Sunteți pe pagina 1din 12

Clasa a VI-a

Unitatea de învăţare: Fenomene mecanice

Lecţia: Măsurarea directă a masei corpurilor; cântărirea.

Pentru a face lecţia mai interesantă am încercat să dezvolt cât mai multe dintre competenţele
cheie europene astfel:

Fiind o activitate practică am alcătuit grupe de lucru în cadrul cărora elevii să îşi distribuie
sarcinile, urmărind astfel dezvoltarea competenţei de comunicare în limba română şi a
competenţelor sociale.

 Prima sarcină a fost găsirea unui tutorial pe internet pentru construirea unei balanţe cu
materiale pe care să le găsească în propria casă – urmărind astfel dezvolatarea
comperenţei digitale dar şi de comunicare.
 A doua sarcină a constat în găsirea materialelor şi punerea în practică a proiectului –
dezvoltând astfel spiritul de iniţiativă şi abiltatea de a pune în practică idei.
 Balanţele odată realizate fiecare echipă a trebuit să prezinte produsul: materialele
folosite, modul de funcţionare, avantajele produsului propriu faţă de alte produse
similare.
 Provocarea a fost să afle masa unui bob de fasole folosind balanţa construită şi un corp
cu masa cunoscută şi să descrie modul de lucru. Elevii au avut astfel ocazia să îşi
exprime creativitatea, să lucreze în echipă, să comunice, să-şi pună în practică ideile
şi nu în ultimul rând să exerseze competenţele matematice calculând masa unui bob
prin împărţirea masei totale la numărul de boabe.

Activitatea a necesitat informarea şi pregătirea prealabilă a elevilor.

Elevii au fost informaţi cu o săptămână înaite (atunci când am făcut lecţia: Masa, măsură a
inerţiei) că urmează să măsurăm masa cu ajutorul unor balanţe construite chiar de ei. În acest
scop s-au format echipele, s-au informat, au găsit materialele având ca scop construirea unei
balanţe.

La ora stabilită copiii au venit cu materialele la şcoală, au asamblat balanţele, le-au prezentat,
au efectuat măsurătorile.

Toate echipele au reuşit să cântărească bobul de fasole…

Activitatea şi-a atins scopul, elevii au fost încântaţi să caute informaţii, să îşi pună în practică
ideile şi să colaboreze în cadrul echipei, fiecare fiind mândru de propria contribuţie.

Balanţele realizate au făcut obiectul unei expoziţii în laboratorul de fizică.


Activitatea 1.2.2.

PROFILUL DE FORMARE PREZENTAT PĂRINŢILOR

Ca profesor de fizică al clasei, având în vedere că în centrul procesului educaţional este elevul
şi formarea acestuia ca o personalitate complexă şi completă, ţin să vă prezint modul în care
disciplina predată de mine poate contribui la formarea copiilor dumneavoastră ca absolvenţi
de gimnaziu capabili să facă faţă cerinţelor în concordanţă cu competenţele cheie la nivel
european.

Prin incurajarea continuă a elevilor spre căutarea de informaţii prin lectură, prin prezentarea
unor materiale audio sau video şi discutarea împreună a conţinuturilor acestora, prin
interacţiunea verbală cu aceştia şi exprimarea liberă a opiniilor şi sentimentelor voi urmări
dezvoltarea competenţei de comunicare în limba română.

Având în vedere că foarte multe materiale scrise sau filmate, precum şi aplicaţiile pentru
experimente virtuale sunt în limba engleză, inevitabil copiii vor fi nevoiţi să se adapteze şi să
îşi îmbunătăţească competenţele de comunicare şi în această limbă.

Desigur că aceste activităţi prin care elevii sunt încurajaţi să caute, să descopere metode noi,
să-şi elaboreze planuri pentru a aduce la îndeplinire cerinţele, îi vor învăţa pe copiii
dumneavoastră să înveţe, competenţă absolut necesară pe tot parcursul vieţii şi le vor crea o
motivaţie intrinsecă a învăţării.

