UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PROIECT -EXAMEN -VICTIMOLOGIE

ASPECTE VICTIMOLOGICE ALE CONSUMULUI DE DROGURI

STUDENTĂ:RADU DANIELA VALENTINA

SERIA2,GRUPA2,AN3
DIRECȚA DE STUDIU: PROBAȚIUNE ȘI PROTECȚIA VICTIMEI
PROFESOR COORDONATOR: BOTESCU GEORGE MIRCEA

1
Termenul de victimizare are numeroase sensuri în mai multe lucrări de specialitate, putem defini
victimizarea din punct de vedere penal, procesul prin care persoanele devin victime ale unei
infracțiuni.
Totodată, în acest cadru intră și efectele, consecințele pe care le are infracțiunea asupra
persoanelor atât înainte de comniterea infracțiunii, în timpul, cât și după comiterea actului
infracțional. Altfel spus, victimizarea cuprinde etapele pe care victima unei infracțiuni le
parcurge din momentul săvârșirii până în momentul în care ies la suprafață consecințele faptei
infracționale.
Tipologia victimizării:
Victimologia cuprinde patru timpuri de victimizare: victimizarea primară,victimizarea
secundară,victimizarea terțiară și victimizarea cuaternară. Studiile victimologie se axează , în
principal, asupra victimizării primare. Acest tip de victimizare apare când există o daună
morală,fizică sau psihică asupra victimei sau asupra familiei acesteia.
Victimizarea este considerată a fi secundară în ceea ce privește atitudinile pe care ceilalți le
manifestă față de victimă. Victimizarea de tip terțiar apare în momentul în care persoanele ar
trebui să sprijine persoana, victima unei infracțiuni, se folosesc de această situație în scopuri
personale,egoiste.Victimizarea cuaternară apare dacă victima, după săvârșirea infracțiunii, este
blamată sau atacată de alte persoane,direct sau indirect.
În ceea ce privește stilul de viață al persoanei în cauză, nu este întotdeauna clar care ar putea fi
legătura de cauzalitate între victimizarea unei persoane și stilul ei de viață. Este dificil de asimilat
cu exactitate câtă influență poate avea stilul de viață al unei persoane asupra unei situații
infracționale. De asemenea, factorii asociați stilului de viață pot influența în mod negativ
victima în trei moduri: prin dezvoltarea unui confict cu un delicvent, mărirea timpului petrecut
de către victimă în prezența unui delicvent sau a altor persoane cu predispoziție spre fenomenul
criminalității și prin consolidarea ideii de vulnerabilitate, în mintea delicventului sau a
individului.
Prin stilul de viață, se remarcă activitățile zilnice, atât cele care țin de formare și dezvoltare
personală, mersul la școală, la locul de muncă, precum și cele care țin de petrecerea timpului
liber.
Astfel că, pentru identificarea modului în care stilul de viață influențează persoana în cauză,
propria victimizare, au contribuit mai multe teorii: teoria percipitării stării de victimă, teoria
stilului de viață și teoria activității de rutină. Toate aceste teorii oferă o serie de explicații cu
privire la rolul victimei în producerea crimei infracționale.
Teoria percipitării stării de victimă reflectă faptul că animiți experți au afirmat faptul că un act
criminalnu poate fi înțeles pe deplin dacă nu se are în vizor și rolul victimei. Marvin Wolfgan a
fost cel care a introdus pentru prima oară acest concept care a fost folosit în cazul victimelor care
au inițiat atacuri directe asupra atacatorilor. Ca urmare, a celor susținute de Wolfgang în opera
sa, Menachim Amir a susținut ulterior mai elaborat accepțiuni legate de percipitarea stării de
victimă.Astfel că, acesta susține faptul că victimele nu au acționat direct impotriva agresorului,

