NURSING II

Organizarea şi funcţionarea spitalelor

Circuitele functionale in spital
Asepsia/antisepsia
Tehnici pentru asigurarea igienei și confortului pacientului
Toaleta bolnavului imobilizat/inconstient
Captarea dejectiilor la pat
Schimarea lenjeriei de pat si corp

Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate
publică sau privată, care asigură servicii medicale
Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare şi paleative, de
îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou-născutului.
În funcţie de teritoriu, spitalele se clasifică în:
a) spitale judeţene;
b) spitale municipale şi orăşeneşti;
c) spitale comunale.
În funcţie de specificul patologiei, spitalele se clasifică în:
a) spitale generale;
b) spitale de urgenţă;
c) spitale de specialitate;
d) spitale pentru bolnavi cu afecţiuni cronice
Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele se clasifică
în: a) spitale clinice;
b) spitale universitare
  Spitalul clinic - spitalul care are în componență secții clinice universitare care asigură asistență
medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică-medicală și de educație
continuă, având relații contractuale cu o instituție de învățământ medical superior acreditată.
Institutele, centrele medicale și spitalele de specialitate, care au în componență o secție clinică
universitară sunt spitale clinice. Pentru activitatea medicală, diagnostică și terapeutică,
personalul didactic este în subordinea administrației spitalului, în conformitate cu prevederile
contractului de muncă;
  Secțiile clinice universitare - secțiile de spital în care se desfășoară activități de asistență
medicală, învățământ medical, cercetare științifică-medicală și de educație medicală continuă
(EMC). În aceste secții este încadrat cel puțin un cadru didactic universitar, prin integrare clinică.
Pentru activitatea medicală, diagnostică și terapeutică, personalul didactic este în subordinea
administrației spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă;
In funcţie de regimul juridic al proprietăţii, spitalele se clasifică în:

1
a) spitale publice, care sunt spitale proprietate publică sau privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, organizate ca instituţii publice;
b) spitale private, care sunt spitale proprietate privată a persoanelor juridice de drept privat;
c) spitale mixte.
În funcţie de modul de finanţare, spitalele se clasifică în:
a) spitale cu finanţare din fonduri publice;
b) spitale cu finanţare din fonduri private;
c) spitale cu finanţare mixtă.
Structura organizatorică a spitalului cuprinde, după caz: secţii, departamente, laboratoare,
servicii de diagnostic şi tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice şi
administrative, serviciu de asistenţă prespitalicească şi transport urgenţe, structuri de primiri
urgenţe şi alte structuri aprobate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
Formele de spitalizare sunt:
a) spitalizare continuă;
b) spitalizare de zi;
c) spitalizare de o zi.

Circuitele functionale in spital

Activitatea de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistentei medicale se desfăşoară
într-un cadru organizat, ca obligaţie permanentă a fiecărui cadru medico-sanitar.
Infecţia asociată asistenței medicale (IAAM) este infecţia contractată în spital sau în alte
unităţi sanitare cu paturi şi se referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi
recunoscută clinic sau microbiologic care afectează fie bolnavul datorită internării lui în spital
sau îngrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar
datorită activităţii sale, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu în timp ce persoana
respectivă se află în spital.

Circuit septic =sensul de circulaţie care indică introducerea germenilor patogeni, generatori de
infecţii, în interiorul unităţilor sanitare.
Circuit aseptic =este sensul de circulaţie ce asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor, în
interiorul unităţilor sanitare.
Principalele circuite funcţionale din spital sunt următoarele:
1- circuitul bolnavului
2- circuitul personalului medico-sanitar, studenţilor şi elevilor practicanţi
3- circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor
4- circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate în practica medicală aseptică
5- circuitul blocurilor operatorii
6- circuitul alimentelor şi al veselei
7- circuitul lenjeriei
8- circuitul rezidurilor

2
 CIRCUITUL BOLNAVULUI include spaţiile destinate - serviciului de internare, -
serviciului de spitalizare şi - serviciului de externare
Componentele funcţionale ale serviciului primire-internare sunt:
a. unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare;
b. compartimentul de examinări medicale, care include cabinete de consultaţie specializate;
c. unitatea de igienizare sanitară;
d. unitatea de gestiune a hainelor şi efectelor de spital;
e. unitatea de externare;
Serviciul de spitalizare propriu-zis cuprinde saloanele cu paturi, accesul bolnavului de la
serviciul de internare, făcându-se cu evitarea încrucişării cu alte circuite contaminate (rezidurii,
lenjerie murdară) pentru care există program şi lift separate. Organizarea saloanelor respectă
normele sanitare (spaţiu/pat, luminozitate, instalaţii sanitare). Sunt asigurate spaţii pentru
activităţiile aferente îngrijirii bolnavului - sala de tratamente şi pansamente, oficiu alimentar,
depozite de lenjerie curată, depozite pentru materialele de întreţinere, substanţe dezinfectante,
materiale sanitare. Pe fiecare secţie se află un singur depozit de materiale sanitare, dezinfectante,
lenjerie curată.

SCHEMA CIRCUIT BOLNAVILOR IN INTERNAREA CONTINUA:

COMPARTIMENT INTERNARI  UNITATE DE IGIENIZARE (PRELUCRARE SANITARA)  GARDEROBA  LIFT

 SECTII CU PATURI  AMBULATORIU / LABORATOARE / RADIOLOGIE / EXPLORARI /BLOC OPERATOR 
SECTII CU PATURI  GARDEROBA  EXTERNARE

Circuitul pacientului in internarea de zi

COMPARTIMENT INTERNARI  UNITATE / COMPARTIMENT INTERNARE DE ZI  GARDEROBA (echipament de

unica folosinta)  COMPARTIMENT INTERNARE DE ZI  AMBULATORIU / LABORATOARE / RADIOLOGIE /
EXPLORARI /BLOC OPERATOR  COMPARTIMENT INTERNARE DE ZI  EXTERNARE

CIRCUITUL PERSONALULUI

Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de igienă individuală şi colectivă care

constau în:
 starea de sănătate
 portul corect al echipamentului de protecţie
 igiena personală - în principal igiena corectă a mâinilor cu respectarea stricta a
protocolului „Igiena mainilor – indicatii privind procedurile recomandate in functie de
nivelul de risc infectios”
Supravegherea stării de sănătate a personalului este obligatorie şi permanentă constând în:
 efectuarea examenelor medicale la angajare şi periodice
 obligativitatea declarării imediat medicului şef de secţie a oricărei boli infecţioase pe care
o are personalul

3
  triajul epidemiologic zilnic, la intrarea în serviciu
 izolarea în spitalul de boli infecţioase sau la domiciliu (după caz) a oricărui suspect sau
bolnav de boala transmisibilă.
Portul echipamentului de protecţie pe tot timpul prezentei în unitate a personalului este
obligatorie. De asemenea personalul sanitar trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte
inele sau verighete în timpul serviciului.

