Să se proiecteze și să se stabilească schema

tehnologică a unei mori de secară pentru făină

semialbă + făină neagră având următoarele
caracteristici: 
Q = 121 tone/ 24h
                                            E = 30+45 %
                                              MH = 76 kg/h

2020
Cuprins
Contents
1. CARACTERISTICILE MATERIEI PRIME..................................................................................3
1.1 Structura anatomică a bobului de secară.................................................................................3
1.2 Compoziția chimică...................................................................................................................3
1.3 Proprietăţile fizice ale secarei:..................................................................................................5
1.4 Proprietăţile tehnologice ale secarei.........................................................................................6
2. CARACTERIZAREA PRODUSELOR FINITE............................................................................7
3. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ........................................................................10
3.1 Calculul capacității de producție a secției de pregătire a cerealelor pentru măciniș..........10
3.2 Calculul și alegerea utilajelor din secția de pregătire a secarei pentru măciniș..................10
3.3 Descrierea fluxului tehnologic stabilit pentru secţia de pregătire a secarei pentru măciniş.
18
3.4 Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de măciniş..............................................19
3.4.1 Calculul necesarului de valțuri...........................................................................................19
3.4.2 Calculul sitelor plane.........................................................................................................21
4. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC PENTRU SECȚIA DE MĂCINIȘ......................22
5. BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................24

2
 1. CARACTERISTICILE MATERIEI PRIME

Secara cultivată aparține specie Secale cereale L, care are spic alb, cu rahis flexibil, iar
paleele acoperă numai două-treimi din lungimea bobului. Există două varietăți de secară - de
vară și de iarnă. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată, adaptându-se
mai bine ca grâul la acest climat.
Din boabele de secară se obține făină folosită la prepararea pâinii, iar boabele uruite se
folosec ca nutreț concentrat. Boabele servesc ca materie primă în industria amidonului, glucozei,
alcoolului, etc.
Secara are zona de origine mai unitară decât grâul sau orzul. Patria de origine a secarei este
Asia de Sud - Vest, Asia Mică şi Caucazul, unde cresc diverse forme în flora spontană sau ca
buruieni în grâu şi orz. O dată cu migraţia popoarelor s-a extins în estul şi nordul Europei
(împreună cu sămânţa de grâu), în condiţii vitrege de sol şi climă secara s-a adaptat mai bine
decât grâul şi orzul.

1.1 Structura anatomică a bobului de secară

Structura anatomică a bobului de secară este asemanătoare cu cea a bobului de grâu și
cuprinde; învelișul fructului sau pericarp, învelișul seminței sau spermoderma, stratul aleuronic,
corpul făinos sau endospermul și embrionul. Grosimea pericarpului, spermodermei și stratului
aleuronic este mai mare la bobul de secară comparativ cu bobul de grâu, proporția acestora fiind
de 20-22% față de 14-15% la grâu.
Ponderea corpului făinos în total bobul la secară este mai mică decât la grâu și de aceea la
măcinare rezultă o cantitate mai mare de tărâțe. Bobul de secară este mai lung decât cel de grâu,
lungimea lui fiind de 7-9 mm, iar diametrul de 2-3 mm.
Șanțul longitudinal al bobului este mai puțin adânc decât cel al bobului de grâu. Partea
dorsala este convexă. La vârful unde se găsesc perisorii, bobul este turtit, iar la capătul opus se
gasește embrionul. Suprafața exterioară a bobului de secară prezintă striuri transversale, fine.

1.2 Compoziția chimică

Boabele de secară conțin, în medie, 82 % hidrați de carbon, 13,5 % proteine, 1,9 % grăsimi,
1,8 % substanțe minerale și vitamine (B1, B2, PP).
Părțile componente ale bobului de secară sunt: 18,6 % teggumentul plus stratul aleuronic,
77,7 % endospermul și 3,7 % embrionul.
În condiții asemănătoare de vegetație, secară are un conținut mai mic de proteine decât grâul
și cu o digestibilitate mai scăzută. Aluatul de secară, deși conține gluteină și gliadină, nu
formează un gluten în cantitate și de calitate celui de grâu. Ea este, totuși , a doua cereală
panificabilă pe glob, superiară orzului și a ovăzului.
3
 Paiele și pleavă de secară au conținut ridicat de celuloză (44%, respectiv 42 %), dar o slabă
valoare furajeră. Cenușa din boabe este formată în cea mai mare parte (80%) din fosfor și
potasiu, iar cea din paie conține, în principal (75%), siliciu și potasiu.
Apa este un element important în păstrare. Umiditatea secarei nu trebuie să depășească 14%
pentru ca să se păstreze în condiții bune timp îndelungat.
Glucidele reprezintă partea cea mai mare a bobului de secară. Dintre glucide cel mai
important component este amidonul. Amidonul se găsește numai în endosperm și se află sub
forma unor granule ovale, mai mari decat cele ale bobului de grâu, cu diametrul de 30-35 mm.

