Revista de Electronica Ui Automatizari

VCC
R7
6K8
R1
1K R4
100K VCC
CI1B
8
C1 VCC LM358AN
100uF R6
Nr. 1, mai 2006
R2 6
2K2 CI1A 7 R9 Vlinie
8
3K3 B 1 Linie
C2 LM358AN 5
R3 1K2 2
Vmic 2
Mic 1 Ve R8 JP
3K3 A
470nF 3 2K7
4
M+
VEE
4
Grupul ùcolar „Domnul Tudor”

R5
M- 3K3 VEE
Drobeta-Turnu-Severin
Revista de Electronică úi Automatizări
A
VCC
C4
R22 1nF
2.2
R
R11
R18 4K7
4K7 R16
Q1 250K
VCC
VCC
8
E
R19 CI2A
8
470 CI2B LM358AN 2 R10
C5
LM358AN 6 R15 Vr1 1
A 1K2
Dif 7 10K 3
B 470nF
5
R12
D+
R20 1K2
4
470 R13
4
Q2 VEE 100
D- VEE R17
10K
C3 R14
R21 1nF 4K7
semestrială
4K7
Revistă
R23
2.2
VCC
C6
VEE PM 1000uF
T2
T1
C7
1000uF
VEE
TM
În ERA informaĠiei, ne-am decis să ne schimbăm statutul din cel de consumatori în
cel de producători de informaĠie. Drept vorbind, aveam nevoie ca de AER să reuúim într-o
activitate, după ce implicându-ne în diferite proiecte internaĠionale (Join Multimedia 2006,
Euro-Scola 2006) nu am reuúit să le ducem la bun sfârúit. Chiar dacă uneori a fost vorba
despre unele dificultăĠi tehnice obiective, ne-am dat seama că totuúi vroiam prea mult de la
noi, încercam să ne implicăm în proiecte care nu se potriveau abilităĠilor noastre. Astfel s-a
născut acest proiect, căruia i-am spus simplu: Revista de Electronică úi Automatizări.
Sperăm că revista ARE ceea ce căutaĠi úi că nu o veĠi cataloga ca o revistă REA.
R
E A
CUVÂNT ÎNAINTE
De ce această revistă?
Pentru că în Grupul ùcolar „Domnul Tudor” suntem
mulĠi elevi pasionaĠi de electronică úi care vrem să
SUMAR împărtăúim úi altora experienĠa noastră în domeniu, să
colaborăm, să schimbăm impresii úi idei.
Pentru că la Grupul ùcolar „Domnul Tudor” există o
bază materială de excepĠie, utilă atât pentru
Tester de audiofrecvenĠă experimentarea diferitelor montaje cât úi pentru realizarea
unei revistei.
Pentru că până în prezent, pasionaĠii domeniului nu
aveau o publicaĠie locală (după útiinĠa noastră!) în care
Receptor FM să-úi popularizeze ideile.
Când, cine úi ce (se) va publica?
Dorim ca revista noastră să apară semestrial úi să
atragă cât mai mulĠi pasionaĠi ai domeniului, care să se
Tester pentru cablu UTP alăture iniĠiatorilor.
Vom publica în paginile revistei articole scrise
deopotrivă de elevi úi profesori.
Principalele cerinĠe impuse unui articol pentru a fi
Sondă logică publicat sunt:
x Tema articolului să se încadreze în domeniul abordat
de revistă úi explicitat prin numele acesteia.
x Articolele trebuie să nu mai fi fost publicate în nici o
Platformă de altă revistă úi trebuie să fie rezultatul muncii proprii a
experimentare pentru autorului/autorilor.
x Articolele referitoare la montaje electronice trebuie
registre de deplasare să conĠină pe lângă text, schema electrică de
principiu, desenul cablajului imprimat, desenul
dispunerii componentelor pe cablaj úi eventual o
fotografie a montajului.
Concursul profesional Acolo unde există îndoieli cu privire la funcĠionarea
pentru calificările dobândite corespunzătoare a unei scheme propuse, aceasta va fi
analizată úi testată în laboratorul nostru, astfel încât cei
prin anul de completare – care realizează un montaj prezentat în revista noastră să
faza judeĠeană, martie aibă certitudinea reuúitei.
2006 De ce Revista de Electronică úi Automatizări?

Pentru că dacă ne mai contraziceam mult în privinĠa
numelui revistei, aceasta ar fi avut úansa să debuteze anul
viitor.
S-au ivit idei din cele mai năstruúnice, cum ar fi
CONTRAPIULIğA. Cu toate că un astfel de titlu ascunde
o sumedenie de sensuri ascunse, până la urmă ne-am
hotărât să-i spunem simplu: Revista de Electronică úi
Automatizări.
Invităm la o colaborare deschisă pe toĠi doritorii.
Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 3

R
E A
Tester de audiofrecvenĠă (AF)

Breazu Ciprian-Dumitru, clasa a 11-a A ~1
Drăcilă Robert-Alexandru, clasa a 11-a A ~
Mihăescu Leontin, clasa a 11-a A ~
prof. Mihai Agape (îndrumător)
Montajul prezentat este destinat testării úi depanării

etajelor de audiofrecvenĠă din diferite echipamente
(amplificatoare de audiofrecvenĠă, radiocasetofoane,
receptoare TV, generatoare de ton, etc.), de unde úi
denumirea de Tester AF. Practic este vorba de un
amplificator de audiofrecvenĠă cu ajutorul căruia, prin audiĠie
în cască sau difuzor, se poate detecta prezenĠa/lipsa
semnalului AF, calitatea (distorsiunile) precum úi nivelul
acestuia în diferite puncte ale unei scheme.
Principalele caracteristici ale testerului sunt:
o Portabilitate, prin alimentare de la o baterie de 9V
o Reglarea în 3 trepte a amplificării în tensiune precum úi
atenuarea continuă a semnalului de intrare între 100%
úi 0%
o Posibilitatea audiĠiei semnalului atât în căúti cât úi în
difuzor (impedanĠa 8ȍ)
o UúurinĠă în utilizare, datorită formei úi dimensiunilor
plăcii cu circuitul integrat
o Cost mic al componentelor (aproximativ 10 RON)
Descrierea schemei electrice

Schema electrică a montajului este prezentată în Figura 1. După cum se observă,
semnalul AF din punctul de test este transmis către potenĠiometrul R1, prin intermediul
condensatorului C1. Semnalul AF atenuat, prezent pe cursorul potenĠiometrului R1 este transmis
la intrarea amplificatorului AF realizat cu circuitul integrat CI1. Semnalul de la ieúirea
amplificatorului AF este transmis prin intermediul condensatorului C5 la traductorul
electroacustic (difuzor, căúti).
În continuare, vom detalia rolul componentelor din schemă.
Amplificatorul de audiofrecvenĠă este realizat cu circuitul integrat CI1 de tip LM 386.
Acest circuit, produs de National Semiconductor este un amplificator AF de putere, proiectat
pentru a putea fi alimentat într-o plajă largă de tensiuni úi anume între 4V úi 18V. Prin
modificarea reĠelei de reacĠie, amplificarea în tensiune poate avea valori cuprinse între 20 úi 200.
1
Simbolul „~” (a.c. - alternativ curent) este utilizat în contextul dat cu înĠelesul „an de completare”
4 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

R
E A
Circuitul integrat se alimentează între pinii 6 (polul pozitiv) úi pinul 4 (masă). Semnalul
AF de intrare este aplicat la pinul 3, iar semnalul de ieúire este prezent la pinul 5.
K1
R4
1K
9V C6 C7
10nF 100uF
LD1
GND GND GND GND
CrR
Crocodil roúu
CI1
C1 GND 6
VS
2 C5
R1 5
S 100nF 22K 3 7
BYP 220uF
In 1 R3
GAIN
4 8 10
GND GAIN
Sondă
LM386N-1
CrN C4 C3 J1
10uF 10nF
3
2
1
Crocodil negru R2
GND GND C2 1k2 GND GND GND
10uF JP
Figura 1. Schema electrică a testerului AF

Condensatorul C4 conectat la terminalul 7 (BYPASS) filtrează tensiunea de alimentare
aplicată circuitului de intrare din integrat, ceea ce este util pentru semnale mici de intrare.
Reglarea câútigului amplificatorului se face prin conectarea între pinii 1 úi 8 ai circuitului
integrat a unor componente pasive. Prin utilizarea unui jumper, câútigul se poate modifica în
trepte după cum urmează:
o Dacă pinii 1, 2 úi 3 ai JP sunt în gol, amplificarea în tensiune este A=20.
o Dacă pinii 1úi 2 sunt scurtcircuitaĠi (cu un jumper), amplificarea în tensiune este A=50, ca
urmare a conectării între pinii 1 úi 8 ai CI1 a grupării serie R2, C2.
o Dacă pinii 2 úi 3 sunt scurtcircuitaĠi, amplificarea este A=200, drept urmare a faptului că
între pinii 1 úi 8 ai CI1 este conectat condensatorul C2.
Evident, în locul celor 3 pini JP se poate utiliza un comutator cu 3 poli.
Tensiunea de ieúire se aplică sarcinii prin intermediul condensatorului C5. Sarcina
(difuzorul sau casca) este conectată în montaj prin intermediul unui jack audio mono (J1).
Grupul serie R3, C3 conectat la ieúirea CI1 are rolul de a compensa comportarea
inductivă a sarcinii la frecvenĠe înalte.
Circuitul de intrare este format din C1 úi R1. C1 are rolul de a bloca componenta de
curent continuu úi a permite trecerea semnalului AF. Cu ajutorul potenĠiometrului R1 se poate
modifica nivelul semnalului aplicat amplificatorului. R1 este un potenĠiometru cu variaĠie
logaritmică.
Alimentarea montajului se face de la o baterie de 9 V conectată prin intermediul unui
conector montat pe circuitul imprimat. K1 este un comutator pornit/oprit. Când circuitul este
alimentat, starea este semnalizată de către LED-ul LD1, conectat la tensiunea de alimentare prin
intermediul rezistorului serie R4, care are rolul de a limita intensitatea curentului prin LED.
Condensatoarele C5 úi C6 filtrează tensiunea de alimentare. Evident, funcĠionarea de bază a
schemei nu este afectată dacă se renunĠă la LED úi comutator.

