COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR”

SUCEAVA

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA

CALIFICĂRII PROFESIONALE

NIVEL 3

CALIFICARE PROFESIONALĂ : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

 Contabilitatea
capitalurilor

.Motto:
,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creaţii ale
spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui să o
folosească în gospodăria sa.”
GHEOTE

Cuprins

Argument……........................………………………………………………….......................4
Introducere…………………………………………….........…………...................................6
Cap. I Contabilitatea capitalurilor proprii.........................................………........................8

2
 1.1 Capital social.................................................................................................................8
1.1.1 Căi de majorare a capitalului social...................................................................................9
1.1.2 Căi de diminuare a capitalului social.................................................................................9
1.1.3 Principalele formule legate de capital................................................................................9
1.2 Prime legate de capital.................................................................................................10
1.2.1 Clasificarea primelor legate de capital.................................................................11
1.2.2 Principalele formule contabile legate de primele de capital................................11
1.3 Rezerve.........................................................................................................................12
1.3.1 Clasificarea rezervelor.........................................................................................12
1.3.2 Principalele formule contabile legate de rezerve.................................................12
1.4 Rezultatul reportat........................................................................................................13
1.4.1 Principalele formule contabile legate de rezultatul reportat...............................14
1.5 Profit și pierdere..........................................................................................................14
1.6 Subvenții pentru investiții...........................................................................................15
1.6.1 Principalele formule contabile legate de subvenții.............................................16
Cap.II Contabilitatea provizioanelor ..............................................................................17
2.1 Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli..........................................17
Cap. III Contabilitatea capitalurilor străine....................................................................19
3.1 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni.................................................................19
3.1.1 Obligațiunea......................................................................................................20
3.1.2 Principalele formule contabile legate de împrumuturile din emisiunea de
obligațiuni................................................................................................................................20
3.2 Credite bancare pe termen mediu și lung...................................................................21
3.2.1 Principalele formule contabile cu privire la creditele bancare..........................22
3.3 Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate............................................22
3.4 Prime privind rambursarea obligațiunilor...................................................................22
Cap. IV Prezentarea S.C “Mara” S.R.L. Botoşani.............................................................24
4.1. Prezentarea unităţii, constituire capital social, obiect de activitate ...........................24
4.2. Structura organizatorică a S.C. MARA S.R.L............................................................24
4.3. Activitatea economico-financiară – Funcţia financiar contabilă................................24
4.4 Modificări în cadrul capitalurilor firmei.....................................................................25
Concluzii.................................................................................................................................33
Bibliografie.............................................................................................................................34

Argument

Am ales această temă deoarece capitalurile reprezintă elementele indispensabile ale

unei firme. Reprezintă în cadrul economic-naţional cel mai important indicator al dezvoltării

3
unei firme.
Fără capitaluri nu ar exista firme iar fără firme nu ar exista angajati care sa beneficieze
de un salariu.Fără salariu oamenii s-ar situa pe o treapta sociala joasă.
Se cuvine să subliniem importanţa pe care o are astăzi contabilitatea pentru
cunoaşterea situaţiei şi conducerea activităţii economice, precum şi locul important pe care
trebuie să-l ocupe contabilitatea în pregătirea specialiştilor din domeniul economic.
În această lucrare am urmărit realizarea urmăroarelor competenţe cuprinzând
standardul de pregătire profesională:

o Comunicare în limba modernă

o Gândire critică și rezolvare de probleme
o Managementul relațiilor interpersonale
o Utilizarea calculatorului și prelucrarea informației
o Comunicare
o Dezvoltarea carierei profesionale
o Procesarea datelor numerice
o Inițierea unei afaceri
o Utilizarea planului general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor și
tranzacțiilor
 Identificarea conturilor pe categorii de evenimente și tranzacții
 Folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
o Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în contabilitate
 Identificarea evenimentelor și tranzacțiilor
 Utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate
 Stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
 Înregistrarea articolelor contabile în documente contabile
o Completarea registrelor contabile și a balanței de verificare
 Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în registre contabile
cronologic și sistematic
 Întocmirea balanței de verificare
 Analizarea corelației dintre registrul jurnal și balanța de verificare

4
 Introducere

În coformitate cu articolul 11 din legea contabilității, contabilitatea unităților

patrimoniale se organizează, de regulă, în compartimente distincte conduse de către directorul
financiar contabil, contabil șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această

5
funcție.
Contabilitatea generală denumită și financiară are la bază norme unitare privind
organizarea și conducerea acesteia. Contabilitatea internăde gestiune se organizează de către
fiecare unitate patrimoniala în funcție de specificul activității si necesitățile proprii, având ca
obiective principale urmatoarele:calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor si a rentabilității
produselor, lucrărilor intocmirea bugetului de veniturisi cheltuieli pe diferite activități etc.
Directorul financiar contabil contabilul șef sau altă persoană împuternicită să
îndeplinească această funcție trebuie sa aibă studii economice superioare, atestate prin
diplome sau certificate eliberate de instituțiile de învățământ. Răspunderea pentru organizarea
și ținerea contabilității în conformitate cu prevederile legii, revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării patrimoniului. În
acest scop, persoanele prevăzute la alineatul precedent trebuie sa asigure condițiile necesare
pentru :întocmirea documentelor justificative privind operațiile patrimoniale , organizarea și
ținerea corectă la zi a contabilității, organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului,
precum si valorificarea rezultatelor acesteia , respectarea regulilor de întocmire a bilanțului
contabil publicarea și depunerea la termen la organele de drept, păstrarea documentelor
justificative a registrelor bilanțurilor contabile
Unităţile patrimoniale, indiferent de tipul şi de forma de organizare, trebuie să-şi
constituie capitalul, ca primă măsură şi element important al patrimoniului ca să le creeze
posibilitatea stabilirii relaţiilor cu terţii pentru demararea şi dezvoltarea obiectului activităţii.
Capitalurile exprimă, în esenţă, sub formă bănească, obligaţiile unităţii faţă de cei care
participă la constituirea sa, aceştia fiind atât persoane fizice (asociaţii sau acţionari), cât şi
persoane juridice (societăţi comerciale, fundaţii, instituţii, statul).
În raport cu modul lor de constituire financiară, capitalurile se diferenţiază în
capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi capitaluri străine.
a) Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor, prin autofinanţare şi din
alte surse financiare nerambursabile. În mod concret, ele se identifică prin capitalul
individual sau social, după caz, primele legate de capital, rezervele sau plusvalorile din
reevaluarea activelor, rezervele întreprinderii, rezultatul reportat din exerciţiile
precedente, rezultatul exerciţiului curent, subvenţiile pentru investiţii sau subsidiile de
capital.
b) Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli asimilate capitalurilor proprii. Aplicarea
principiului prudenţei în contabilitate şi în evaluarea elementelor patrimoniale solicită
printre altele şi constituirea de provizioane atunci când anumite cheltuieli sau pierderi

