucru s-a datorat asezarii sale intr-o zona
agricola cu un pamant foarte bun – la marginea Campiei Muntene, spre Lunca Dunarii, in
regiunea Mostistei inferioare – zona cu foarte multe balti bogate in peste, paduri cu lemn de balta,
la o distanta echidistanta fata de Giurgiu, Bucuresti si Orasul de Floci (la gura Ialomitei).
Cornatelul a fost Centrul administrativ al Stolnicilor (Vamesilor) care supravegheau pescuitul pe
Dunare si in baltile adiacente.
Numele vechi al localitatii era Cornatel, dupa padurea de corni existenta aici.
Numele actual al localitatii, Manastirea, se trage de la manastirea care a existat aici. Sunt inca
multe lucruri necunoscute in ceea ce priveste vechimea ei. Ceea ce se stie cu certitudine este
faptul ca actuala biserica a fost construita la 1648 de Matei Basarab dar nu se stie daca aceasta a
fost ridicata in locul vechii biserici a manastirii sau in afara manastirii. Profesorul Constantin C.
Giurescu considera ca manastirea care a existat este Manastirea Strugalea construita de Mircea cel
Batran la 1409.
Satul Coconi este mentionat pentru prima oara in Harta statistica din 1835. Atunci in satul
Coconi erau 80 de gospodarii, alaturi de celelalte sate insirate pe valea iezerului Mostistea.
Denumirea de “Coconi” vine de la faptul ca pe mosiile boieresti din vestul Mostistei si pe
malul de vest, care in 1864 era proprietatea lui Ioan Shermanea, veneau in vacanta pentru a-si
petrece timpul liber fiii proprietarilor care erau numiti “coconi”. La originea asezarii satului au
stat trei famililii:”Bobocii”, “Banicii” si “Baticii”, care au venit din Transilvania ca pastori in
zona si s-au asezat pe aceasta mosie construindu-si case. Locuitorii s-au inmultit astfel ca la 1864
in timpul domniei lui Cuza ei beneficiaza de foloasele reformei agrare, primind pamant dupa
numarul de vite pe care il detineau. Locuitorii si-au ridicat lacas de cult, care conform pisaniei
existente in biserica satului a fost construita in anul 1843-1845, care datorita degradarii a fost
reaparata in anii 1895, 1924, 1937, 1968. Prin traditie inaintea acestei biserici ar fi existat o
biserica de lemn construita odata cu zamislirea satului.
Din punct de vedere administrativ pana in anul 1968 satul Coconi impreuna satul Sultana
alcatuiau comuna Coconi, iar din anul 1968 satul este parte componenta a comunei Manastirea.
Satul Sultana
Localitatea este mentionata in documentele medievale sub numele de Descuperesti. Prima
mentiune documentara este din 9 octombrie 1492 intr-un hrisov emis de domnitorul Tarii
Romanesti Vlad Calugarul. Stapanirea asupra satului era impartita intre trei familii de boieri.
Dupa anul 1579 satul ajunge in stapanirea manastirii Catalui, iar cand manastirea Catalui va
deveni metoh al manastirii Cotroceni, in secolul al XVII-lea intreaga mosie sporita cu noul sat
Sultana, a luat numele de la Cotroceanca, zicandu-i-se apoi si Odaia Vladichii, cum a ramas pana
astazi. In fata satului Sultana este mentionata Gradistea Pieile, care trebuie sa fie Gradistea Mare
situata intre Sultana si Faurei.
1.3.Conditii naturale:
1.3.1.Relief
Comuna Manastirea este situata intr-o zona de campie ce se inclina usor Nord-Vest spre Sud-
Est, cuprinzand mai multe subunitati ale granarului Romaniei la care se adauga Lunca Dunarii.
Lunca Manastirea se dezvolta exclusiv pe malul stang al Dunarii, are latimi relativ uniforme
de 6-9 km si altitudini de 14 – 15 m.
Aspectul cvasiorizontal al reliefului si fragmentarea redusa a oferit din cele mai vechi timpuri
conditii pentru practicarea agriculturii.
De-a lungul fluviului Dunarea, au inflorit culturile de Boian si Gumelnita, culturi autohtone,
unele din cele mai expresive culturi
Fauna adaptata conditiilor de mediu, este bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte.
Fac obiectul vanatorii: iepurele, capriorul, mistretul, vulpea, dihorul, nevastuica, iar dintre
pasari: fazanul, prepelita, potarnichea, rata si gasca salbatica, lisita, gainusa de balta si altele.
1.3.2.Clima
Regimul climatic general este omogen, comuna Manastirea caracterizandu-se prin veri
deosebit de calde, precipitatii cantitativ nesemnificative, sub forma de adverse, prin ierni reci,
marcate uneori prin viscole puternice, dar si de perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati
in distributia temporara a stratului de zapada.
Ca factor genetic al climei, radiatia solara totala inregistrata in cursul unui an, are valoarea de
126 kcal/cm2/an, ceea ce duce la schimbarile caracteristicilor climatice in cursul anului.
Se adauga durata medie anuala de stralucire a soarelui de 2.258 ore, favorabila desfasurarii
activitatilor in aer liber.
Luand in vedere situatia geografica – culoarul Dunarii – apar frecvente advectii de aer
temperat oceanic din Vest si Nord-Vest, dar si de aer temperat continental din Nord-Est si Est.
Acestora, li se adauga patrunderi mai rare de aer tropical continental din Sud-Est si Sud, de
aer tropical maritim din Sud-Vest si Sud si aer arctic din Nord.
1.3.3.Pedologie
Pe teritoriul comunei Manastirea, predominante sunt cernoziomurile.
Astfel, pe directia Est-Vest se succed urmatoarele tipuri: cernoziomuri carbonice, cambice,
argilo-iluviale.
Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernoziomuri, ca si solurilor aluviale care formeaza
impreuna fondul funciar, explica o larga folosire in agricultura a acestora, precum si caracterul
predominant cerealier al agriculturii.
1.3.4.Hidrografie
Principala artera hidrografica o reprezinta Fluviul Dunarea care strabate teritoriul comunei
Manastirea de la km 412 la km 403.
Lacuri iazuri-suprafete, adancimi
Lacul Mostistea – 2.460 ha.
Acumulari piscicole-suprafete
Lacul Mostistea – 2.460 ha.
Amenajari hidrotehnice-diguri, baraje, alte lucrari de aparare impotriva inundatiilor
Principalele caracteristici ale constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare
Incinta Oltenita – Surlari – Dorobantu are o suprafata aparata de 12.725 ha si un dig in
lungime de 42,5 km.
In prezent, incinta este aparata cu un dig de la Dunare pe o lungime de 31,15 km si un dig la
Canalul Mostistea in lungime de 9,1 km.