NOȚIUNI DE ASEPSIE ȘI ANTISEPSIE

Asepsia(a = fara, sepsis = putrefactie) = măsură de profilaxie primară - împiedică contactul

germenilor cu bolnavul, în general, și cu plaga operatorie, în special; Louis Pasteur (1822–1895)
este considerat parintele asepsiei moderne, alti savanti al căror nume se leaga de acest domeniu
fiind rusul Elie Metchnikoff  (1845 - 1916) si românul Victor Babes (1854 - 1926
Antisepsia(anti = împotriva, sepsis = putrefactie) = măsură curativă - distrugerea germenilor
prezenți într-o plagă, pe tegument sau în mediu; Joseph Lister este considerat promotorul
antisepsiei în chirurgie.
Sterilizarea = se distrug toate formele de germeni microbieni, inclusiv formele sporulate sau
virusurile aflate pe materialele și instrumentele chirurgicale;
Dezinfecția = totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice și farmacologice care urmăresc
îndepărtarea, inactivarea sau distrugerea germenilor patogeni din mediu; spre deosebire de
sterilizare care urmărește distrugerea tuturor germenilor, dezinfecția urmărește doar distrugerea
germenilor patogeni;
 Asepsia
Se realizeaza printr-un ansamblu de metode:

• dezinfectia mainilor si protejarea cu manusi sterile

• dezinfectia campului operator
• sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale
• gesturi aseptice asupra plagii postoperatorii
Antisepsia
Utilizează o serie de mijloace chimice – substanțe cu acțiune bactericidă sau bacteriostatică
Antiseptic = se aplică pe țesuturi vii
Dezinfectant = se autilizează pentru obiecte, produse septice sau din mediul extern
Condiții necesare a fi îndeplinite de o soluţie pentru a fi utilizată ca antiseptic :
- să distrugă germenii
- să nu afecteze elementele dezinfectate (ţesuturi vii, suprafeţe, instrumente etc)
- să fie ușor solubilă în apă sau alcool și soluția rezultată să fie stabilă
Exemple:
• Alcoolul – folosit pe tegumente cu efect bactericid pentru pregătirea câmpului operator;
nu se foloseşte direct pe plagă deoarece produce deshidratarea celulelor şi coagularea
proteinelor
4
 • Iodul – bactericid, sporocid, fungicid
• Tinctură de iod-dezinfecţia tegumentelor - aplicate pe tegumente uscate pentru
sterilizarea câmpului operator
• Povidona iodată – Betadina – bactericid, fungicid, virulicid, protozoicid
folosită pentru dezinfecţia pielii şi mucoaselor şi tratamentul plăgilor + dezinfecţia
preoperatorie a mâinilor, ca şi înaintea sau după unele acte medicale
• Hipocloritul de sodiu: soluţie proaspată pentru irigarea continuă a plăgilor infectate şi cu
sfaceluri
• Cloraminele: irigarea plăgilor supurate şi dezinfecţia unor mucoase
• Clorhexidina (compus organic al clorului în solutie de alcool izopropilic), fara actiune
asupra germenilor sporulati si a micobacteriilor
• Apa oxigenată 3%: antisepsia plăgilor şi a mucoaselor,este hemostatica Apa oxigenata se
prepara din perhidrol, in solutii de 30ml/litru, adica perhidrol 3%. Solutia trebuie sa fie
proaspata. Recunoastem acest lucru numai daca turnarea pe plaga produce efervescenta
(spuma). Daca nu se produce efervescenta inseamna ca solutia nu este activa. 
• Acidul boric: antisepsia plăgilor infectate cu bacil piocianic dar şi asupra sfacelurilor,
ţesuturilor necrozate şi crustelor, pe care le macerează
• Permanganatul de potasiu0.1-0.5%: dezinfecţia unor mucoase (vaginală, vezicală,
bucală) şi a plăgilor infectate cu anaerobi
• Rivanolul este un praf galben verzui care se dizolva in apa, realizand solutii de rivanol de
1- 2%. Este foarte puternic antiseptic, menajeaza tesuturile si mucoasele (citofilactic) si
poate fi folosit pentru spalarea plagilor si mucoaselor, dar si sub forma de coprese umede.
• Albastrul de metilen, se foloseste in solutii de 2% prin badijonari, instilari in ORL se
foloseste prin badijonarea mucoaselor inflamate
Tipuri de dezinfectie
Este o etapa obligatorie înaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii
chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1 – se face în cazul unui risc redus de infectie. Este indicata în injectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si în recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.
TIP 2 – se aplica în cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata în cateterizarea venelor în
vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat în dezinfectant apoi cu un tampon steril,
efectuandu-se înca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata în interventii chirurgicale si
punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul
de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care
executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.

Tehnici de nursing

5
Tehnici de evidență și mișcare a bolnavilor:
 internarea,
 externarea,
 transferul,
 decesul
Cabinet consultatie(spital)
Registru Consultatii Medicale
Medicul de gardă (primar, specialist, rezident). Asistenta din camera de consultatii.
Se completează în momentul prezentării pacientului în serviciul de gardă. Asistenta notează: ora
prezentării, datele personale ale pacientului (nume, prenume, vârstă, adresă), ora si minutul
prezentării pacientului, unitatea sanitară care trimite pacientul, ora începerii consultului medical.
Medicul de garda notează: diagnosticul, recomandările terapeutice sau modalitatea de internare,
aplică semnătura si parafa.
Registru consultaţii ambulatoriu
Medicul curant din ambulatory+assist. med
Se completează în momentul prezentării pacientului în serviciul de ambulator. Se completează
obligatoriu toate rubricile
Pregatirea bolnavului pentru examenul medical
Solicita documente justificative care atesta calitatea de asigurat, in conditiile prevazute in
normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei
medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate ;
Preia biletul de trimitere,verifica corectitudinea datelor inscrise pe bilet si verifica daca medicul
care trimite pacientul se afla pe lista medicilor de familie in relatie contractuala cu CAS sau pe
lista medicilor specialisti care isi desfasoara activitatea in sistem ambulator in relatie contractuala
cu CAS;
In cazul pacientului care se prezinta la consultatie la cerere,verifica dovada de plata a
consultatiei;
Pregateste pacientul pentru examinare(idezbracare/imbracare;asezarea in pozitii corespunzatoare
pentru consultative)
Deserveste medicul cu materiale sanitare in vederea consultatiei si ajuta la manoperele care
necesita asistenta;
Pune la dispozitie documentul de observatie clinica medicala (Fisa de consultatie medicala),
registrul de consultatii, concedierul medical,retetarul, formularele de bilete de trimitere speciale
si formularele de scrisoare medicala (documente tipizate) in vederea finalizarii actului medical
de consultatie si raporteaza lunar consultatiile in dosarul statistic;
Efectueaza tehnici si investigatii la indicatia medicului


Internarea,externarea si transferul fac parte din evidenta si miscarea bolnavilor in spital.
Scopul internarii:
-stabileste diagnosticul
-tratamentul de specialitate pentru vindecarea unor boli acute,ameliorarea unor afectiuni cronice