Matematica reprezintă un instrument de lucru pentru fizică, prin urmare rezolvând probleme
de fizică copiii vor avea ocazia nu numai să exerseze, ci şi să îşi îmbunătăţească competenţele
matematice. Vom efectua experimente şi vom interpreta rezultatele acestora, vom reprezenta
grafic rezultatele obţinute dezvoltând astfel competenţele lor ştiinţifice.

Mai ales în perioada actuală am fost cu toţii nevoiţi să apelăm la utilizarea unor dispozitive şi
aplicaţii digitale. Copiii snt primii care se adaptează acestor cerinţe. La orele de fizică folosim
informaţia obţinută pe internet, experimentul virtual şi platformele educaţionale, având însă în
vedere şi informarea asupra perilolelor legate de utilizarea internetului şi securitatea
informatică.

Având în vedere caracterul profund aplicativ al disciplinei predate de mine, multe lecţii se vor
desfăşura lucrând în echipă. Dezvoltarea spritului de echipă şi fair-play, asumarea de roluri şi
responsabilităţi vor contribui la dezvoltarea competenţelor sociale dar şi antreprenoriale ale
elevilor. Îndrumarea elevilor spre găsirea celor mai bune soluţii, încurajarea iniţiativei
personale şi a exprimării de opinii, prezentarea soluţiilor găsite, a aplicabilităţii practice a
acestora, argumentarea alegerilor făcute sunt modalităţi prin care încercăm să punem în
valoare aptitudinile fiecăruia.

Prin activităţi interdisciplinare, excursii şcolare, activităţi de voluntariat, participarea la


proiecte naţionale şi internaţionale, copiii dumneavoastră îşi vor cultiva creativitatea şi
exprimarea culturală precum şi competenţele sociale şi civice.
Prin urmare toate activităţile noastre vor avea ca scop formarea armonioasă a personalităţii
copiilor astfel încât la sfârşitul clasei a VIII-a să îşi aleagă parcursul şcolar în concordanţă cu
aptitdinile, interesele şi aspiraţiile fiecăruia.

Pornind de la argumentele formulate în suportul de curs, identificați avantajele proiectării


demersului didactic pe baza unităților de învățare (max. 1,5 pagini). Exemplificați cu
aspecte din experiența dumneavoastră (evidențiind ce s-a schimbat în momentul trecerii la
un curriculum bazat pe competențe în activitatea dumneavoastră de proiectare).

Activitatea 1.3.1.

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Proiectarea demersului didactic este o premisă a aplicării programei şcolare la clasă.

În elaborarea planificării calendaristice asociem competenţele specifice cu conţinuturile


incluse în programa şcolară, stabilim unităţile de învăţare şi succesiunea acestora precum şi
numărul de ore alocate pentru fiecare unitate de învăţare.

Prin proiectarea demersului pe baza unităţilor de învăţare fiecare profesor are posibilitatea de
a adapta cerinţele programei la particularităţile clasei de elevi. Profesorul are libertatea de a
contextualiza programa şcolară prin propunerea de activităţi de învăţare, stabilirea unei
scuccesiuni logice a conţinuturilor, alocării unui număr de ore potrivit cu ritmul clasei.

În proiectarea fiecărei unităţi de învăţare profesorul are ocazia de a-şi manifesta creativitatea,
de a-şi pune amprenta propriei personalităţi şi experienţe obţinute în urma interacţiunii cu
elevii dar şi cu colegii.

Proiectarea bazată pe nităţi de învăţare dă ocazia unei mai atente analize a competenţelor
specifice pe care le vizăm. „În ce scop voi face?”, „Ce voi face?”, „Cum voi face?” (întrebări
preluate din suportul de curs) - este o schimbare de abordare şi o provocare pentru profesor.
Ce competenţe corespund anumitor conţinuturi? Ce activităţi de învăţare voi propune pentru a
dezvolta anumite competeţe? Ce resurse am pentru a realiza activităţile propuse? Pot
improviza? Şi în final cât am realizat din ce mi-am propus? Toate aceste întrebări stimulează
profesorul în căutrea de activităţi potrivite, metode adecvate şi idei noi, centrate pe actvitatea
elevului.