Tab. 1 Caracterizarea și mărimea granulei de amidon

Tipul de Caracterizarea Marimea granulei Nucleul si Stratificarea
amidon generala mari mijlocii mici hilul
granulei
Granule mai mari, Nucleul Straturile
rotunde, neregulate, de central, concentrice.
Secara formalenticulară. Forme hilul
derivate: groase de 45-60 25-35 3-10 adânc sub
forma fasolei, suprafața forma de
cu riduri. Conglomerate stea.
mari și mici.

Bobul de secara conține în cantitate mare pentozani, subsțante numite mucine sau substante
gumoase care micșorează capacitatea de geliferare a amidonului și activitatea enzimelor
amilolitice.
Zaharoza, trifructozanii, pentozanii, celuloza sunt repartizate neuniform în diferite parți
anatomice ale bobului și se găsesc în mod deosebit în înveliș, în stratul aleuronic, embrion.
Proteinele sunt în proporție mai mică decât la grâu. În bobul de secară se găsesc urmatoarele
grupe de protide:
- Albuminele se gasesc in stratul aleuronic sub forma libera si in embrion sub forma de
combinatii cu acizii necleici. Continutul de albumina al bobului de secara este mai mare
decat la grau, respectiv 30% la secara fata de 10-15% la grau.
- Globulinele sunt repartizate in cea mai mare parte in embrion sub forma de combinatii cu
aciziii nucleici, in stratul aleuronic si in spermoderma in stare libera. Globulinele
reprezinta 20% din totalul proteinelor.
- Prolaminele, dintre care gliadina este cea mai importanta.

4
 - Glutelinele Cea mai importanta este glutenina care se gaseste in endosperm.
- Gliadina si glutenina secarei nu au proprietatea de a forma gluten. Acest aspect este pus
pe seama prezentei mucinelor in proportie mare.
 Lipidele din bobul de secara au aceeasi natura si repartizare ca in bobul de grau. Ele
reprezinta 1,5-2% din greutatea bobului si 11% din greutatea embrionului. Lipidele simple sunt
hidrolizate de catreenzimele lipaze cu formare de acizi grasi. Acest fenomen duce la rancezirea
boabelor de secara.
Substantele minerale se gasesc in proportie mai mare la secara decat la grau. Bobul intreg are
1,95% substante minerale repartizate astfel: in embrion 5,54%, in stratul aleuronic 7,2%, in
invelis 4%, in endosperm 0,65-0,70%.
Enzimele in bobul de secara ca si in cel de grau sunt repartizate neuniform. se gasesc in
proportir ridicata in embrion si la periferia endospermului.
Vitaminele care se gasesc in bobul de secara fac parte din complexul B, si se gasesc in
embrion, stratul aleuronic, spermoderma.
Secara se foloseste industrial la fabricarea amidonului, dextrinelor, spirtului.

1.3 Proprietăţile fizice ale secarei:

1) Forma, mărimea şi uniformitatea boabelor
Secara are lungimea între 4,0- 9,0 mm; lăţimea intre 1,4- 3,6 mm şi grosimea intre 1,1-
3,4 mm. Volumul boabelor de secară este cuprins între 10- 30 mm3.
2) Masa specifică.
Masa specifică a secarei este cuprinsă între 1,260- 1,420.
Masa specifică prezintă interes practic în legătură cu aprecierea calităţii boableor de
cereale.
3) Masa a 1000 de boabe.
Variază în funcţie de umiditate.
Masa absolută depinde direct de masa specifică.
Boabele de secară se împart după masa absolută în trei categorii de mărime: - boabe mici:
sub 25 g
- boabe mijlocii: 25- 30 g
- boabe mari: peste 30 g
4) Masa hectoltrică
Reprezintă cantitatea de boabe în kg care intră întrun hectolitru.

1.4 Proprietăţile tehnologice ale secarei.

Aceste însuşiri participă la unele operaţii de transport,de depozitare şi prelucrare.

a) Însuşiri ce se manifestă în vehicularea internă (siloz, curăţătorie şi moară)
5
1. Capacitatea de curgere
Capacitatea de curgere este deplasarea masei de boabe în stare liberă şi este influenţată de
o serie de însuşiri ale masei de boabe cum ar fi: forma, dimensiunile şi starea suprafeţei boabelor,
cantitatea de impurităţi, starea, forma şi materialul pe care se deplasează masa de boabe.
2. Capacitatea de plutire
Capacitatea de plutire la secară este de 8,5-10m/s.
Însuşirea boabelor de secară de a se menţine în stare de suspensie la o anumită viteză al
unui curent de aer ascendent se numeşte capacitatea sau viteza de plutire. Capacitatea de plutire
are importanţă pentru că pe baza acestei însuşiri se separă impurităţi uşoare din masa de cereale
şi se face transportul pneumatic prin conducte în curăţătorie şi în moara propriu-zisă.
b) Însuşiri ce se manifestă la depozitare
1. Densitatea şi spaţiul intergranular al masei
În cădere liberă şi aşezarea sub formă de grămadă, masa de cereale ocupă un spaţiu mai
mare decât cel ocupat efectiv de boabe. Între acestea rămân goluri care poartă numele de „spaţiu
intergranular” sau „purozitatea masei de cereale”. Volumul ocupat de boabe poartă numele de
„densitatea masei de cereale”.
Densitatea secarei este de 680-750kg/m3 şi porozitatea secarei este între 35-45%.
2. Termoconductibilitatea masei de cereale
Masa de cereale are o conductibilitate termică redusă datorită compoziţiei organice a
boabelor şi a spaţiilor intergranulare care sunt rele conductoare de căldură şi datorită prezenţei
aerului.
3. Higroscopicitatea boabelor
Higroscopicitatea boabelor este influenţată de o serie de factori, cum ar fi: mărimea
boabelor, integritatea boabelor, tăria învelişului, compoziţia chimică, umiditatea şi temperatura
de păstrare. Sorbţia şi desorbţia are loc când se produce un echilibru dinamic între presiunea
vaporilor de boabe şi presiunea vaporilor din mediul înconjurător.