6
-evaluarea unor boli cronice decompensate si reechilibrarea si aducerea in faza de compensat.
-efectuarea unei interventii chirurgicale
-asistenta la nastere
Internarea-internarea la UPU
-decizia de internare a cazului venit este luata de medicul de garda in urma efectuarii examenului
clinic.
Pregatirea bolnavului:
Asistentul medical:
-primeste pacientul,stabileste o relatie de comunicare cu acesta sau apartinatorii,echipajul de la
salvare care a transportat pacientul la spital.
-solicita actele necesare internarii in cazul in care nu este nevoie de un ajutor urgent ,act de
identitate,bilet de trimitere de la medicul de familie, specialist, card, dovada asigurarilor de
sanatate( adeverinta de salariat,elev,student ,cupon de pensie,somer)
-urgentele se introduc in sala de consultatii,se acorda primul ajutor iar actele pentru internare vor
fi aduse ulterior
-toate datele personale sunt inregistrate in registrul de consultatii,inclusiv diagnosticul stabilit la
internare,sectia la care se interneaza,data si ora internarii ,tratamentul de urgenta efectuat in
UPU,semnatura si parafa medicului.
-intocmirea foii de observatie la biroul de internari pe baza documentelor enumerate mai sus.
Foaia de observatie se intocmeste in format electronic si cuprinde toate datele personale ale
pacientului,diagnosticul la internare ,medicul care a hotarat internarea
Serviciul baie -dupa identificare cazurilor care necesita o atentie sporita ,urmeaza dusul,
deparazitarea la nevoie apoi se deparaziteaza si dezinfecteaza imbracamintea la nevoie
Magazia de efecte-se predau si se preiau hainele pacientului la externare ;se intocmeste bon in
dublu exemplar(unul ramane la magazie si unul se preda pacientului pentru preluarea hainelor)
Transportul pacientului cu foaia de observatie in sectia la care a fost repartizat.
In sectie :
-fiecare pacient internat intr-o sectie va fi preluat de asistenta sefa care-l va inregistra in registrul
de evidenta a clinicii si in foaia de miscare apoi predate asistentei de salon
-evaluarea statutului sau clinic
-asigurarea unor conditii confortabile
-sprijinirea ,adaptarea la noul mediu in care va locui in urmatoarea perioada de timp
-i se va explica unde este toaleta ,sala de mese, orarul alimentatiei ,care sunt drepturile si
obigatiile
-cum functioneaza robinetele si toaleta
-adresabilitatea catre bolnav se face pe numele de familie al bolnavului
-i se vor prezenta persoanele din staff-ul medical
-se vor verifica recomandarile medicului curant,orice restrictie de dieta,medicatie sau activitate
-eventualele medicamente la care pacientul este alergic se noteaza cu culoarea rosie pe prima
pagina a foii de observatie in partea de sus.

7
Se determina si se noteaza in FO principalele semne vitale si se recolteaza probele biologice
recomandate
-inaltimea si greutatea
-este important in cunoasterea greutatii si inaltimii pentru planificarea tratamentului,dietei si
calculul dozelor de medic ori anestezie recomandata
-i se va explica pacientului cum se foloseste lumina ,apa ,toaleta ,telefonul ,sistemul de
semnalizare
-se va spune programul sectie
-se informeaza bolnavul asupra orelor de vizita dar si asupra restrictiilor necesare in sectiile din
spital
-se explica bolnavului cum sa cheme asistenta in caz de necesitate si i se reaminteste ca ea va fii
disponibila in orice moment cand o va solicita
-li se vor explica parintilor obligatiile pe care acestia le au in conditiile in care acestia solicita
internarea impreuna cu copilul.
Se vor obtine informatii asupra rutinei copilului ,a alimentelor favorite,incercand a le include in
masura posibilitatilor in regimul alimentar pe perioada internarii.
In afara acestor considerente exista si aspecte speciale care trebuie avute in vedere:-daca
pacientul nu vorbeste limba romana ,trebuie contactat un translator si trebuie solicitat ajutorul
casei de asigurari in virtutea relatiei cu asiguratul ,trebuie sa ofere translatorul cerut.
Pacientii internati in conditii de urgenta pot necesita unele proceduri speciale dupa cum
urmeaza:
-daca pacientul vine de acasa cu medicamente pe care le folosea in mod curent pana in momentul
internarii va trebuii sa nu le foloseasca pana in momentul consultului medical cand se va decide
o eventuala intrerupere a lor sau o modificare de dozaj.
-pe de alta parte acest aspect trebuie semnalat medicului curant in ideea de a evita orice scapare
din partea acestuia.
-dupa expunerea conditiilor pe care pacientul sa le indeplineasca in unitatea sanitara ,acesta va fi
intrebat daca are in vedere anumite ajustari ale regulilor expuse ,aspecte neobisnuite ,ce tin de
regulile de viata,acestea reduc anxietatea si permit un control mai bun asupra situatiei careia
acesta trebuie sa faca fata.
-dupa parasirea salonului asistenta va trebuie sa consemneze toate acestea in registrul sau si al
salonului respectiv.
Internarea in conditii de urgenta:
Din serviciul de urgenta ,pacientul vine cu o foaie de observatie in care este recomandat
tratamentul
Asistenta de salon va lua legatura cu cea din urgenta care a primit pacientul si care a efectuat
primele manevre terapeutice in ideea de a stabilii cat mai rapid un raspuns corespunzator cu
pacientul ,dupa aceea se vor monitoriza semnele vitale si se vor urmarii recomandarile din foaia
de observatie
Daca pacientul este orientat temporo-spatial i se vor explica manevrele executate cu atat mai
mult cu catacestea vor fi dureroase sau creeaza disconfort

8
Daca membrii familiei insotesc pacientul li se va spune ferm dar respectuos sa astepte in sala de
asteptare pana la terminarea evaluarii acesteia si inceperea tratamentului.
-I se va permite acestuia sa fie vizitat dupa ce a fost instalat in salon iar daca conditiile vor
permite se vor urma procedeele de internare

Transferul: fie ca ramane in interiorul spitalului sau este trimis catre un alt centru medical
pacientul necesita pregatire medicala si documentatie.
-pregatirea include explicatii in legatura cu transferul acordat pacientului, discutarea starii
pacientului cu echipa din unitatea care il va primi(medici).
Documentatia de transfer este reprezentata de biletul de transfer(copie dupa fo) care cuprinde:
-motivele internarii ,tratamentul efectuat ,rezultatele explorarilor paraclinice
-date referitoarea la starea pacientului la internare in momentul transportului
O comunicare similara este necesara intre nursele celor 2 sectii este implicata pentru integrarea
pacientului.
Dupa explicarea motivelor transferului pacientului se verifica comparativ inventarul bolnavului
in ce priveste efectele personale la internare si la transfer ;si semneaza familia pentru a ajunge in
noua sectie.
Trebuie sa existe siguranta ca nimic nu s-a uitat sau pierdut (se acorda o atentie deosebita
obiectelor valoroase si medicamentelor ce apartin pacientului la internarea prin urgenta ,trebuie
notate.
Medicamentele pentru ziua in curs se transfera impreuna cu pacientul in sectia noua daca i-au
fost date in spital,in caz contrar se returneaza la farmacie.
Se contacteaza echipa medicala din unitatea care il va primi pe pacient ;acesta va fi informat
asupra planului terapeutic urmat in prima unitate;se continua tratamentul
In cazul in care pacientul este transferat in cadrul aceluiasi spital,se poate atasa biletul de transfer
sau epicriza de fisa cu toate analizele efectuate in original: nu este necesar un automobil de
transport ,acesta facandu-se cu targa sau alt mijloc de transport.
Transferul in alt spital nu va mai presupune facilitatile enumerate mai sus ,toate informatiile
privind pacientul sunt trecute in biletul de transfer:in cazul in care transferul se face cu
ambulanta se va lua legatura cu personalul medical de la ambulanta .
Externarea
Momentul plecarii bolnavului este stabilit de medicucurantl/currant/ sef de sectie.
Asistentul medical pregateste toata documentatia pe care o va pune la dispozitia medicului de
salon, in vederea formularii epicrizei.
Pregatirea externarii presupune:
-informarea pacientului si familiei asupra bolii si efectului asupra modului de viata
-se ofera informatii asupra dietei si activitatii fizice recomandate
Se atentioneaza asupra eventualelor efecte adverse datorate medicatiei .
In situatia in care pacientul sau familia cer expres externarea bolnavului ,chiar impotriva
recomandarilor medicale,trebuie anuntat medicul curant si daca nici acesta nu va reusi sa
convinga pacientul asupra necesitatii tratamentului i se va solicita sa semneze o cerere de