Digul Mostistea, are urmatoarele caracteristici:
latime coronament = 13 m;
taluz interior 1/3;
taluz exterior ¼..
Mormantul scriitorului Al. Sahia se afla in incinta spatiului unde pana acum 4 ani se
organiza targul saptamanal (in zilele de duminica), pe partea stanga a soselei ce merge spre
Coconi. Pe acest amplasament se intentioneaza organizarea unei piete agroalimentare care sa
deserveasca locuitorii comunei. Aici a fost pana in ultimul deceniu al secolului trecut cimitirul
satului. Cimitirul a fost dezafectat, iar toate familiile si-au dezgropat mortii si i-au reinhumat in
cimitirul nou al satului. Deoarece mormantul scriitorului este inscris pe Lista monumentelor
istorice, ramasitele scriitorului au ramas pe loc. Locul a fost imprejmuit pentru a fi protejat.
Semnul funerar de pe mormant consta dintr-o placa mare din calcar pe care se afla efigia
scriitorului turnata in bronz, semnata cu init.
Lacul Mostistea
Situat pe cursul inferior al raului Mostistea, localitatea Manastirea. Ocupa o suprafata de peste
8,6 kmp. Liman fluviatil folosit pentru piscicultura si irigatii. Ihtiofauna prezenta: crap, somn,
caras, biban, platica, lin, caracuda etc..
Ponderea suprafetelor
Categorii de folosinta Suprafata (ha)
(ha)
Pasuni 55 0.57%
Livezi 17 0.18%
Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, terenul arabil formeaza cea mai mare parte
a suprafetei agricole - 97,23%, respectiv 9,311 ha, restul de 2,77% fiind ocupat de plantatii
viticole (2,02%), pasuni (0,57%), si livezi (0,18%).
Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, din cele 12,354 ha care formeaza totalul
suprafetei comunei Manastirea, aproximativ 75% sunt ocupate de terenurile arabile (9,311 ha),
fiind urmate de terenurile ocupate de ape si stuf, cu aproximativ 14% din total (1,708 ha) si
paduri, cu 4% din total (455 ha).
2.2.Demografie
Populatia comunei Manastirea numara in prezent 5404. Populatia totala este in scadere cu
3,1% fata de anul 2008, cand s-a inregistrat un numar de 5894 locuitori. De altfel, populatia
comunei Manastirea se afla intr-o scadere continua incepand cu anul 2008, cand numara 5894
locuitori, la 5864 in 2009, scazand in continuare la 5784 locuitori in 2010, si ajungand la 5713 in
2011.
POPULATIA COMUNEI MANASTIEA
2008 2009 2010 2011
Populatia stabila - total, la 1 iulie 5,894 5,864 5,784 5,713
Populatia stabila - femei, la 1 iulie 2,995 2,963 2,920 2,894
Populatia legala -total, la 1 iulie 5,930 5,889 5,813 -
Populatia stabila - total, la 1 ianuarie 5,908 5,869 5,834 5,733
Populatia stabila - femei, la 1 ianuarie 2,985 2,961 2,950 2,908
Scaderea numarului populatiei este cauzata in principal de migratia tinerilor catre orasele
invecinate: Calarasi, Bucuresti, Oltenita, care ofera mai multe oportunitati in ceea ce priveste
gasirea unui loc de munca.
Media de varsta a populatiei comunei este de 40,5 ani pentru barbati, respectiv 44,34 ani
pentru femei. Durata medie de viata inregistrata la nivelul comunei este de 75,86 ani in cazul
barbatilor, respectiv 76,77 ani la femei.
In concluzie, sporul natural al comunei Manastirea este negativ, avand o evolutie oscilanta in
ultimii ani.
.
Plecarile cu domiciliul din comuna Manastirea s-au mentinut la un nivel mai ridicat decat
stabilirile, scazand de la 95 in anul 2008 la 83 in 2009, si crescand apoi la 94 in anul 2010.
La nivelul comunei Manastirea nu este inregistrat niciun caz de infectare cu HIV/SIDA, sau
TBC, iar numarul bolnavilor cu afectiuni cronice se situeaza la fel cu cel la nivelul national.
Cladirea in care se desfasoara activitatea cabinetului medical public a fost grav afectata de
inundatiile din 2006, astfel ca necesita reparatii si consolidari majore.
In comuna Manastirea, functioneaza doua dispensare, respectiv:
Cel public, mai vechi, admininstrat de d-na Dr. Vlad Marina si care in urma inundatiilor din
anul 2006 a fost grav afectat, atat la interior, cat si la structura de rezistenta, acesta fiind sub
apa timp de 2 luni pana cand a fost scoasa toata apa din incinta, in special de la subsolul
cladirii.
De mentionat faptul ca, dispensarul vechi este declarat monument national, el fiind ridicat in
timpul domniei Regelui Carol.
Singurele imbunatatiri realizate asupra dispensarului vechi sunt asupra acoperisului, acesta
fiind reabilitat in anul 1992 cu fonduri de la Banca Mondiala.
Dispensarul privat, care functioneaza sub forma de cabinet medical individual al d-lui Dr.
Catalin Petrenciuc, construit in anul 2006. Acesta a fost construit pe un teren mai inalt, prin
urmare, sunt sanse mici ca, in eventualitatea unei noi inundatii de proportia celei din 2006,
structura acestuia sa fie afectata. Structura a fost realizata din metal si placata cu panouri de
tip sandwich.
In cazul unei probleme mai grave decat cele ce se pot trata pe plan local, se cheama
ambulanta, care vine in aproximativ 40 minute de la Calarasi – de altfel, un timp foarte mare,
deoarce pot apare afectiuni ce presupun interventie imediata, in cel mult 20 min de la de la
aparitia acesteia, iar medicii de pe plan local nu pot sau nu au aparatura necesara pentru
interventie.
De asemenea, la nivelul comunei exista mai multe puncte farmaceutice, unul din ele fiind
situat in centrul satului Manastirea.
2.5.Educatie si informare
In comuna Manastirea exista 3 gradinite, 3 unitati de invatamant primar si gimnazial, si un
liceu tehnologic.
Resursele umane
Norme didactice – 40,32 ore saptamanal;
Cadre didactice – 37;
Cadre nedidactice – 7,75;
Cadre didactice auxiliare – 3 (bibliotecar, secretar, contabil).
2.6.Cultura si sport
La nivelul comunei Manastirea isi desfasoara activitatea doua biblioteci, dintre care una este
publica, apartinand Primariei.
Muzee – numar 1 1 1 1
Vizitatori ai muzeelor - numar - 60 - -
Volumele existente in biblioteci totalizau un numar de 23.165 volume in anul 2011. Cititorii
activi care solicita carti de la biblioteca sunt in numar de 681. Numarul volumelor eliberate de
catre biblioteca catre cititori, a fost de 4.831 in anul 2011. La nivelul comunei Manastirea exista
un singur angajat pentru biblioteca publica.