Spre deosebire de abordara tradiţională centrată pe lecţie, abordarea raportată la unitatea de


învăţare îmi oferă o imagine de ansamblu atât asupra temei majore cât şi asupra fiecărei lecţii
în parte. Pot să indentific astfel, pentru fiecare oră de curs, conţinutul corelat cu competenţele
vizate, activităţile de învăţare şi resursele (forma de organizare a clasei, resursele materiale,
resursele educaţionale deschise sau instrumentele de evaluare). În acelaşi timp am
posibilitatea unei abordări diferenţiate, measajul transmis devenind mai coerent pentru elevi.

Astfel proiectarea demersului didactic pe baza unităţilor de învăţare devine un instrument de


lucru mai puţin formal şi util pentru profesor, cu consecinţe benefice asupra elevilor.

Activitetea 1.3.2

PROIECTAREA UNEI PROGRAME DE OPȚIONAL

Comparați modelul de proiectare al unei programe școlare pentru o disciplină opțională cu


actualul model de proiectare utilizat în învățământul gimnazial, evidențiind aspectele
convergente și divergente cu acesta.

PROIECTAREA UNEI PROGRAME DE OPŢIONAL

Între programele actuale utilizate în învăţământul gimnazial şi programa unei discipline


opţionale există multe puncte comune dar şi deosebiri pe care le voi prezenta succint în cele
ce urmează.

Asemănări:

 Programa de opţional se realiează după modelul programelor în vigoare, având aceeaşi


structură, la opţional apare în plus biblografia care trebuie să fie relevantă şi actuală.
 Ca şi programa pentru trunchiul comun, programa de opţional trebuie să definească un
rezultat al învăţării care poate fi verificat şi să aibă în vedere un anumit comportament
al elevului.

Deosebiri:

 Programa de opţional reprezintă oferta educaţională a şcolii propusă pentru a răspunde


unor nevoi şi interese de învăţare ale elevilor, ale comunităţii locale, specificului
şcolii, cât şi scopului urmărit de sistemul educaţional, acela de a forma un profil
benefic absolventului de gimnaziu.
 Programa de opţional trebuie să vizeze obiective specifice diferite de cele ale
programei în vigoare, care aduc ceva nou, care să stimuleze participarea şi
creativitatea elevilor.
 Programa de opţional poate avea o abordare interdisciplinară sau transdisciplinară.
 Activităţile de învăţare propuse pot fi mai diversificate şi mai stimulative pentru copii.
 Pentru a putea fi pusă în practică programa de opţional trebuie avizată conform unei
metodologii.

Activitatea 2.1. Sinteză pentru activităţi metodice

Conform noilor abordări metodologice profilul absolventului de gimnaziu trebuie conturat din
perspectiva celor opt competenţe chieie la nivel european.

Contribuţia fizicii la formarea acestor competenţe:

 Comunicarea în limba română - prezentarea unor materiale audio şi video şi


discutarea acestora, lectura conştientă a unor texte cu conţinut ştiinţific şi a enunţurilor
problemelor.
 Comunicarea în limbi străine - utilizarea unor aplicaţii in limba engleză, instrucţiuni
de utilizare într-o limbă străină.
 Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii – rezolvarea de
exerciţii şi probleme, efectuarea de lucrări de laborator.
 Competenţa digitală – utilizarea aplicţiilor informatice
 A învăţa să înveţi – elaborarea unor planuri de învăţare, gestionarea eficientă a
timpului, feedback-ul asupra propriei activităţi.
 Competenţe sociale şi civice – lucrul în echipă presupune dezvoltarea spiritului de
echipă şi fairplay, asumarea de sarcini şi roluri.
 Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat – prezentarea produselor activităţilor practice.
 Sensibilizare şi afirmare culturală – vizitarea unor muzee ştiinţifice, prezentarea vieţii
şi carierei unor oameni de ştiinţă şi a unor evenimente din istoria fizicii.

Activitatea 2.2.a.

Noile programe şcolare pentru gimnaziu se bazează pe competenţe.