R
E A
Realizarea montajului
După cum se observă din Figura 2, circuitul se realizează pe un laminat PCB monostrat
cu dimensiunile aproximative de 101mm x 22mm.
Figura 2. Dispunerea componentelor úi circuitul imprimat prin transparenĠă

Circuitul imprimat se va realiza conform desenului din Figura 3, reprezentat la scara 1:1.
Figura 3. Circuitul imprimat al testerului (vedere dinspre cablaj)

Montarea componentelor se va realiza conform desenului din Figura 4.
Figura 4. Dispunerea componentelor
Testarea montajului
Dacă circuitul este realizat corect, conform documentaĠiei de execuĠie de mai sus, va
funcĠiona cu siguranĠă fără a fi necesare nici un fel de reglaje.
Mai întâi se conectează bateria de 9V úi se alimentează montajul prin selectarea poziĠiei
„pornit” a comutatorului K1. Alimentarea montajului este semnalizată prin aprinderea LED-ului.
Apoi se conectează difuzorul prin intermediul unui jack tată, care se introduce în jack-ul
mamă J1 de pe circuitul imprimat. Se roteúte axul potenĠiometrului R1 astfel să nu atenueze
semnalul de intrare úi se injectează un semnal de audiofrecvenĠă de la cel mai îndemână
generator úi anume propriul corp. Astfel, dacă se atinge sonda testerului cu degetul, în
traductorul electroacustic se va auzi un zgomot, care nu este altceva decât semnalul „injectat” de
noi.
Prin conectarea unui jumper mai întâi între pinii 2 úi 3, apoi între pinii 1 úi 2 ai JP se va
observa că nivelul semnalului din traductor va creúte ca urmare a creúterii amplificării. De
asemenea se va verifica faptul că nivelul semnalului electroacustic poate fi reglat continuu prin
intermediul potenĠiometrului RV1.
Evident testarea poate fi realizată utilizând orice sursă de semnal de AF aveĠi la dispoziĠie.
Dacă te-ai hotărât să construieúti acest montaj îĠi urăm succes! Dacă întâmpini
probleme în realizare sau dacă ai o alternativă la acest tester aúteptăm să ne contactezi.
R
E A
RECEPTOR FM
Bleoancă Gabriel, clasa a 11-a A ~
Popescu Bogdan, clasa a 11-a A ~
Sucilă Emil-Florin, clasa a 11-a A ~
Îndrumător: prof. Mihai Agape
După un montaj din domeniul audio, ne-am gândit să ridicăm … frecvenĠa, până la
domeniul radio. Cu toate că radioreceptorul prezentat în acest articol utilizează un circuit integrat
(TDA 7000) care este la „sfârúitul carierei”, credem că poate oferi satisfacĠii celor care încă nu
au dexteritatea necesară realizării montajelor cu circuite integrate miniaturizate (SMD).
Montajul prezentat este un radioreceptor FM (utilizat în gama UUS – Unde Ultra Scurte)
realizat în jurul circuitului TDA 7000, cu un minim de componente pasive. Montajul nu conĠine
amplificator de audiofrecvenĠă, în acest sens dovedindu-se foarte util testerul AF, prezentat în
articolul anterior din această revistă.
Ant
GND
Antena
C14 C23
220pF 220pF
r C11
3,3nF
C10
C18 C17 GND C15 C12
220pF 330pF 100nF 150pF
330pF
18
17
16
15
14
13
12
11
10
VCC
CI1 TDA 7000

1
C5
e R1 C1 C3 C4 C8
10K 150nF 22nF 10nF 10nF GND 180pF
u
ă C7
AF
M L1
56nH 3,3nF C25
C19 100nF
K
R2 C2
22K 1,8nF
27pF
C20 C21 GND GND
GND GND
20pF 56pF
Figura 1. Schema electrică a radioreceptorului FM cu TDA 7000

Circuitul TDA 7000 prezintă o particularitate interesantă úi anume aceea că utilizează o
frecvenĠă intermediară de numai 70KHz (faĠă de 10,7MHz uzual), ceea ce permite utilizarea unor
filtre RC, faĠă de „urâcioasele” filtre LC.
Schema nu constituie o noutate úi nu este altceva decât una dintre aplicaĠiile recomandate
de producător. Aportul nostru a constat în proiectarea circuitului imprimat úi experimentare
montajului realizat, rezultatele obĠinute fiind dincolo de aúteptările noastre.
Pe scurt, receptorul funcĠionează după cum urmează: semnalul electric cules de antenă
este aplicat, prin intermediul condensatorului C23, la intrarea circuitului integrat TDA7000
(pinul 13); între pinii 5 úi 6 este conectat circuitul de acord al oscilatorului local care conĠine

R
E A
inductanĠa L1 precum úi condensatorul variabil C20, cu ajutorul căruia se realizează acordul

radioreceptorului pe un anumit post în banda 88...108 MHz; de pe pinul 2 se culege semnalul de
audiofrecvenĠă care, după dezaccentuarea realizată cu gruparea paralel R2 C2 se aplică la
intrarea amplificatorului de audiofrecvenĠă extern.
Elementele componente pasive din schema bloc au următoarele funcĠiuni:
C1 – determină constanta de timp necesară pentru a asigura funcĠia muting;
C2 – împreună cu R2 determină constanta de timp pentru dezaccentuarea semnalului de
audiofrecvenĠă (R2C2=40us);
C3 – afectează nivelul de ieúire al generatorului de zgomot astfel: în intervalul de muting
nivelul de ieúire al generatorului de zgomot creúte atunci când valoarea lui C3 creúte; dacă este
necesar muting silenĠios, C3 poate fi omis;
C4 – condesatorul pentru filtrul FLL; acesta elimină armonicile semnalului IF de la
ieúirea demodulatorului FM; de asemenea determină constanta de timp pentru calarea FLL úi
influenĠează răspunsul în frecvenĠă;
C5 – condensator de decuplare a sursei de alimentare; trebuie conectat cât mai aproape de
pinul 5 al circuitului integrat;
C7÷C12, C17, C18 – condensatoarele filtrului úi demodulatorului; valorile din schemă
sunt pentru o frecvenĠă intermediară FI de 70KHz; pentru alte valori ale frecvenĠei intermediare
valorile capacităĠilor trebuie schimbate invers proporĠional cu modificarea FI;
C15 – decuplează reacĠia de curent continuu pentru limitatorul FI/amplificatorul LA1
C19, C21 – condensatoare de acord ale oscilatorului local; valorile lor depind de banda
de frecvenĠă úi de valoarea condensatorului de acord C20;
L1 – bobina de acord pentru oscilatorul local; valoarea dată este pentru banda de
radiodifuziune europeană úi americană (87,5MHz - 108MHz); pentru recepĠia posturilor FM
japoneze (banda 76MHz - 91MHz), L1 trebuie crescut la 150nH; L1 este o bobină formată din 6
spire CuEm de 0,85mm înfăúurate pe un dorn de 4mm, spiră lângă spiră;
C23 – condensator de cuplare a antenei dacă este necesară atenuarea semnalelor MA úi
TV din afara benzii se poate realiza un circuit de intrare selectiv prin adăugarea unei bobine úi a
unui condensator;
R2 – este rezistenĠa de sarcină pentru ieúirea sursei de curent de audiofrecvenĠă; această
rezistenĠă determină nivelul tensiunii de audiofrecvenĠă; valoarea acestei rezistenĠe nu trebui să
depăúească 22K pentru VCC=4,5V sau 47K pentru VCC=9V;
Circuitul imprimat a fost proiectat pentru laminat PCB monostrat, fără útrapuri (Figura 2).
Figura 2. Dispunerea componentelor úi circuitul imprimat

R
E A
Dimensiunile circuitului sunt 41mmx39mm úi pot fi micúorate cu minim 10%

prin”înghesuirea” componentelor (!celor cărora dimensiunile cablajului li se par prea mari le
recomandăm trecerea de urgenĠă la SMD-uri).
Figura 3. Circuitul imprimat al receptorului FM

Figura 4. Dispunerea componentelor radioreceptorului

În legătură cu realizarea montajului vă recomandăm următoarele:
9 Mai întâi realizaĠi bobina L1 din conductor de cupru cu diametrul de 0,85mm, înfăúurând
6 spire pe un dorn cu diametrul de 4mm (spirele sunt aúezate una lângă cealaltă). Pentru o
calitate mai bună a acesteia, puteĠi să cositoriĠi conductorul din care este realizată pe toată
suprafaĠa acestuia, înainte de înfăúurarea pe dorn (evident, mai întâi îndepărtaĠi emailul de pe
conductor, dacă este cazul).
9 Componentele cu gabarit mare (condensatorul semivariabil, bobina) se vor conecta la
sfârúit, pentru a nu îngreuna montarea componentelor alăturate. Practic este de preferat
următoarea ordine: condensatoare rezistoare, circuit integrat, bobină úi condensator semivariabil.
Cu excepĠia circuitului integrat nu există componente polarizate ceea ce ne uúurează munca.
9 ConectaĠi la pinul ANT o bucata de conductor de cupru (de preferat monofilar) cu
lungimea de aproximativ 20 – 30 cm, aceasta fiind antena radioreceptorului.
Pentru a verifica dacă aĠi realizat montajul corect procedaĠi astfel:
- AlimentaĠi circuitul de la o sursă de tensiune mai mică de 10V, de exemplu o baterie de
9V (montajul funcĠionează corect úi la tensiuni mai mici!).
- ConectaĠi intrarea testerului AF (sau a unui alt amplificator de audiofrecvenĠă) la ieúirea
de audiofrecvenĠă a receptorului.
- AcĠionaĠi asupra semireglabilului C20 până obĠineĠi efectul dorit (recepĠionarea unui
anumit post de radio FM).
- În cazul recepĠiei unor posturi cu semnal mai „slab” conectaĠi jumperul K.
În numărul următor vom publica „perechea” acestui radioreceptor úi anume un
miniemiĠător FM, astfel încât între cele 2 montaje să se poată realiza comunicaĠii pe distanĠe
scurte (20÷60m), ceea ce se poate dovedi util în cele mai diverse situaĠii.