In comuna Manastirea exista un muzeu, Casa Memoriala Al. Sahia, care a inregistrat un
numar de 60 de vizitatori in anul 2009, in present fiind inchis.
Comuna Manastirea este prezenta in activitatea judeteana si pe plan sportiv.
Echipa de fotbal din comuna, A.S. Manastirea, evolueaza in prezent in Divizia D. Aceasta a
cunoscut apogeul in perioada 1968-1970, dar si in sezonul 1998/1999, atunci cand a promovat in
Divizia C.
2.7.Infrastructura
Caile de transport rutiere-autostrazi, drumuri europene si nationale, drumuri judetene, rute de
transport pentru material periculoase, tuneluri.
Din punct de vedere al felului de acoperamant, reteaua de drumuri publice este compusa din:
drumuri modernizate cu imbracaminti asfaltice de tip greu si mijlociu, drumuri cu imbracaminti
usoare rutiere, drumuri pietruite si drumuri de pamant.
Cele neamenajate sunt aproape inaccesibile pe timp polios sau pe timp cu precipitatii sub
forma de zapada, acestea fiind in special caile de access spre loturile agricole din balta si de pe
terasa.
DN 31 Oltenita – Manastirea – Calarasi.
Comuna Manastirea nu dispune de cai de transport feroviar-triaj / tuneluri, nici de transport
aerian-aeroporturi / aerocluburi si nici de transport subteran de tip metrou. De asmenea, nu
dispune nici de cai navigabile de tip port.
Salubritatea in comuna Manastirea este asigurata de catre o firma privata de salubritate care
ridica saptamanal gunoiul din cele 3 sate.
INVENTARUL
Bunurilor care alcatuiesc domeniul public al comunei Manastirea
Nr. Crt. Denumirea bunului Elemente de identificare
Manastirea S = 274.050 mp
Manastirea S = 92.700 mp
1 Strazi
Coconi S = 84.050 mp
Sultana S = 97.300 mp
2 Drumuri vicinale Manastirea S = 279.100 mp
3 Sistem de alimentare cu apa Manastirea
Manastirea S = 1.260 mp
4 Statie de foraj
Din care Cc = 25 mp
5 Retea de distributie Manastirea L = 8,5 km
Rezervor de inmagazinare
6 Manastirea Capacitate = 200 mc
apa
7 Platforme de gunoi Manastirea S = 45.000 mp
8 Platforme de gunoi Coconi S = 81.600 mp
9 Platforme de gunoi Sultana S = 16.575 mp
10 Statii de autobuz Manastirea S = 70 mp
11 Statii de autobuz Manastirea S = 42 mp
12 Statii de autobuz Coconi S = 14 mp
13 Statii de autobuz Sultana S = 14 mp
14 Piata agroalimentara Manastirea S = 496 mp
15 Parc (HG 1303/2011) Manastirea S = 11.929 mp
16 Cimitir comunal Manastirea S = 19.596 mp
17 Cimitir comunal Coconi (2) S = 14.756 mp
18 Cimitir comunal Coconi (2) S = 14.880 mp
19 Cimitir comunal Sultana (1) S = 13.700
Coconi S = 8.384 mp
N – Constantinescu Dumitru
20 Stadion E -DJ 303
S – Borangic Gheorghe
V – strada
Manastirea S = 1.628 mp
21 primaria
din care Cc = 196 mp
Asa cum se poate observa si din poze, statia de pompare din satul Manastirea este cea mai
mare, fiind nevoita sa asigure un necesar de apa mai mare datorita faptului ca in satul Manastirea,
sunt mai multi locuitori decat in celelalte date si datorita faptului ca statia de pompare este situate
in afara localitatii.
Statiile de pompare din satele Coconi si Sultana sunt situate in perimetrul localitatilor, acesta
fiind mai mici decat cea din satul Manastirea.
Statiile sunt mai mici si asigura un necesar de apa mai mic fata de cea din satul manastirea,
datorita numarului mai mic de locuitori racordati la reteaua de apa curenta furnizata de acestea.
2.8.Economia
Comuna Manastirea a evoluat pe termen lung in umbra Municipiului Oltenita, care este slab
reprezentat din punct de vedere economic, pe teritoriul acesteia functionand un numar redus de
agenti economici cu activitati productive.
Apropierea de Oltenita si de Bucuresti a determinat fluxuri informationale mai reduse spre
celelalte judete din jur, migrarea negativa prin canalizarea fortei de munca calificate spre Oltenita,
Calarasi si Bucuresti.
Activitatea de productie se bazeaza atat pe activitatile traditionale – cresterea de pasari,
animale, producerea de nutreturi, cat si pe activitatile asimilate in ultimii ani: constructii, confectii
textile, prelucrarea lemnului, transport si depozitare produse petroliere.
Principalele produse industriale sunt: carne, confectii, lapte, nutreturi etc.
AGENTI ECONOMICI
SOCIETATI COMERCIALE2012
Nr. Denumire agent economic adresa
Obiectul de activitate
Crt. sediu social
1 SC PELMUSI SRL Manastirea 5211-Comert cu amanuntul
4711-Comert cu amanuntul in magazine
2 SC VIVIANNE MODE SRL Bucuresti nespecializate, cu vanzarea predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun
5621-Activitati de alimentatie(catering)pentru
evenimente;
3 SC VIVIANNE MODE SRL Bucuresti
5629-Alte activitati de alimentatie n.c.a.
5630-Baruri si alte activitati de servire a bauturilor
AGENTI ECONOMICI
SOCIETATI COMERCIALE2012
8 SC MECANTU SRL Calarasi 5030-Comert cu piese si accesorii pt. autovehicule
SC CLAUDIU INVEST SRL
9 5211-Comert cu amanuntul
Manastirea
10 SC VLAD PROMTEH SRL Bucuresti Fabricarea produselor de morarit
4711-Comert cu amanuntul in magazine
11 SC KATIM IMPEX SRL Manastirea nespecializate, cu vanzarea predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun
4773-Comert cu amanuntul al produselor
12 SC AF TEHNOFARM SRL Manastirea
farmaceutice in magazine specializate
SC VIRGIL&LILI IMPEX SRL
13 5211-Comert cu amanuntul
Bucuresti
14 SA CORNATEL Manastirea 0111-Cultura cerealelor
15 SA MOSTISTEA Manastirea 0111-Cultura cerealelor
16 SA VITISEM Coconi 0111-Cultura cerealelor
17 SC BIOTERA SRL 0111-Cultura cerealelor
AGENTI ECONOMICI
SOCIETATI COMERCIALE2012
SC TRANS PERS MARI SRL
28 4941-Transporturi rutiere de marfuri
Manastirea Coconi
AGENTI ECONOMICI
SOCIETATI COMERCIALE2012
alimentare, bauturi si tutun
TABEL
ASOCIATIILE FAMILIALE SI PERSOANELE FIZICE AUTORIZATE 2012
Nr. Numele si prenumele,
Obiectul principal de activitate
Crt. Denumirea
1 PF STAN PETRE 9302-Coafura si alte activitati de infrumusetare
TABEL
ASOCIATIILE FAMILIALE SI PERSOANELE FIZICE AUTORIZATE 2012
4391-Lucrari de invelitori, sarpante si terase la
7 PFA CIUPALA GHEORGHE
constructii
8 II MOCANASU DUMITRU 5540-Bar
9 IF OCHEA DUMITRU 5630-Baruri si alte activitati de servire a bauturilor
10 PF VANATORU MARIN 45425-Lucrari de tamplarie
0111-Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante
11 PFA NICOLAE MARIN
n.c.a.