9
externare care elibereaza unitatea medicala de orice responsabilitate asupra eventualelor
probleme medicale ce pot aparea ulterior.
Daca medicul curant nu este prezent este de datoria asistentei de salon sa solicite aceasta
confirmare.
Daca pacientul refuza sa semneze se va consemna in foaia de observatie si se va anunta directia
spitalului.
NU TREBUIE pierdute cateva aspecte legate de externare:
-cu cel putin inainte cu o zi de externare se va anunta familia
-daca transportul nu este asigurat se anunta departamentul de spital
-se obtine biletul de la medicul curant si cel de la sefii de sectie
-daca pacientul necesita tratament la domiciliu se discuta cu serviciul responsabil
-se recapituleaza procedurile pe care pacientul trebuie sa le efectueze singur acasa si sa le
demonstreze si practic
-se listeaza recomandarile cu privire la dieta si la activitatile fizice
-daca se recomanda repaus la pat trebuie sa se asigure ca familia asigura tratamentul;
echipamentele in vederea efectuarii tratamentului necesar
-se stabileste urmatoarea vizita la control
-se inmaneaza toate bunurile personale pacientului ,se ajuta bolnavul sa se imbrace daca este
necesar si se conduce la iesirea din spital1
Se solicita infirmierelor sa se pregateasca patul pentru un nou pacient.
Iar in legatura cu boala asistenta va trebui sa se asigure ca pacientul intelege urmatoarele:
-isi intelege boala
-necesitatea tratamentului
-urmeaza dieta corespunzatoare
-isi coordoneaza nivelul activitatii in relatia cu boala
-recunoasterea posibilelor complicatii
-recunoasterea momentelor cand necesita eventual tratament la medicul specialist.otate.
Decesul
In caz de deces asistenta are urmatoarele sarcini:
-Pregatirea documentatiei pentru medic in vederea intocmirii epicrizei si a referatuluide deces.
-Completarea biletului de trimitere a cadavrului la sectia de prosectura.
-Anuntarea administratiei spitalului in vederea instiintarii apartinatorilor.
-Instiintarea prosecturii si luare masurilor pentru transportul cadavrului in vederea necropsiei,
avand grija ca totodata sa fie trimisa si foaia de observatie incheiata.
-Scoaterea bolnavului din evidenta sectiei si din comenzile de alimente, medicamente etc. se face
la fel ca si in cazul iesirii obisnuite a bolnavului. Daca apartinatorii nu sunt instiintati in
momentul decesului, asistenta va aduna bunurile bolnavului si va intocmi un inventar, pe care-l
va semna impreuna cu doi martori.
Predarea si preluarea serviciului
Asigura continuitatea ingrijirilor

10
Se face pe baza condicii de predare a serviciului ce trebuie sa cuprinda:
-Data si ora schimbului
-Numele persoanei care a predat scimbul
-Numele persoanei care a preluat schimbul
-Numarul salonului, patului
-Numele bolnavului
-Diagnosticul
-Modificarile in starea de sanatate a pacientului, tratamentul, explorarile cetrebuie efectuate
-Modificarile in tratament, inclusiv numele celui care a decis modificarea detratament
-Indicatiile de ingrijire pentru urmatoarele ore
-Trebuie folosit un limbaj adecvat
-Nu se utilizeaza prescurtari
-Condica trebuie completata personal
Raportarea numerica a efectivului de bolnavi ( vezi fisa zilnica de miscare a bolnavilor)
Asistentele raporteaza zilnic numarul bolnavilor din saloanele lor, precum si numarul paturilor
libere. Asistenta sefa a sectiei,totalizeaza datele primite, inainteaza administratiei numarul de
bolnavi si biroului de primire,numarul paturilor libere.

FOAIA DE OBSERVATIE
Foaia de observatie – document medico-legal, cu valoare medicala, juridica, stiintifica, care
insoteste bolnavul internat intr-o unitate sanitara cu paturi.

11
Circuitul FOCG/FSZ (internare continua FOCG / internare la zi FSZ)
1) FOCG/FSZ se întocmeşte la UPU sau Birou internari: datele pacientului se înregistreaza în
sistemul electronic pe baza documentelor de identitate.
2) FOCG însoţeşte pacientul de la internare până la nivelul secţiei sau atunci cand este nevoie la
consulturile interdisciplinare. Se păstrează in sala de tratamente în mape numerotate cu numarul
de salon, pe fiecare FOCG fiind notate salonul si patul.
Solicitarile pentru investigaţiile paraclinice sau consulturile interclinice vor fi completate de
către medicul curant sau medicul rezident,in FOCG/FSZ, fiind semnate şi parafate de medicul
curant. In dreptul solicitării se va mentiona data si ora.
Rezultatul investigatiilor si consulturilor realizate vor fi mentionate cu data si ora efectuării.
Rezultatele tuturor investigatiilor paraclinice devin anexe obligatorii la FOCG.
4) Se va nota în FOCG consimţământul bolnavului sau apartinătorului pentru fiecare procedură
de investigaţie sau pentru procedurile terapeutice (care se enumara) şi de diagnostic care se
impun după ce s-a explicat pe înţelesul acestuia utilitatea acestora şi incidentele care s-ar putea
să apară.
5) Refuzul tratamentul sau al investigaţiilor biologice se consemnează direct în FOCG cu
mentionarea datei si orei respectiv cu semnătura pacientului.
In situatia in care pacientul solicita sa fie externat pe proprie răspundere, se va consemna in
FOCG data si ora solicitării iar pacientul sau reprezentantul legal al acestuia va semna.
Externarile la cerere vor anuntate si analizate in cadrul Consiliului Medical al spitalului.
6) Pacientul are dreptul de a solicita şi o altă opinie medicală a altui specialist din spital sau din
afara lui, opinie ce va fi consemanata in FOCG. Pacientul are acces la propria FOCG în prezenţa
medicului curant sau a medicului şef de secţie.
Apartinătorii pot solicita accesul la FOCG doar in situatia în care pacientul este minor sau în
incapacitate de a decide (fără discernamant).
7) Incidentele de pe parcursul spitalizarii datorate tratamentului (reacţii alergice, reacţii adverse,
lipsa de răspuns la tratament) vor fi consemate în FOCG de catre medicul curant sau de catre
medicul de garda.
8) Evaluarea zilnică a stării de sănătate a pacientului se face pe baza datelor clinice, biologice,
paraclinice, care se consemnează în FOCG zilnic sau de câte ori este nevoie.
9) În cazul în care evoluţia bolii necesită părerea unei echipe multidisciplinare medicul curant
solicita echipa si consemnează în FOCG, diagnosticul, examinarile şi tratamentul propus sau
recomandarea de a se efectua consulturile interspecialitati.
În acest sens se ia legătura telefonic cu medicul specialist, iar FOCG însoţeşte pacientul.
Concluziile, investigaţiile propuse şi tratamentul vor fi consemnate în FOCG cu mentionarea
datei si orei la care au fost făcute.
10) La externare scrisoarea medicală/biletul de iesire va fi întocmită, semnată şi parafată de
medicul curant şi va fi înmânată pacientului, acesta având obligaţia de a înmâna o copie
medicului de familie si după caz o copie medicului specialist care a recomandat internarea.
Scrisoarea medicală/biletul de iesire este anexa obligatorie la FOCG.
11) În caz de deces în FOCG se vor trece manevrele şi medicaţia pentru resuscitare
cardiorespiratorie, data si ora intreruperii acestora.
12) Fiecare secţie este obligată să asigure condiţii de securitate pentru arhivarea fizică a FOCG
împotriva distrugerilor accidentale, pierderii, modificării, dezvăluirii, sau accesului neautorizat la
dosarele medicale ale pacienţilor.