2
ci mai degrabă într-un mod accidental care ține mai mult de percepția agresorului asupra
provocării.
De asemenea, acestă teorie se referă într-un sens mai larg,la faptul că victimizarea apare ca
urmare a unui act infracțional între două persoane.Acestă teorie mai cuprinde doua tipuri de
precipitare fundamentale și anume, cea pasivă și cea activă.
Precipitarea pasivă reflectă acele victime care involuntar arată anumite caracteristici persoanale
care influențează sau încurajează făptuitorul. Acest tip de percipitare se mai regăsește și în
cazurile în care victima și agresorul au comunicat anterior, iar făptuitorul poate percepe o stare
de confict tensionată în situația în care victima se alătură cu un grup de persoane. În acestă
situație faptuitorul privește victima ca fiind un posibil obiect sau chiar ținta unor acte din pricina
unei răzbunări.
Precipitarea activă pune în evidență acele situații în care victima provoacă în mod direct
agresorul. Aceste provocări pot fi de natură verbală prin injurii, insulte, până la atac violent din
punct de vedere fizic și psihic.
Teoria stilului de viață susține faptul că anumite persoane sunt mai predispuse la victimizare.
Acest aspect se remarcă din obiceiurile și comportamentele care sunt expuse unei persoane
frecvent cu factori criminogeni. Baza acestei teorii o constituie faptul că o crimă nu este un fapt
întâmplător, ci mai degrabă o reflexie a unui stil de viață pe care persoana îl are.Gradul pe care îl
au interacțiunile, precum și cel de implicare cu infractori pot expunerea victimei, și poate să
devină parte dint-un tip de infracțiune.
Un alt aspect fundamental care se regăsește în acestă teorie este legat de expunerea la victimizare
prin intermediul stilului de viață și al carierei profesionale.Există mai multe profesii prin care se
expun mai muți indivizi . Printre aceste profesii se regăsesc:
Avocații care au contact direct cu infractorii, lucru care îi expune foarte mult violenței și
posibilității unei răzbunări. Cu toate acestea acest tip de infracțiuni comise împotriva avocațiilor
rămân de multe ori ascunse persoanelor care nu au vreo legătură cu această comunitate.
Organele de poliție, sunt frecvent predispuși unui risc al victimizării foarte ridicat, este de înțeles
faptul că au un contact frecvent cu infractorii și cu substanțe interzise . Riscul pe care îl au în a
devenii victimele unei răzbunări este mare, mai ales prin prezența lor la locul de muncă.Aceștia
sunt expuși victimizării nu doar la locul de muncă ci și la locuința acestora, la viața personală,
fiind implicații în mod direct și persoanele dragi lor. Acest aspect este fundamental, deoarece
rata divoțurilor, a depresiei, alcoolismului, violenței domestice și a sinuciderilor este mult mai
mare în cazul lor decât celorlalți cetățeni.
De asemenea, în cazul celor care practică prostituția, foarte multe state consideră această practică
a fi ilegală, de cele mai multe ori practicantele sexului comercial urcă în mașinile cliențiilor sau
merg la hotel împreună cu persoane străine, necunoscute fără a fi văzute de alt persoane. Acest

3
lucru le expune foarte, foarte mult unor posibile, potențiale atacuri, violuri, răpiri sau chiar
crime. Alte riscuri la care sunt expuse aceste persoane care fac parte din acest fenomen ilegal,
sunt legate de consumul de droguri, de substanțe interzise și boli medicale foarte grave.
Traficul de droguri, acest fenomen, această practică, este printre cele mai violente, agresive, și
riscante ⹂meserii” care există, și care este ilegală în toată lumea.
De asemenea, acoolismul și dependența de droguri, implică o folosire treptată și regulată, mai
ales în cazul drogurilor. Fiecare tip de drog infuențează persoana dependentă în mod diferit, în
funcție de cantitatea administrată, de compoziția drogului respectiv, precum și dacă sunt folosite
alte droguri mai puternice. Efectul, consecința care poate fi considerată universală în cazul
persoanelor care consumă droguri și este legat de incapacitatea lor de a fi conștienții, de a gândi
rațional.Această dependență pe care o au poate fi asociată cu violența și cu un tip de
comportament infracțional în vederea procurării drogului. Acest tip de comportament este
catalogat de o concentrare permanentă asupra dezvoltării cât mai mult a acestui produs, a
continuării consumului indiferent de ce consecințe poate produce sau de costul acestui obicei.
Alcoolismul este o categorie aparte a dependenței care nu este ilegat, dar care totuși duce de cele
mai multe ori când se exagerează cantitatea consumată, la acțiunii ilegale din pricina lipsei de
conștientizare și a raționalității.
A treia teorie, și anume teoria activității de rutină se axează supra interacțiunilor dintre victimă
-infractor luând în considerare o structură spațială și temporală a activităților. Cei care au
elaborat această teorie sunt Marcus Felson și Lawrence Cohen care definesc activitățile de rutină
drept acele activități repetate și foarte importante care îndeplinesc nevoile de bază ale populației
și ale individului. Această teorie este legată în mod direct de stilul de viață a victimei deoarece
ambele teorii cuprind aspecte legate de rutina și obiceirile zilnice ale indivizilor. De asemena,
unul dintre aspectele susținute de această teorie este că cel mai posibil infracțiunea se va produce
în momentul în care va avea loc o convergență între un posibil agresor, victime potrivite și lipsa
ajutorului esențial din partea forțelor de ordine capabile.