12 II ILIE TH PETRA 4719-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate
13 AF LISEI NISTOR 5211-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate
14 IF RADU GHEORGHE 5211-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate
0111-Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante
15 PF VELICU CORNEL
n.c.a.
4711-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate,
16 PFA CULEA ANGHEL FLORINA cu vanzarea predominanta de produse alimentare,
bauturi si tutun
17 PFA TOMA SUZANA 9602-Coafura si alte activitati de infrumusetare
18 II MIHALACHE ALEXE 4677-Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor
19 II ZLATE IONUT SORIN 0113-Cultivarea legumelor si a pepenilor
5630-Comert cu amanuntul al articolelor de fierarie, al
20 II GANEA GHEORGHE MARIUS articolelor din sticla si a celor pentru vopsit in magazine
specializate
0111-Cultivarea cerealelor (exclusiv orezului) plantelor
21 II VELICU IONUT DAN leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase
4711-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate,
22 II MERCIOIU PAULINA cu vanzarea predominanta de produse alimentare,
bauturi si tutun
23 PFA NEACSU MARILENA 9602-Coafura si alte activitati de infrumusetare
0111-Cultivarea cerealelor (exclusiv orezului) plantelor
24 PFA CAPRARU NICULAE leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase
25 II TOMA MARIAN VIOREL 9200-Activitati de jocuri de noroc si pariuri
In comuna nu sunt dezvoltate ramuri ale industriei, activitatile preponderente fiind comertul si
agricultura.Apropierea geografica fata de Budesti, Oltenita si Bucuresti are repercursiuni pe
termen mediu si lung in ceea ce priveste posibilitatea dezvoltarii pe teritoriul comunei Manastirea
de industrii conexe, similare in amonte si aval.
2.8.2.Agricultura
Regiunea de Sud are un important potential de dezvoltare economica, diferentiat intre Nordul
si Sudul regiunii. Astfel, in nord exista resurse de subsol, reprezentate de zacaminte de titei si
gaze naturale, carbuni, sare, a caror prelucrare poate creste valoarea adaugata din regiune. De
cealalta parte, in sudul regiunii exista suprafete agricole intinse, care pot sta la baza dezvoltarii
unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi, corespunzatoare conditiilor pedologice
din regiune.
Potentialul agricol al regiunii Sud Muntenia, in general, si al partii sudice, in special, este
deosebit de ridicat (71,% din suprafata totala reprezentata de suprafete agricole, din care 80,2%
terenuri arabile).
Dupa cum se poate observa, din totalul suprafetei comunei Manastirea, o proportie
covarsitoare o reprezinta suprafata de teren agricol (77,52%).
Suprafata agricola este impartita pe categorii de folosinta, asa cum se prezinta in tabelul de
mai jos:
Pasuni 55 0.57%
Livezi 17 0.18%
Terenurile arabile au o pondere de 75,36% din totalul suprafetei comunei Manastirea, ceea ce
ofera acesteia un potential agricol ridicat.
Productia medie la hectar, la principalele culturi in comuna
Manastirea in perioada 2009-2012
2.8.3.Turismul
Pe raza comunei Manastirea si a comunelor invecinate nu functioneaza intreprinderi mari, care
sa deverseze in apele lacului Mostistea si sa elibereze in atmosfera reziduuri poluante, ceea ce
face ca mediul inconjurator sa aiba un aspect placut, si nepoluat.
Gradul de dezvoltare economico-socio-culturala a localitatii a cunoscut o mare crestere,
datorita lucrarilor de modernizare rurala, efectuate in interesul locuitorilor sai, dar si pentru a
atrage atentia investitorilor straini.
Astfel, s-a realizat retelei de alimentare cu apa pe drumurile principale, si s-a refacut structura
asfaltica pentru o parte din drumurile comunale.
2.8.4.Mediul inconjurator
In prezent, nu exista inca o rampa ecologica, care sa deserveasca comuna Manastirea.
Autoritatile locale fac eforturi in ceea ce priveste aplicarea legislatiei privind protectia mediului,
precum si oferirea unei educatii ecologice tuturor locuitorilor comunei.
Din totalul suprafetei comunei Manastirea, aproximativ 455 ha reprezinta fond forestier,
important in imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.
In fiecare din cele 3 sate, exista cate o platforma unde locuitorii pot depozita gunoiul menajer.
La nivelul comunei Manastirea, este in derulare un proiect pentru realizarea unei statii de
epurare, finantata din fonduri europene.
Datorita problemelor financiare aprarute in cadrul Autoritatii de Management care se ocupa cu
decontarea platilor, s-au sistat rambursarile, prin urmare, s-au sistat si lucrarile aferente statiei de
epurare.