12
13) FOCG sunt păstrate un an de zile pe secţie, iar apoi în arhiva instituţiei conform
nomenclatorului arhivistic şi legilor în vigoare.
14) În situaţia în care FOCG este arhivată, accesul la FOCG se face după completarea
Formularului de eliberare a FOCG din arhivă. Formularul este pastrat de catre registratorul
medical intr-un dosar special.
Registratorul medical va ţine o evidenţă a FOCG extrase din arhivă. La returnarea FOCG
registratorul medical verifica foile primite, datează si semnează în Formularului de eliberare a
FOCG din arhivă. In situatia in care nu se returneaza toate FOCG predate, registratorul medical
va aduce acest fapt la cunostinta sefului de secţie.
15) În cazul în care Ministerul Sănătăţii va autoriza unitatea pentru studii clinice, Consiliul de
Etica va emite avizul necesar începerii studiilor clinice.
16) Accesul în interes stiinific la datele arhivate ale pacientului se va face numai cu acordul scris
al Consiliului de Etica.
Foaia de temperatură este o anexă a foii de observație și se completează de către asistentul
medical. Pentru a completa foaia de temperatură, se începe cu datele pacientului, care vor fi
notate in partea de sus, în rubricile: CNP, numele, prenumele, anul, luna, numărul foii de
observație, numarul de salon și numărul de pat alocat pacientului în perioada de spitalizare.
În rubrica “ziua” – se completeaza ziua calendaristică, iar în rubrica “zile de boală” se
completează numarul zilei, ziua 1 fiind ziua internării.
D corespunde dimineții, iar S, perioadei de seară.
Respiratia se noteaza cu pix verde; TA –cu rosu; Puls - roșu;temperature cu albastru

Tehnici pentru asigurarea igienei și confortului pacientului

Toaleta bolnavului imobilizat/inconstient

Captarea dejectiilor la pat
Schimarea lenjeriei de pat si corp
Toaleta pacientului imobilizat la pat
Se realizează intervenţii pentru igiena zilnică şi după caz baia pe regiuni corporale.
Scop
- menţinerea igienei tegumentului;
- menținerea stării de confort a pacientului;
- prevenirea leziunilor cutanate;
- activarea circulaţiei.
Principii generale
- se apreciază prin culegerea datelor, starea pacientului pentru a evalua resursele, de
ce/cât/ce fel de ajutor are nevoie, limitele în care poate fi mobilizat;
- se asigură intimitatea, se respectă pudoarea pacientului;
- se asigură temperatura corespunzatoare mediului ambiant pentru a nu crea disconfort;
- materialele se pregătesc şi se aleg în funcţie de procedură şi sunt aşezate în apropiere;
- se respectă o anumită ordine a spălării regiunilor astfel încât să permită descoperirea,
spălarea şi acoperirea zonei fără să creeze disconfort;
- dupa efectuarea îngrijilor igienice corporale şi schimbarea lenjeriei, pacientul va fi aşezat
într-o poziţie cât mai comodă;
- fiecare zonă se umezeste, se săpuneşte, se clăteşte şi se şterge, după care se înveleste;
13
- se lucrează cu blândeţe şi atenţie dacă pacientul are constrângeri fizice (aparat gipsat,
pansament, perfuzie).
Materiale necesare
Materialele se pregătesc în funcţie de scop de tipul de îngrijire: baia la pat, toaleta şi îngrijirea
unei regiuni.
Pentru toaleta completă la pat se pregătesc:
- materiale pentru protectie: muşama, aleză, cearșaf, prosop de baie;
- materiale pentru spălat: cană cu apă caldă şi rece, lighean, trei mănuşi de toaleta de culori
diferite, 3 prosoape de culori diferite, forfecuţă şi pilă pentru unghii, piepten, alcool, săpun
neutru, mănuşi de unică folosinţă;
- materiale pentru toaleta cavităţii bucale: periuţă, pastă, pahar;
- materiale pentru toaleta organelor genitale: bazinet, pense, post-tampon, tampoane;
- lenjerie curată de corp şi pat;
- sac pentru lenjeria murdară.
Ordinea spălării
- faţa şi gâtul;
- partea anterioară a toracelui, membrele superioare, abdomenul, partea posterioară a toracelui şi
regiunea fesieră, membrele inferioare organele genitale;
Mănuşile de baie şi cele 3 prosoape de culori diferite, se schimbă astfel: primul pentru faţă şi gât,
al doilea pentru trunchi şi membre, al treilea pentru organele genitale.
Pregătirea pacientului
- se discută cu pacientul şi se ’împart sarcinile’ stabilind contribuţia acestuia;
- se stabileşte orarul efectuării toaletei în funcţie de activitatea din secţie (servirea mesei,
investigaţii, orarul tratamentului).
Efectuarea procedurii
Se dezbracă pe rând fiecare regiune şi se insistă în anumite zone dupa cum urmează:
- la faţă şi gât : se începe cu ochii, se insistă cu mișcări circulare în zona periorală şi perinazală,
se insistă la ureche în cute şi regiunea retroauriculară;
- se schimbă mănuşa;
- pe partea anterioară a toracelui se insistă în axile, la femei în pliurile submamare;
- la membrele superioare, spălarea se face cu mişcări lungi şi circulare începând de la articulaţia
pumnului spre umăr pentru a stimula circulaţia de întoarcere. Se insistă la spaţiile interdigitale
şi se taie unghiile;
- la nivelul abdomenului se insistă la nivelul pliurilor inghinale unde apar uşor iritaţii, la nivelul
ombilicului care poate fi murdar;
- pe partea posterioară, cu pacientul aşezat în decubit lateral, se insistă în plica interfesieră;
- se controleaza punctele de sprijinse readuce pacientul în decubit dorsal şi se continuă cu
spălarea membrelor inferioare insistând la nivelul genunchiului, plicii poplitee, în regiunea plicii
inghinale, în regiunea tendonului lui Ahile şi călcâiului; picioarele se introduc într-un lighean cu
apă pentru a tăia mai usor unghiile;
- toaleta organelor genitale se face cu pacientul în pozitie ginecologică folosind pense
porttampon sau mănuşi de unică folosinţă. Direcția de spălare este dinspre partea anterioară spre

14
cea posterioară. Pacientul se poate spăla singur dacă starea îi permite fiind instruit cum să
procedeze corect. La sfârşit pacientul este ridicat în poziţie şezând (dacă se poate) sau întors în
decubit lateral pentru igiena gurii. Îngrijirea se încheie cu pieptanarea părului.
Îngrijirea ochilor
Scop
- prevenirea infecţiilor şi îndepărtarea secreţiilor;
- menţinerea ochiului umed la pacientul cu paralizie, în exoftalmie.
Materiale necesare
- ser fiziologic
- soluţie de vitamina A;
- sticluţă cu picurator;
- lacrimi artificiale, unguent oftalmic recomandat de medic;
- comprese sterile;
- mănuşi sterile;
- tăviță renală;
- prosop, material impermeabil.
Pregătirea pacientului
Pacientul poate fi colaborant, conştient sau comatos.
Pacientul conştient se informează şi i se explică derularea procedurii.
Îngrijirea se poate realiza în cadrul toaletei zilnice sau, după caz, independent.
Pacientul se aşează în decubit cu capul ușor întors spre ochiul care va fi primul spălat.
Efectuarea procedurii
- se spală mâinile;
- se îmbracă mănuşi sterile;
- se îndepartează secreţiile sau crustele ştergând uşor de la comisura externă spre cea internă
folosind un tampon steril îmbibat în ser fiziologic;
- pentru fiecare ştergere se foloseşte un tampon nou;
- manevrele se repetă pentru celălalt ochi;
- se instilează lacrimi artificiale sau se aplică unguent oftalmic.
În cazul pacientului comatos
- se urmează aceeaşi paşi, asistentul medical deschizând pleoapele și aplicând pe fiecare ochi
câte o compresă sterilă;
- se instilează în sacul conjunctival câte o picătură de vitamina A de două ori pe zi;
- lipsa clipirii impune instilarea lacrimilor artificale.
 În cazul pacientului cu boala BASEDOW se recomandă:
 - purtarea ochelarilor fumurii pentru reducerea intensităţii luminii, protecţia împotriva vântului
şi a curenţilor, permite camuflarea exolftamiei;
  - pacientul este sfătuit să doarmă cu capul mai sus (două perne) ceea ce permite reducerea
edemului palpebral;
   - pentru menţinerea umidităţii corneei se aplică comprese îmbibate în ser fiziologic.
  Îngrijirea urechilor