6
 pot fi prevăzute şi estimate fără însă a fi cunoscute mărimea lor exactă şi data
efectuării lor. Deci, ele sunt fonduri destinate acoperirii de riscuri şi cheltuieli pe care
evenimente survenite sau în curs de desfăşurare le fac probabile; astfel de evenimente
privesc cazuri precise, dar înfăptuirea lor este nesigură.
c) Datoriile pe termen mediu şi lung reprezintă resurse financiare străine, furnizate,pe
termen mediu sau lung de terţe persoane în raport cu întreprinderea. Sunt considerate
pe termen mediu dacă durata de finanţare este până la cinci ani şi pe termen lung dacă
durata de finanţare este de peste cinci ani.
În mod concret, datoriile pe termen mediu şi lung se identifică cu împrumuturile din
emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe termen mediu şi lung, datoriile legate de
participarea în cadrul întreprinderilor în participaţie sau asociațive, datorii privind
concesiunile şi locaţiile de gestiune, alte împrumuturi şi datorii asimilate (credite de la alte
întreprinderi sau instituţii financiare) precum şi dobânzile datoriilor pe termen lung şi
mijlociu.
În Planul de conturi general sunt delimitate categoriile de capitaluri care fac parte
clasei 1 “Conturi de capitaluri”.

I. Contabilitatea capitalurilor proprii

CAPITALURI PROPRII care cuprind totalitatea capitalurilor aflate în proprietatea titularilor

de patrimoniu (acţionari , asociaţii , întreprinzători individuali ).
Acestea se constituie din aportul proprietarilor , din profit , din subvenţii , etc.Principalele
forme de manifestare ale capitalurilor proprii sunt :

7
 o capital social
o prime legate de capital
o diferenţe din reevaluare
o -rezerve
o -rezultat reportat (profit nerepartizat (+)/ pierdere neacoperită(-))
o rezultat curent (profit (+)/ pierdere (-))
o -subvenţii pentru investiţii

1.1) Contul 101 „Capital social”

Cu ajutorul acestiu cont se ține evidența capitalului social subscris și vărsat în natura
și/sau în numerar de acționarii sau asociații societații, precum și mărirea sau reducerea
capitalului social.
Contul 101 „Capital social” este un cont de pasiv.

În creditul contului 101 „Capital social”se înregistrează:

o -capitalul social subscris de acționari sau asociați în natura și /sau numerar (456)
o -rezervele destinate creșterii capitalului social(106)
o -profitul realizat în exercițiile anterioare destinat măririi capitalului social(107,
121)
o -primele legate de capital încorporate în capital(104)

În debitul contului 101„Capital social” se înregistrează:

o -capitalul retras de acționari/asociați(456)
o -pierderile realizate in exercițiile anterioare care diminueaza capitalul
social(107,121)
o -valoarea actiunilor proprii anulate(502)
Soldul contului reprezinta capitalul social subscris varsat/nevarsat
Capitalul social are un caracter avansabil. El se constituie, la înfiinţarea întrprinderii, fiind o
condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia. La întreprinderile individuale constituirea capitalului are
loc pe calea aportului personal al proprietarului, iar la societăţile comerciale, prin aportul în numerar
şi/sau în natură al asociaților/acționarilor, după caz.
În funcţie de tipul societăţii comerciale, se stabileşte limita minimă legală a capitalului social:
o -pentru societăţile pe acţiuni ( S.A.) : 2 500 lei;
o -pentru societăţi cu răspundere limitată ( S.R.L.) : 200 lei

8
 Constituirea capitalului social ca principală sursă a societăţii comerciale, presupune
parcurgerea a două etape:
o -subscrierea capitalului social;
o -vărsarea capitalului social.
Subscrierea capitalului reprezintă angajamentul scris al asociaţilor/acţionarilor de a participa
cu aporturi la constituirea capitalului social
Vărsarea capitalului reprezintă aducerea efectivă a aporturilor promise (subscrise) de către
acţionari/asociaţi şi punerea acestora la dispoziţia societăţii.