R
E A
TESTER PENTRU CABLU UTP

CotîrĠă Lăcrămioara, clasa a XI-a D
Purcărin Marius-Nicuúor, clasa a 11-a A ~
Ungureanu Irinel-Zenobiu, clasa a XII-a F
Cele mai multe probleme ale unei reĠele de calculatoare apar din cauza cablurilor,
performanĠele reĠelei fiind strâns legate de cele ale cablurilor. Scopul prezentului articol este
prezentarea unui tester pentru cabluri UTP, util în activitatea de instalare úi service în cablarea
structurată. Cu acest tester se pot detecta întreruperi, scurtcircuite, rezistenĠe prea mari sau
mufări necorespunzătoare.
Principalele caracteristici ale montajului prezentat sunt:
Asigurarea portabilităĠii prin alimentare de la baterie.
Curentul consumat mai mic de 10 mA
Realizarea sub forma a două unităĠi care să permită testarea cablului în cazul în
care capetele cablului se află în locaĠii distincte.
Afiúarea stării conductoarelor cu LED-uri.
Posibilitatea testării în regim automat (baleierea conductoarelor cablului) úi
manual (selectarea secvenĠială a conductorului testat).
Utilizarea conectorilor RJ-45 mamă pentru conectarea cablurilor supuse testării.
Costul componentelor utilizate mai mic de 20 RON.
Schema bloc
Testerul este format din două unităĠi distincte, emiĠătorul úi receptorul, ca în Figura 1.
Fiecare unitate este prevăzută cu câte un conector JR-45 mamă, la care se conectează cablul de
testat prin intermediul conectorilor RJ-45 tată de la capetele acestuia.
EmiĠător Receptor
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
Figura 1. Schema-bloc a testerului

EmiĠătorul este un circuit care aplică la un moment dat un semnal (o tensiune) la una din
cele 8 ieúiri (respectiv unui conductor al cablului UTP. Starea ieúirilor emiĠătorului va fi
semnalizată cu ajutorul a 8 LED-uri. Baleierea tuturor ieúirilor (respectiv conductoarelor
cablului) se poate realiza manual sau automat.
Receptorul conĠine tot 8 LED-uri, cu ajutorul cărora se va vizualiza starea conductoarelor
cablului testat.
EmiĠătorul va fi alimentat de la o baterie de 9V, iar receptorul va fi de tip pasiv, neavând
sursă de alimentare proprie.

R
E A
EmiĠătorul
Schema electrică a emiĠătorului, prezentată în Figura 2, este realizată cu 2 circuite
integrate, CD4093 úi CD4022, 8 LED-uri úi diverse componente pasive.
În continuare descriem pe scurt rolul elementelor din schemă.
Circuitul CD4022 este un circuit integrat digital CMOS, numărător cu 8 ieúiri
decodificate. La un moment dat doar una din cele 8 ieúiri ale circuitului este activă (nivel de
tensiune ridicat), celelalte fiind inactive (nivel de tensiune coborât). În acest mod, prin
intermediul conectorului J1 (RJ-45), doar unul din conductoarele cablului primeúte semnal (o
tensiune apropiată de tensiunea de alimentare) la un moment dat, celelalte fiind la un potenĠial
apropiat de cel al masei.
Se observă că în serie cu ieúirile circuitului integrat sunt conectate rezistoarele Rs1÷Rs8,
care protejează ieúirile circuitului integrat în cazul existenĠei unui scurtcircuit între conductoarele
cablului testat.
Tot la ieúirile circuitului CI2 sunt conectate LED-urile LD11÷LD18, prin intermediul
rezistoarelor de limitare a curentului R11÷R18. Cu ajutorul LED-urilor este semnalizată ieúirea
activă a circuitului integrat. De exemplu, dacă la un moment dat este activă ieúirea 3 a circuitului
integrat (pinul 7 al CI2) LD14 luminează, celelalte LED-uri fiind stinse.
Ieúirea activată se modifică prin aplicarea de impulsuri la intrarea CLK (pinul 14) al CI2.
Impulsurile pot fi generate automat sau manual, selectarea realizându-se cu un jumper conectat
fie între pinii 1 úi 2, fie între pinii 2 úi 3 ai JP1.
VCC
R1
470K
D1
CI1A
1
3 C3 C4
2 9V 10uF 100pF
CD4093BCN
C1
2.2uF VCC
CI2
15 16
3 RST VDD
14 12 Rs1 ... Rs8 J1
2 CLK CO
13 2 1
1 CKEN 0
VCC 1 2
JP1 1
3 3
2
7 4
R2 3
11 5
100K 4
4 6
5
CI1B 5 7
6
5 8 10 8
R3 GND 7
4
6 CD4022BCN 330
10K
R11 R12 R13 R14 R15 R16 R17 R18
CD4093BCN 1K8 1K8 1K8 1K8 1K8 1K8 1K8 1K8
PB1 C2
470nF
LD11 LD12 LD13 LD14 LD15 LD16 LD17 LD18
CI1D
12
11
13
CD4093BCN
CI1C
8
10
9
CD4093BCN
Figura 2. Schema electrică a emiĠătorului

Cele 2 porĠi NAND cu histerezis utilizate din circuitul CI1 de tip CD4093 sunt utilizate
pentru generarea impulsurilor. Poarta CI1A este folosită într-o schemă de astabil, la ieúirea
acesteia fiind generate impulsuri cu frecvenĠa de aproximativ 1Hz. Poarta CI1B este folosită
pentru eliminarea impulsurilor nedorite (datorate vibraĠiei contactelor PB1) în cazul în care
impulsurile sunt generate manual, prin apăsarea/eliberarea micro-switch-ului PB1.

R
E A
La intrarea de tact a CI2 este furnizat semnalul de la astabil dacă se conectează un jumper
între pinii 2 úi 3 ai JP1sau semnalul generat manual dacă se conectează jumper-ul între pinii 1 úi
2 ai JP1.
După cum se observă alimentarea se realizează de la o baterie de 9V prin intermediul
diodei D1, care are rolul de a proteja montajul în cazul alimentării cu polaritate greúită a
acestuia. Condensatoarele C3 úi C4 au rolul de a filtra tensiunea de alimentare.
PorĠile neutilizate din CI1 (CI1C úi CI1D) au intrările conectate la masă, iar ieúirile sunt
lăsate în gol.
Receptorul
După cu se observă din schema electrică a receptorului din Figura 3, acesta nu este
alimentat de la o sursă de tensiune locală.
Conectorul J2 (de tip RJ-45 mamă) permite conectarea cablului de testat la receptor.
Starea conductoarelor cablului este semnalizată prin intermediul LED-urilor
LD21÷LD28, conectate la conductoarele cablului prin rezistoarele R21÷R28, care au rolul de a
limita curentul prin LED-uri.
D21 D22 D23 D24 D25 D26 D27 D28
8
7
6
5
4
3
2
1
J2
R21 R22 R23 R24 R25 R26 R27 R28
470 470 470 470 470 470 470 470
LD21 LD22 LD23 LD24 LD25 LD26 LD27 LD28
Figura 3. Schema electrică a receptorului

Diodele D21÷D28 oferă o cale de întoarcere pentru semnal trimis într-un conductor al
cablului.
Explicarea mai detaliată a funcĠionării circuitului se va face în secĠiunea TESTARE, cu
ajutorul formelor de undă generate prin simulare.
CABLAJUL IMPRIMAT
Atât pentru emiĠător cât úi pentru receptor s-au proiectat cablaje imprimate monostrat úi
s-a reuúit interconectarea traseelor fără utilizarea útrapurilor.
EmiĠătorul
Cablajul pentru emiĠător a fost proiectat pe o placă dreptunghiulară cu dimensiunile
111mm x 40mm, după cum se observă în Figura 4.

R
E A
Figura 4. EmiĠător – Schema cablajului úi dispunerea componentelor (scara 1:1)

Placa cu circuitul imprimat pentru emiĠător va fi realizată conform desenului din Figura 5.
Figura 5. Schema cablajului emiĠătorului

Modul de dispunere al componentelor emiĠătorului pe placa cu circuitul imprimat este
prezentat în Figura 6.
Figura 6. Amplasarea componentelor emiĠătorului
Receptorul
Cablajul pentru emiĠător a fost proiectat pe o placă dreptunghiulară cu dimensiunile
64mm x 31mm, după cum se observă în Figura 7.
Figura 7. Receptor – Schema cablajului úi dispunerea componentelor

Placa cu circuitul imprimat al receptorului va fi realizată conform desenului din Figura 8.

R
E A
Figura 8. Schema cablajului receptorului

Modul de dispunere al componentelor pe placa cu circuitul imprimat al receptorului este
prezentat în Figura 9.
Figura 9. Amplasarea componentelor receptorului
TESTARE
Testarea circuitului s-a realizat prin simulare precum úi experimentarea montajelor
realizate pe două plăci de test.
SIMULARE
Simularea funcĠionării testerului s-a realizat în următoarele 3 cazuri: cablu bun,
întreruperea unui conductor (rezistenĠă mare) úi scurtcircuit între 2 conductoare ale cablului.
În secĠiunile următoare sunt reprezentate formele de undă obĠinute în cele 3 cazuri.
Pentru o mai bună înĠelegere a funcĠionării, în cazul cablului bun s-au reprezentat mai multe
semnale astfel încât să poată fi înĠeleasă mai uúor funcĠionarea testerului.
Cablu bun
În continuare vom explica formele de undă obĠinute la simularea cu cablu bun.
În
Figura 10 sunt reprezentate următoarele semnale:
9 Semnalele de la ieúirile numărătorului, notate cu e1÷e8.
9 Semnalul de tact prezent la intrarea de clock a numărătorului, notat cu t1.
9 Semnalele de la intrările receptorului (pinii conectorului J2), notate cu r1÷r8.
După cum se observă, intrările sunt activate secvenĠial, comutarea realizându-se pe
frontul crescător al impulsului de tact t1. În cazul unui cablu bun semnalele de la intrările
receptorului sunt similare cu semnalele corespunzătoare de la ieúirile numărătorului.
Din Figura 12 se observă că tensiunea în cazul unei ieúiri activate este aproximativ 5,5V
iar tensiunea intrării corespunzătoare din receptor este aproximativ 4,5V.