INFRASTRUCTURA
Puncte tari Puncte slabe
- Infrastructura rutiera adecvata care face - Reteaua de canalizare nu este suficient
legatura intre satele component ale dezvoltata incat sa satisfaca nevoile tuturor
comunei, precum si intre comuna si caile cetatenilor comunei;
importante de transport rutier (Autostrada - Inexistenta unei retele de gaze natural la
A2 Bucuresti – Constanta, DN 33 Lehliu – nivelul comunei;
Bucuresti);
- Asistenta sanitara si veterinara existenta;
- Derularea de proiecte de infrastructura cu
finantare din fonduri comunitare;
- Reteaua de alimentare cu apa potabila este
dezvoltata in toate satele comunei
Manastirea;
- Reteaua de canalizare este in curs de
dezvoltare;
Oportunitati Amenintari
- Posibilitatea accesarii programului - Mentinerea interesului redus al
National de Dezvoltare Rurala pentru investitorilor private pentru demararea de
sprijinirea dezvoltarii infrastructurii la afaceri in comuna;
nivelul comunei, inclusive prin proiecte - Procesul de degradare a infrastructurii
integrate, masura 322; existente;
- Posibilitatea accesarii de programe
nationale de modernizare a infrastructurii
rurale;
ECONOMIA
Puncte tari Puncte slabe
- Existenta unei comunitati de afaceri locale, - Lipsa de receptivitate a populatiei locale la
reprezentate prin societati comerciale si cerintele pietei, ceea ce determina decalaje
personae fizice autorizate cu activitate in economice intre cerere si oferta;
zona; - Lipsa locurilor de munca, ceea ce duce la
- Teren agricol disponibil si conditii pedo- scaderea veniturilor si implicit, a cererii;
climatice favorabile pentru dezvoltarea
ulterioara;
Oportunitati Amenintari
- Reconversia unor capacitati, in special - Reducerea ponderii populatiei active in
agricole, spre arii de productivitate total populatie, si a populatiei ocupate in
adaptate conditiilor locale; total populatie active, cu repercursiuni
- Disponibilitatea autoritatilor locale de a asupra disponibilitatii de forta de munca pe
incheia relatii de parteneriat cu investitorii plan local;
locali si straini; - Mentinerea “muncii la negru”, cu efecte
- Posibilitatea accesarii Programului negative asupra pietei muncii, economiei
National de Dezvoltare Rurala pentru locale si asistentei sociale;
investitii in mediul rural, agricol, - Mentinerea interesului redus al
procesarea produselor agro-alimentare, investitorilor pentru demararea de afaceri
forestiere, de mediu; in zona;
- Posibilitatea accesarii programului
National de Dezvoltare Rurala pentru
sprijinirea microintreprinderilor care
dezvolta activitati non-agricole si servicii
pentru populatia rurala;
- Posibilitatea accesarii programului
Operational Sectorial Cresterea
Competitivitatii economice de catre IMM-
uri;
TURISM
Puncte tari Puncte slabe
- Potential turistic rezultat din existent - Pregatire profesionala de slaba calitate in
punctelor de atractie natural, istorice si domeniul serviciilor turistice;
cultural de pe teritoriul comunei; - Potentialul touristic al zonei nu este in
- Grad de poluare scazut a aerului si apelor; totalitate exploatat;
- Apropierea de Dunare, ceea ce poate - Inchiderea Casei Memoriale “Al. Sahia”
incuraja turismul fluvial; duce la scaderea numarului de potentiali
- Promovarea comunei in randul turisti, si neexploatarea unui obiectiv
potentialilor turisti printr-un site propriu; cultural important;
Oportunitati Amenintari
- Dezvoltarea activitatilor de turism rural si - Mentinerea comunei in afara circuitelor
agroturism, precum si a altor tipuri de turistice;
turism; - Nevalorificarea resurselor si potentialului
- Transformarea localitatii intr-o zona touristic pe care comuna Manastirea le
turistica de interes ridicat pentru locuitorii detine;
oraselor invecinate;
- Posibilitatea accesarii de fonduri europene
nerambursabile prin PNDR pentru
dezvoltarea turismului, respective crearea
sau modernizarea de structure de cazare si
agreement, sau puncte de informare
turistica;
MEDIUL INCONJURATOR
Puncte tari Puncte slabe
- Situarea intr-o zona nepoluata atmosferic, - Inexistenta unei statii de transfer pentru
hidrologic si pedologic; deseuri care sa deserveasca comuna;
- Lipsa unui sistem integrat de
colectare/depozitare/procesare a deseurilor;
- Dezvoltarea scazuta a sistemului de
canalizare, colectare a apelor uzate, si lipsa
unei statii de epurare;
Oportunitati Amenintari
- Utilizarea programelor Uniunii Europene - Mentinerea mentalitatii de indiferenta fata
destinate protectiei mediului in spatiul de protectia mediului (mai ales la nivelul
rural; populatiei adulte);
- Accesarea de fonduri nerambursabile - Degradarea peisajului in lipsa abordarii
pentru proiecte de constientizare a integrate si durabile a managementului
populatiei cu privire la protectia mediului; deseurilor;
Puncte tari
Comuna este situata la mijlocul distantei dintre orasele principale din zona, respectiv 30 km de
Oltenita si 35 km de Calarasi;
Distanta relativ redusa fata de Autostrada A2 Bucuresti – Constanta, respectiv 32 de km pana
la intrarea din dreptul localitatii Lehliu-Gara;
Proiecte de servicii sociale aflate in derulare de catre autoritatile locale;
Existenta pe teritoriul comunei a unei infrastructuri educationale pentru invatamantul mediu;
Reteaua de alimentare cu apa potabila este dezvoltata in toate satele comunei Manastirea;
Reteaua de canalizare este in curs de dezvoltare;
Asistenta sanitara si veterinara existenta;
Derularea de proiecte de infrastructura cu finantare din fonduri comunitare;
Puncte slabe
Slabe resurse naturale de subsol;
Frecventa secetelor (46,1 zile tropicale la nivel de judet);
Precipitatiile au un caracter neregulat;
Existenta riscului ridicat de inundatii prin cresterea nivelului de apa al Dunarii;
Procent ridicat al persoanelor care beneficiaza de ajutor social;
Imbatranirea populatiei si numarul relative mare al somerilor;
Lipsa ofertelor de locuri de munca;
Reteaua de canalizare nu este suficient dezvoltata incat sa satisfaca nevoile tuturor cetatenilor
comunei;
Inexistenta unei retele de gaze naturale la nivelul comunei
Lipsa de receptivitate a populatiei locale la cerintele pietei, ceea ce determina decalaje
economice intre cerere si oferta;
Lipsa ofertei de locuri de munca, ceea ce duce la scaderea veniturilor si implicit, a cererii;
Potentialul touristic al zonei nu este in totalitate exploatat;
Inchiderea Casei Memoriale “Al. Sahia” duce la scaderea numarului de potentiali turisti, si
neexploatarea unui obiectiv cultural important;
Lipsa unui sistem integrat de colectare/depozitare/procesare a deseurilor;
Dezvoltarea scazuta a sistemului de canalizare, colectare a apelor uzate, si lipsa unei statii de
epurare
Oportunitati
Posibilitati multiple de cooperare transfrontaliera, de schimburi culturale etc.;
Distanta relativ redusa fata de Bucuresti (100 km), creeaza o oportunitate de dezvoltare a
turismului de agrement si de afaceri;
Posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru formarea resurselor umane,
reconversie profesionala, ce ar duce la ridicarea ponderii populatiei ocupate in populatia
activa;
Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii, deschiderea la realizarea de
parteneriate;
Posibilitatea accesarii programului National de Dezvoltare Rurala pentru sprijinirea
dezvoltarii infrastructurii la nivelul comunei, inclusive prin proiecte integrate, masura 322;
Posibilitatea accesarii de programe nationale de modernizare a infrastructurii rurale;
Posibilitatea accesarii programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii economice
de catre IMM-uri;
Reconversia unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitate adaptate conditiilor
locale;
Disponibilitatea autoritatilor locale de a incheia relatii de parteneriat cu investitorii locali si
straini;
Posibilitatea accesarii Programului National de Dezvoltare Rurala pentru investitii in mediul
rural, agricol, procesarea produselor agro-alimentare, forestiere, de mediu;
Posibilitatea accesarii de fonduri europene nerambursabile prin PNDR pentru dezvoltarea
turismului, respective crearea sau modernizarea de structure de cazare si agreement, sau
puncte de informare turistica;
Amenintari
Pagube materiale insemnate cauzate de inundatii;
Slaba productie agricola datorita secetelor;
Estomparea traditiilor locale, odata cu trecerea timpului;
Cresterea ratei somajului in randul tinerilor;
Mentinerea fenomenului “muncii la negru”, cu efecte negative asupra pietei muncii,
economiei locale si asistentei sociale;
Cresterea procentului tinerilor care migreaza catre centre urbane sau care emigreaza in spatial
comunitar;
Mentinerea interesului redus al investitorilor private pentru demararea de afaceri in comuna;
Procesul de degradare a infrastructurii existente;
Mentinerea comunei in afara circuitelor turistice;
Nevalorificarea resurselor si potentialului touristic pe care comuna Manastirea le detine;
4. VIZIUNEA COMUNITARA
Pentru stabilirea strategiei de dezvoltare a comunei Manastirea, este iminenta consultarea
strategiilor de dezvoltare la nivel superior: strategia de dezvoltare a Regiunii Sud – Muntenia si
strategia de dezvoltare a judetului Calarasi.