6
 2. CARACTERIZAREA PRODUSELOR FINITE
Făina de secară

Are proprietăti diferite de făina din grâu la coacere, aceasta se explică prin faptul că
moleculele de gluten, prin prezenţa de pentozan nu se produce efectul lipicios ca făina de grâu
pentru a reţine gazele din aluat. Însă datorită prezentei substanţelor mucilaginoase din secară se
produce prin coacere o crustă brună aromată, pâinea de secară fiind mai densă în comparaţie cu
pâinea de grâu. Se pot întîlni la unele recolte de secară prezenta unor amilaze care descompun
amidonul, degradând calitatea făinii.

Ca şi faina de grâu, făina de secară prezintă dependenţă în conţinutul de substanţe minerale şi

gradul de extracţie directă. Făina de secară de extracţie mică are un conţinut mai mare de
substanţe minerale decît faina de griu şi este tipizată după aceleaşi criterii aplicate în cazul
făinurilor de grâu. Simplu, făina de secară este tipizată ca albă şi neagră.

Culoarea făinii de secară. Chiar în cazul extracţiilor culoarea făinii de secară este albă, cu
nuanţă specifică cenuşie.Lângă culoarea propriu-zisă a făinii de secară un rol important îl are
închiderea la culoare care se manifestă în decursul pregătirii aluatlui şi coacerii pâinii. Această
închidere la culoare se datoreşte prezenţei în proporţie mai mare a aminoacidului tirozină şi în
special a enzimei tirozinaza, care se manifestă atât de intens încât culoarea propriu-zisă a făinii,
în cazul extracţiei de peste 63 %, nu mai are nici o importanţă.

Tab. 2 Culoarea făinii în depedență de calitatea sa

Calitatea făinii Culoarea făinii în unităţi Caracteristica culorii făinii
ale scării colorimetrului
TM-2
Grupa I < 25 Foarte deschisă
Grupa II 25-35 Deschisă
Grupa III 35-45 Închisă
Grupa IV >45 Foarte închisă

Gradul de fineţe. Constituie un indice principal al însuşirii de panificaţie. Cercetările au

stabilit că gradul de fineţe optim al făinii de secară este asemănător cu cel al făinii de grâu. O
granulaţie mai mare duce la înrăutăţirea calităţii pâinii. Dimpotrivă, o granulaţie fină măreşte
gradul de asimilare.
7
 Gradul de extracţie.Gradul de extracţie influenţează culoarea făinii prin mărimea
particulelor de tărâţe care intră în masa de făină. În cazul când particula de tărâţe are o fineţe
ridicată, culoarea făinii este mai închisă decât în cazul tărâţei de dimensiuni mai mari.
Modul de combinare şi amestec. Combinarea şi amestecul diferitelor fracţiuni rezultate
la cernere au un mare rol în determinarea culorii făinii. Fracţiunile ce intră în amestec trebuie
alese în funcţie de culoare sau de conţinutul de cenuşă pentru ca produsul final să corespundă
culorii dorite. Dacă fracţiunile nu sunt corect dozate, atunci amestecul rezultat va prezenta o
făină cu pete mai închise sau mai deschise.

Compoziţia chimică a făinii de secară. Între compoziţia chimică a făinii de secară şi cea
de grâu există asemănare, dar există şi unele deosebiri ca, de exemplu :

- conţinutul de glucoză, zaharoză şi fructozani de tipul trifructozanilor este mai mare în

făina de secară decât în cea de grâu de aceeaşi extracţie ;

- dimensiunile granulelor de amidon sunt mai mari la făina de secară şi au o

temperatură de gelificare mai scăzută decât granulele de amidon existente în
particulele făinii de grâu ;

- α-amilaza din făina de secară este prezentă în stare activă, de aceea activitatea
amilolitică este în general crescută ;

- prezenţa a-amilazei active duce la o creştere a cantităţii de dextrine în aluat şi la

descreşterea puterii de absorbţie în apă a gelului de amidon ;

- făina de secară conţine gliadină şi glutenină, având o compoziţie în aminoacizi care

diferă puţin de cea a făinii de grâu dar nu formează gluten. În aluatul preparat din
făina de secară gliadina şi glutenina reprezintă o fază lichidă vâscoasă în care se
găsesc particulele de amidon şi tărâţă.