15
     Scop
   - menţinerea stării de igienă a conductului auditiv extern;
   - îndepărtarea depozitelor de cerumen sau a celor patologice;
   - aplicarea unor tratamente.
     Materiale necesare
   - tampoane cu vată;
   - taviţă renală;
   - soluţie de bicarbonat de sodiu;
   - mănuşi de baie;
   - prosop.
     Pregătirea pacientului
   - se informează şi este rugat să colaboreze;
   - se culeg date în legătură cu eventualele tratamente locale care trebuie aplicate.
    Efectuarea procedurii
   - se curăţă conductul auditiv extern cu un tampon uscat, efectuând cu blândeţe mişcări de
rotaţie;
   - se observă eventualele iritaţii sau secreţii;
   - se curaţă pavilionul urechii cu mănuşa de bumbac;
   - la sfârşit dacă pacientul agreează, se pune un tampon de vată;
   - dacă pacientul are indicaţie de tratament acesta se efectuează conform recomandărilor.
Îngrijirea cavităţii bucale
    La pacientul conştient
    Scop
   - evaluarea stării de sănătate orală;
   - îndepărtarea gustului şi mirosului neplăcut al cavităţii bucale;
   - promovarea confortului.
    Materiale necesare
   - periuţă de dinţi personală;
   - pastă de dinţi;
   - pahar cu apă pentru spălare;
   - pahar de apă pentru proteză;
   - tăviţă renală pentru colectare apă;
   - aţă dentară;
   - şerveţele de hârtie, prosop, muşama;
   - apă de gură;
   - tampoane, prosoape;
   - tavă pentru materiale.
    Pregătirea pacientului
   - se informează pacientul;
   - se apreciază resursele fizice pentru a stabilii modul de colaborare;
   - se aşează într-o poziţie adecvată stării generale:
    → şezând cu un prosop în jurul gâtului;
    → decubit lateral cu capul uşor ridicat sprijinit pe o pernă protejată cu prosop.
    Efectuarea procedurii
   - se dă pacientului periuţa, pasta şi paharul cu apă;
- se susţine tăviţa renală sub bărbia pacientului sau aproape de faţa acestuia;

16
   - se sfătuieşte pacientul să perie suprafaţa externă a dinţilor începând din partea stângă apoi la
centru şi apoi partea dreaptă;
   - se perie apoi suprafaţa coroanelor şi suprafaţa internă a dinţilor;
   - perierea se face în sens vertical 2-3 minute;
   - se invită pacientul să-şi clătească cu multă apă şi la sfârşit cu apă de gură;
   - dacă pacientul este în decubit se oferă o cană cu cioc sau un tub de sucţiune.
    La pacientul comatos
    Se evaluează starea acestuia, se apreciază dacă are reflex de deglutiţie.
    Materiale necesare
   - periuţă personală;
   - pastă de dinţi;
   - prosop;
   - tampoane pe porttampon;
   - deschizător de gură;
   - comprese de tifon sterile;
   - apă de gură, glicerină boraxată 2%, glicerină cu stamicin;
   - spatulă linguală;
   - taviţă renală;
   - mănuşi de unică folosinţă;
   - vaselină pentru buze;
     Pregătirea pacientului
   - se aşează pacientul în decubit lateral, toracele uşor ridicat; dacă nu este posibil se întoarce
capul într-o parte.
    Efectuarea procedurii
   - se spală mâinile, se îmbracă mănuşi;
   - se protejează perna cu un prosop şi se aşează alături tăviţa renală şi seringa pentru aspiraţie;
   - se fixează maxilarele cu ajutorul deschizătorului de gură;
   - se perie suprafaţa externă dinţilor folosind o cantitate mică de pastă;
   - se aspiră lichidul cu seringa;
   - se foloseşte o spatulă linguală şi tampoane pentru îndepărtarea obrajilor şi buzelor în vederea
curăţării mucoase bucale;
   - se curăţă suprafaţa internă a dinţilor folosind tampoane cu glicerină boraxată sau cu glicerină
cu stamicin dacă există candida;
   - se observă foarte bine aspectul gingiilor, dinţilor şi limbii;
   - se stabilesc îngrijiri ulterioare în funcţie de constatări.
     Observaţii
    Dacă pacientul nu are reflex de deglutiţie se renunţă la pastă şi periuţă existând risc de
aspiraţie pe căile respiratorii.
    Îngrijirea protezei
    Scop
   - Menţinerea igienei protezei şi a cavităţii bucale.
    Materiale necesare
   - pahar mat;
   - periuţă;
   - pastă de dinţi;
   - mănuşi de unică folosiţă.

17
    Efectuarea procedurii
   - pacientul conştient este rugat să-şi scoată proteza să o cureţe şi să o pună într-un pahar
propriu, mat, netransparent;
   - la pacientul inconştient îngrijirea se face de către altă persoană:
    → se îmbracă mănuşile de unică folosinţă;
    → se prinde proteza cu o compresă de tifon şi se îndepărtează;
    → se spală proteza cu periuţa şi pasta pacientului;
    → se pune proteza într-un pahar curat, mat;
    → se redă proteza pacientului când îţi recapătă starea de conştienţă;
    → înainte de montarea protezei se clăteşte gura cu apă curată.
    Îngrijirea părulului
     Scop
   - menţinerea igienei
   - menţinerea stării de bine a pacientului
   - păstrarea demnităţii pacientului
    a) Îngrijirea zilnică prin pieptănare
    Materiale necesare:
   - pieptene/perie;
   - pânză sau prosop pentru protecţie.
    Efectuarea procedurii
   - se face de către pacient, dacă poate sau de către altă persoană;
   - părul se împarte în şuviţe şi se piaptănă de la vârf spre rădăcină;
   - părul lung se împleteşte (recomandare);
    b) Spălarea părului
    Se poate face în mai multe moduri:
   - în pat - spatele pacientului fiind sprijinit de salteaua rulată, ligheanul sprijinit pe somieră;
   - în pat - pacientul fiind orientat spre marginea patului, în decubit dorsal orientat oblic
   - pe scaun - două scaune cu spătar puse cu spătarele apropiate, pe unul stă pacientul pe celălalt
se sprijină ligheanul;
   - pe scaun lângă lavoar - cu faţa sau cu spatele în funcţie de starea generală a pacientului.
    Materiale necesare
   - lighean, găleată pentru colectarea apei folosite;
   - vas cu apă caldă;
   - termometru de baie;
   - săpun lichid şampon;
   - muşama şi aleză;
   - prosoape;
   - uscător de păr;
   - perie, pieptăn;
   - paravan;
   - mănuşi de unică folosinţă.
    Pregătirea pacientului
   - se evaluează starea pacientului pentru a se stabili modul potrivit;
   - se informează pacientul privind manevrele ce se vor face.
    Efectuarea procedurii
    Cu pacientul în poziţie şezând, pe scaun sau la lavoar