Continutul strategiei la nivel de comuna va trebui sa urmareasca atat obiectivele stabilite la
nivel de regiune si judet, cat si obiectivele si necesitatile care rezulta din analiza SWOT a
comunei Manastirea.
CALARASI
Potentialul turistic al regiunii Sud, valorificat intr-un mod adecvat si tinand cont de principiile
durabilitatii, poate contribui esential la dezvoltarea economica si sociala a regiunii. Cele mai
importante areale cu potential turistic sunt:
statiunile montane de pe Valea Prahovei-masivul Bucegi, localitatile turistice si parcurile
naturale situate in Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului;
statiunile balneoclimaterice din regiune (Slanic Prahova, Manastireai de Munte, Pucioasa,
Campulung – Muscel, etc.);
Elementele constitutive ale strategiei urmaresc obtinerea unei dezvoltari echilibrate a tuturor
zonelor regiunii, a comunitatilor urbane si rurale si oferirea de oportunitati egale pentru toti
locuitorii acesteia.
Suplimentar, intentia este de a creste potentialul intregii regiuni si de a optimiza contributia
principalelor zone si comunitati ale regiunii la dezvoltarea pe ansamblu a acesteia si la obtinerea
coeziunii regionale.
Potentialul regiunii in domeniul resurselor umane, al unor activitati specifice si faptul ca zona
este inca o regiune curata, creeaza premisele pentru un proces de dezvoltare durabila si, implicit,
pentru cresterea standardului de viata al comunitatii.
Pe baza analizei economico-sociale si a analizei SWOT au fost identificat urmatoarele
obiective strategice pentru atingerea obiectivului global la nivel de regiune:
Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al regiunii
Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului de afaceri al regiunii
Dezvoltarea economica, sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatilor rurale
Cresterea stabilitatii sociale si eficientizarea potentialului fortei de munca al regiunii
- sanatate;
o Cresterea gradului de informare cu privire la serviciile de sanatate publica, prin
colaborarea cu serviciile deconcentrate de profil ( Autoritatea de Sanatate Publica a
judetului Calarasi si Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor) si cu
directiile de profil afalte in subordinea consiliior locale;
o Monitorizarea serviciilor publice deconcentrate cu privirea la capacitatea acestora de a
furniza servicii corespunzatoare si tratament egal persoanelor apartinand minoritatii rome;
o Cresterea resurselor umane necesare accesului romilor la serviciile de sanatate publica;
o Redefinirea rolului mediatorilor sanitari in vederea eficientizarii activitatii acestora;
o Asigurarea accesului la pachetul minim de servicii medicale, prevazut de lege, incusiv
pentru populatia de etnie roma.
regiune la alta. Totusi, satele romanesti nu reusesc sa utilizeze cu succes aceste resurse unice in
avantajul economic al populatiei.
5. PRIORITATI SI OBIECTIVE
La nivelul comunei Manastirea s-a efectuat un sondaj cu privire la necesitatile locuitorilor la
care au raspuns 200 de persoane cu varste si categorii sociale diferite, acesta fiind un esantion
reprezentativ.
Conform sondajului, au fost reliefate urmatoarele prioritati ale locuitorilor, prezentate in
tabelul de mai jos (a fost pastrata formularea din chestionare).
Prioritati de dezvoltare comuna Manastirea
Nr Prioritate Punctaj Coeficient
1 Renovare biserica 1 0,3%
2 Extindere cimitir 1 0,3%
3 Organizare evenimente culturale 1 0,3%
4 Fabrica de conserve 1 0,3%
5 Fabrica 1 0,3%
6 Dezvoltare turism 3 1,0%
7 Mestesug 1 0,3%
8 Asfaltare strazi 75 25,9%
9 Parc/ loc de joaca 62 21,4%
10 Retea de apa 9 3,1%
11 Curatenia comunei 3 1,0%
12 Retea de canalizare 33 11,4%
13 Transport scolari 2 0,7%
14 Creare Locuri de munca 32 11,0%
15 Locuri de casa 3 1,0%
16 Minimarket 1 0,3%
17 IAS /CAP 1 0,3%
18 Scoala Gradinita 1 0,3%
19 Calificari locuri de munca 1 0,3%
20 Treceri pietonale 1 0,3%
21 Reabilitare/ creare trotuare 1 0,3%
22 Pista biciclete 1 0,3%
23 Iluminat public 1 0,3%
24 Restaurant 1 0,3%
25 Teren fotbal public 2 0,7%
26 Camin cultural 16 5,5%
27 Dispensar 17 5,9%
28 Cabinet dentist 2 0,7%
29 Groapa de gunoi ecologica 3 1,0%
30 Statie de epurare 5 1,7%
31 Farmacie 4 1,4%
32 Centru batrani 4 1,4%
TOTAL 290 100,0%
Pe baza chestionarelor, s-a realizat un centralizator din care reies nevoile cele mai arzatoare
ale locuitorilor in ceea ce priveste necesitatile comunei Manastirea, dupa cum urmeaza: pe primul
loc asfaltare strazi (25,86%), pe locul al doilea parc / loc de joaca pentru copii (21,38%), pe locul
al treilea, reteaua e canalizare (11,38%), iar pe locul al patrulea crearea de locuri de munca
(11,3%).