Consumul de droguri
Există o istorie mai amplă despre consumul de droguri.Această istorie este legată de omul
preistoric care a descoperit din întâmplare proprietățile pe care le pot avea drogurile asupra
organisumul său, odată ce a început să cutive plante și rădăcini din lumea exterioară. Repetând
frecvent utilizarea lor, efectele produse au intrat în mentalitatea colectivă a oamenilor. Geneza
utilizării drogurilor este contemporană cu cea a nașterii unor practici mistico-religioase, totodată
se remarcă și apariția primelor altare de cult din temple. Acordând drogurilor o importanță
majoră, o esență divină, omul avea convingerea că prin conservarea și utilizarea acestor droguri
se poate ajunge la lumea zeităților care erau responsabile de sănătatea și viața sa.

4
Aceste droguri sunt considerate ilegale, și totodată reprezintă una dintre cele mai mari preocupări
la nivel mondial. De asemenea, uitându-ne în trecut, vom observa că această preocupare este
relativ recentă. Majoritatea drogurilor care sunt actualmente considerate a fi încriminate, au
devenit ilegale în mai puțin de un secol, unele chiar și mai puțin.
Timp de două sute de ani societățile erau preocupate de consumul exagerat de alcool, acest
aspect reprezentând o adevărată amenințare la mortalitatea individului și la bunăstarea întregii
societății. Astfel că, în secolul 19 atitudinile țărilor în ceea ce privește drogurile era complet
diferită, un exemplu relevant este Marea Britanie care era implicată în comerțul internațional cu
opiu, care era o substanță nacotică foarte toxică, care era obținută prin uscarea latexului extras
printr-o incizie din capsulele necoapte ale unei specii de mac și totodată era folosită în scop
medical, ca somnifer, calmant, analgezic și stupefiant.
Modul în care omenirea a perceput un anumite fel de drog diferă de la societate la societate.
Spre exemplu, europenii au consumat alcool timp de mii de ani. Dar nativii americani, cărora le-
a fost adus vinul și lichiorul de către coloniștii europeni nu aveau accesul și deprinderea
necesară de a consuma aceste băuturi. Astfel că, mulți nativii americani au avut probleme cu
alcoolul ceea ce a cauzat ca șefii triburilor să declare alcoolul ca fiind o problemă . Pe de altă
parte, nativii americani au consumat o cantitate de droguri folosind ritualurile lor religioase.
Când au împărtășit această experință europenilor, aceștia au rămas înspăimântați de efectele
halucinogene pe care le poate produce acest drog și au declarat această substanță ca fiind una
foarte perioculoasă. Aceste păreri diferite asupra drogurilor continuă și în zilele noastre. Astfel
coca, planta din care se obține cocaina este crescută în mod legal în sudul Americii, în statele
precum Bolivia, Peru și Columbia. În aceste țări mulți fermieri amestecă aceste plante de coca.
Acest tip de abordare nu întâlnește în Statele Unite, unde mai multe state consideră cocaina o
cauză a violenței și a criminalității.
Această problemă a controlării consumului de droguri s-a dezvoltat foarte mult în prima parte a
secolului 20, fiind stimulată în mare parte de către Statele Unite. Se poate afirma faptul că după
cel de-al doilea război mondial, mai precis după anul 1960 au fost introduse politici care
incriminau drogurile.
În ultimul timp se observă, în politica europeană, o mare diferențiere a persoanei care face trafic
de droguri, care este catalogată a fi infractor, față de persoana care consumă substanțe care tinde
să se considere drept o persoană bolnavă, uneori chiar o victimă, care nu este periculoasă și care
necesită un tratament medical. Această politică este valabilă, indiferent de legislația pe care au
adoptat-o statele, unele abordând această situație problematică prin dezincriminare sau legalizare
a consumului sau din contră să se aplice pedepse mai mari persoanelor implicate în această
situație problematică.
După cele afirmate de Michael Gossop, în lucarea sa, Living with Drugs, cu privire la o
respingere, la o acceptare din partea persoanelor de a recunoște faptul că ceiul, cafeaua, tutunul și
alcoolul ca fiind parte din categoria de droguri, își are face apariția sentimenul de teamă și frică
față de droguri. Acesta mai susține faptul că atitudinile și părerile în ceea ce privește consumul
de alcool nu coincid cu cele care vizează consumul și abuzul de alte droguri.