18
   - se protejează lenjeria pacientului cu material impermeabil;
   - părul se umezeşte, se şamponează;
   - se masează uşor pielea capului cu pulpa degetelor;
   - părul se clăteşte/limpezeşte pâna la îndepărtarea totală a şamponului;
   - se acoperă capul cu un prosop uscat, cald;
   - părul se usucă cu uscătorul.
    Cu pacientul în pat
   - se protejează patul cu material impermeabil;
   - capătul liber al muşamalei se rulează din ambele părţi şi se introduce în lighean sau găleată
   - muşamaua se acoperă cu aleză;
   - părul se umezeşte, se şamponează;
   - se masează uşor pielea capului cu pulpa degetelor;
   - părul se clăteşte/limpezeşte până la îndepărtarea totală a şamponului;
   - se acoperă capul cu un prosop uscat, cald;
   - părul se usucă cu uscătorul.
Toaleta intimă
Scop
igienic
menţinerea unei stări de confort fizic
se execută de mai multe ori pe zi la pacienţii inconştienţi, cu sonde vezicale, înaintea
intervenţiilor chirurgicale în regiunea anală, organe genitale în perioadele menstruale
Material necesare
paravan, două bazinete, tampoane sterile din vată, pensă porttampon, cană cu apă caldă, săpun
lichid, prosop, mănuşă de cauciuc, mănuşă de baie, muşama,aleză, se controlează
temperatura apei
Pregatire pacient
-se informează, se asigură intimitatea
-se pregăteşte patul cu muşama, pacientul fiind în poziţie ginecologică
-se serveşte un bazinet pentru a-şi goli vezica urinară
-rămâne în poziţie ginecologică cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrată
Tehnica
Dacă pacientul este independent, i se pregătesc materialele pentru a se îngriji singur.
-se îmbracă mănuşa de cauciuc, apoi cea de baie
-se spală regiunea dinspre simfiza pubiană spre anus, turnând apă şi săpun lichid
-se limpezeste abundant
-se scoate bazinetul
-se usucă regiunea genitală ,anala
-spălarea organelor genitale externe se poate face cu tampoane de vată montate pe pensa
porttampon
-la bărbat, se degajă glandul de prepuţ şi se spală cu prudenţă (se previne pătrunderea săpunului
în uretră)

Captarea eliminărilor

19
Scop :observarea caracterelor fiziologice si modificarilor patologice ale dejectiilor
descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului
Materiale necesare
-paravan, urinar,plosca sau bazinet
-material pentru toaleta locala
-manusi de protectie
-musama si aleza pentru protectia patului
-tavita renala, recipient de unica folosinta cu capac
    a) Captarea urinei
   - se protejează patul cu aleză şi muşama;
   - se dezbracă partea inferioară a corpului;
   - se încălzeşte plosca sau urinarul cu apă caldă, se şterge cu hârtie
igienică;
   - la bărbaţi penisul se introduce în urinar sau se orientează spre ploscă;
   - pacientul se izolează şi se lasă câteva minute singur;
   - se ajută pacientul sa-şi spele mâinile.
    b) Captarea materiilor fecale
   - se spală mâinile, se îmbracă mănuşi de unică folosinţă;
   - se protejează patul cu aleză şi muşama;
   - se izolează pacientul cu un paravan;
   - se dezbracă partea inferioară a corpului;
   - se încălzeşte plosca/bazinetul cu apă caldă, se şterge cu hârtie igienică;
   - se introduce o mână sub regiunea sacrală a pacientului, se ridică uşor;
   - cu cealaltă mână se introduce plosca sub pacient;
   - se acoperă pacientul şi se lasă singur;
   - se oferă după defecaţie hârtie igienică, dacă starea pacientului îi permite să o folosească;
   - se îndepărtează plosca acoperită;
   - dacă este necesar se face toaleta regiunii pe un alt bazinet;
   - se oferă pacientului apă, săpun, prosop pentru a-şi spăla mâinile;
   - se reaşează patul;
   - se aeriseşte camera.
    Observaţii
    Se observă dacă scaunul este modificat (culoare, consistenţă, formă, cantitate).
   c) Captarea sputei
   - urmăreşte prevenirea răspândirii infecţiei, observarea aspectului sau obţinerea unor mostre
pentru examene de laborator;
   - captarea se face in recipient cu capac   
- pacientul este instruit cum să colecteze sau să recolteze sputa pentru examenul de laborator,
eliminând numai în colectoarele oferite;
   - se ajută pacientul să-şi clătească gura cu apă;
   - se sfătuieşte pacientul să stea într-o poziţie care să favorizeze eliminarea;
   - se notează cantitatea, aspectul, compoziţia;
   - se respectă cu stricteţe precauţiile universale.
   
d) Captarea vărsăturilor
   - la pacientul care varsă se îndepartează proteza dentară;
20
   - se susţine cu o mână fruntea pacientului, iar cu cealaltă se ţine tăviţa renală sub bărbie;
   - dacă pacientul este în decubit, se roteşte capul într-o parte şi tăviţa se aşează lângă faţa
acestuia;
   - se îndepartează imediat tăviţa cu vomă, după care se observă conţinutul;
   - se oferă pacientului un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura, şi un şerveţel;
   - pacientul în decubit trebuie atent supravegheat să nu aspire voma;
   - dacă pacientul are din nou senzaţia de vomă:
    → este sfătuit să respire adânc;
    → se aeriseşte încăperea;
   - pacientul în decubit trebuie atent supravegheat să nu aspire voma;
   - dacă pacientul are din nou senzaţia de vomă:
    → este sfătuit să respire adânc;
    → se aeriseşte încăperea;
    → se serveşte o tăviţă curată (vederea vomei poate declanşa reflexul de vomă);
    Observaţii
    În cazul ingestiei accidentale de alimente alterate sau toxice, sau de medicamente, recoltarea
se face din vărsătura pentru examenul de laborator.

Schimbarea lenjeriei de pat fără pacient

    Scop
   - asigurarea igienei şi confortului pacientului;
   - îndepărtarea lenjeriei murdare/folosite sau pătată cu sânge, secreţii, dejecţii.
    Material necesar
   - lenjerie curată;
   - sac pentru colectarea lenjeriei murdare;
   - mănuşi de cauciuc (pentru lenjeria pătată cu dejecţii).
    Efectuarea procedurii
   - se strânge lenjeria murdară în sacul de colectare;
   - se spală mâinile, se pun mănuşi;
   - se întinde cearceaful de pat foarte bine pentru a nu rămâne cute şi
se fixează la colţurile
saltelei în formă de plic. Dacă cearceaful nu are dimensiuni corespunzătoare fixarea se face la
partea dinspre picioarele pacientului;
   - se schimbă faţa de pernă şi cearceaful plic.
     Încheierea procedurii
   - se îndepartează lenjeria murdară, se depozitează în saci speciali;
   - se îndepartează mănuşile de cauciuc;
   - se spală mâinile.
Schimbarea lenjeriei de pat cu pacientul imobilizat

    Schimbarea lenjeriei se va efectua întotdeauna după toaleta pacientului. La schimbarea

lenjeriei trebuie să participe două persoane iar alegerea metodei de schimbare a lenjeriei de pat,
se face în funcţie de poziţia în care poate fi aşezat pacientul (limitele sale de mobilizare).
    Scop