Pentru fiecare clasă competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale
urmărite a fi dezvoltate prin studiul fizicii.

Proiectarea dactică şi activitatea la clasă trebuie centrată pe dezvoltatea la elevi a


competnţelor specifice.

Competenţele specifice:

- sunt formulate prin verbe de acţiune;


- definesc rezultate aşteptate ale învăţării;
- pot fi evaluate;
- vor fi traduse în termeni de activităţi de învăţare adecvate elevilor.
Activităţile de învăţare trebuie formulate în termeni de acţiuni ale elevilor. În acest sens
noile programe sunt mai generoase în exemple de activităţi de învăţare.

Evaluarea trebuie să vizeze nivelul de atingere al comperenţelor specifice. Itemii trebuie


proiectaţi având în vedere competenţele vizate.

Activitatea 2.2.b. Accentele demersului didactic – experienţe la clasă

Programa şcolară reprezintă cadrul formal în care noi profesorii ne desfăşurăm activitatea,
este un instrument de coordonare a activităţii didactice. În lucrul la catedră fiecare profesor
adaptează cerinţele programei la specificul clasi de elevi şi la experienţa proprie.

Nivelul clasi şi gradul de receprivitate al elevilor determină în mare parte demersul didactic.

În ceea ce mă priveşte, la clasa a VI-a de anul acesta, receptivitatea elevilor este la cote
maxime, având o bază ştinţifică bună, sunt copii cărora le place să citească, să urmărească
diverse emisiuni şi filme ştiinţifice.

Pornind de la această situaţie iniţială bună am îndrăznit să ţintesc competenţe de ordin


superior, trecând mai repede peste unele aspecte. Recunosc că la această clasă totul merge mai
repede, trebuie să am întotdeauna pregătite nişte activităţi de învăţare de rezervă.

Desfăşurarea on-line a activităţii a adus şi unele beneficii: experimente virtuale şi animaţii pe


baza cărora să putem discuta şi formula concluzii, elevii pot oricând căuta informaţii cu
privire la fenomenele studiate sau, de ce nu, la alte teme de interes pentru ei (desigur legate de
fizică).

În ceea ce priveşte conţinuturile, parcurgerea lor vine de la sine, clasa îmi permite să îmi
cenrez activtatea pe dezvoltarea competenţelor.

Nu toate clasele sunt la fel, aceasta reprezntă o fericită excepţie. Se întâmplă ca la unele clase
să rămân în urmă cu conţinuturile urmărind formarea competenţelor. Cred că în această
situaţie ar trebui să primeze competenţele, în privinţa conţinuturilor ar trebui să ne rezumăm
la cele esenţiale.

Activitatea 2.2.c. Următoarea activitate de învăţare

Având învedere achiziţiile de la cursul CRED, constat că unele activtăţi de învăţare gândite
iniţial de mine de mine nu sunt formulate corect. Am înţeles că activtăţile de învăţare trebuie
formulate în termeni de acţiuni ale elevilor şi corelate strict cu competenţele vizate.

De exemplu la clasa a VI-a la unitatea de învăţare „Fenomene termice” nu voi putea cere
elevilor să defienască de exemplu echilibrul termic ci să dea exemple pe baza propriei
experienţe şi să formuleze concluzii. Din fericire unitatea de învăţare este una care se bazează
pe observaţiile pe care elevii le fac în urma unor experimente.

Cu expeimentele on-line va fi mai dificil, dar voi informa elevii din timp cu privire la
experimentele pe care urmează să le facem astfel încât să fie pregătiţi cu materialele necesare
(materiale pe care le pot găsi în propria casă) astfel încât să poată simţi starea termică şi
măsura temperatura. Mai sunt filmuleţele şi simulările pe care le găsim pe internet.

În concluzie mi-am dat seama că în multe privinţe, chiar fără a conştientiza, am proiectat
activitatea pornind de la competenţe, aşa cum am învăţat la curs.