5
Deși alcoolismul este un factor esențial, important în ceea ce privește sănătatea, acest aspect nu
este explicat cum trebuie opiniei publice. Tocmai din această cauză, părinții copiilor sunt
speriați, oripilați de ideea consumului major de droguri precum marijuana, dar același timp
permit copiilor lor să consume băuturi alcoolice, mai ales la evenimente speciale. Acest
sentiment de frică nu este pe deplin nefondată, deoarece nu se poate nega faptul că mai multe
persoane care au consumat au fost grav afectate de efectul drogurilor consumate. Acest sentiment
de frică față de droguri este nepotrivită în a combate și a previne acest fenomen global. Pornind
de premiza că niciun drog nu este pe deplin sigur este una bună, chiar dacă și cel mai inofensiv
tip de drog care este administrat într-un mod necorespunzător poate dăuna grav persoanei care îl
consumă. Dar, totodată, este puțin probabil ca oamenii să înceteze să mai consume droguri,
altfel spus, este extrem de necesar să încercăm măcar să întelegem ceea ce presupune cu
exactitate acest consum foarte ridicat de droguri.
Indiferent că se discută despre droguri considerate a fi lilicite spre exemplu heroina, cocaina,
canabisul sau medicamente ale căror folosire, administrare poate să depășească sfera terapeutică
sau de produse legale precum alcoolul și tutunul, după o perioadă de timp de consum regulat,
frecvent, toate aceste substanțe duc de cele mai multe ori la dependență. Această stare este o
reacție prin care organismul se adaptează, acceptă, substanța folosită de persoana consumatoare.

Cauzele consumului de droguri

Cauzele care declanjează acest consum de droguri sunt multiple. Ele pot fi diferite de la individ
la individ, în funcție de mediul din care provine și multe altele.Pe de altă parte, putem vorbi
despre existența din păcate a unor factori care influențează consumul de droguri și care de cele
mai multe ori au un impact major asupra individului prin apariția lor. Acești factori pot fi
culturali, sociali, religioși, care se întâlnesc în literatura de specialitate în factori individuali și
factori socio-culturali.
Factorii individuali nu referire la un anumit tip de personalitate caracteristic consumatorului sau
a dependentului de droguri, ci mai degrabă oferă niște repere asupra anumitor indivizi ale căror
particularități îi predispun la consum. Aceste aspecte sunt prezente în viața consumatorului
înaintea declanșării dependenței de droguri. Acest gen de persoane prezintă o toleranță scăzută la
frustrare, relații familiale defectuoase , inadaptare socială ce duce la un comportament deviant

Consecințele consumului de droguri

6
De asemenea, există o multitudine de moduri prin care putem găsii aspectele negative ale
consumului de droguri. Este extrem de necesar să abordăm o diferențiere între consecințele
sociale ale consumului de droguri și cele pe care drogurile le produc asupra omului consumator.
Problemele individuale cauzate din pricina acestui drog au o conexiune strânsă cu anumiți
termeni folosiți, precum : adicție, dependență sau toleranță. Adicția își face prezența în momentul
în care individul dezvoltă o acceptare, o toleranță destul de crescută aș putea spune, la un drog
anume, când sunt semne ale dependenței psihice și fizice și când după o perioadă de neconsum
sau de încetare a consumulului îndelungat există posibilitatea de a apare starea de sevraj. Acest
aspect apare nu este răspândit larg printre consumatori.
Din punct de vedere social, consecințele legate de consumul de droguri sunt multiple și includ o
serie de probleme medicale. O parte din aceste probleme de sănătate sunt asociate de consumul
de droguri intravenos, în special în situația în care obiectele folosite sunt împărțite între
consumatori.
Riscurile acestea pot include o posibilă infectare cu virusul HIV și hepatita C. Un alt argument
legat de consumul de droguri este cel legat de fenomenul criminalității care este din păcate tot
mai frecevent. În ceea ce privește asocierea între fenomenul consumul de droguri și cel al
criminalității au fost prezentate cinci ipoteze care sunt actualmente studiate de către cercetători.
Acestea sunt: consumul de droguri care poate duce la comiterea de infracțiuni, infracțiunea poate
duce la consumul de droguri, atât consumul de droguri cât și infracțiunea apar din pricina a unei
alte cauze comune, consumul de droguri și infracțiunea sunt legate între ele și ultima ipoteză nu
există nicio relație între consumul de droguri și comiterea de infracțiuni.