Avand in vedere prioritatile mentionate, a fost stabilita o serie de obiective care sa permita,
prin atingerea lor, dezvoltarea durabila a comunei Manastirea.
A) Obiective identificate pentru imbunatatirea infrastructurii de baza:
Asfaltarea drumurilor principale din interiorul comunei, in special a celor se intersecteaza
cu DN 31;
Alimentarea cu apa curenta a comunei;
Epurarea apelor uzate, prin finalizarea constructiei unei statii de epurare;
Realizarea statiilor de epurare pentru satele Coconi si Sultana;
Realizarea retelei de canalizare in cele 3 sate;
Aductiune de gaz metan.
Conform chestionarelor realizate, la intrebarea „Daca ati avea sansa sa incepeti o afacere, care
ar fi aceasta?”, persoanele chestionate au raspuns:
agricultura 26 %;
magazin 18 %;
coafor / frizerie 9 %;
ferma vegetala / club/discoteca 8%;
zootehnie 7 %;
restul persoanelor, respectiv 24% considera ca ar putea investi in alte activitati decat cele
mai sus enumerate.
Propuneri de proiecte
Renovarea si dezvoltarea satelor reprezinta o cerinta esentiala pentru imbunatatirea calitatii
vietii, cresterii atractivitatii si interesului pentru zonele rurale. Pentru imbunatatirea calitatii vietii,
un factor determinant il constituie modernizarea si extinderea infrastructurii fizice rurale de baza
care influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si economice si implicit,
crearea de oportunitati ocupationale.
Pornind de la analiza prioritatilor si obiectivelor, strategia de dezvoltare a comunei Manastirea
cuprinde urmatoarele proiecte pe termen scurt, mediu si lung:
1. Proiecte care tin de infrastructura de baza:
Prelungirea retelei de apa potabila si canalizare, precum si constructia unei statii de
epurare in comuna Manastirea;
Asfaltarea strazilor in toate satele din Manastirea;
Modernizare retea de iluminat public si achizitionarea de utilaje de deszapezire si
intretinere spatii verzi;
Instalare parc fotovoltaic;
Introducerea retelei de gaze naturale in comuna Manastirea;
Indiguire pentru prevenirea altor dezastre produse de inundatii, precum ce-a din anul 2007;
Construire statii de epurare si retea de canalizare in satele Coconi si Sultana;
Reabilitarea si modernizarea drumurilor de exploatație agricola.
Perioada 2014 - 2020 86
Strategia de dezvoltare a comunei Manastirea, Judetul Calarasi
Reamenajarea Reabilitarea Reabilitarea Extinderea canalizarii, Reabilitarea sediului Infiintarea zone Extinderea Consolidarea,
caminului cultural Dispensarului Comunal stadionului realizarea unei statii de Primariei sau schimbarea verzi si parcuri de Scolii nr. 1 restaurarea, și
Manastirea si Manastirea si infiintarea communal epurare, atat pentru satul locatiei acesteia, avandu-se joaca si pentru Minastirea conservarea
dotarea unui centru de si realizarea Manastiream cat si pentru in vedere noile cerinte ale distractia copiilor. cu un corp bisericii Sf.
corespunzatoare in permanenta care sa unei baze satele Coconi si Sultana, societatii, precum si Renovare, P+1 si sala Dumitru și Sf.
vederea deserveasca si sportive asfaltarea strazilor si pietruirea montarea de sisteme modernizare si de sport; Nestor;
desfasurarii de comunele invecinate cu moderne cu principalelor cai de acces catre ecologice de incalzire si dotare asezaminte
activitati socio- comuna Manastirea. nocturna. terenurile agricole, piste de furnizarea de apa calda. culturale.
culturale biciclete.
Finantari pentru renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea Investitiile descrise mai sus, pot fi realizate
serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea folosind finantare prin cadrul Administratiei
in valoare a mostenirii rurale” finantate prin Programul National de Fondului de Mediu.
Dezvoltare Rurala sau cu ajutorul unor finantari asemanatoare. In cadrul acestor finantari difera atat nivelul de
S-ar putea obtine finantare europeana cu valoare cuprinsa intre finantare nerambursabila, cat si procentul sprijinit
1.000.000 si 6.000.000 de euro sau finantari asemanatoare. de Uniunea Europeana.
Autoritatile locale / ADI pentru apa / apa valoare cuprinsa intre 1.000.000 si 6.000.000 de
Criterii de eligibilitate:
Comuna care prezinta proiect trebuie sa fie cuprinsa in lista
localitatilor cu infrastructura tehnico-edilitara afectata de inundatiile
din anul 2010;
Cat s-ar obtine de la UE?
Proiectul trebuie sa fie realizat in spatiul rural;
100 %, dar nu mai mult de
Proiectul nu prevede investitii in infrastructura rutiera afectata de
1.500.000 euro / proiect
inundatiile din 2010, finantate prin programe comunitare sau
nationale;
Investitia trebuie sa respecte Planul Urbanistic General;
Beneficiarul se angajeaza sa asigure mentenanta investitiei.
Conditii obligatorii:
Se va prezenta dovada ca detine drumurile de
exploatare agricola care fac obiectul proiectului de Cine ar putea depune proiect?
modernizare sau terenul agricol pe care se va unitatile administrativ-teritoriale
amplasa investitia in drumuri de exploatare agricola detinatoare de terenuri agricole sau de
noi pentru care se solicita finantare; infrastructura de acces la exploatatiile
Se va face dovada ca au initiat procedurile pentru agricole;
obtinerea avizelor si acordurilor conform legislatiei Asociatii de Dezvoltare
in vigoare, necesare realizarii investitiei in cadrul Intercomunitara (ADI) ale unitatilor
proiectului; administrativ teritoriale detinatoare de
Va trebui prezentat angajamentul ca vor intretine si/ terenuri agricole sau de infrastructura
sau repara infrastructura care beneficiaza de sprijin de acces la exploatatiile agricole.
pe toata durata de functionare a acesteia
Criterii de eligibilitate
Cine ar putea depune un
studiul de fezabilitate este elaborat conform Hotararii
proiect?
Guvernului nr. 28/2008;
Unitatile administrativ-
documentatia tehnico-economica similar studiului de
teritoriale, institutiile publice sau
fezabilitate, elaborata pe baza concluziilor raportului
unitatile de cult pot depune
de expertiza tehnica pentru aprobarea indicatorilor
proiecte de finantare in cadrul
tehnico-economici aferenti lucrarilor de interventii la
Programului pentru imobilele
constructii existente, elaborata in conformitate cu
aflate in proprietatea ori in
Hotararea Guvernului nr. 28/2008;
administrarea lor.
respecta prevederile legale in vigoare privind protectia
mediului.