R
E A
Figura 10. Formele de undă la ieúirile numărătorului úi intrările receptorului
Semnalizarea stării circuitului úi a cablului se face prin intermediul LED-urilor a căror

stare depinde de polarizare úi implicit de curentul care le străbate. Formele de undă ale curenĠilor
prin LED-uri (mai exact prin rezistoarele cu care aceste LED-uri sunt înseriate – r11(i)÷r18(i)
curenĠii prin LED-urile emiĠătorului iar r21(i)÷r28(i) curenĠii prin LED-urile receptorului) sunt
reprezentate în Figura 11 (care este de fapt o continuare a formelor de undă din
Figura 10).
Se observă că, în funcĠie de ieúirea activată a numărătorului, la un moment dat luminează
exact două LED-uri úi anume LED-urile corespunzătoare respectivei ieúiri, unul de la emiĠător úi
unul de la receptor.
Din Figura 12 se observă că intensităĠile curenĠilor prin LED-urile din emiĠător úi
receptor au valoarea de aproximativ 3mA.
Acesta însemnă că în acest caz curentul de alimentare al circuitului va fi mai mic de
7mA.

R
E A
Figura 11. Formele de undă ale curenĠilor prin LED-uri
Figura 12. Valorile tensiunilor úi ale curenĠilor pentru un cablu bun

R
E A
Cablu cu întrerupere
În cazul cablului cu întrerupere simularea s-a realizat pentru o rezistenĠă între capetele
conductorului 1 al cablului egală cu 100Kȍ, restul conductoarelor cablului fiind bune.
Din Figura 13 se observă că intensitatea curentului prin LD11 creúte la aproximativ 4
mA, ceea ce era de aúteptat, deoarece s-a micúorat curentul prin conductorul 1 al cablului ca
urmare a creúterii rezistenĠei acestuia. Deci LED-ul din emiĠător corespunzător conductorului
defect va lumina puĠin mai tare.
Dacă ne îndreptăm atenĠia asupra LED-ului LD21din receptor, corespunzător
conductorului 1, observăm că intensitatea curentului care îl străbate a scăzut sub 50µA, putându-
se afirma că în acest caz LED-ul este stins.
ğinând cont de cele de mai sus, tragem concluzia că atunci când un conductor este
întrerupt, LED-ul corespunzător din emiĠător va lumina puĠin mai tare, iar LED-ul corespunzător
din receptor va fi stins. Celelalte LED-uri nu sunt afectate.
Figura 13. Formele de undă pentru cablu cu conductorul 1 întrerupt
Cablu cu scurtcircuit
În cazul cablului cu scurtcircuit simularea s-a realizat considerând că între conductoarele
1 úi 2 ale cablului există o rezistenĠă cu valoarea de 10ȍ.
După cum se observă din Figura 14, funcĠionarea LED-urilor LD11 úi LD12 din emiĠător,
care corespund conductoarelor scurtcircuitate este foarte puĠin afectată, prin scăderea a uúoară a
curentului prin acestea, în cazul în care sunt active ieúirile corespunzătoare ale numărătorului.
Ca úi în cazul întreruperii, scurtcircuitul dintre cele 2 fire este sesizat de către LED-urile
corespunzătoare din receptor, respectiv LD21 úi LD22. Formele de undă din Figura 15 arată că
ambele LED-uri vor lumina atât pe durata testării conductorului 1 cât úi pe durata testării
conductorului 2, ele fiind străbătute de un curent a cărui intensitate este de aproximativ 0,6 mA.

R
E A
Figura 14. Formele de undă pentru un cablu cu scurtcircuit între conductoarele 1 úi 2

Concluzia este că cele 2 LED-uri din receptor, corespunzătoare conductoarelor
scurtcircuitate, vor lumina simultan, intensitatea luminoasă a acestora fiind mai slabă decât a
LED-urilor ce corespund conductoarelor bune.
Figura 15. CurenĠii prin LED-uri în cazul unui scurtcircuit între conductoarele 1 úi 2
EXPERIMENTARE
Pentru experimentarea testerului au fost realizate atât emiĠătorul cât úi receptorul pe două
plăci de încercare, cea pentru emiĠător fiind prevăzută cu 2 socluri pentru circuite integrate. A
fost experimentată funcĠionarea în cazurile descrise la simulare, funcĠionarea fiind identică cu
cea descrisă la simulare.
LED-urile emiĠătorului se aprind succesiv úi starea lor depinde de ieúirea activă a
numărătorului úi într-o foarte mică măsură de tipul defectului existent pe cablu.
LED-urile receptorului sunt cele care informează asupra stării cablului funcĠionarea lor
fiind după cum urmează:
În cazul cablului bun LED-urile luminează succesiv.
În cazul cablului cu întreruperi nu se aprinde LED-ul corespunzător conductorului
întrerupt.
În cazul cablului cu scurtcircuit, LED-urile corespunzătoare conductoarelor
scurtcircuitate luminează simultan.

R
E A
Sondă logică
Gherghe Eduard-Alexander, clasa a 11-a A ~
Marica Marian-Augustin, clasa a 11-a A ~
Stoica Dumitru-Adrian, clasa a 11-a A ~
Sonda logică este un instrument utilizat pentru analiza funcĠionării úi depanarea

circuitelor digitale. Montajul prezentat funcĠionează atât ca detector de nivel cât úi ca detector de
fronturi ceea în anumite cazuri (impulsuri singulare de durată foarte mică) îl face indispensabil,
chiar dacă suntem în posesia unui osciloscop (evident fără memorie).
Sondele logice care există pe piaĠă au, în funcĠie de performanĠe, preĠuri cuprinse între
25$ úi 75$. PreĠul componentelor din schema propusă în acest articol este în jur de 8 RON. Prin
construirea acestui montaj, la faptul că realizaĠi o economie financiară importantă (evident
excluzând munca voastră) se adaugă úi un aspect care nu poate fi convertit în bani úi anume
plăcerea de a lucra cu o unealtă construită de voi.
Principalele caracteristici ale testerului sunt:
o Alimentare din circuit supus testării
o Vizualizarea stării semnalului cu 3 LED-uri colorate: ROùU pentru nivel HIGH, VERDE
pentru nivel LOW úi GALBEN pentru semnalizarea tranziĠiilor
o Detector de nivel pentru circuite TTL úi CMOS, selectabil prin comutator
o Dimensiunea circuitului imprimat 122mmx21mm
o Cost mic al componentelor (aproximativ 8 RON)
Parametri ai circuitelor logice

Pentru a uúura înĠelegerea celor ce urmează, am decis să introducem un scurt paragraf
teoretic referitor la tensiunea de alimentare úi nivelurile logice pentru familiile de circuite
integrate TTL úi CMOS.
În funcĠie de tehnologia utilizată la realizarea circuitelor integrate, terminalele de
alimentare sunt marcate astfel: VCC úi GND pentru circuite TTL; VDD úi VSS pentru circuite
CMOS
Tensiunile de alimentare pentru familiile de circuite logice TTL úi CMOS sunt:
Familia logică TTL CMOS
Tensiunea de
VCC = 5V VDD = 3÷18V
alimentare

R
E A
În foile de catalog sunt date valorile minime úi maxime între care trebuie să se încadreze
tensiunea de alimentare. De exemplu pentru circuitele TTL se specifică faptul că valoarea
minimă a tensiunii de alimentare este VCCmin = 4,75 V iar valoarea maximă este VCCmax = 5,25 V
Nivelurile de tensiune
Cele 2 cifre binare 0 úi 1 sunt reprezentate prin domenii de tensiune între care există o
zonă interzisă. În logica pozitivă se asociază un nivel de tensiune relativ ridicat VH valorii 1 logic
(HIGH), respectiv un nivel relativ coborât VL valorii 0 logic (LOW). Se poate opera úi în logica
negativă în care aceste valori sunt inversate. Nivelurile asociate pentru 0 úi 1 logic nu sunt fixe
sau constante, ele găsindu-se într-un interval de valori garantat de producător (Figura 1).
Figura 1. Niveluri de tensiune în logica pozitivă úi negativă

După cum se observă din Figura 2, nivelurile de tensiune garantate pentru circuitele TTL
sunt: UILmax = 0,8V; UOLmax = 0,4V; UIHmin = 2V; UOHmin = 2,4V.
Figura 2. Nivelurile de tensiune pentru familia TTL standard

Pentru circuitele integrate CMOS, nivelurile de tensiune garantate sunt: UILmax =
30%VDD; UOLmax = 0,05V; UIHmin = 70%VDD; UOHmin = VDD-0,05V.
Descrierea circuitului
Schema electrică a sondei logice este prezentată în Figura 3. Pentru o înĠelegere mai
uúoară a circuitului vom împărĠi schema în 3 blocuri funcĠionale: circuitul de protecĠie,
detectorul de nivel úi circuitul de semnalizare a tranziĠiilor.
Circuitul de protecĠie
Circuitul de protecĠie are rolul de a proteja componentele din montaj în două cazuri úi
anume atunci când tensiunea de intrarea are polaritatea greúită sau atunci când tensiunea are
polaritatea corectă, dar tensiunea depăúeúte nivelul de 18V (tensiunea maximă la care pot fi
alimentate circuitele integrate CMOS din montaj).
Circuitul este format din următoarele componente: C1, R2, R3; D1, LD4 úi LD5. Aceste
componente au următorul rol:

R
E A
9 LD5 semnalizează faptul că polaritate tensiunii de alimentare este greúită. În acest caz
trebuie să deconectăm cât mai repede conectorii de alimentare, deoarece protecĠia, în
funcĠie de valoarea tensiunii de alimentare, este utilă doar un timp limitat, până la
distrugerea termică a rezistorului R3.
9 LD4 úi dioda Zener D1 formează o referinĠă de tensiune de 18V. În cazul în care tensiunea
de alimentare depăúeúte această valoare, LD4 începe să se aprindă.
9 R3 limitează curentul prin cele 3 diode de mai sus.
9 Grupul R2, C1 formează un filtru de la ieúirea căruia se obĠine tensiunea de alimentare a
montajului.
R11
VDD
33K
8
CI1A VDD
2 LM358AN LD1
1 Out_H R18 CrR
A R2 R3
3 470
R15 R12 Roúu
39K 27K 100 Roúu 220
GND Crocodil roúu
4
R17 GND LD4 LD5

Roúu
1000K VDD
C1
8
R16 R13 CI1B 100nF

27K LM358AN LD2 D1
150K 6 1N4745A
7 Out_L R19 CrN
B
5 470
Verde
GND GND Crocodil negru
R14
4
33K GND
K1
GND GND
D23 VDD
P4
Galben
CI2A CI2B CI2F CI2E CI2D LD3
S C21 C23
In R1 1 2 3 4 In// P1 P3 13 12 11 10 9 8 R25
10K 470
Sondă 100pF D21 R23 330nF
HCF4069UBEY HCF4069UBEY 1000K HCF4069UBEY R24 HCF4069UBEY HCF4069UBEY
R21
10K 1000K
GND
GND VDD
C22 CI2C
In/ P2
5 6
100pF D22
R22 GND
10K HCF4069UBEY
GND
Figura 3. Schema electrică a sondei logice
Detectorul de nivel
Detectorul de nivel are rolul de a semnaliza prin intermediul LED-urilor LD1 úi LD2
nivelul logic al semnalului din punctul testat úi este format din: circuitul integrat CI1 care conĠine
2 amplificatoare operaĠionale utilizate ca úi comparatoare; reĠeaua divizoare (R11÷R16) pentru
stabilirea nivelurilor de tensiune, selectabilă cu comutatorul K1 pentru circuite CMOS sau
circuite TTL; LED-urile LD1 úi LD2 pentru semnalizarea stării logice împreună cu rezistoarele
de limitare a curentului R18 úi R19.
FuncĠionarea circuitului este foarte simplă (vezi formele de undă din Figura 4). Astfel,
LED-ul LD1 de culoare roúie se aprinde atunci când nivelul tensiunii testate úi aplicate la borna
neinversoare a circuitului CI1A este mai mare decât tensiunea UIHmin aplicată la intrarea
inversoare a aceluiaúi circuit, semnalizând astfel starea logică SUS. LED-ul LD1 de culoare
verde se aprinde atunci când nivelul tensiunii testate úi aplicate la borna inversoare a circuitului
CI1B este mai mic decât tensiunea UILmax aplicată la intrarea inversoare a aceluiaúi circuit,
semnalizând astfel starea logică JOS. Dacă tensiunea din punctul de test se află în zona interzisă
(între cele 2 niveluri de tensiune de mai sus) nici unul dintre LED-uri nu va lumina. Dacă la
intrarea sondei există un semnal logic cu o frecvenĠă de până la 100KHz, ambele LED-uri vor
lumina.

R
E A
Figura 4. Tensiunile de la ieúirile comparatoarelor (CI1A sus úi CI1B jos) în funcĠie de tensiunea de ieúire
pentru circuite TTL (formele de undă din stânga) respectiv circuite CMOS (în dreapta)
Circuitul de semnalizare a tranziĠiilor

Circuitul de semnalizare a tranziĠiilor are rolul de a semnaliza tranziĠia semnalului de
intrare din starea JOS în starea SUS sau invers, prin intermediul LED-ului LD3 de culoare
galbenă, LED care stă aprins aproximativ 0,25s din momentul în care are loc o tranziĠie. Pentru
înĠelegerea funcĠionării circuitului sunt utile formele de undă din Figura 5.
Figura 5. Formele de undă pentru circuitul de semnalizare a tranziĠiilor

Semnalul de la intrare este aplicat prin intermediul inversoarelor CI2A úi CI2B la două
circuite de derivare formate din C21, R21 respectiv C22, R22. Impulsurile pozitive de la ieúirile
acestora sunt transmise la intrarea unui monostabil prin intermediul diodelor D21 úi D22.
Elementele de mai sus formează un circuit de detectare a fronturilor.
Monostabilul este de tip neretriggerabil úi este realizat cu porĠile CI2E úi CI2F. Durata
impulsului de ieúire este de aproximativ 0,25s. După revenirea în starea stabilă, monostabilul
poate fi activat după cca. 0,25 s, timp necesar descărcării condensatorului C23.
Starea instabilă a monostabilului este semnalizată cu LED-ul galben LD3, care este
alimentat prin intermediul inversorului CI2D.

R
E A
Realizarea montajului
Circuitul se realizează pe un laminat PCB monostrat cu dimensiunile de 122mm x 21mm.
După cum se observă din Figura 6, sunt utilizate 2 útrapuri figurate cu culoarea roúie.
Figura 6. Dispunerea componentelor úi circuitul imprimat (văzut prin transparenĠă)

Figura 7. Circuitul imprimat al testerului (vedere dinspre cablaj)

Figura 8. Dispunerea componentelor
Testarea montajului
Odată realizat montajul, este timpul să-l testaĠi după cum vă recomandăm în continuare.
Pentru o testare rapidă alimentaĠi montajul la o tensiune cuprinsă între 5V úi 18V (de
exemplu de la o baterie de 9V) prin intermediul celor doi crocodili (!crocodilul roúu la + úi
crocodilul negru la -). Dacă vârful sondei este în gol nici un LED nu trebuie să fie aprins. Prin
atingerea vârfului sondei logice cu degetul se vor atinge toate cele 3 LED-uri ca urmare a
semnalului parazit transmis de mâna noastră úi a impedanĠei mari a sondei. Dacă atingeĠi cu
vârful sondei terminalul + va lumina LED-ul ROùU iar LED-ul GALBEN va emite un flash.
Dacă se atinge terminalul – va lumina LED-ul VERDE iar LED-ul GALBEN va lumina pentru
aproximativ 0,25s.
Dacă circuitul a trecut testul de mai sus poĠi trece la utilizarea lui într-un montaj cu
circuite digitale. Pentru aceasta va trebui mai întâi să identifici punctele din care vei lua
tensiunea de alimentare (!atenĠie la polaritate) úi să conectezi crocodilii firelor de alimentare
corect. Apoi setezi comutatorul pe poziĠia CMOS sau TTL úi atingi cu vârful sondei punctul al
cărui semnal vrei să-l testezi (!trebuie să fii atent pentru a nu produce scurtcircuite în montajul
testat cu sonda). În funcĠie de modul în care se aprind LED-urile vei putea interpreta ceea ce se
întâmplă în montaj.
Dacă montajul nu funcĠionează îĠi recomandăm să examinezi lipiturile, cauza cea mai
frecvenĠă a unei funcĠionări defectuoase (să sperăm că nu va fi nevoie!).

R
E A
Platformă de experimentare pentru registre de

deplasare
Lucrarea a fost realizată în anul 2004, la cercul de Electronică de la Clubul
Copiilor Orúova, sub îndrumarea d-ui prof. Mihai Agape.
Pe atunci autorii erau în clasa a X-a úi au obĠinut cu această lucrare locul I la
concursul de „Creativitate tehnico-útiinĠifică” din cadrul Festivalului „Perla Dunării”.
Moacă Mihai, Grupul ùcolar Industrial de

Marină Orúova, clasa a XII-a D
Neagu Adrian, Liceul Teoretic „Traian
Lalescu” Orúova, clasa a XII-a D
Obiectul prezentei lucrări este o
platformă de experimentare, utilă elevilor care
studiază Electronica, pentru testarea
funcĠionării registrelor de deplasare. Astfel, cu
ajutorul acesteia se poate experimenta
funcĠionarea unui registru de 4 biĠi realizat cu
bistabili J-K (CDB473) cât úi funcĠionarea în
diverse moduri a circuitului integrat CDB 495.
Platforma a fost proiectată astfel încât
să satisfacă următoarele cerinĠe:
Să necesite un minim de materiale úi aparatură auxiliară pentru realizarea
experimentelor
Să permită realizarea mai multor experimente cu acelaúi circuit
Să fie minimizate numărul situaĠiilor în care s-ar putea produce defecĠiuni ca urmare a
unor greúeli de utilizare, iar remedierea defecĠiunilor să fie facilă
Să se realizeze cu costuri reduse
În vederea satisfacerii acestor cerinĠe am optat pentru:
x Includerea în montaj a: sursei de stabilizare de 5V, necesară pentru alimentarea
circuitelor; comutatoarelor pentru stabilirea nivelurilor logice necesare la intrările
circuitelor; LED-urilor necesare indicării nivelurilor logice
x Utilizarea cablurilor úi nu a jumper-ilor pentru realizarea conexiunilor, ceea ce duce
la o versatilitate mai mare a platformei experimentale
x Utilizarea unei diode de protecĠie pe linia de alimentare a stabilizatorului precum úi
utilizarea soclurilor pentru montarea circuitelor integrate
x Realizarea elementelor de conectică (pini de conectare pe placă úi cabluri de
conectare) cu ajutorul unor pini recuperaĠi din socluri de pe PCB-uri „inutile”
Datorită componentelor utilizate úi a modului de dispunere a acestora pe placa cu
circuitul imprimat, s-a obĠinut o oarecare miniaturizare a montajului (o miniaturizare excesivă nu
ar fi fost benefică scopului, făcând dificilă utilizarea platformei) care determină familiarizarea
elevului cu PCB-urile din aparatura electronică.