Proprităţile tehnologice ale făinii de secară

În timpul pregătirii aluatului şi în timpul pregătirii pâinii are loc închiderea culorii pâinii
ce se datorează tirozinei şi tirozinazei în număr crescut, ce contribuie la închiderea pâinii la
culoare. Făina de secară de extracţie scăzută are un conţinut crescut de cenuşă comparativ cu
făina de grâu şi poate fi albă,semi-albă sau neagră. Făina de secară proaspăt măcinată nu
îndeplineşte însuşiri de panificaţie. Aceste însuşiri se modifică pozitiv în timpul învechirii făinii.
Pentru maturizare făina are nevoie de aproximativ 45 de zile. Din practică s-a constatat că dacă

8
se prepară aluat din făină proaspătă şi dacă secara provine din recolta nouă, aluatul are capacităţi
de hidratare scăzute,aspect unsuros. În timpul maturizării făina se deschide la culoare datorită
structurii nesaturate a compuşilor carotenoidici care prin legarea O2 devin saturaţi incolori.
În aluatul preparat din făina de secară, gliadina şi glutenina reprezintă o fază vâscoasă în
care se găsesc particule din amidon şi tărâţe.

Specificitatea fabricaţiei
Felul măcinişului
Prin măcinare se urmăreşte să se distrugă integritatea boabelor de cereale pentru a se separa apoi
particulele de endosperm, libere, pe cât posibil de particulele de înveliş. După aceasta, particulele
de endosperm sunt transformate prin zdrobire în particule fine de faină.
Acest proces se sprijină pe diferenţa de structură a celor două părţi componente ale bobului.
Endospermul fiind friabil se poate sfărma uşor, în timp ce învelişul datorită structurii lui fibroase,
rezistă mai bine fără să se fărămiţeze la eforturile de forfecare şi compresiune la care este supus
între tăvălugii valţului.
Datorită faptului că învelişul este puternic aderent de endosperm, operaţia de separare a acestor
două părţi de bob nu se poate realiza printr-o simplă sfărâmare. Operaţia de măcinare impune pe
de o parte o cât mai intensă purificare a părţilor de endosperm, dar pe de altă parte, o valorificare
la maximum a materiei prime, respectiv dacă este posibil o recuperare totală a conţinutului de
endosperm din bob.
Pentru transformarea cerealelor în făină de diverse calităţi, în industria morăritului se folosesc
mai multe sisteme de măciniş clasificate astfel:
 După numărul de treceri prin utilajele de zdrobire şi măcinare în:
- măciniş plat
- măciniş repetat
 După gradul de dezvoltare al tehnologiei aplicate în:
- măciniş simplu
- măciniş dezvoltat
 După numărul sortimentelor de faină ce se obţine, în:
- măciniş pe o extracţie
- măciniş pe mai multe extracţii
Pentru a obtine făină albă și semialbă se va folosi măcinișul pe mai multe extracții.
Măcinişul pe mai multe extracţii permite realizarea concomitentă a două sau trei
extracţii, cu obţinerea de făină albă, semialbă sau neagra. La măcinişul pe două sau trei calităţi se
mai obţine cca 2% griş de consum, în dauna sortimentului de făină cu cel mai mic conţinut
mineral.

9
 3. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ
Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secția de pregătire a cereaelor pentru măciniș
Pentru aceasta este necesar de a stabilii factorii fundamentali a acesteia, care sunt :
capacitatea, durate de exploatare, bilanțuri de materiale, bilanțuri energetice, utilitățile.
Instalații comune
Durata medie anuală de funcționare de 330 zile, restul zilelor sunt necesare lucrărilor de
revizie, reparațiilor. La stabilirea duratei de exploatare se ia în considerare pentru fiecare aparat :
necesarului de revizii și reparații ,natura aparatelor (statice, cu piese în mișcare, speciale )
Instalații discontinue
Se prevede o durată de exploatare de 330 de zile pe an , în funcție de specificul
fabricației.Oprirea utilajelor se face conform unor grafice de oprire care respectă alte faze de
fabricație a căror capacitate este coordonată de acestea.Capacitatea fabricației se stabilește
prin tema de proiectare.

3.1 Calculul capacității de producție a secției de pregătire a cerealelor pentru măciniș

Capacitatea de lucru a secției de pregătire a cerealelor pentru măciniș se calculează cu 10-20%

mai mare decât capacitatea de producție a morii (Qm). Valoarea aleasă este de 10 %.