1.1.1 Căi de majorare a capitalului social:

o -prin aducerea de noi aporturi
o -prin operaţii interne
o -prin conversia obligaţinilor în acţiuni
1.1.2 Căi de diminuare a capitalului social:
o -prin retragerea acţionarilor/asociaţilor
o -prin acoperirea pierderilor precedente
o -prin răscumpărarea de la acţionari şi anularea acţiunilor proprii etc.
1.1.3 Principalele formule contabile legate de capital
o -subscierea capitalului
456=101
o -aport la capital în natura și în numerar
% =456
203 205 207
208 211 212
301 321 361
371 5121 5131

o -se înregistrează trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

1011=1012
o -subscrierea de capital suplimentar cu prima de aport
456= %
101 104

9
 o -mărirea capitalului din profitul realizat
129=101
o -mărirea capitalului din profitul realizat în exercițiile precedente
117=101
o -mărirea capitalului din rezerve
106=101

o -încorporareain capital a primelor legate de capital

104=101
o -retragerea de catre acționari sau asociați a capitalului subscris
101=456
o -reducerea capitalului cu pierderile din exercițiile precedente
101=117
o reducerea capitalului cu pierderile înregistrate in exercitiul curent
101=121

1.2) Contul 104„Prime legate de capital

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența primelor de emisiune, de fuziune, de aport la
capital.
Contul 104 „Prime legate de capital” este un cont de pasiv.
În creditul lui se înregistrează:
o -primele stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii sau a aportului la capital(456)

În debitul contului 104„Prime legate de capital” se înregistrează:

o -primele legate de capital încorporate la capitalul social(101)
o -primele legate de capital transferate la rezerve(106)
Soldul contului reprezintă primele de emisiune de fuziune sau de aport la capital
neîncorporate la capitalul social sau la rezerve.

Primele de capital sunt elemente de capital propriu, deci surse, constituite în cazul emisiunii
de noi acţiuni, cu ocazia aducerii de noi aporturi sau fuziuni cu alte societăţi. În ambele cazuri, se
produce creşterea capitalului social.
Primele legate de capital, denumite în mod curent prime de capital, reprezintă
excedentul sau plusul de valoare care se determină prin compararea valorilor: de emisiune a

10
aporturilor în numerar, contabilă în cazul fuziunii cu absorbţie şi de aport pentru subscrierile
noi  în natură (mai mari) cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale.

1.2.1) Clasificarea primelor legate de capital

În funcţie de modul de constituire, acestea se grupează astfel:

a.) primele de emisiune se determină prin diferenţa dintre valoarea de emisiune a noilor
acţiuni sau părţi rsociale şi valoare nominală a acestora
b.) primele de fuziune apar în cazul fuzionării mai multor societăţi, operaţiune care presupune
emisiunea de noi acţiuni. Se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor primite prin fuziune şi
suma cu care a crescut capitalul social al întreprinderi absorbante.
c.) primele de aport apar în cazul creşteri capitalului social prin aport în natură. După
evaluarea acestui aport se calculează numărul de acţiuni noi care trebuie emise. Primele de aport se
determină ca diferenţă între valoarea matematică-contabilă a acţiunilr şi valoarea lor nominală.
Pentru societăţile care emit acţiuni, primele legate de capital reprezintă o resursă proprie
permanentă de finanţare a activelor.

1.2.2) Principalele formule contabile legate de primele de capital

o înregistrarea în contabilitate a primelor de capital

456= %
1041 1042
o încorporarea primelor în capitalul subscris vărsat
1041=1012
o transferarea primelor la rezerve
% =1068
1041 1042

11
1.3) Contul 106„Rezerve”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența rezervelor constituite pâna la decizia
organelor competente. Contul 106„Rezerve” este un cont de pasiv.
În creditul contului 106 se înregistrează:
o -rezervele constituite din profitul realizat în exercițiile precedente
În debitul contului 106 se înregistrează:
o -rezervele destinate creșterii capitalului social
o -rezervele utlizate pentru acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare(107)
Soldul contului reprezintă rezervele existente.
Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite din: profit, prime legate de capital,
diferenţe din reevaloare etc. Ele se constituie de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar.
Rezervele consolidează baza materială a unităţii, sporind capacitatea acesteia de a face faţă
unor conjuncturi nefavorabile şi a eventualelor pierderi. Sunt într-un fel,, bani albi pentrui zile
negre” , adică o expresie a spiritului de prevedere. În principal rezervele se pot utiliza pentru
acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social.
1.3.1 Clasificarea rezervelor
a) Rezervele legale care se constituie la sfârşitul anului, obligatoriu, în cotă de 5% din
profitul brut contabil, anual, până când ating 20% din capitalul social. Se utilizează pentru
acoperirea pierderilor precedente.
b) Rezervele statutare se aseamănă cu rezervele legale, cu deosebirea că modul de
constituire nu este stabilit prin lege, ci este prevăzut de statutul societăţii comerciale şi prin
contractul dintre asociaţi sau acţionari.Aceste rezerve nu pot fi modificate decât după
modificarea statutului societăţii comerciale. Procentul de statut se aplică asupra profitului net.
Se utilizează mai ales pentru a fi în capital cu scopul majorării acestuia.
c) Alte rezerve sunt prevăzute de lege sau de statut şi pot fi constituite facultativ din profitul
net obţinut (rămas după deducerea impozitului pe profit), fiind destinate acoperirii
pierderilor, creşteri capitalului social, acordări de dividente şi în anii de exerciţiu financiar
care se încheie cu pierderi, pentru răscumpărarea propriilor acţiuni de către societate si alte
destinaţii stabilite prin hotărârea generală a asociaţilor/acționarilor

1.3.2) Principalele formule contabile legate de rezerve

o -constituirea rezervelor din primele legate de capital
104=106

12
 o -constituirea rezervelor legale din profit
129=106
o -utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare
106=117

1.4) Contul 117 „Rezultatul reportat”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezultatului exercitiului precedent a carei

repartizare a fost amanata de AGA. Este un cont bifunctional.
In debit se înregistrează:
o -pierderea inregistrata in exercițiile precedente
In creditul contului se înregistrează
o -rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare
o -pierderile din exercițiile precedente care diminueaza capitalul social
Soldul debitor al contului reprezinta pierderea nerepartizata iar soldul creditor al
contului reprezinta profitul nerepartizat.
Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită din anii
precedenţii. Cu ajutorul lui se ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului
precedent a căror repartizare a fost amânată de adunarea generală a acţionarilor sau
asociaţilor.
a) Profitul nerepartizat Profitul reprezintă o sursă proprie de finanţare până în momentul
distribuirii sale pe destinaţii stabilite prin lege sau prin statutul societăţii comerciale. Profitul
reportat se poate repartiza în exerciţiile următoare pentru constituirea de rezerve, creştere de
capital social, dividente de plată către acţionari.
b) Pierderea neacoperită .Pierderea neacoperită se poate acoperi din exerciţiile următoare
din: profitul curent, rezerva legală, alte rezerve, sau din capitalul social.
Conform legii, pierderea neacoperită din anii precedenţii se poate scade din profitul brut
înainte de impozitare, pe o perioadă de 5 ani.