R
E A
Descrierea platformei experimentale

În Figura 1 sunt reprezentate blocurile funcĠionale ale platformei. Identificarea acestor
blocuri pe schema electrică din Figura 2 este foarte uúoară.
Registru de deplasare de Registru de deplasare

4 biĠi cu bistabili J-K integrat
(tip CDB473) CDB495
Stabilizator +5V
Circuit pentru generarea Circuit cu LED-uri

nivelurilor logice pentru pentru indicarea
intrări nivelurilor logice
Figura 1 Schema bloc a platformei de experimentare
Stabilizatorul este realizat cu circuitul integrat CI4 de tip 7805 care stabilizează tensiunea
aplicată la intrarea acestuia (8 – 15V) la valoarea necesară alimentării circuitelor integrate din
familia TTL úi anume 5V. Dioda D1 protejează circuitul integrat la inversarea polarităĠii firelor
de alimentare. Condensatoarele C2 úi respectiv C3 filtrează tensiunile de la intrarea úi respectiv
ieúirea circuitului integrat.
Cei 4 bistabili J-K din circuitele integrate CI1 úi CI2 sunt conectaĠi astfel încât să se poată
obĠine un registru de 4 biĠi cu introducere serie a datelor (câte un bit la fiecare impuls de tact) úi
citire paralel (sunt disponibile ieúirile tuturor bistabililor, citirea putându-se face simultan),
deplasarea datelor făcându-se de la stânga la dreapta.
Circuitul integrat CI3 (CDB495) are conectaĠi în circuit doar pinii de alimentare, toĠi
ceilalĠi pini fiind accesibili prin intermediul pinilor de conectare corespunzători.
Pentru generarea nivelurilor logice, ce se vor aplica pe intrările circuitelor, se utilizează
cele 6 micro-întrerupătoare ale componentei SW1. Astfel, pe pinii I1÷I6 se obĠin nivele logice
(HIGH/LOW) corespunzătoare poziĠiilor micro-întrerupătoarelor 1÷6 (OFF/ON). Dacă de
exemplu micro-întrerupătorul 1 este deschis (OFF), atunci pinul I1 se află la nivel logic HIGH,
deoarece este conectat la +5V prin intermediul rezistorului R10. Când micro-întrerupătorul 1 este
închis (ON), pinul I1 se află la nivel logic LOW, fiind conectat la masă prin micro-întrerupător.
Se observă că prin utilizarea inversorului CI5A se obĠine la pinul I6N, inversul semnalului I6.
Cu ajutorul butonului S1 úi a inversorului CI5B se obĠin la pinul CLK impulsuri de tact
singulare necesare pentru comanda intrărilor de tact ale registrelor. R1 úi C1 formează un filtru
trece jos care înlătură impulsurile parazite produse la acĠionarea comutatorului. Datorită utilizării
inversorului, la ieúirea CLK se obĠin fronturi pozitive (tranziĠie LOW-HIGH) atunci când S1 este
apăsat (la eliberarea butonului S1 se obĠin fronturi negative).
Pentru a nu încărca excesiv ieúirile circuitelor analizate, LED-urile LED1÷LED4 sunt
conectate prin intermediul inversoarelor CI5C÷CI5F, limitarea curentului pin LED-uri
realizându-se prin intermediul rezistoarelor R1÷R4.

R
E A
Figura 2 Schema electrică a platformei de experimentare

R
E A
Montajul este realizat pe un laminat PCB mono placat. Cablajul montajului úi amplasarea
componentelor sunt reprezentate în Figura 3. Cu culoarea roúie sunt figurate útrapurile care sunt
conectate pe partea cu componentele.
Figura 3 Cablajul montajului úi amplasarea componentelor

Deoarece nu s-a reuúit inscripĠionarea plăcii imprimate pe partea cu componentele (firma
din România care furnizează consumabilele necesare nu a putut onora comanda), pentru
orientarea elevului în momentul realizării experimentului va fi utilizată Figura 4, în care este
prezentată dispunerea componentelor.
Figura 4 Amplasarea componentelor montajului

După cum se poate cu uúurinĠă observa, modul de dispunere a componentelor asigură
distincĠia între blocurile funcĠionale ale montajului.
Exemple de experimente
În continuare vor fi prezentate câteva din experimentele care se pot realiza cu această
platformă experimentală.
În afara platformei nu sunt necesare alte aparate, evident, cu excepĠia unei surse de
tensiune continuă care să furnizeze o tensiune cuprinsă între 8 úi 15V. Se poate utiliza cu succes
o baterie de 9V care se poate conecta la montaj prin intermediul unui suport de baterie
corespunzător. Borna „+” a sursei se conectează la pinul „VCC” iar borna „—„ la pinul „GND”.

R
E A
E1 Verificarea circuitelor de comandă úi control

Deúi nu are directă legătură cu registrele de deplasare, acest prim experiment
familiarizează elevul cu modul de lucru specific platformei, ajutându-l să înĠeleagă atât
semnificaĠia indicaĠiilor LED-urilor cât úi corespondenĠa dintre poziĠiile comutatoarelor úi
nivelele logice de la ieúirile corespunzătoare. În termeni sportivi ne putem referi la această etapă
ca la o „încălzire”.
Obiective:
ÎnĠelegerea funcĠionării circuitelor de comandă úi control
Verificarea funcĠionării corecte a circuitelor de comandă úi control
Sarcini de lucru
E1-1 Circuite de control (sonde logice)
Conectează pinul „LD1” succesiv la masă (pinul „0V”) úi la pinul „5V”, observă starea
corespunzătoare a LED-ului „LED1” (aprins/stins) úi notează această corespondenĠă.
I1 AsociaĠi starea logică a Starea logică a pinului

pinului „LD1” din coloana I cu Starea „LED1”
„LD1”
starea corespunzătoare a „LED1” din
coloana a II-a. LOW Aprins
HIGH Iluminare intermitentă
Stins
ObservaĠi starea „LED1” când intrarea „LD1” este neconectată.

I2 Analizând schema electrică explicaĠi de ce „LED1” este aprins atunci când „LD1”
este în gol.
VerificaĠi funcĠionarea corectă a LED-urilor LED1÷LED4 (când una din intrările
LD1÷LD4 are valoarea LOW atunci LED-ul corespunzător LED1÷LED4 este stins, iar când una
din intrările LD1÷LD4 are valoarea HIGH atunci LED-ul corespunzător LED1÷LED4 este
aprins).
E1-2 Circuite pentru generarea nivelelor logice

ConectaĠi pinul „I1” la pinul „LD1” pentru a analiza cu ajutorul „LED1” starea logică a
„I1” în funcĠie de poziĠia micro-întrerupătorului 1 a „SW1”.
I3 StabiliĠi valoarea de adevăr (A/F) a propoziĠiei:
„LED1” este aprins când micro-întrerupătorul 1 a „SW1” este în poziĠia „ON” (în sus).
VerificaĠi faptul că ieúirile I1÷I6 sunt în starea logică LOW atunci când micro-
întrerupătoarele corespunzătoare 1÷6 ale SW1 sunt în poziĠia „ON”.
ConectaĠi „I6” la „LD1” úi „I6N” la „LD2” úi observaĠi starea LED-urilor
corespunzătoare („LED1” úi „LED2”) în momentul în care acĠionaĠi asupra micro-
întrerupătorului 6 a „SW1”.
I4 Analizând schema electrică explicaĠi de ce „LED1” úi „LED2” au stări
complementare.
E1-3 Generatorul de tact

ConectaĠi „CLK” la „LD1” úi observaĠi modificarea stării „LED1” când se acĠionează
asupra butonului „S1”.

R
E A
I5 StabiliĠi valoarea de adevăr (A/F) a propoziĠiei:

La ieúirea „CLK”se obĠine o tranziĠie LOW-HIGH la apăsarea butonului „S1”.
E2 Registru de deplasare la dreapta cu bistabili J-K

Obiective:
ÎnĠelegerea úi verificarea modului în care are loc transferul informaĠiei într-un registru
serie-paralel
Verificarea acĠiunii semnalului de RESET asupra funcĠionării registrului
Sarcini de lucru
Realizează următoarele conexiuni: I6 – J0, I6N – K0, KLC – CK, Q1 – LD1, Q2 – LD2,
Q3 – LD3 úi Q4 – LD4 pentru testarea registrului de deplasare.
StabiliĠi J0 la valoarea LOW (6 din SW1 în poziĠia OFF) úi acĠionaĠi de câteva ori S1
astfel încât toate LED-urile sunt stinse. ComutaĠi 6-SW1 în OFF úi acĠionaĠi o dată S1, astfel
încât să se aprindă LED11.
I6 StabiliĠi valorile de adevăr (A/F) ale propoziĠiilor:
LED1 se aprinde ca urmare a eliberării butonului „S1”.
Intrarea de tact a registrului este activă pe tranziĠia crescătoare.
AcĠionaĠi S1 de încă 2 ori.
I7 În acest moment starea registrului (Q1 Q2 Q3 Q4) este:
a. 1001 b. 0010 c. 1110 d. 1111
Cu 1-SW1 OFF conectaĠi I1 la R úi apoi comutaĠi 1-SW1 (ON).
I8 În acest moment starea registrului (Q1 Q2 Q3 Q4) este:
a. 1001 b. 0010 c. 1110 d. 0000
Din cele de mai sus s-a observat că intrarea de resetare a registrului este activă pe nivelul
LOW.
ComutaĠi 1-SW1 OFF (intrarea de resetare inactivă). IntroduceĠi la intrarea serie
următoarea secvenĠă de date: 10110. ObservaĠi modificarea stării bistabililor la fiecare acĠionare
a S1.
I9 ReprezentaĠi diagramele următoarelor semnale J0, CK, Q0, Q1, Q2, Q3, Q4 úi
scrieĠi evoluĠia stării registrului (Q0 Q1 Q2 Q3 Q4).
ComandaĠi intrările registrului úi urmăriĠi funcĠionarea acestora pentru a testa diferite
ipoteze.
E3 Registrul de deplasare CDB495