Activitatea 2.3.a. Sinteză pentru activităţi metodice

Elementul de bază urmărit în proiectarea didactică este reprezentat de competenţele specifice.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale pe care studiul fizicii şi le
propune a fi formate absolvenţilor de gimnaziu. Fiecărei competenţe generale corespunzându-
i pentru fiecare clasă trei-patru competenţe specifice conform cu nivelul cognitv al copiilor.

Este esenţială înţelegerea semificaţiei enunţurilor cmpetenţelor specifice pentru a formula


corespunzător activităţile de învăţare şi a stabili modalitatea de evaluare.

Fiecare activitate de învăţare trebuie formulată în termeni de acţiuni ale elevului în


corespondenţă cu o anumită competenţă specifică.

Modalitatea de evaluare se proiectează şi ea pentru a măsura gradul de indeplinire a


competenţei vizate. Fiecare item trebuie proiectat pentru a măsura o anumită competenţă
specifică.

Activitate 2.3.b. Proiectul unității de învățare (360


min)
În urma discuțiilor de la Activitățile 2.2 și 2.3.a, realizați proiectul de unitate de învățare
(UI) pentru următoarea UI de la o clasă la alegere. Asigurați-vă că este structurată
conform listei de verificare. Atenție la vizarea competențelor specifice și la punerea în
contexte stimulative, adecvate elevilor.

Oferiți feedback online colegilor și adresați-le întrebări. Nu vă sfiiți să vă împărtășiți


frământările. Oferiți sfaturi colegilor! Revizuiți proiectul în funcție de feedbackul
formatorului. Revizuiți din nou proiectul după ce veți fi parcurs Tema 2.4!

Proiectul de UI reprezintă tema 2 de portofoliu.


Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice
Studiați suportul de curs, secvența 2.4, precum și exemplele din Anexă, apoi realizați textul
pentru 1-2 diapozitive pentru acel suport vizual (ppt) destinat activității metodice din
școală sau la nivel de cerc. Esențializați ceea ce ați învățat la curs pentru a face o
prezentare pertinentă pentru colegi. Este obligatoriu să vă referiți la  metode ca mijloace de
dezvoltare a competențelor elevilor. Revedeți și subcapitolul referitor la clișee didactice.
Oferiți feedback online, colegilor de la curs. Revizuiți propriile diapozitive în funcție de
feedbackul formatorului și de eventualele comentarii ale colegilor.

Activitatea 2.4.a.

Învăţarea fizicii trebuie să se facă ţinând cont de specificul vârstei, de nivelul cognitiv al
copiilor, fiecare competenţă generală fiind derivată în competenţe specifice pentru fiecare
clasă.

Metodele didactice folosite sunt de fapt mijloace pentru dezvoltarea competenţelor elevilor.

Fizica bazându-se pe experiment, metoda cea mai folosită este investigaţia.

C.G.1: „Investigaţia ştiinţifică structurată, în principal experimentală, a unor fenomene fizice


simple, percepribile.” (programa şcolară pentru gimnaziu) este dezvoltată la elevi în general
prin experimente şi lucrări de laborator.

C.G.2. ”Explicarea ştiinţifică a unor fenomene fizice simple şi a unor aplicaţii tehnice ale
acestora” – se dezvoltă tot prin metode investigative şi participative, formularea de predicţii
şi concluzii cu privire la cele studiate.

C.G.3. „Interpretarea unor date şi informaţii, obţinute experimental sau din alte surse,
privind fenomene fizice simple şi aplicaţii tehnice ale acestora” – metode participative,
relaţionarea cu experianţa practică a copiilor.

C.G.4. „Rezolvarea de probleme/ situaţii problemă prin metode specifice fizicii” – rezolvarea
de probleme şi situaţii problematice, metode participative.

Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv (270 min)

În lumina concluziilor dvs. de până acum, începeți aplicarea la clasă a unității de învățare
proiectate la activitatea 2.3.b. Aplicați 2 ore din UI; documentați aplicarea cu dovezi din
derularea la clasă (teme ale elevilor, fotografii ale produselor realizate etc). Scrieți max. 1
pagină de jurnal reflexiv referitor la modul în care a decurs fiecare oră. Încercați să
răspundeți la următoarele întrebări: ce am intenționat? ce am obținut? ce reacții au avut
elevii (pozitive, negative)? ce feedback am oferit elevilor? ce aș fi putut face mai bine? ce
îmi propun pentru data următoare?
Activitatea 2.4.b.