13
1.4.1) Principalele formule contabile legate de rezultatul reportat
o -mărirea capitalului din profitul realizat în exercițiile precedente
117=101
o -acoperirea pierderii utilizând capitalul social
101=117

1.5) Contul 121 „Profit si pierdere”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidența profitului sau a pierderii realizate în cursul
execițiului. Contul 121 este un cont bifuncțional.
În creditul contului 121 se înregistrează:
o -sumele înregistrate în creditul conturilor din clasa 7 la sfârșitul lunii
o -pierderile realizate în exercițiile precedente care diminuează capitalul social
o -pierderea realizata în exercițiul precedent suportată de întreprinzator.
În debitul contului 121 se înregistrează:
o -cheltuielile înregistrate în conturile din clasa 6 la sfârșitul lunii
o -profitul realizat în exercițiile precedente destinat măririi capitalului
o -profitul realizat în exercițiul precedent cuvenit întreprinzătorului
Soldul creditor reprezintă profitul realizat dacă veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată dacă cheltuielile depășesc
veniturile.
Sub aspect financiar-contabil rezultatul exerciţiului (R) reprezintă diferenţa dintre
venituri (V) şi cheltuieli (C), care poate fi profit sau pierdere.
R=V-C
Rezultatul exerciţiului reprezintă o sursă proprie de finanţare a activelor (bunurilor)
economice.
Rezultatul se determină cu ocazia închideri conturilor de venituri şi cheltuieli, operaţie care
se face la sfârşitul fiecărei luni, când veniturile se transferă în creditului contului 121, iar cheltuielile
în debitul contului.
Repartizarea profitului, contul 129, se poate face, în afara destinaţiilor de exemplu, pentru:
rezerve statutare, alte rezerve, fonduri proprii, creştere de capital social, acoperirea de pierderi
precedente etc.
În debit se înregistrează:

14
 o rezervele constituite din profitul realizat în exerciţiul curent
o acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile precedente din profitul realizat
în exerciţiul curent
o sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit, dividende, vărsăminte din
profitul net al regiilor autonome
În credit se înregistrează:
o profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe destinaţii legale
o Soldul debitor reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs.

1.6) Contul 445 „Subvenții pentru investiții”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența sumelor alocate de la bugetul de stat sau din
alte resurse de care beneficiază unitatea patrimonială pentru finanțarea unor activități pe
termen lung a investițiilor. Contul 445 este un cont de pasiv.
În creditul contului 445 se înregistrează:
o valoarea subvențiilor pentru investiții de primit
În debitul contului 445 se înregistrează:
o cota parte a subvențiilor pentru investiții virate asupra rezultatului exercițiului.
Soldul contului reprezintă subvențiile pentru investiții nevirate la rezultatul
exercițiului.
Subvenţiile pentru investiţii sunt sume primite cu titlu gratuit de la buget sau din
partea diferitelor persoane fizice sau juridice, în scopul finanţării unor investiţii care depăşesc
puterea financiară a unui agent economic.
Conform Legii Contabilităţii nr. 82/1991, se asimilează subvenţiilor pentru investiţii
următoarele elemente:
o -valoarea imobilizărilor primite cu titlu gratuit;
o -valoarea imobilizărilor constatate în plus la inventar.
Cu toate că, practic, subvenţiile reprezintă venituri exeptionale, acestea se includ iniţial în
categoria capitalurilor proprii, ceea ce reprezintă un avantaj fiscal pentru beneficiarul investiţiei.
De asemenea în această categorie a capitalurilor proprii sunt incluse donaţiile sub forma
imobilizărilor şi plusurilor la inventar.
Conform IAS 20 subvenţiile nu vor fi recunoscute decât în momentul în care există
o ,, garanţie rezonabilă” că întreprinderea va îndeplini condiţiile solicitate pentru acordarea
subvenţiei şi că aceasta va fi primită. Aceasta înseamnă că în unele situaţii recunoaştera subvenţiei se

15
va realiza înaintea îndepliniri condiţiilor sociale şi prin urmare, subvenţia poate deveni rambursabilă.
În momentul în care o subvenţie urmează a fi rambursabilă, atunci ea trebuie contabilizată ca
o modificare de estimare contabilă. Rambursarea trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere
în anul în care se ştie că se v-a trebui efectuată rambursarea şi nu în anul în care se v-a efecta plata
propriu-zisă.

1.6.1) Principalele formule contabile legate de subventii

o -subvenții pentru investiții primite
5121=445
o -valoarea donațiilor sau a plusurilor de inventar constatate la imobilizările
necorporale sau corporale
% =445
203, 205 208
212

16
 II Contabilitatea provizioanelor
2.1 Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli

În spiritul principiului prudenţei se constituie provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care

cumulează până în momentul utilizării lor volumul sumelor incluse în cheltuielile anuale. Ele sunt
destinate finanţării riscurilor şi cheltuielilor pe care evenimentele trecute sau actuale le fac probabile.
În mod direct ele reprezintă echivalentul unor datorii probabile generatoare de pierderi sau
cheltuieli. Cazurile cele mai tipice sunt:
o litigii , amenzile şi penalităţile , despăgubirile , daunele şi altor datorii incerte;
o cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli
privind garanţia acordată clienţilor.
o cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii cum sunt cheltuielile cu reparaţiile
capitale etalate , potrivit programului , pe mai multe exerciţii;
o provizioane pentru restructurare;
o alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.