Deoarece doar pinii de alimentare ai circuitului CDB495 sunt conectaĠi în circuite,
platforma permite o experimentare completă a acestui tip de registru cu condiĠia de a nu fi
necesare alte circuite auxiliare în afara celor existente pe placă.
1
Prin acĠionarea o singură dată a lui „S1” se înĠelege apăsarea urmată de eliberarea butonului, astfel încât să se
obĠină un impuls, deci ambele tranziĠii

R
E A
Concursul profesional pentru calificările dobândite

prin anul de completare – faza judeĠeană, martie 2006
prof. Mihai Agape
La începutul lunii martie a acestui an, s-a desfăúurat la Grupul ùcolar „Domnul Tudor”
faza judeĠeană a Concursului profesional pentru calificările dobândite prin anul de completare,
calificarea Electronist reĠele de telecomunicaĠii. Elevii clasei a X I-a A an de completa re, fiind
singurii din judeĠ cu o astfel de calificare, s-au „luptat” între ei pentru mult râvnitul loc I.
Elevii s-au pregătit suplimentar timp de câteva săptămâni

În urma rezultatelor obĠinute la proba practică úi cea teoretică, clasamentul final a fost:
1. Locul I – Marica Marian-Augustin
2. Locul II – Breazu Ciprian-Dumitru
3. Locul III – Mihăescu Leontin
4. Locul IV – Stoica Dumitru-Adrian
Pentru ocupantul locului I, elevul Marica Marian-Augustin, a urmat o perioadă cu multe
ore de pregătire suplimentară, pentru a reprezenta cu cinste úcoala în care învaĠă la faza naĠională.
Din nefericire, datorită unor probleme personale, elevul nu a putut participa la etapa
naĠională a Concursului.
În continuare voi prezenta subiectele de la proba scrisă úi cea practică, primite de elevi la
etapa judeĠeană.

R
E A
Concursul profesional pentru calificările dobândite prin anul de completare

Faza judeĠeană – Drobeta-Turnu-Severin, martie 2006
Proba scrisă
Domeniul: Electronică úi automatizări
Calificarea: Electronist reĠele de telecomunicaĠii
Clasa: a XI-a an de completare
i Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
i Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
Subiectul I TOTAL: 14 puncte (7x2p)

ScrieĠi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolul „A” utilizat pentru marcarea cablurilor ALPET are următoarea semnificaĠie:
a) armat
b) aerian
c) autopurtat
d) cu gel
2. NotaĠia „2 x 1 Be” utilizată în planul reĠelei de canalizaĠie are următoarea semnificaĠie:
a) o conductă de beton cu două găuri
b) o conductă de beton instalată între două camere de tragere
c) două conducte de beton cu o gaură
d) o conductă de beton lungă de 2 m
3. Sistemele de transmisiuni cu multiplexare în frecvenĠă folosesc:
a) modulaĠia în frecvenĠă
b) modulaĠia în fază
c) modulaĠia în amplitudine
d) modulaĠia impulsurilor in cod (PCM)
4. Transmiterea informaĠiei de numerotare spre centrala telefonică, la aparatele telefonice cu
disc de apel, se face prin:
a) semnalizare DTMF - transmiterea a două semnale de frecvenĠe standardizate
b) impulsuri lipsă de curent continuu cu frecvenĠa de 10 Hz ±2
c) semnalizare DTMF - transmiterea a trei semnale de frecvenĠe standardizate
d) impulsuri lipsă de curent continuu cu frecvenĠa de 20 Hz ±2
5. Aparatele fax analogice, folosite în prezent, fac parte din:
a) Grupa 1
b) Grupa 2
c) Grupa 3
d) Grupa 4
A B F
6. Tabelul de adevăr alăturat corespunde funcĠiei logice: 0 0 0
a) ùI 0 1 1
b) SAU
1 0 1
c) SAU-EXCLUSIV
1 1 0
d) SAU-NU
7. FuncĠionarea tranzistorului cu ambele joncĠiuni polarizate invers corespunde regimului:
a) activ normal
b) de saturaĠie
c) de blocare
d) activ inversat
Subiectul II TOTAL: 10 puncte (5x2p)
TranscrieĠi, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare fiecărui enunĠ úi notaĠi în dreptul ei litera
A dacă apreciaĠi că enunĠul este adevărat úi litera F dacă apreciaĠi că enunĠul e fals.

R
E A
1. Tragerea cablurilor subterane se face pe baza unui document care se numeúte foaie de
tragere.
2. Într-o reĠea poligonală, între oricare 2 noduri există o rută de rezervă.
3. Efectul local este un fenomen care are loc în liniile reĠelei locale.
4. Cele trei terminale ale unui tranzistor cu efect de câmp sunt: poarta, grila úi drena.
5. Într-o diagramă V-K variabilele sunt dispuse astfel încât combinaĠiile corespunzătoare la
2 pătrate adiacente diferă printr-o singură variabilă
Subiectul III TOTAL: 6 puncte (3x2p)
ScrieĠi pe foaia de concurs asocierile dintre cifrele corespunzătoare abrevierilor din prima
coloană úi literele corespunzătoare semnificaĠiilor acestora, referitoare la tipuri de reĠele.
1 PSTN a ReĠea inteligentă

2 N-ISDN b ReĠea telefonică publică cu comutare
3 PLMN c ReĠea digitală cu integrarea serviciilor de bandă îngustă
d ReĠea mobilă publică
e ReĠea digitală cu integrarea serviciilor de bandă largă
Subiectul IV TOTAL: 26 puncte

1. DefiniĠi noĠiunea de torsadare a conductoarelor unui cablu úi precizaĠi rolul ei.6p (3x2p)
2. În figura de mai jos este reprezentată schema unui aparat telefonic BC cu disc de apel.
SpecificaĠi denumirea úi rolul următoarelor elemente din schemă: C, M, R, V, TR, CI,
CS. 14 p (7x2p)
3. InterpretaĠi marcajul pentru cablul T U 2Y fs F L2Y. 6p (6x1p)
Subiectul V TOTAL: 34 puncte
1. Pentru circuitul din figura următoare se cunosc: VBB = 1,7 V; RB = 100 kȍ; VBE = 0,7 V; ȕ
= 100; VCC = 10 V; RC = 5 kȍ. 20 p (5x4p)
(a) CalculaĠi căderea de tensiune pe rezistorul RB (VB) úi curentul de bază (IB).
(b) CalculaĠi curentul de colector (IC) considerând ICEO = 0 mA.
(c) CalculaĠi căderea de tensiune pe rezistorul RC (VC) úi tensiunea colector-emitor (VCE).

R
E A
2. Data de astăzi poate fi scrisă în următorul format: 04.03.2006. Se defineúte funcĠia f de
3 variabile A, B úi C astfel: f ia valoarea 1 în liniile pentru care cifra corespunzătoare liniei

se regăseúte în dată úi 0 în caz contrar. 14 p (4p+2x5p)
(a) CompletaĠi, pe foaia de concurs, tabelul de adevăr al funcĠiei f .

(b) MinimizaĠi funcĠia folosind diagrama V-K.
(c) ReprezentaĠi schema logică a funcĠiei minimizate.
Numărul liniei A B C f
0 0 0 0
1 0 0 1
2 0 1 0
3 0 1 1
4 1 0 0
5 1 0 1
6 1 1 0
7 1 1 1
Barem de corectare úi notare

i Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Subiectul. I. TOTAL: 14 puncte
1. - c 2. – c 3. - c 4. - b 5. - c 6. - c 7. - c
(2p) (2p) (2p) (2p) (2p) (2p) (2p)
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
Subiectul. II. TOTAL: 10 puncte
1. - A 2. - A 3. - F 4. – F 5. - A
(2p) (2p) (2p) (2p) (2p)
Subiectul III TOTAL: 6 puncte
1. - b (2p) 2. - c (2p) 3. - d (2p)
Subiectul IV TOTAL: 26 puncte
1. Torsadarea reprezintă răsucirea conductoarelor cablului în diverse moduri, (2p)
pentru micúorarea inducĠiei mutuale în circuitele cablului úi (2p)

R
E A
reducerea perturbaĠiilor datorate surselor exterioare de energie electromagnetică. (2p)

2. C – condensator: întrerupe bucla de curent continuu spre centrală în starea de repaus a
aparatului telefonic (2p)
M – microfon telefonic: converteúte semnalul electric în semnal electric (2p)
R – receptor telefonic: converteúte semnalul electric în semnal vocal (2p)
V – varistor: limitează semnalul electric la bornele receptorului telefonic, asigurând protecĠie la
supracurenĠi úi supratensiuni accidentale în linie (2p)
TR – transformator diferenĠial: elimină efectul local (2p)
CI – contact de impulsuri: întrerupe bucla de curent continuu pe durata transmisiei cifrei (2p)
CS – contact de úuntare a circuitului de convorbire: evită distorsionarea impulsurilor datorită
impedanĠei complexe a dispozitivului de convorbire úi elimină zgomotele care ar apărea în
receptor, provocate de întreruperea buclei de curent continuu (2p)
Pentru fiecare din cele 7 elemente se acordă 2 puncte astfel: 1 punct pentru denumire corectă
úi 1 punct pentru precizarea corectă a rolului elementului.
3. Cablu urban (1) de telecomunicaĠii (2) cu izolaĠie de polietilenă (3) celulară (4) úi manta
exterioară ALPET (5), umplut cu gel (6). (6p)
Se acordă 1 punct pentru fiecare interpretare corectă a fiecărui simbol din marcaj.
Subiectul V TOTAL: 34 puncte
1. 20 puncte
(a) Căderea de tensiune pe rezistorul RB este VB=VBB-VBE=1,7V-0,7V=1V (4p)
Curentul de bază este IB=VB/RB=1V/100kȍ=0,01mA. (4p)
(b) Curentul de colector este IC=ȕ·IB=100·0,01mA=1mA (4p)
(c) Căderea de tensiune pe rezistorul RC este VC=RC·IC=5kȍ·1mA=5V (4p)
Tensiunea colector-emitor este VCE=VCC-VC=10V-5V=5V (4p)
În fiecare din cazurile de mai sus se acordă 2 puncte pentru formula corectă de calcul, 1 punct
pentru rezultatul final al calculului úi 1 punct pentru menĠionarea unităĠii de măsură.
2. 14 puncte
(a) Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare valoare corectă a funcĠiei f . (4p)
Numărul
A B C f
liniei
0 0 0 0 1
1 0 0 1 0
2 0 1 0 1
3 0 1 1 1
4 1 0 0 1
5 1 0 1 0
6 1 1 0 1
7 1 1 1 0
(b) Diagrama V-K a funcĠiei f . (2p)
AB
00 01 11 10
C
0 1 1 1 1
1 0 1 0 0
Expresia funcĠiei minimizate este f C A B. (3p)

(c) Schema logică a funcĠiei minimizate. (5p)
Se punctează orice schemă, indiferent de porĠile logice utilizate, cu condiĠia de a fi completă úi
corectă. Dacă schema conĠine cel puĠin o greúeală se acordă 0 puncte.