Criterii de eligibilitate
ONG:
sa fie persoana juridica romana; Cine ar putea depune un
actul constitutiv al organizatiei sa cuprinda prevederi proiect?
referitoare la protectia mediului; organizatiile neguvernamentale;
sa actioneze in nume propriu; unitatile si institutiile de
sa dispuna de surse financiare proprii (in proportia
invatamant.
solicitata de Autoritate) in vederea sustinerii
contributiei proprii;
sa nu inregistreze datorii la bugetul de stat si bugetul
local. Cat s-ar obtine de la UE?
Criterii de eligibilitate
Cine ar putea depune un
Este eligibil solicitantul unitate administrativ-
proiect?
teritoriala, inclusiv subdiviziunile municipiilor, precum
unitate administrativ-teritoriala,
si asociatia de dezvoltare intercomunitara, care
inclusiv subdiviziunile
actioneaza in nume propriu si nu are obligatii restante
municipiilor, precum si asociatia
la bugetul general consolidate;
de dezvoltare intercomunitara,
respecta prevederile nationale si comunitare privind
care actioneaza in nume propriu
protectia mediului;
si nu are obligatii restante la
detine dovada depunerii solicitarii pentru acordul de
bugetul general consolidate.
mediu emis de autoritatea competenta pentru protectia
mediului;
BUGETUL LOCAL
Centrul poate aduce beneficii importante comunei, prin facilitarea accesului beneficiarilor
privati la masuri de finantare, care sprijina:
modernizarea exploatatiilor agricole;
crearea de valoare adaugata prin procesarea produsele agricole si forestiere;
dezvoltarea de activitati turistice – structuri de cazare si de agrement;
dezvoltarea de activitati non-agricole, inclusiv servicii pentru populatia rurala: frizerie,
croitorie, cizmarie, difuzare internet, mecanizare, service;
alte programe asemanatoare cu acestea.
BENEFICIARI PRIVATI
2. Finantari privin achizitia de echipamente si utilaje atat pentru domeniul agricol cat si
pentru cel zootehnic
Criterii de eligibilitate
Responsabilul legal trebuie sa dovedeasca o pregatire
Cine ar putea depune proiect?
profesionala in domeniu;
Persoana fizica autorizata;
trebuie asigurata cofinantarea: scrisoare de confort / extras de
Asociatie familiala autorizata;
cont;
Societate in nume colectiv;
trebuie prezentata dovada ca s-au facut demersurile pentru
Societate in comandita simpla;
obtinerea avizelor si acordurilor.
Societate pe actiuni;
Societate in comandita pe
actiuni;
Ce s-ar putea realiza?
Societate cu raspundere limitata;
Achizitia de echipamente agricole;
Societate comerciala cu capital
Achizitie echipamente pentru ferme zootehnice;
integral privat;
Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru
Societate Agricola;
productia agricola la nivel de ferma;
Societate cooperativa Agricola;
Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere
Grup de producatori;
interne sau de acces din domeniul agricol;
Cooperativa Agricola.
Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la
sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 25 ani).
Crearea, impreuna cu alte localitati rurale, a unui grup de actiune locala (GAL) care sa
sustina dezvoltarea durabila a microregiunii
Pentru a putea aprecia sansele de reusita ale proiectelor individuale sau integrate care se vor
derula cu finantare din Masura 322 (PNDR), mai jos este prezentat tabelul cu criteriile de selectie
aplicabile.
Propuneri de proiecte eligibile prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) –
Masura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si
populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”.
Obiectivele specifice vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care
beneficiaza deservicii imbunatatite.
Accesul la reteaua publica de alimentare cu apa a populatiei rurale este redus, iar in ceea ce
priveste accesul la sistemul de canalizare situatia este si mai critica, doar 10% din numarul de
locuitori beneficiaza de reteaua publica de canalizare. In mod evident, aceste aspecte afecteaza
sanatatea si bunastarea familiilor din comunitatile rurale.
Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie,
asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul
rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.
Sprijinul public acordat ar putea fi de 100 % din totalul cheltuielilor eligibile, dar valoarea
totala eligibila a proiectului nu va depasi 2.500.000 euro.
Se pot depune astfel de proicte folosind si alte surse de finantare asemanatoare cu cea mai sus
mentionata
5. Crearea, impreuna cu alte localitati rurale, a unui grup de actiune locala (GAL) care
sa sustina dezvoltarea durabila a microregiunii
Solicitant
COMUNA MÎNĂSTIREA
Managerul de proiect:
Consiliul Local Mînăstirea, Aministraţia Publică Locală
Scopul:
Scopul proiectului este de refacere, restaurare şi conservare a obiectivului de patrimoniu
“Biserica Sf. Dumitru şi Sf.Nestor”, înscris pe lista monumentelor istorice cu codul LMI CL-II-
m-A-14691.
Biserica Sf. Dumitru şi Sf. Nestor este un monument de interes judeţean care, din momentul în
care va fi restaurat va contribbui la atragerea unui număr cât mai mare de turişti. Acest aspect va
conduce la dezvoltarea infrastructurii turistice la nivel local şi judeţean.
Obiectivele măsurabile ale proiectului
Reabilitarea, conservarea şi restaurarea Bisericii „Sf. Dumitru şi Sf. Nestor”
- studiu de fezabilitate
- studiu geotehnic şi topografic
- contract consultanţă
Impactul social şi asupra calităţii mediului:
- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a tinerilor comunei
- creşte potenţialul turistic al localităţii
Beneficiari ai proiectului:
- cetăţenii comunei Mînăstirea
- turiştii zonei
Surse de finantare:
- bugetul local
- fonduri guvernamentale, structurale, etc.
Localizarea investitiei:
Judeţul Călăraşi, Comuna Mînăstirea
Rezultate asteptate:
- creşterea numărului de vizitatori
- reabilitarea obiectivului de patrimoniu
7. Proiect propus
Titlul proiectului: “I.D.E.I. - Integrare, Dezvoltare, Educație, Inițiativă”
Scopul :
Reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială pentru 1077 persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
din comunitatea marginalizată din Mînăstirea, jud. Călărași prin implementarea de măsuri integrate și orientate pe
nevoile comunității.
Impactul social
- Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a tinerilor din comună
- Facilitarea accesului și/sau menținerea pe piața muncii a persoanelor din diferite categorii
sociale
- Dezvoltarea furnizării de servicii sociale/ furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor
comunitare integrate (medico-sociale).
- Îmbunătățirea condițiilor de locuit ale persoanelor din grupul țintă
Surse de finanţare:
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 4 / Prioritatea de Investiții
9.ii/Obiectivul specific 4.1 “Dezvoltare locală integrată (DLI3600 ) în comunitățile
marginalizate în care există populație aparținând minorității rome”
Perioada 2014 - 2020 120
Strategia de dezvoltare a comunei Manastirea, Judetul Calarasi
Localizarea investiţiei:
Comuna Mănăstirea, judeţ Călăraşi
Surse de informare