21
   - asigurarea igienei şi confortului pacientului;
   - evitarea complicaţiilor la pacientul imobilizat.
    Material necesar
   - lenjerie curată;
   - sac pentru colectarea lenjeriei murdare;
   - mănuşi de unică folosinţă.
    Efectuarea procedurii:
    Este în funcţie de starea pacientului şi de posibilitatea de a fi
mişcat.
    Asistentul medical stabileşte metoda după culegerea datelor
referitoare la capacitatea
pacientului de a se ridica sau nu în poziţia şezând.
    Pentru realizarea schimbării lenjeriei este nevoie de ajutor.
   a) La pacientul care se poate ridica:
    Cearceaful de pat se rulează pe dimensiunea mică.
   - se spală mâinile, se imbracă mănuşi;
   - pacientul rămâne acoperit cu cearceaful folosit sau cu alt pled;
   - se degajă cearceaful murdar de sub saltea;
   - se ridică pacientul în poziţia şezând fiind susţinut cu câte o mână
de cele două persoane care
realizează procedura următoare:
   - cu cealaltă mână se rulează cearceaful murdar şi se derulează cu
grijă cel curat până aproape
de pacient;
   - se schimbă faţa de pernă, se aşează perna pe pat;
   - pacientul este culcat în decubit dorsal şi este rugat dacă poate, sau este ajutat să-şi ridice
regiunea fesieră;
   - se continuă rularea cearceafului murdar spre picioarele pacientului şi derularea celui curat;
   - se ridică apoi membrele inferioare continuând rularea şi derularea;
   - cearceaful murdar se introduce în sac, cearceaful curat se întinde bine şi se fixează la colţuri.
    b) La pacientul care rămâne în decubit
    Cearceaful de pat se rulează pe dimensiunea mare.
   - se spală mâinile, se îmbracă mănuşi;
   - cearceaful plic se schimbă şi împreună cu pledul se împachetează în armonică;
   - se degajă cearceaful murdar de sub saltea;
   - se întoarce pacientul în decubit lateral şi se trage perna
spre marginea patului;
   - cearceaful murdar se rulează până lângă pacient;
   - cearceaful curat aşezat de-a lungul patului se derulează
până aproape de cel murdar;
   - pacientul de întoarce în decubit dorsal apoi în decubit
lateral pe partea opusă;
   - se continuaă derularea cearceafului murdar şi derularea celui curat;
   - cearceaful murdar se pune în sacul colector;
   - pacientul este readus în decubit dorsal;
   - cearceaful curat se întinde şi se fixează.

22
    Schimbarea cearceafului plic (cu pătura în interior)
   - este nevoie de participarea a două persoane;
   - se aşează cearceaful cu pătura (împăturit în armonică) deasupra pacientului astfel încât
marginea liberă de dedesubt să fie sub bărbia pacientului, iar cea de deasupra spre picioarele
pacientului;
   - cele două persoane se poziţionează de o parte şi de alta a patului, prind colţul cearceafului
curat cu mâna dinspre capul pacientului, şi cu cealaltă mână colţul cearceafului murdar;
   - cu o mişcare rapidă se întinde cearceaful curat şi se îndepărtează cel murdar.
     Încheierea procedurii
   - lenjeria murdară se colecteaza în saci;
   - se îndepărtează mănuşile, se spală mâinile.
    
Observaţii
    Aleza şi muşamaua pot fi schimbate după aceleaşi metode ţinând cont de posibilitatea de
schimbare a poziţiei pacientului.
   Schimbarea lenjeriei de corp a pacientului imobilizat la pat
    Scop
   - menţinerea stării de igienă şi confort;
   - menţinerea/creşterea demnităţii pacientului;
   - prevenirea escarelor de decubit.
    Procedura ţine seamă de tipul de îmbrăcăminte (pijama, cămaşă de noapte) şi de starea
pacientului. Se obţin informaţii despre posibilităţile de imobilizare.
    Schimbarea pijamalei
   - se explică pacientului cum poate colabora şi se apreciază în acelaşi timp resursele acestuia;
   - se spală mâinile, se îmbracă mănuşi.
     Dezbrăcarea bluzei murdare şi îmbracarea celei curate
   - se descheie nasturii;
   - se ridică pacientul în poziţia şezând şi se îndepărtează bluza murdară;
   - se rulează pe rând fiecare mânecă a bluzei curate şi se îmbracă fiecare membru superior;
   - pacientul este aşezat în decubit, se întinde bluza şi se încheie nasturii;
   - dacă pacientul nu se poate ridica, se întoarce în decubit lateral, se dezbracă şi se îmbracă
partea accesibilă după care pacientul se întoarce pe cealaltă parte şi se procedează la fel
rulând pe rând mânecile bluzei;
   - la sfârşit, pacientul este adus în decubit dorsal, se întinde bluza şi se încheie nasturii.
    Îmbrăcarea şi dezbrăcarea pantalonilor
   - se menajează pudoarea pacientului;
   - se ridică regiunea lombosacrală, se trag pantalonii jos;
   - se ridică membrele inferioare şi se continuă dezbrăcarea;
   - se rulează pantalonii curaţi şi se îmbracă pe rând fiecare membru inferior, după care se ridică
regiunea fesieră şi se trag în sus spre mijloc.
    Observaţii
    În toate cazurile descrise
   - se verifică punctele de sprijin şi se anuntă orice modificare premergătoare escarelor;
   - se pudrează cu talc punctele de sprijin;
   - se verifică dacă la terminarea procedurii, lenjeria este bine întinsă şi dacă pacientul exprimă
stare de confort.

23
    Schimbarea cămăşii de noapte
    Se apreciază capacitatea pacientei de a participa la efectuarea procedurii.
    Dacă pacienta se poate ridica în pozitie şezând se procedează astfel:
   - se ridică întâi regiunea fesieră şi se trage uşor cămaşa murdară;
   - se strânge (rulează) cămaşa murdară de la spate şi se trece peste cap dezbrăcând membrele
superioare;
   - se rulează fiecare mânecă a cămaşii curate şi se îmbracă fiecare membru superior după care
cămaşa este trecută peste cap şi întinsă până aproape de şezutul pacientei;
   - se aşează în decubit, se ridică regiunea fesieră şi se întinde bine cămaşa.
    Dacă pacienta nu se poate ridica:
    Pentru dezbrăcare
   - se întoarce pacienta pe o parte şi pe alta, strângând de fiecare dată cămaşa până aproape de
axilă;
   - pacienta în decubit dorsal se ridică uşor şi se trage cămaşa peste cap;
    Pentru îmbrăcare
   - se rulează cămaşa de la poale, se ridică uşor capul se şi trece cămaşa peste cap;
   - se rulează fiecare mânecă şi se îmbracă pe rând membrele superioare;
   - se întoarce apoi pacienta pe o parte şi pe alta întinzând cu grijă cămaşa;
   - se întinde bine cămaşa;
   - se întinde şi se fixează cearceaful.
    Observaţii
    La schimbarea lenjeriei de corp şi pat se tine cont de constrângerile fizice: leziuni ale
membrelor, aparate gipsate, perfuzii montate.
    Partea vătămată se dezbracă ultima şi se îmbracă prima.
    Asistentul medical trebuie să fie prezent la schimbarea lenjeriei pacientului cu perfuzii sau la
care prin planul terapeutic mişcarea este limitată/interzisă.
    La pacientul inconştient este de preferat ca partea inferioară a corpului să nu fie îmbrăcată.
    Dacă pacientul prezintă dureri la mobilizare sau după proceduri se poate administra calmant

24