Consumul de droguri duce la săvârșirea de infracțiuni

Din punct de vedere teoretic sunt foarte multe metode prin care consumul de droguri poate
determina săvârșirea unei infracțiuni. Modalitatea cea mai clară și directă este legată de efectele
psiho-farmacologice ale drogurilor și anume faptul că anumite efecte ale anumitor droguri duc
direct la anumite forme de comportament agresiv, infracțional. Drogurile și consumul de alcool
pot conduce la un comportament violent, agresiv prin reducerea inhibiților, alterarea abilităților
cognitive sau perceptive ale persoanei, sau a capacităților de judecată, raționale, de conștiențizare
a acestuia. Deși există mai multe dovezi în legătură cu apariția acestor comportamente, în special
în ceea ce privește consumul de alcool, acest tip de asociere nu este chiar una directă, depinzând
în mare parte de o mediere a caracteristicilor individului precum și de așteptările culturale pe
care le are individul.
Pe de altă parte, un aspect extrem de relevant care susține această teorie este legat de comiterea
infracțiunii de viol în care este implicat consumul de droguri. Astfel că, această cauză a căpătat o
formă de amploare în perioada anilor 90 când cercetătorii în domeniul drogurilor precum și
membrii echipelor care se aveau în grijă, în atenție această problemă a violurilor au început să

7
primească mai multe plângeri, reclamații din ce în ce mai frecvente partea unor fete tinere care
au fost victime ale unor violuri după ce au fost drogate.
Pentru a putea ignora starea în care erau acestor fete tinere, pentru a trece peste rezistența pe care
o opuneau în fața făptuitorilor, aceștia strecurau în băuturile fetelor anumite tipuri de droguri
considerate a fi folosite și în cluburile de noapte. Printre drogurile administrate se regăsesc :
Rohypnol, Ecstasy sau Ketamină. Anumite doze administrate din aceste substanțe sedează
persoana care le consumă și pot produce o amnezie temporală mai ales când efectul lor este
alterat cu cel al alcoolului. Aceste tipuri de droguri care sunt fără miros și fără culoare pot fi
introduse în băuturile persoanelor fără ca aceștia să știe, să aibe idee de cea ce urmează să li se
întâmple din pricina acestei fapte infracționale. În urma acestei cauze, rezultă o perdere a
cunoștinței, a rațiunii, a realității și a imposibilității de aș reamnintii ceea ce s-a petrecut, ce s-a
intâmplat. Există posibilitatea ca victimele să nu conștientizeze, să nu realizeze faptul că au fost
pentru o perioadă de timp inconștiente, mai ales când nu prezintă urme concrete, vizibile de
violență sau care nu trăiesc, nu se trezesc în situații compromițătoare. Acest tip de problemă,
atrage anumite critici negative din partea societății. Spre exemplu, animiți teoreticieni afirmă
faptul că femeile care tăiesc, care ajung în astfel de situații abordează un rol de victimă fals,
prefăcut, și care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce au trăit, pentru situația în care au
ajuns. Pe fondul acestei afirmații a apărut ideea faptului aceste victime care au ajuns în această
grea, vulnerabilă, nu poate fi o scuză a acțiunii bărbatului care a forțat, obligat victima și care a și
profitat de inacapacitatea acesteia de a se apăra cumva în fața acestuia.
Consider că, informarea corectă a opiniei publice este foarte esențială. De cele mai multe ori
aceștia judecă, discriminează, etichetează persoanele consumatoare de droguri, fără a știi ce se
află în spatele acelei persoane consumatoare, fără a cunoaște cum este situația defapt. Pe de altă
parte, un rol important îl au și rețelele sociale, mass -media care uneori contribuie la
manipularea opiniei publice cu multe știri false, și generând panică în societate, fără a cunoaște
cum este situația în realitate, scopul lor fiind în a judeca și a eticheta și mai mult decât este
persoana consumatoare de droguri. Ar trebuii totodată ca cei care sunt specilaizați, care au
cunoștințele necesare cu privire la ceea ce înseamnă combaterea și prevenirea traficului de
droguri să acorde mai multă atenție acestui subiect.
Ca urmare, fiecare societate își are propriile opinii asupra traficului de droguri, există păreri
negative și părerii pozitive, dar de cele mai multe ori nu se vrea a se găsii soluții cât mai eficiente
pentru a combate și a prevenii acest fenomen foarte grav. De asemena, trebuie ca această situație
extrem de grea să fie abordată și tratată în mod corespunzător deoarece acest fenomen afectează
din păcate foarte multe persoane, copiii, tineri, adolescenți, adulți, bătrâni, și care devin vicitme
ale acestui drog care este foarte dăunător atât din punct de vedere medical, cât și din punct de
vedere fizic și psihic, fără a știi cum să mai se putea salva din acest moment dificil prin care
trec.