Qc=Qm+10 % •Qm
Qc= 121+10%*121= 121+12,1=133,1 t/24h
Qc=133,1 t/24h= 133100 kg/24h
Qc=capacitatea de lucru a curățătoriei (t/24h)
Qm=capacitatea morii de secară (t/24h)
Qm=121 t/24h
Qc/h= Qc*1000/24= 133100/24= 5545,83 kg/h

10
 3.2 Calculul și alegerea utilajelor din secția de pregătire a secarei pentru măciniș

1) Cântarul automat

Cântarirea secarei în flux tehnologic se realizează cu ajutorul cântarelor automate cu cupă

basculantă pentru produse granulare. Cel mai utilizat este cântarul cu cupă basculantă care
funcționează pe principiul pârghiilor cu brațe egale, combinate cu dispozitive mecanice ce
efectuează automat: încărcarea, oprirea alimentării, cântărirea, descărcarea produselor și
inregistrarea numărului de răsturnări. Cântarirea automată folosește căderea liberă a cerealelor
sau greutatea proprie a produselor.

Cântarul automat se calculează în funcție de capacitatea orară a curățătoriei și de

numărul de răsturnări pe care le efectuează cupa cântarului, astfel pentru capacitatea morii de
121 t/24 h se efectuează 3 răsturnări/minut.
Qc/h 5545,83
Qcupa= = =30,81 kg
nr .rast /min • 60 3• 60
În urma calculului se va alege un cantar de tip CHRONOS cu capacitatea de 30, adică 6,3 t/h.

2) Separatorul aspirator
11
 Separatorul aspirator realizează curățirea grâului de corpurile străine, care se deosebesc
de acestea prin mărime și prin însușirile aerodinamice. Calculul separatorului se face în funcție
de încărcarea specifică și de capacitatea orară a curățătoriei. Vom lua o încărcare specifică
cuprinsă între 50 – 55 kg/cm*h. Valoarea aleasă este de 53 kg/cm*h.

Qhc 5545,83
Lsa= = =104,63 cm
qsa 53 kg
În funcție de lungimea sitei și de capacitatea orară a curățotăriei se alege separatorul
aspirator de tip SA-1212.

12
 3) Triorul cilindric
Trioarele sunt utilajele care fac separarea boabelor de forma rotundă (măzăriche,
neghina), sperturile de secară și boabele de forma alungită (orz, ovaz), din masa de grâu. Cele
mai folosite sunt trioarele cilindrice deoarece dau rezultate bune de productie, sunt ușor de
manipulat și au un preț scăzut în comparație cu celelalte. Trioarele cilindrice se calculează în
funcție de încărcarea specifică și de capacitatea orară a curațătoriei.

Qhc 5545,83
Sneces= = =9,24 m 2
qsSC 600

Strior=π • D• L=3,14 • 0,6 •2,5=4,71 m2

Stc 9,24
Nr . tr .= = =1,96=2 trioare
Strior 4,71
In functie de incarcatura specifica si de capacitatea orara a curatatoriei se alege triorul
cilindric de tip BT-7025 cu caracteristicile tehnice in tabelul 4.

13
 Poze pag 39
4) triorul spiral
Se foloseste pentru a se recupera inca o parte din boabele valoroase care se separa odata
cu corpurile straine de la trioarele cilindrice sau cu discuri, cat si pentru sortarea diferitelor grupe
de corpuri straine care se gasesc in amestec.
Există două tipuri constructive: trioare cu planînclinat cu diametru constant şi cu
diametru variabil pe înălţimea triorului.Trioarele spirală se realizează cu înălţimea de 1600mm sau
2000mm.
Triorul spiral se calculează în funcţie de cantitatea de deşeuri rezultată de la triorul
cilindric.
Cantitatea de deşeuri care rezultă în urma trecerii secarei prin triorul cilindric o vom lua
aproximativ 5% din capacitatea orară a curăţătoriei. Capacitatea de lucru este de 100-150 kg/h.
Qdtc=5/100*Qhc= 5/100*5545,83= 277,29
Nr.TS=Qd/qsts= 277,29/150=1,82=2 trioare
În funcție de capacitatea orară a curațătoriei se va alege un trior spiral tip SEM-H2000 cu
diametru variabil.

14
 5) Numarul de magneți

Separarea corpurilor feroase existente în masa de cereale se face cu ajutorul

separatoarelor magnetice. Există separatoare cu magneţi permanenţi şi separatoare
electromagnetice. Aparatele magnetice se vor calcula în funcţie de capacitatea orară a
curăţătoriei şi de încărcătura specifică pe un magnet potcoavă care este de 150-180 kg/h.

Qc/h 5545,83
Nr . magneţi= = =36,97 ≅ 37 magneţi
qs 150

6) Decojitorul
Următoarea etapă în pregătirea cerealelor pentru măciniș este decojirea, care are ca scop
desprinderea si indepartarea invelisului pericarpic, precum si indepartarea impuritatilor aderente
pe suprafata boabelor (praf mineral, microorganisme). Un alt scop al decojirii este ușurarea
procesului de separare in faza de măciniș. Atât pentru decojire cat si pentru periere se foloseste
acelasi utilaj , acesta putand fii adaptat prin inlocuirea paletilor pentru decojire cu periile pentru
dezprafuire. Decojitoarele se calculeza in functie de incarcarea specifica si de capacitatea orara a
curatatoriei.