Dacă din punctde vedere tehnic provizioanele nu ridică probleme deosebite recunoaşterea lor
este cea care necesită o analiză atentă, întrucât aceasta poate interveni doar atunci când următoarele
condiţii sunt satisfăcute:
o întreprinderea are o obligaţie curentă ( legală sau implicită ) provenită din evenimentele
trecute şi care este capabilă să antreneze o cheltuială exigibilă în viitor;
o poate fi făcută o estimare raţională a obligaţiei la data bilanţului;
o la decontarea obligaţiei este probabilă o ieşire de resursă purtătoare de beneficii.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt deductibile fiscal numai în limita actelor
normative în vigoare.Astfel, sunt deductibile din punct de vedere fiscal provizioanele pentru garanţii
acordate clienţilor şi cele pentru pierderi din schimb valutar.
Contabilitatea lor se realizează cu ajutorul contului 151 – „Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli” (P)
Contul 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” este un cont de pasiv.
În creditul contului 151 se înregistrează:

17
 o -valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri și cheltuieli când acestea
privesc exploatarea, activitatea financiară precum și acelea care au un caracter
excepțional
În debitul contului 151 se înregistrează:
o -sumele reprezentând reluarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli care
privesc exploatarea, activitatea financiară precum și acelea care au un caracter
excepțional
Soldul contului reprezintă provizioanele pentru riscuri și cheltuieli constituite.

18
 III Contabilitatea capitalurilor străine

CAPITALURILE STRĂINE sunt surse atrase de întreprindere de la alte societăţii sau

de la bănci , sub forma împrumuturilor pe termen mediu şi lung.
Ele sunt rambursabile la scadenţă şi purtătoare de dobândă. Cuprind următoarele
categorii:
o împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
o credite bancare pe termen mediu şi lung
o datorii legate de participaţii
o alte împrumuturi şi datorii asimilate
Sursele străine de finanțare au următoarele caracteristici:
o -au caracter rambursabil
o -sunt purtatoare de dobânzi
o -asigura finanțarea temporară a întreprinderii
o
3.1) Contul 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența împrumuturilor din emisiunea obligațiunilor.

Contul 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni” este un cont de pasiv
În creditul contului se înregistrează:
o -suma împrumuturilor obținute la valoarea de rambursare a obligațiunilor emise
o -suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni
În debitul contului 161 se înregistrează:
o -suma împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni rambursate
o -valoarea obligațiunilor emise si răscumparate anulate, la valoarea de răscumparare
Soldul contului reprezintă împrumuturile din emisiuni de obligațiuni nerambursate.
Societăţile comerciale pe acţiuni pot obţine împrumuturi şi prin emisiunea de obligaţiuni a
căror valoare nu poate depăşi două treimi din capitalul social.
În scopul obţinerii împrumutului, societatea comercială emite un număr de obligaţiuni,

19
fiecare având valoare de înregistrare numită valoare nominală.
Din acest motiv, societatea poartă numele de emitent.

3.1.1) Obligaţiunea
Obligaţiunea reprezintă un titlu de valoare ce conferă posesorului ei calitatea de creditor
aupra unei sume. Deci, cine posedă obligaţini, va primi în schimbul lor, o sumă de bani.
Ea vinde obligaţiunile unei alte societăţi (creditoare) numită obligatar, primind în schimbul
obligaţiunilor, bani.
În acest mod emitentul încasează împrumutul de la obligatar având prevăzută prin contract,
dobânda pe care o datorează acestuia.
Anual şi lunar, emitentul achită obligatarului dobânda datorată, calculată ca procent din
valoarea nominală a împrumutului.
La scadenţă, emitentul răscumpără de la obligatar, obligaţiunile, restituind în acest fel suma
de bani şi anulează obligaţiunile răscumpărate.
Împrumuturile pe bază de obligaţiuni (cradite obligatare) prezintă anumite restricţii :
emitentul trebuie să fie societate pe acţiuni sau companie, care să poată garanta cu active de valoare
mare ( poate primi maxim3/4 din capitalul vărst având minim 2 ani de activitate ).
Obligatarul poate fi orice societate, sau chiar populaţia.

3.1.2) Principalele formule legate de imprumuturile din emisiunea de obligatiuni

o -subscrierea
461=161

o -încasarea
% =461
5121 5311
o -dobânzile datorate anual aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni
666=168
o -răscumpararea obligațiunilor emise
505= %
5121 5311
o -anularea obligațiunilor emise și răscumpărate

20
161=505
o plata dobânzilor aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni
168= %
5121 5311