JURNAL REFLEXIV

Clasa a VI-a
Unitatea de învăţare: Interacţiuea
1. Lecţia: Relaţia dintre masă şi greutate
Competenţe specifice: 1.1., 3.3., 4.2.
Pe baza definiţiei greutăţii şi a formulei acesteia elevii au completat un tabel (pe jamboard) în
care au trecut diferenţele dintre masă şi greutate. Majoritatea elevilor au identificat ca
diferenţe unitatea de măsură şi instrumentul de măsură, dat fiind că greutatea este o forţă.
Pornind de la observaţia că un corp este cu atât mai greu cu cât este mai aproape de centrul
Pământului şi că masa corpului este peste tot aceeaşi, având în vedere cunoştiinţele de la
geografie despre forma Pământului, elevii au reuşit să identifice factorii de care depinde
acceleraţia gravitaţională pe Pământ.
Elevii au căutat pe internet valor ale acceleraţiei gravitaţionale pe diferite planete şi au
identificat o corespondenţă între masa planetei şi valoarea acceleraţiei gravitaţionale.
Toate observaţiile au fost trecute de către elevi pe jamboard.
În ultima parte a orei am rezolvat câte va probleme simple utilizând formula învăţată.
Evaluarea am făcut-o oral şi observnd activitatea copiilor.
Consider că am realizat ce am intenţionat, elevii au fost încântaţi să participe activ la
formularea concluziilor.
Cred totuşi că pentru data viitoare ar fi mai bine să împart clasa în „echipe de cercetare” care
să caute informaţii şi să formuleze concluzii, în felul acesta cged că aş fi gestionat mai bine
timpul pentru a rezolva mai multe probleme.
2. Lecţia: Recapitulare
Competenţe specifice: 1.2.,1.3.,3.2., 4.2.
Folosind simularea phetcolorado elevii au efectuat o lucrare de laborator pentru determinarea
constantei elastice efectuând şi calculul erorilor.
Elevii au reprezentat grafic dependenţa alungirii de forţa deformatoare pentru două resorturi
diferite şi au formulat concluzii.
Cu constanta elastică determinată, elevii au continuat experimentul măsurând alungirea pentru
a determina masa unor corpuri folosind unităţile de masură şi formulele aferente.
Cei care au terminat mai repede determinările au rezolvat câteva probleme simple aflate pe
fişa de lucru ataşată.
Scopul activităţii de învăţare a fost indeplinit, elevii au manifestat interes şi o implicare
deosebită în efectuarea experimentelor, colectarea şi prelucrarea datelor precum şi în
formularea concluziilor.
Evaluarea am făcut-o pe baza activităţii în cursul lucrării practice.
Consider că activitatea a fort un succes, majoritatea elevilor au terminat cu succes şi într-un
timp scurt sarcinile lucrării de laborator trecând la rezolvarea problemelor. Climatul a fost
unul stimulativ, de competiţie dar şi colegialitate. Au existat totuşi şi copii care au întâmpinat
dificultăţi la formularea concluziilor cu privire la reprezentatea grafică şi nu au reuşit să
detrmine şi masa corpurilor.
Deşi nivelul clasei este unul ridicat pentru următoarele activităţi de acest gen voi stabili mai
puţine sarcini de lucru pentru ca toţi elevii să ducă toate sarcinile la bun sfârşit.

Activitate 2.5.a.

Studiați suportul de curs, secvența 2.5, precum și exemplele din Anexă, și realizați textul
pentru 1-2 diapozitive pentru acel suport vizual (ppt) destinat activității metodice din școală
sau la nivel de cerc. Esențializați ceea ce ați învățat la curs pentru a face o prezentare
pertinentă pentru colegi. Este obligatoriu să vă referiți la diverse instrumente care pot
măsura nivelul de performanță al competențelor elevilor. Oferiți feedback online, colegilor
de la curs. Revizuiți propriile diapozitive în funcție de feedbackul formatorului și de
eventualele comentarii ale colegilor.