Q c/ h 5545.83 2
Sneces = = =6.16 m
q sD 900

S1decojitor = π x D x L = 3,14 x 0,7 x 1,2 = 3,07 m2

15
 7) Separatorul cascadă

Separatorul cascadă se poate utiliza atât în curăţătoria neagră cât şi în curăţătoria albă. În
unităţile de morărit care nu folosesc maşini de spălat, separatoarele cascadă se pot pune după
descojitoarele de desprăfuire, pentru o separare cât mai bună a prafului mineral desprins de pe
boabe prin descojire. Pentru separare se va alege separatorul cascadă modelul C-200 cu
capacitatea de muncă 4000-6000 kg/h

16
 Nr Utilaje= Qhc/Qutilaj = 5545,83/6000= 0,92* Nr trepte= 0,92*2= 1,84 =2 utilaje

8) Celulele de depozitare

Celule de siloz sunt locurile în care se păstrează cerealele care urmează a se transforma în făină.
Pentru acest scop silozul trebuia să îndeplinească câteva condiţii:
- capacitatea de depozitare să fie corelată cu capacitatea de producţie a morii pe o perioadă
cuprinsă între 20-30 zile.
- să fie dotat cu instalaţii de prelucrare, transport intern şi precurăţire corelate capacitiv, în aşa fel
încât pe fluxul tehnologic să nu apară avalanşe sau stangulări prin înfundare.
- să fie dotat cu instalaţii de dozare şi evacuare corespunzătoare cu cele de preluare din secţia de
curăţire şi condiţionare.
- compartimentarea silozului trebuie în aşa fel făcută, încât să existe posibilitatea ca cerealele să
se depoziteze în loturi cu indici calitativi apropiaţi.
Capacitatea de depozitare a celulelor determină în cele mai multe cazuri forma geometrică a
acestora.
Astfel că pentru silozuri cu celule de capacitate de până la 200t forma este rectangulară, iar
pentru silozuri cu celule de 500-1000t, forma este cilindrică.
Am ales celule rectangulare cu următoarele dimensiuni:
- lungine: 4m

17
- lăţime: 4m
- înălţime: 24m

a) Capacitatea ce trebuie depozitată în decursul de 20 zile

C=QM*20=121*20=2420t
b) Volumul celulei
V=L*l*h=4*4*24=384m3
c) Capacitatea celulei c= Mh*V=0,76t/m3*384m3=291,84 t
d) Numărul de celule
Nr=C/c=2420/291,84= 8,29 = 8 celule

3.3 Descrierea fluxului tehnologic stabilit pentru secţia de pregătire a secarei

pentru măciniş.
Pregătirea cerealelor pentru măciniş este o operaţie relativ complexă care se realizează în
secţia de curăţire, cu ajutorul mai multor tipuri de utilaje. Cerealele care ajung la moară se
recepţionează calitativ şi cantitativ, apoi sunt trecute pritro secţie de precurăţire pentru
îndepărtarea corpurilo străine din masa de cereale care ar pute influenţa întrun mod negativ atât
vehicularea cerealelor cât şi depozitarea lor.
Prin această precurăţire se urmăreşte o mărire a conservabilităţii cerealelor. Precurăţirea
se realizează cu ajutorul cu ajutorul separatorului aspirator.
Însă prin precurăţire se îndepărtează doar impurităţile mari restul de impurităţi îndepărtându-se
în secţia de curăţire care realizează o curăţire mai avansată. Pentru secară curăţirea constă întro
separare a corpurilor străine şi o prelucrare a învelişului secarei. Aceste operaţii au ca scop
aducerea boabelor de cereale întro stare optimă, favorabilă procesului de măciniş.
Separarea corpurilor străine se realizează mai întâi cu ajutorul separatorului apirator care
realizează separarea impurităţilor care au proprietăţi aerodinamice diferite de ale boabelor de
secară. Amestecul de cereale şi impurităţi trece prin cădere liberă peste şicane, în timp ce un
curent de aer străbate pânza formată şi antrenează impurităţile uşoare pe care le decantează
separate. Produsele curăţate de impurităţi trec mai departe pe suprafaţa separatoarelor magnetice
care reţin impurităţile feroase.
După separarea impurităţilor feroase urmează separarea corpurilor străine care se
deosebesc de masa de secară după formă şi lungime. În acest scop se folosesc trioarele cilindrice
şi trioarele spirală. Trioarele cilindrice sunt cel mai des utilizate şi se bazează pe seapararea
corpurilor străine pe baza diferitelor poziţii de păr4sire a unor alveole de către boabe. Trioarele
spirală separă impurităţile pe baza vitezelor de alunecare diferite pe un plan înclinat al triorului.