3.2) Contul 162 „Credite bancare pe termen mediu și lung”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creditelor pe termen mediu și lung primite de
la alte societăți comerciale și instituții bancare.
Contul 162 este un cont de pasiv.
În creditul contului 162 „Credite bancare pe termen mediu și lung” se înregistrează:
o -suma creditelor pe termen mediu și lung primite
În debitul contului 162 „Credite bancare pe termen mediu și lung” se înregistrează:
o -suma creditelor pe termen mediu și lung rambursate
Soldul contului contului 162 „Credite bancare pe termen mediu și lung” reprezintă
creditele pe termen mediu și lung nerambursate.
Creditele sunt sume împrumutate de către bănci persoanelor fizice sau juridice şi care
trebuie rambursate (restituite) la un anumit termen numit scadenţă.
Creditele bancare sunt purtătoare de dobânzi.
Creditele bancare pe termen lung (peste 5 ani) şi pe termen mediu (1-5 ani) sunt destinate
finanţarii investiţiilor.
La acordarea creditelor, băncile solicită agenţilor economici garanţii care trebuie să
depăşească cu 20-30% valoarea creditului şi a dobânzilor.
De asemenea , agenţii economici trebuie să întocmească un dosar de creditare , care trebuie
să conţină informaţii privind sediul societăţii , obiectul de activitate , destinaţia creditului ,
posibilităţile derambursare , studiu de fezubilitate , bugetul de venituri şi cheltuieli , fluxul de
trezorerie , bilanţul , balanţa conturilor etc.
Dacă dosarul se aprobă, se întocmesc actele de ipotecă sau garaj asupra garanţiilor.
Contractul de credit încheiat între bancă şi debitor stipulează volumul şi obiectul creditului,
termenul de rambursare, dobânda, comisionul etc.
În raporturile de credit pot apărea anumite riscuri. Riscurile probabile sunt:
o -de nerambursare probabilitatea întârzierii plății sau a incapacității de plată datorită
diferitelor conjuncturi

21
 o -de imobilizare cand institutia bancară nu reușește să gestioneze corect depozitele și creditele
pe care le acordă dobânda aferentă creditului:
a) dobânda simplă
D=Cxdxn
D-dobânda
C-creditul
d-rata dobânzii
n-perioada de timp

b) dobânda compusă
D=Cx(1+d)

3.2.1) Principalele formule contabile cu privire la creditele pe termen mediu si lung

o -credite bancare pe termen mediu și lung primite
5121=162
o -dobânzile anuale aferente creditelor bancare pe termen mediu și lung
666=168
o -rambursarea creditelor bancare pe termer mediu și lung
162=5121
o -plata dobânzilor aferente creditelor aferente bancare pe termen mediu și lung
168=5121

3.3) Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate ”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența dobânzilor datorate aferente împrumuturilor

din emisiunea de obligațiuni, creditelor bancare pe termen mediu și lung etc.
Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate ” este un cont de
pasiv.
În creditul contului 168 se înregistrează :
o -valoarea dobânzilor datorate aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate
În debitul contului 168 se înregistrează:
o -suma dobânzilor plătite în lei sau devize
Soldul contului reprezintă dobânzile neplătite.

22
3.4)Contul 169 „Prime privind rambursarea obligațiunilor”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența primelor de rambursare reprezentând

diferenta între valoarea de emisiune și valoarea de rambursare.
Contul 169 este un cont de activ
În debitul contului 169 se înregistrează
o -suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiune de obligațiuni
În creditul contului 169 se înregistrează
o -valoarea primelor amortizate
Soldul contului reprezintă valoarea primelor de rambursat neamortizate

23
 Capitolul IV
Prezentarea S.C “Mara” S.R.L. Botoşani

4.1. Prezentarea unităţii, constituire capital social, obiect de activitate

S.C. “Mara” S.R.L. este persoană juridică română, fiind înregistrată în Registrul
Camerei de Comerţ şi industrie Botoşani, sub numărul J07/809/2007 şi are unic administrator
pe domnul Vasile Pop, domiciliat în judeţul Botoşani, cartier Alpha Land, str. Bradului, având
cetăţenie română.
Sediul societăţii se află în localitatea Botoşani, str. Marchian, nr 5, judeţul Botoşani.
Societatea a fost înfiinţată în luna aprilie a anului 2007, având profilul comerţ cu
amănuntul şi funcţionează din momentul înregistrării în Registrul Comerţului.
S.C. MARA S.R.L. are un capital subscris împărţit astfel: numerar 3000 RON,
disponibil la banci in lei 50.000 bunuri mobile şi imobile 500.000 RON, divizat în 2000 părţi
sociale a 276,5 RON fiecare, cu menţiunea că la data autentificării actului constitutive al
firmei, capitalul social a fost integral vărsat.
Activitatea de bază a socieăţii este comerţul cu amănuntul a produselor alimentare şi
nealimentare.
Societatea îşi desfăşoară activitatea la sediul social mai sus menţionat.

4.2. Structura organizatorică a S.C. MARA S.R.L.

S.C. MARA S.R.L. este o societate cu gestiune proprie şi personalitate juridică.

Această unitate, pe lângă mijloacele materiale şi băneşti cu care este dotată, cuprinde şi un
anumit număr de oameni ai muncii care sunt grupaţi şi fixaţi pe posturi, ceea ce se reflectă în
structura organizatorică a societăţii.
În cadrul unităţii distingem mai multe categorii de activităţi comerciale, de aceea şi
personalul se grupează astfel:

24
 Gestionari – 6
Contabil –1
Administrator – 1
Personal întreţinere – 3
Securitate magazine –2

4.3. Activitatea economico-financiară – Funcţia financiar contabilă

La S.C. MARA.SRL , fiind o firmă cu autonomie economico – finanaciară, funcţia

financiar- contabilă deţine un rol important în procesul managerial, datorită atât rolului său în
luarea şi fundamentarea deciziilor directorului , cât şi a faptului că prezintă patrimonial,
rezultatele şi situaţiile financiare la un moment dat.
Activitatea financiar-contabilă este condusă de către contabil şi cuprinde biroul
contabilitate, serviciul financiar, serviciul preţuri şi oficiul de calcul.
În cadrul politicii financiare se realizează activităţile de prevedere financiară şi de
urmărire a îndeplinirii indicatorilor financiari, se întocmesc documentele financiare pt.
obţinerea fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii, se execută controlul asupra
disciplinei financiare şi legalităţii acesteia, se efectuează analize economico-financiare.
Biroul contabilitate realizează activităţi de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului
şi al rezultatelor obţinute, asigurând:
o Înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute;
o Controlul operaţiilor patrimoniale;
o Întocmirea balanţelor de verificare şi a bilanţului contabil al societăţii;
Principalele sarcini ale sectorului financiar-contabil sunt:
o asigurarea organizării contabile a valorilor materiale şi băneşti din patrimonial
societăţii;
o asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor contabile privind:
- mijloacele fixe;
- activele circulante;
- fondurile proprii şi alte fonduri;
o -datoriile şi creanţele;