Activitatea 2.5.a.

Activitatea de evaluare trebuie proiectată astfel încât să verifice nivelul de dezvoltarea al


competenţelor specifice stabilite pentru lecşia sau unitatea de învăţare respectivă.

Elaborarea unui test trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

- Itemii proiectaţi trebuie să corespundă în proporţii egale fiecărui domeniu cognitiv:


cunoaştere, aplicare, raţionament.
- Fiecare item trebuie să evalueze o competenţă specifică anume.

Pentru o evaluare corectă itemii vor fi cât mai variaţi.

 Itemi obiectivi
 cu alegere duală
 cu alegere multiplă
 de tip perechie sau de asociere
 Itemi semiobiectivi
 de completare
 cu răspuns scurt
 de tip întrebare structurată
 Itemi subiectivi
 de tip rezolvare de probleme
 de tip eseu
Activitate 2.5.b. Instrument pentru evaluarea competențelor (210 min)

Construiți un instrument pentru evaluarea competențelor la finalul unei UI proiectate sau într-
o secvență din unitate (test, grilă de observare, temă pentru acasă, enunțuri de autoevaluare
etc.). Discutați instrumentul de evaluare cu colegii și formatorul, în cadrul sesiunilor față-în-
față/ webinare, apoi revizuiți-l. Aplicați-l la clasă. După finalizarea evaluării, postați aici
rezultatele și un scurt paragraf reflexiv, pornind de la întrebările: ce am vizat? ce rezultat am
obținut? ce decid pe mai departe, pe baza a ceea ce am aflat la evaluare?

Paragraful reflexiv reprezintă Tema 4 de portofoliu.

Activitate 2.6.a. Sinteză pentru activități metodice (120 min)

Studiați suportul de curs, secvența 2.6, precum și exemplele din Anexă,  și realizați conținutul
pentru 1-2 diapozitive pentru acel suport vizual (PPT) destinat activității metodice din școală
sau la nivel de cerc. Esențializați ceea ce ați învățat la curs, pentru a face o prezentare
pertinentă pentru colegi. Este obligatoriu să vă referiți la un opțional care să corespundă
nevoilor elevilor dumneavoastră și care să propună dezvoltarea unor competențe specifice,
altele decât la trunchiul comun.

Activitatea 2.6.a.

Programa de opţional:

„Incursiune în tainele Universului”

clasa a VII-a – o oră /săptpmână

În accord cu nevoile şi nivelul de dezvoltare al elevilor de gimnaziu, programa de


astronomie propusă urmăreşte conceptualizarea şi transmiterea competenţelor-cheie,
dezvoltarea la elevi a unui set de competenţe generale şi specifice prin selecţia structurată a
conţinuturilor, propunerile de activităţi de învăţare şi prin sugestiile metodologice.

Acestă programă urmăreşte îmbogăţirea culturii generale a elevilor, realizarea de


corelaţii cu alte discipline şi stimularea dorinţei de cunoaştere şi informare.

Resursele sunt accesibile, există softuri educaţionale, material documentare în format fizic şi
online, se pot efectua observaţii cu luneta şi telescopul.
Competenţe generale şi specifice
1. Cunoaşterea şi înţelegerea unor evenimente astronomice şi a conceptelor specifice.
1.1. Trezirea interesului pentru cunoaştere şi formarea unor opinii personale asupra
unor evenimente.
1.2. Utilizarea unor metode simple specific astronomiei.
1.3. Interpretarea şi formularea de concluzii pe baza celor obsevate
2. Comunicarea utilizând limbajul ştiinţific specific.
2.1. Formularea în scris sau oral a unor scurte enunţuri / mesaje pe baza unor material.
2.2. Dezvoltarea capacităţii de a selecta o informaţie şi de a lua decizii.
3. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul interdisciplinar.
3.1. Utilizarea TIC pentru observarea unor fenomene astronomice
3.2. Realizarea de corelaţii cu alte discipline

S-ar putea să vă placă și