8
 Ghid de interviu!

Prin acest ghid de interviu, doresc să aflu, să descopăr prin întrebările adresate persoanei care a
fost consumatoare de droguri ce a însemnat, cum ar putea descrie în cuvinte ceea mai grea
perioadă pe care a trăit-o din pricina efectelor consumului de droguri. Răspunsurile pe care le v-a
da persoana în cauză, reprezintă o mărturisire esențială, un punct cheie, în a afla un adevăr greu
de acceptat dar care este cât se poate de real . Și care totodată poate fi un real ajutor pentru
persoanele care nu știu cu ceea ce se confruntă.
Pe de altă parte, poate reprezenta o bună ocazie în a găsii cele mai bune soluții și mai ales a le și
pune în practică cât de curând, pentru a putea prevenii și combate acest fenomen global.

1. Pentru început aș dorii să îmi spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastă ( cu ce vă

ocupați, stare civilă, copiii în întreținere, cu cine locuiți).
2. Puteți să -mi spuneți cum ați început să consumați substanțe nocive?
3. Ce anume v-a determinat să începeți să consumați droguri?
4. Care sunt factorii care v-au influențat să consumați aceste substanțe nocive?
5. Ce anume ați simțit când ați luat drogul X? Dar drogul Y?
6. Cât timp durează efectele ?
7. După cât timp ați simțit nevoia să mai luați încă o doză?
8. Cum vă simțiti acum după ce nu ați mai luat aceste droguri?
9. Simțiti nevoia de a lua-o de la capăt ?
10. În timpul consumul de droguri, v-ați confruntat cu probleme penale, cu legea?
11. Care sunt consturile pentru fiecare substanță nocivă, pentru fiecare tip de drog?
12. Cu ce fel de consecințe ale consumul de droguri v-ați confruntat?
13. Cum ați avut voința, ce v-a motivat să renunțați la această dependență?
14. La ce servicii ați apelat? Familia v-a fost sprijin?
15. Care credeți că sunt consecințele cu care se confruntă comunitatea consumatoare de
droguri?
16. Cunoșteți cumva care sunt acele substanțe care sunt preferate, care sunt cele mai
cerute și căutate în rândul cercului de prieteni/ tinerilor/ elevilor?

9
17. Cum v-ați procurat drogurile?
18. Ați reușit să le procurați ușor?
19. De unde le ați achiziționat?
20. Cine vi le-a oferit de regulă? ( prieteni, necunoscuți, familie etc..)
21. Cum ați reușit să acoperiți din veniturile, costurile financiare acestora?
22. Vi s-a propus posibilitatea de a vinde la rândul dvs. pentru a vă procura propriul
venit, banii necesarii achiziționării substanțelor ? Dacă da, de către cine ?
23. Cum v-a afectat acest consum de droguri relațiile interpersoanle?
24. V-ați dorit vreodată să vedeți mai multă atenție, mai multă implicare din partea
celor avizați, celor care sunt competenți cu privire acest subiect?
25. Care credeți că sunt avantajele și dezavantajele consumului de droguri?
26. Credeți că aceste droguri ar trebui să fie folosite în medicină?
27. Dacă ați avea o putere magică, să dați timpul înapoi ce ați schimba?
28. Ați fost nevoit să faceți anumite sacrificii pentru a vă procura o doză de drog?
29. În opinia dvs ce servicii existente( sau care ar trebuii înființate) v-ar ajuta să treceți
mai repede peste problemele cauzate din pricina consumului de droguri?
30. Care credeți că ar fi consturile acestor servicii ?

10
 Bibliografie-Suport de curs
1. Mihai-Adrian Hotca, Proiecția victimelor. Elemente de victimologie, Ed. C.H.Beck,
București, 2006, pag.12.
2. Steven E. Barkan, Criminology : A Sociological Understanding, Ed. Pearson
Education, Upper Saddle River New Jersey, 2009, pag.108
3. Anthony Giddens, Sociologie, Edția . a V-a, Ed. All, București, 2010, pag. 767
4. Andrew Karmen, Crime Victims: An introduction to Victimology, a 6-a
edit.Thomson Wadsmorth, 2007, pag. 280.

11