25
 o -cheltuielile de circulaţie;
o -calculaţia costurilor;
o -investiţiile;
o -rezultatele financiare;
o asigurarea respectării prevederilor legii privitoare la patrimonial societăţii si
gestionarea acestuia;
o organizarea periodică a inventarierii valorilor materiale şi urmărirea definitivării
rezultatelor inventarierii;
o întocmirea principalilor indicatori economico-financiari;
o organizarea şi perfecţionarea sistemului informaţional;
Un rol important îi revine activităţii de analiză economică, deoarece acesta:
o este un instrument al activităţii manageriale;
o are soluţie pentru prevenirea factorilor cu acţiune distructivă şi favorizează factorii
cu acţiune pozitivă;
o are analiză postfaptică, curentă şi previzională a sistemului cibernetic al firmei şi a
mediului economic;
o are analiză factorială şi în dinamica indicatorilor economico-financiari a
elementelor de patrimoniu, stabilirea corelaţiilor între aceştia;
o duc la depistarea rezervelor de rentabilitate;
o sprijină procesul decisional;
o are metode adecvate de alegere a variantei optime în probleme aprovizionare,
desfacere, productize, marketing, activitaţi de personal;
o duce la promovarea metodelor statice de investigare şi elaborare a strategiilor;
o asigură datele necesare pt studiile de fezabilitate pentru obiectivele de investiţii,
întocmirea documentaţiilor pentru credite;
o asigură analiza stării interne a firmei şi a poziţiei acesteia în cadrul concurenţial;
o asigură gestionarea datelor referitoare la situaţia economico-financiară a firmei;

4.4 Modificări în cadrul capitalurilor firmei

În cursul exercițiului firma SC.MARA.SRL a înregistrat urmatoarele modificări

privind capitalurile sale:

26
 Se înregistrează, în contabilitate, primele de capital de 1.200 lei create ca urmare a
emisiunii a 3.000 acţiuni cu valoarea nominală de 5 lei, acţiuni din care: 2.000 au valoarea de
emisiune de 5.5 lei, deci prime  totale de 1.000 lei (2.000 acţiuni x 0,5 lei/acţiune) şi 1.000 cu
valoarea contabilă stabilită la fuziune de 5,2 lei, ceea ce reprezintă prime  totale de 200. lei
(1.000 acţiuni x 0,2 lei/acţiune):

456 = % 1.200. lei

Decontări cu 1041 1.000 lei
asociaţii privind Prime de emisiune 200 lei
capitalul 1042
Prime de fuziune

Primele de capital create anterior  se utilizează astfel: 700 lei pentru încorporarea în
capital şi 500 lei se transferă la rezerve:
1041 = 1012 700 lei
Prime de emisiune Capital subscris vărsat
şi:
% = 1068 500 lei
1041 Alte rezerve
Prime de emisiune 300 lei
1042 200 lei
Prime de fuziune

Din profitul brut aferent exerciţiului care se încheie se constituie rezerve legale în
sumă de 500 lei:
129 = 1061 500 lei
Repartizarea profitului Rezerve legale

Din profitul net realizat la încheierea anului financiar se repartizează sumele de 400 lei
pentru rezerve statutare şi 300 lei pentru alte rezerve:
129 = % 700 lei
Repartizarea profitului 1063 400 lei
Rezerve statutare 300 lei
1068
Alte rezerve

27
 Se transferă la rezerve primele de capital de 100 lei şi diferenţele din reevaluare de
150 lei:
% = 1068 250 lei
1041 Alte rezerve 100 lei
Prime de emisiune 150 lei
105
Diferenţe din
reevaluare

Se acoperă pierderile înregistrate în exerciţiile anterioare în sumă de 350 lei:

1061 = 117 350 lei
Rezerve Rezultatul
Legale  Reportat

Pe baza documentelor  legale, se încorporează în capitalul social suma de 650 lei,  din
care: 200 lei din rezerve statutare şi 450 lei din alte rezerve:
% = 1012 650 lei
1063 Capital subscris vărsat 200 lei
Rezerve     450 lei
statutare
1068
Alte rezerve

Se înregistrează profitul net de 5.000 lei provenit din exerciţiul încheiat şi a cărui
repartizare a fost amânată:
121 = 117   5.000lei
Profit şi pierdere Rezultatul reportat

Profitul net  reportat şi înregistrat anterior, de 5.000 lei, se repartizează în exerciţiul

următor sau în alte exerciţii viitoare astfel: 2.500 lei se încorporează în capitalul social, 1.500
lei se transferă la alte rezerve şi 1.000 lei se cuvine asociatilor
117 = % 5.000 lei

28
Rezultatul reportat 1012 2.500 lei
Capital subscris 1.500 lei
vărsat 1.000 lei
1068
Alte rezerve
457
Dividende de plată

ACT CONSTITUTIV

29
 CONTRACTUL DE SOCIETATE AL SOCIETĂȚII COMERCIALE
SC.MARA SRL

Se constituie prin prezentul act societatea comercială SC.MARA.SRL

Societatea astfel constituită este persoana juridică română și va funcționa potrivit
reglementărilor legale privind societățile comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990 , astfel cum
a fost modificată și completată cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.32/1997.