18
 După separarea corpurilor străine urmează o prelucrare a învelisului cerealelor. În acest
scop se utilizează o decojire uscată, deoarece secara nu se umectează pentru ca este foarte
sensibilă. Decojirea se realizează cu ajutorul descojitorului dublu care având cele două mantale
suprapuse are o capacitate de lucru dublă faţă de cele cu manta în serie.
Decojirea uscată constă în eliminarea prafului mineral de pe suprafaţa bobului de secară
şi în special al celui din şănţuleţ, dar şi eliminrea bărbiţei. Aceste efecte se obţin ca urmare a
impactului boabelor cu organele de lucru ale utilajelor, dar şi datorită frecării boabelor de
oragnele de lucru, sau datorită frecării boalbelor între ele. În timpul acestei prelucrări este
eliminat şi o parte din învelişul pericarpic, observându-se uneori şi o pierdere a embrionului.
Pentru ca decojirea să fie mai intensă după decojirea la descojitorul dublu se face încă o
descojire la descojitorul cu manta abrazivă. După decojire urmează o periere care ajută la
îndepărtarea resturilor de învelis rămase parţial aderente la bob. După perie se montează în secţia
de curăţire un separator casacadă care are rolul de a separa cât mai bine praful mineral desprins
de pe boabe prin descojire şi periere, praf care ar crea un mediu neprielnic în secţie.
La sfârşitul secţiei de curăţire se pune o celulă de rezervă de 30 de minute sau de 2 ore în
care să se adune cerealele curăţate. În secţia de curăţire se vor mai monta şi bateriile de cicloane
şi ventilatoarele care să ajute la menţinerea unui mediu propice pentru lucru.

3.4 Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de măciniş

3.4.1 Calculul necesarului de valțuri

Având o extracție de 75% in total ce este compusă din făină semialbă și făină neagră,
vom avea 7 sroturi și 12 măcinătoare. Vom lua o încărcătură specifică pe valţuri qs=50kg/cm

LTV= QM / qs = 121*1000/50 = 2420cm

Pentru măcinușul cu o extracție pentru secară raportul dintre lungimea de măcinare și cea
de srotare este de 1,3 – 1,65. Adoptez indicile de 1,65.
LM/Lsr=1,65
LM=lungimea liniei de măcinare
LM/Ls=1,65/1=1,65+1=2,65 părți
Iar lungimea totală de valț 2420 se împarte la lungimea liniei de măcinare.
2420/2,65=913
Pentru măcinare va fi: 913*1,65=1507

19
 Pentru sroturi: 913*1=913

Tab. 3.1 Repartizarea lungimii de tăvălugi pe pasaje, pentru o moară cu capacitatea

de producție de 121 t/24h
Pasaj Lungimea de Lungimea Lungimea Lungimea Numărul de
tăvălug față rezultată în reală în care reală față valțuri (buc)
de lungimea cifre absolute se poate de total (mm)
totală (%) (cm) încadra (cm) (%)

Șrot I 15 136.95 2*60=120 13,33 1*600

Șrot II 17 155.21 3*60=180 20 1+1/2*600
Șrot III 17 155.21 3*60=180 20 1+1/2*600
Șrot IV 15 136.95 2*60=120 13.33 1*600
Șrot V 13 118.69 2*60=120 13.33 1*600
Șrot VI 12 109.56 2*60=120 13.33 1*600
Șrot VII 11 100.43 1*60=60 6.66 1/2*600
Total 100 913 900 100 7+1/2*600
Desfăcător 1 5 75.35 1*60=60 7.69 1/2*600
Măcinător 1 13 195.91 1*60=60 7.69 1/2*600
Măcinător 2 12 180.84 1*80=80 10.25 1/2*800
Măcinător 3 11 165.77 1*80=80 10.25 1/2*800
Măcinător 4 7 105.49 0.5*80=40 5.12 1/4*800
Desfăcător 2 5 75.35 1*80=80 10.25 1/2*800
Măcinător de 5 75.35 0.5*80=40 5.12 1/4*800
refuz 1
Măcinător 5 9 135.63 1*80=80 10.25 1/2*800
Măcinător 6 7 105.49 0.5*60=30 3.84 1/4*600
Măcinător 7 6 90.42 0.5*60=30 3.84 1/4*600
Măcinător 8 5 75.35 1*60=60 7.69 1/2*600
Măcinător de 5 75.35 0.5*80=40 5.12 1/4*800
refuz 2
Măcinător 9 5 75.35 0.5*80=40 5.12 1/4*800
Măcinător 10 5 75.35 1*60=60 7.69 1/2*600
Total 100 1507 780 100 3*800
măcinătoare 2+1/2*600
Total general 2420 1680 3*800

20
 10*600

3.4.2 Calculul sitelor plane

Stsp= (QM*1000)/qssp= (121*1000)/550= 220 (m2)

qssp= 500-550 (kg/m2/h)
SM/SȘ= 1.3/1
1.3+1=2.3 părți
220/2,3= 95,65 (m2)
Pentru măcinătoare 95,65*1.3= 124(m2)
Pentru Șroturi 95,65*1=95,65=96(m2)
Sită= Snetă/Nr pasaje= 33/6= 5,5

Tab. 3.2 Repartizarea suprafeței de cernere pe pasaje, pentru o moară cu capacitatea

de producție de 121 t/24h

Indici Suprafața Suprafața Suprafața Numărul

Pasaj orientativi de rezultată în reală (cm) reală față de site
suprafață de cifre de total plane
cernere față de absolute (%) (buc)
total (%) (cm)

