Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Epidemiologie – apanajul vâ rstelor înaintate, 80% din cazuri apar la peste 50 ani.
Emergenta AMS este la unghi mai mic decat AMI deci este mai susceptibila la emboli
Circulatia splahnica
- 25 % volum cardiac
- creste la 30 % postprandial
- 70% se distribuie mucoasei si submucoasei
o OCLUZIVA - ARTERIALA
- VENOASA
● NON-OCLUZIVA
● VASCULITA MEZENTERICA
Morfopatologie:
1. Apoplexie – dilataţia plegică (vasodilataţia) vaselor din peretele intestinal ca urmare a spasmului
arterial prelungit (mai ales a capilarelor) – exsudează intraparietal plasma – se „umflă” intestinul. Ansa
este roşie, cianotică şi edemaţiată, dar leziunea este încă reversibilă.
2. Faza de infarct propriu-zis – efracţii capilare (leziuni capilare) – hemoragie intraparietală şi
intraluminală => hematom intraparietal => ansa devine violacee, neagră – este compromisă, fază
ireversibilă
3. Faza de gangrenă – ansă gri-verzuie, flască, cu multiple perforaţii, peritonita stercorală (fecaloidă)
este constituită
Infarctul poate fi segmentar sau extins (subtotal, total). Infarctul enteromezenteric total – respectă totuşi
primii 50 cm de jejun.
- ARTERIALA - EMBOLIE - 50 %
- TROMBOZA - 15 – 25 %
- STRANGULARE
- OBSTRUCŢ II ÎN MICROCIRCULAŢ IA PARIETALĂ (L.VLAD)
NON-OCLUZIVA - 20 – 30 %
IMA OCLUZIVA PRIN EMBOLIE
FACTORI FAVORIZANTI
o ANATOMICI
o ARITMII CARDIACE
o STENOZA MITRALA
o ATS AORTICA (ateroembolii)
o Insuf. cardiacă , IMA, endocardită bacteriană subacută,
fibrilaţie atrială (80%), chirurgie pe cord închis
Particularitati etiologice:
� Arteriala – comorbiditati sugestive pentru embolie/tromboză
� Venoasa – simptome prezente 5-14 zile/saptamani/luni (!!!)
� Nonocluzivă – durere absenta in 25 % din cazuri (ex. în hipotensiune)
● ULTRASONOGRAFIA DOPPLER
o foarte utilă şi US simplă (anse dilatate, cu pereţi îngroşaţi, cele afectate sunt pline de
conţinut, aperistaltice), câ t şi Doppler (detectează locul obstacolului, putând diferenţia
chiar tromboza de embolie?)-
o poate fi la fel de util ca un CT pt stadiile de inceput, inainte sa fie dilatate ansele si sa nu mai
vezi nimic. Vezi trombul sau absenta irgatiei.
● RMN
o Bun mai ales daca suspectezi tromboza VMS. nu ii practic pentru ca ii scump, dureaza, dar ii mai
Se,Sp
CT - Pneumomatoza intestinala
TRATAMENT
Iniţial – scurtă reechilibrare metabolică în serviciul de ATI (reechilibrare volemică , acido-bazică pe cel
puţin două că i venoase – preferabil una centrală ), transfuzii sanguine, sondă de aspiraţie nazogastrică ,
antibioterapie
Infiltraţia peridurală are două avantaje – analgezia şi îmbună tă ţirea uşoară a microcirculaţiei intestinului
neischemiat (dar nu o faci în colaps – agravează hipotensiunea)
TOATE cazurile de ischemie mezenterica cu semne de peritonita sau posibil infarct indiferent de
etiologie (mai putin vasospasm) presupun in general tratament chirurgical imediat pt rezectia
segmentului ischemic/necrotic
------------------------------------------------------------------
Dupa laparotomie..daca vezi destul de putin tesut viabil..dar nu gangrenos.. scoti trombul..embolul si ii
bine sa astepti 24-48 de ore si redeschizi in speranta ca s.a reperfuzat si nu trebuie sa scoti asa mult.
Inainte de orice operatie trebuie stabilizat.
Daca se poate amana se da fortrans inainte si nu se mananca nimic.
Deschizi si trebuie evaluat cat tesut intestinal este viabil..scopul ar fi sa incerci sa pastrezi cat de mult
viabil!
Poti da fluoresceina intraoperator sa diferentiezi mai bine tesutul viabil/neviabil (te uiti in operatie sub
o lampa UV).
ANGIOPLASTIA SI STENTINGUL:
● Daca ii prind la inceput si am timp sa le dau si trombolitice.. dar ii destul de greu de facut din cauza
antomiei AMS..emergenta la unghi inchis si aorta..
-------------------------------------
L.Vlad:
Infarcte incipiente, cu lez. parietointestinale potenţial reversibile:
a)Embolectomie
b)Trombendarterectomia urmată de patch venos/sintetic
c)Reimplantare AMS în aortă
d)Bypass aortomezenteric
Tromboză venă portă => NU MAI FACI rezecţie intestinală , poţi încerca trombectomie directă portală +
trat. anticoagulant.
IMA – SITUATII CLINICE - LAPAROTOMIE
● INFARCT ENTEROMEZENTERIC TOTAL NEREVERSIBIL - E/T
● INFARCT ENTEROMEZENTERIC TOTAL/SEGMENTAR REVERSIBIL - E/T
● INFARCT ENTEROMEZENTERIC SEGMENTAR NEREVERSIBIL - E/T/S
● PERITONITA
● TROMBOZA - BY-PASS
- TROMBOLIZA PRIN CATETERIZARE SELECTIVA (introducerea de catetere
intraarteriale pe trunchiul major, prin care bagi anticoagulante, antiagregante plachetare,
vasodilatatoare, streptokinaza)
● SECOND –LOOK LA 24 – 48 ORE
Dacă ischemia nu este totală , difuză – adică în lez. segmentare ireversibile – se face enterectomia anselor
necrotice infarctate, indiferent de câ t de mutilantă este întinderea sa.
TROMBOZA VMS
Caracteristic: “TEAMA DE MANCARE” – cum după mâncare e necesar un flux sanguin mai mare, pe care
sistemul vascular nu îl poate aduce, pacientul evită să se alimenteze
PARACLINIC
● ULTRASONOGRAFIE DOPPLER
● ARTERIOGRAFIE CLASICA
● ANGIO- CT
VASCULITA MEZENTERICA
-îngroşare semnificativă a peretelui vascular
-leziuni lungi şi uniforme la nivelul vaselor
Ischemia mezenterica - metode de tratament
Acuta
● Embolectomie AMS
● By-pass aorto-mezenteric superior
● Evaluarea viabilitatii intestinale 🡪 enterectomie
● Procedee endovasculare
● Procedura hibrid – stentare retrograda mezenterica deschisa
Cronica
● Tratament endovascular
● Tratament chirurgical
� By-pass aorto-celiac/mezenteric superior anterograd
� By-pass aorto/ilio-mezenteric retrograd
�
Colită ischemică – afect. vasele mici, afecţiuni locale (diverse cauze, colită radică, hipoperfuzie, infecţie)
Ischemie mezenterică – afect. vasele mari (în principal emboli)