Capitolul I.- Denumirea, emblema și forma juridică a societății

Societatea va purta denumirea societatea comercială SC.MARA.SRL

În orice act, scrisoare sau publicație care provine de la SOCIETATE , trebuie să se
menționeze: denumirea, forma juridică, sediul social, nr. de înmatriculare la Registrul
comerțului, codul fiscal.
.-Emblema societății este formată dintr-un desen conform desenului din anexa la
contract.
.- Părțile contractante convin să constituie o societate comercială având forma juridică
de societate cu răspundere limitată

Capitolul II.- Sediul , durata societății

Sediul social al societatii este , str. Marchian, nr 5, judeţul Botoşani.

Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate pe baza hotarârii Adunării generale a
asociaților.
Societatea poate înfiinta filiale , sucursale, reprezentanțe, agenții situate și în alte
localități din tară sau din străinatate.
Durata de funcționare a societății este convenită la 5 ani, putând fi prelungită pe
aceiași durata , dacă nu este dizolvată înainte de expirarea termenului.

Capitolul III . -Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al SOCIETĂȚII constă în activitatea de comerț cu amănuntul

30
Capitolul IV. –Capitalul social
Capitalul social subscris constă în numerar și este în valoare totală 3000 RON,
disponibil la bănci în lei 50.000 bunuri mobile şi imobile 500.000 RON, divizat în 2000 părţi
sociale a 276,5 RON fiecare,
Capitalul social subscris a fost vărsat integral la data constituirii societății.
Reducerea sau mărirea capitalului social se poate face pe baza hotărârii adunării
generale extraordinare , în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Capitolul V.-Conducerea și administrarea societății

Părtile contractante au convenit ca societatea să aibă urmatoarele organe de conducere:

-Adunarea generala a asociaților , care este organul suprem de conducere.Modul de
organizare și de funcționare va fi prevăzut în statutul societății .
-Consiliul de Administrație , cu atribuțiile și răspunderile care vor fi modificate și
completate de Adunarea generală a asociaților și se vor stabili prin statutul de organizare și
funcționare a societății, este organul de conducere operativă a societății.

Capitolul VI-Controlul activității societății

Părțile contractante convin ca gestiunea societății să fie controlată de acsociați în mod
direct, în condițiile legii și statutului , precum și de un numar de 3 cenzori. Cel puțin unul din
cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condițiile legii sau expert contabil.
Cenzorii trebuie să-și exercite personal mandatul lor , în conformitate cu prevederile
art.114-117 din Legea nr.31/1990 si cu statutul societății.

Capitolul VII. –Evidența activității economico-financiare

Evidența activității economico-financiare a societății se ține în conformitate cu

prevederile legislatiei române în vigoare.
Societatea întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli , cu repartizarea
trimestrială , precum și bilanțuri anuale și trimestriale pentru întreaga activitate desfășurată de
societate.
- Repartizarea profitului net
Părțile contractante convin ca, dupa plata impozitelor legale , profitul net să fie
distribuit asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social , după prelucrarea în

31
condițiile legii a cotei de 5% pentru formarea fondului de rezervă și a 6% cuvenită membrilor
fondatori.

Capitolul VIII- Dizolvarea societății

În conformitate cu prevederile statulului , societatea se dizolvă urmând procedura

prevazută de lege în urmatoarele cazuri:
-imposibilitatea realizării obiectivului de activitate al societății;
-reducerea capitalului social sub limita minimă prevazută de lege, dacă nu se dispune
de către adunarea generală a asociaților completarea lui;
-scăderea numărului asociaților sub limita minimă prevăzută de lege;
-în orice alte situații , pe baza hotărârii adunării generale a asociaților

Capitolul IX-Soluționarea litigiilor

Toate diferențele ce ar putea să apară între părțile contractante în legătura cu

executarea prezentului contract de societate vor fi soluționate de către părți, direct, pe cale
amiabilă.
În cazul când părțile nu ajung la un rezultat reciproc favorabil, litigiul se va soluționa
de către instanțele judecătorești competente , potrivit legislației române.

Capitolul X. Dispoziții finale

Prezentul contract are ca anexă statutul societății comercile SC.MARA.SRL care face
parte integrantă din contract.
Subsemnații asociați-fondatori redactăm, dactilografiem, adoptăm și semnăm
prezentul contract, redactat și dactilografiat în limba română de către noi, astăzi , data
autentificării, într-un număr de 7 (șapte) exemplare, dintre care 6(șase) exemplare sau remis
părtii, astăzi , data autentificării.
Deasemenea convenim ca eventualele modificări ale prezentului contract sa fie
materializate sub forma unor acte adiționale cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

32
 Concluzii

În perioada analizată pe parcursul lucrării s-a putut observa o creștere continuă a

capitalurilor proprii, fapt din care rezultă o întarire a situației financiare a întreprinderii.
Evoluția ascendentă a capitalurilor proprii s-a datorat majorărilor succesive ale
capitalului social al întreprinderii
Un rol important în evoluția capitalurilor proprii l-a avut și profitul obținut de
întreprindere, profit realizat din activitatea comercială.
S.C. Mara.SRL nu a constituit în perioada analizată nici un provizion pentru
riscuri sau cheltuieli, deși a fost identificat cel putin un risc care ar fi trebuit s ă determine
constituirea acestor tipuri de provizioane. Acest risc a fost determinat de existența unui litigiu
cu unul din clienții întreprinderii, care a luat naștere datorită neachitării, la scadența, de catre
acesta a unei datorii pe care o avea fața de societate.

33
 Bibliografie

“Contabilitatea financiară românească conformă cu DIRECTIVELE

EUROPENE”, de Iacob Petru Pântea, Editura Intelcredo 2008;

”Legea contabilității” 82/1991 modificată și republicată Editura ”ALL”

Octavian Bojian ”Bazele contabilitătii” Editura ”Eficient” București

Ordinul emis de ministerul finanţelor publice, nr.3055/2009

Plan de conturi - 2010 - Cf. O.M.F.P. 3055/2009

34