R
E A
Proba practică
i Toate cerinĠele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
i Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
Echipamente úi materiale disponibile:
Nr.
Echipamente úi materiale disponibile Cantitate ObservaĠii
crt.
1. Platformă de testare 1
2. Multimetru digital 1
3. Osciloscop cu 2 spoturi 1
4. Sondă pentru osciloscop 2
5. Stripper 1
6. ùurubelniĠă 1
7. Circuit integrat CDB 400 (echivalent cu CII 30) 1
8. Tranzistor npn 2 tipuri diferite
9. LED 2 un LED roúu úi unul galben
10. Rezistoare 4 de valori diferite
11. Conductoare de legătură de diferite culori 25
Desfăúurarea lucrării
1. Măsoară factorul de amplificare hFE pentru cele 2 tranzistoare. Notează pe foaia de
concurs tipul tranzistorului cu factorul de amplificare mai mare, precum úi valoarea
acestuia (hFE). (5 p)
Obs.: Tranzistorul cu factorul de amplificare mai mare va fi utilizat în experimentul ce va urma.
2. Măsoară tensiunea de deschidere pentru cele 2 LED-uri. Scrie pe foaia de concurs
culoarea LED-ului cu tensiune de deschidere mai mică, precum úi valoarea acesteia
(UD). (5 p)
Obs.: LED-ul cu tensiunea de deschidere mai mică va fi utilizat în experimentul ce va urma.
3. Realizează pe platforma de testare circuitul a cărei schemă electrică este reprezentată
în figura următoare. (30 p)
CI1 – CDB 400

(circuit integrat TTL
cu 4 porĠi NAND)
R1=47kȍ
R2=1kȍ
Vcc=5V
4. Foloseúte 2 din comutatoarele de pe platforma de test, pentru a stabili valorile intrărilor A

úi B. Fii atent la poziĠia comutatorului care stabileúte nivelul înalt al semnalului logic úi
care trebuie poziĠionat pe „+5V”, în caz contrar circuitul integrat putându-se distruge!
Experimentează funcĠionarea circuitului pentru toate combinaĠiile intrărilor úi scrie pe
foaia de concurs tabelul de adevăr pentru funcĠiile F1(A,B) úi F2(A,B). (10 p)
5. Scrie expresia analitică a funcĠiei F1= F1(A, B) úi relaĠia existentă între F2 úi F1.(10 p)

R
E A
6. Măsoară tensiunea UCE când LED-ul este aprins úi când LED-ul este stins. Scrie
valoarea tensiunii pentru fiecare caz, precum úi regimul în care funcĠionează tranzistorul.
(12 p)
7. Setează A=0 úi B=0. Deconectează intrarea A de la comutatorul corespunzător. Descrie
ce se întâmplă úi explică de ce. (8 p)
8. Setează B=1 úi aplică în A un semnal TTL cu frecvenĠa de aproximativ 1 Hz. Descrie ce
se întâmplă cu LED-ul. (3 p)
9. Modifică frecvenĠa semnalului aplicat în A la 1kHz úi vizualizează cu osciloscopul
semnalele din A úi F1. Notează relaĠia dintre cele două semnale vizualizate. Explică de
ce LED-ul apare aprins tot timpul. (7 p)
BAREM DE NOTARE
Nr. Punctaj Punctaj
CRITERII DE EVALUARE
crt. acordat obĠinut
Tipul tranzistorului: BC 548C (npn) 2
1.
hFE § 490 3
LED-ul roúu 2
2.
UD § 1,65 V 3
Selectarea corectă a rezistoarelor R1 úi R2 5
3. Realizarea corectă úi integrală a circuitului 20
Estetica montajului 5
A B F1 F2
0 0 0 1
4. 0 1 1 0 10
1 0 1 0
1 1 0 1
F1 A B sau relaĠie echivalentă 5

5.
F2 F1 5
LED-ul stins: UCE § 3,6 V; Q1 blocat 3+3
6.
LED-ul aprins: UCE § 0,1V V; Q1 saturat 3+3
LED-ul se aprinde 2
7.
Intrarea A este în gol, ceea ce pentru o poartă TTL însemnă „1” 6
8. LED-ul se aprinde úi se stinge cu frecvenĠa de aproximativ 1 Hz 3
Semnalele A úi F1 sunt în opoziĠie de fază
4
9. LED-ul se aprinde úi se stinge cu frecvenĠa de 1kHz, dar acest
3
fapt nu poate fi sesizat de ochiul uman
OFICIU 10 10
TOTAL 100

COLECTIVUL DE REDACğIE
Bleoancă Gabriel, clasa a 11-a A ~
Breazu Ciprian-Dumitru, clasa a 11-a A ~
CotîrĠă Lăcrămioara, clasa a XI-a D
Drăcilă Robert-Alexandru, clasa a 11-a A ~
Gherghe Eduard-Alexander, clasa a 11-a A ~
Marica Marian-Augustin, clasa a 11-a A ~
Mihăescu Leontin, clasa a 11-a A ~
Popescu Bogdan, clasa a 11-a A ~
Sucilă Emil-Florin, clasa a 11-a A ~
Ungureanu Irinel-Zenobiu, clasa a XII-a F
ÎNDRUMĂTORUL NUMĂRULUI
Prof. Mihai Agape
Pentru că am dorit ca această publicaĠie să fie tipărită până la „Zilele Liceului”, multe
articole interesante, cum ar fi cel referitor la faza naĠională a Olimpiadei Interdisciplinare
Tehnice - domeniul Electronică úi Automatizări - scris de reprezentanĠii úcolii noastre la acest
concurs, Lăcrămioara úi Irinel (vezi colectivul de redacĠie), nu au putut fi tehnoredactate
înainte de termenul limită.
Promitem să ne revanúăm prin publicarea acestora în următorul număr al revistei, la
care vă invităm să colaboraĠi.

Drobeta-Turnu-Severin
Drobeta-Turnu-Severin, jud. MehedinĠi
str. I.C. Brătianu, nr.7, CP 220054
tel.: 0252-314429, tel/fax: 0252-313745

Revista de Electronica Ui Automatizari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de Electronica Ui Automatizari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VCC

Grupul ùcolar „Domnul Tudor”

2006 De ce Revista de Electronică úi Automatizări?

Invităm la o colaborare deschisă pe toĠi doritorii.

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 3

Tester de audiofrecvenĠă (AF)

Montajul prezentat este destinat testării úi depanării

Descrierea schemei electrice

4 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

GND GND GND GND

Figura 1. Schema electrică a testerului AF

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 5

Figura 2. Dispunerea componentelor úi circuitul imprimat prin transparenĠă

Figura 3. Circuitul imprimat al testerului (vedere dinspre cablaj)

Figura 4. Dispunerea componentelor

CI1 TDA 7000

Figura 1. Schema electrică a radioreceptorului FM cu TDA 7000

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 7

inductanĠa L1 precum úi condensatorul variabil C20, cu ajutorul căruia se realizează acordul

Figura 2. Dispunerea componentelor úi circuitul imprimat

8 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

Dimensiunile circuitului sunt 41mmx39mm úi pot fi micúorate cu minim 10%

Figura 3. Circuitul imprimat al receptorului FM

Figura 4. Dispunerea componentelor radioreceptorului

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 9

TESTER PENTRU CABLU UTP

Figura 1. Schema-bloc a testerului

10 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

Figura 2. Schema electrică a emiĠătorului

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 11

D21 D22 D23 D24 D25 D26 D27 D28

LD21 LD22 LD23 LD24 LD25 LD26 LD27 LD28

Figura 3. Schema electrică a receptorului

12 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

Figura 4. EmiĠător – Schema cablajului úi dispunerea componentelor (scara 1:1)

Figura 5. Schema cablajului emiĠătorului

Figura 6. Amplasarea componentelor emiĠătorului

Figura 7. Receptor – Schema cablajului úi dispunerea componentelor

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 13

Figura 8. Schema cablajului receptorului

Figura 9. Amplasarea componentelor receptorului

14 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

Figura 10. Formele de undă la ieúirile numărătorului úi intrările receptorului

Semnalizarea stării circuitului úi a cablului se face prin intermediul LED-urilor a căror

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 15

Figura 11. Formele de undă ale curenĠilor prin LED-uri

Figura 12. Valorile tensiunilor úi ale curenĠilor pentru un cablu bun

16 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

Figura 13. Formele de undă pentru cablu cu conductorul 1 întrerupt

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 17

Figura 14. Formele de undă pentru un cablu cu scurtcircuit între conductoarele 1 úi 2

18 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

Sonda logică este un instrument utilizat pentru analiza funcĠionării úi depanarea

Parametri ai circuitelor logice

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 19

Figura 1. Niveluri de tensiune în logica pozitivă úi negativă

Figura 2. Nivelurile de tensiune pentru familia TTL standard

20 Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006

R17 GND LD4 LD5

R16 R13 CI1B 100nF

Figura 3. Schema electrică a sondei logice

Revista de Electronică úi Automatizări, nr. 1, mai 2006 21

Circuitul de semnalizare a tranziĠiilor

Expresia funcĠiei minimizate este f C A B. (3p)

F1 A B sau relaĠie echivalentă 5