Șrot I 12 11,52 2*5,5=11 10,00 2/6

Șrot II 13 12,48 2*5,5=11 10,00 2/6
Șrot III 13 12,43 2*5,5=11 10,00 2/6
Șrot IV 12 11,52 2*5,5=11 10,00 2/6
Șrot V 9 8,64 2*5,5=11 10,00 2/6
Șrot VI 7 6,72 2*5,5=11 10,00 2/6
Șrot VII 6 5,76 2*5,5=11 10,00 2/6
Sortir I 6 5,76 2*5,5=11 10,00 2/6

21
 Sortir II 6 5,76 1*5,5=5,5 5,00 1/6
Sortir III 6 5,76 2*5,5=11 10,00 2/6
Sistem de 10 9,6 2*5,5=11 10,00 2/6
perii și
finisoare
Total 100 96 110 100 3+3/6
Desfăcător 1 4 4,96 1*5,5=5,5 4,55 1/6
M1 13 16,12 2*5,5=11 9,09 2/6
M2 13 16,12 2*5,5=11 9,09 2/6
M3 10 12,4 2*5,5=11 9,09 2/6
M4 7 8,68 2*5,5=11 9,09 2/6
Desfăcător 2 5 6,2 1*5,5=5,5 4,55 1/6
Refuz 1 5 6,2 1*5,5=5,5 4,55 1/6
M5 7 8,68 2*5,5=11 9,09 2/6
M6 5 6,2 1*5,5=5,5 4,55 1/6
M7 5 6,2 1*5,5=5,5 4,55 1/6
M8 4 4,96 1*5,5=5,5 4,55 1/6
Refuz 2 4 4,96 1*5,5=5,5 4,55 1/6
M9 4 4,96 1*5,5=5,5 4,55 1/6
M10 4 4,96 1*5,5=5,5 4,55 1/6
Sistem de 7 8,68 2*5,5=11 9,09 2/6
periere
RF 3 3,72 1*5,5=5,5 4,55 1/6
100 124 121 100 3+3/6
Total 220 231 7

4. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC PENTRU

SECȚIA DE MĂCINIȘ

Rezistenţa endospermului condiţioneaza lungimea liniilor de şrotare şi măcinare. La măcinarea

soiurilor sticloase şrotarea este mai lungă. În general procesul de şrotare cuprinde 4-5 pasaje. Din cauza
unei mai strânse legături dintre coajă şi miez, dar şi datorită grosimii mai mari a cojii, caracteristicile
tehnice ale tăvălugilor de la şrotare se deosebesc de cele folosite la măcinarea grâului (rifluri mai dese,
mai ascuţite, preponderent în pozitia T/T indiferent de treapta de şrotare) Datorită însuşirilor fizice

22
deosebite ale secarei (mai multe boabe cu mărimi diferite, învelişul mai gros decât al grâului) utilajele
folosite la curăţire şi măcinare prezintă unele caracteristici proprii. Înainte de a fi supusă operaţiilor de
pregătire, secara se împarte în două trei fracţiuni în aşa fel încât mărimea boabelor conţinute să fie
aproximativ egală. Acest lucru uşurează reglarea utilajelor de curăţire. Practic, atunci când se macină
secară, la aceste mori apar unele schimbări în regimul tehnologic: nu se practică spălarea şi umectarea
de regulă nu se realizează deoarece umiditatea la Şr I nu trebuie să depăşească 14%.

Decojirea secarei trebuie intensificată datorită învelişului mai gros al acesteia, folosind în acest
scop decojitoare cu manta confecţionată din sârmă cu secţiunea pătrată şi decojitoare cu manta de
şmirghel. La fel se intensifică şi operaţiile de periere pentru înlăturarea definitivă a cojilor dislocate la
decojire. În procesul de măcinare se lucrează cu încărcături mai mici pe utilaje, iar maşinile de griş sunt
cu totul inutile.Inainte de Sr 1 se practica o operatiune de sfaramare in scopul eliminarii unei parti din
praful mineral si vegetal de pe sufrafata boabelor de faina cu granulatie foarte fina rezultata prin
sdrobire.Amestecul de praf si faina este un produs furajer numit ‚’’faina albastra’’, ce reprezinta 2% fata
de secara supusa zdrobirii. Caracteristicile tehnice ale tăvălugilor de la şroturi se referă la rifluri mai
dese, mai ascuţite, cu înclinaţie mai mare, poziţia T/T fiind folosită cu precădere, indiferent de treapta
de şrotuire. Grişurile nu se supun sortării şi curăţirii. Produsele intermediare se trimit direct la
măcinătoare.

23 DE SECARĂ
SCHEMA DE OBȚINERE A FĂINII
5. BIBLIOGRAFIE
1. Banu, C., 2009, Tratat de Industrie Alimentară, Editura ASAB, București
2. MAN Simona, 2012, Îndrumător de proiect pentru tehnologia morăritului, Editura
ACADEMICPRES, Cluj-Napoca,
3. Modoran Constanța, 2008, : Tehnologia morăritului și a panificației, Editura ACADEMICPRES,
Cluj-Napoca,
4. Cursuri morărit

5. https://scholar.google.com/

24