IT Integrated Curricula "Superpowers For Superheros" For 8th Grade, Teacher's Book and Pupil's Workbook

SUPERPUTERI PENTRU SUPEREROI
1
DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ INTEGRATĂ
Această diciplina opționala integrată a fost aprobată de …………………….. , numar de înregistrare

………………………..
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de
patru ani școlari, începând cu anul școlar 2021–2022.
Inspectoratul școlar ..................................................................................
Școala .................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Aspectul manualului*
Numele Anul
Anul Clasa format tipărit format digital
elevului școlar
la primire la predare la primire la predare
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit,
neîngrijit, deteriorat
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

2
SUPERPUTERI PENTRU SUPEREROI- Manualul elevului
Anișoara Aydin, Nikos Athanasiou, Paula Blackburn, Aysun Erdemil
Editura Moroșan
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
SUPERPOWERS FOR SUPERHEROES- IT INTEGRATED OPTIONAL CURRICULA
Anisoara Aydin
București: Moroșan, 2021
ISBN 978-606-626-177-7
3
CUPRINS
Structura manualului
………………………………………………………………………………………………………………pag. 7
MIRACULOASA LUME A BASMELOR POPULARE ROMÂNEȘTI

COMPETENȚE SPECIFICE: I.1, I.2,II.1, II.2
TITLUL LECȚIEI PAGINA

UNITATEA Lecția 1 Superputeri pentru supereroi- prezentarea disciplinei, a manulului și a 10
1 caietului virtual de lucru, a bilbiografiei și a webografiei. Caietul meu
virtual de lucru: liveworksheets.com. GDPR.
Lecția 2 Tinerete fără bătrânețe și viață fără de moarte- lectura 15
Lecția 3 Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte-discuții. Completarea 25
fiselor din caietul virtual de lucru
Lecția 4 Spațiul colaborativ virtual de lucru: miro.com 26
Lecția 5 RECAPITULARE Kahoot.it 27
Lecția 6 EVALUAREA UNITĂȚII Prezentarea proiectelor de grup: prezi.com 28
Lecția 7 REFLECȚIE – oră la dispoziția profesorului 29
EU, CREATORUL DE JOCURI EDUCAȚIONALE
COMPETENȚE SPECIFICE I.1, II.1, II.2
UNITATEA Lecția 1 Heroes from Romania folk tales. Greuceanu- lectură 30

2
Lecția 2 Greuceanu- discuții. Caii de fier. Roboții. 41
Lecția 3 STEAM. Codarea Ozoboților prin codul culorilor. Drumul lui 42

Greuceanu-proiect
Lecția 4 STEAM. ,, Supereroul nostru”-Jocuri educaționale create de copii 44

în echipă
4
Lecția 5 RECAPITULARE. Prezentarea jocurilor educaționale 45
Lecția 6 EVALUAREA UNITĂȚII- surveymonkey.com 46
MITOLOGIE GREACĂ
UNITATEA Lecția 1 Mitologia greacă- prezentare generală. Influențe ale mitologiei 47

grecești în literatura română.
3
Lecția 2 Zeii- cercetare on-line, colectare de informații, crearea unor mindmaps 53
miro.com
Lecția 3 Zeii- crearea și prezentarea unui material PPT. Convertirea unui 55

material PPT în video.
Lecția 4 Zeii- Completarea fiselor din caietul virtual de lucru 56

Lecția 5 Eroii- cercetare on-line, colectare de informații, crearea unor 57
mindmaps miro.com
Lecția 6 Eroii. Muzică inspirațională: MuzicMaker App. GarageBand App. 58

Lecția 7 Eroii- crearea și prezentarea unui material PPT. Convertirea unui 59
material PPT in video. PowerDirector App
Lecția 8 Eroii- Completarea fiselor din caietul virtual de lucru 60

Lecția 9 Mitologie greacă- benzi desenate: bookcreator.com 61
Lecția 10 Mitologie greacă- benzi desenate: bookcreator.com 62
Lecția 11 RECAPITULARE- kahoot.it 62
Lecția 12 EVALUARE prezentarea proiectelor 63
5
PERSONAJE REMARCABILE DIN LITERATURA POPULARĂ EUROPEANĂ
UNITATEA Lecția 1 Folclorul englezesc, zona Corwall- prezentare generală. 65

Legende celtice. Uriașii din Corwall.
4
Lecția 2 Tristan si Isolda- lectura 67
Lecția 3 Tristan si Isolda- discuții. Completarea caietului virtual de lucru. 68
Lecția 4 Camelot. Legenda Regelui Arthur. Cavalerii mesei rotunde- lectură 69
Lecția 5 Camelot. Legenda Regelui Arthur-discuții. Completarea caietului 72

virtual de lucru
Lecția 6 Nastratin Hogea în literatura populară turcă. Pilde. 74
Lecția 7 Nastratin Hogea în literatura europeană- cercetare. Asemănări și 77

deosebiri
Lecția 8 Recapitulare- kahoot.it 81

Lecția 9 EVALUAREA UNITĂȚII 81
Lecția 10 RECAPITULARE FINALĂ. REFLECȚIE. 82
6
STRUCTURA MANUALULUI
VARIANTA TIPĂRITĂ:
Manualul opționalului IT integrat SUPERPUTERI PENTRU SUPEREROI cuprinde patru unități de învățare care
respectă domeniile și conținuturile propuse în programă. Lecțiile sunt însoțite de activități de învățare-evaluare
interactive, cu caracter practic-aplicativ, care determină formarea competențelor specifice cu care acestea sunt
corelate.
VARIANTA DIGITALĂ
Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus exerciții interactive,
jocuri educaționale, animații, filme și simulări.
Toate acestea au obiectivul de a aduce un plus de valoare cognitivă.
Paginile din manual pot fi vizionate pe PC, laptop, tabletă, telefon, oferind o experiență bună de navigare.
Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învățare precedentă.
Forma electronică a manualului are un conținut similar celei tipărite și cuprinde, în plus, o serie de activități
multimedia interactive de învățare: statice, animate, interactive.
Dragul nostru elev,

Cu manualul de anul acesta, devii parte a lumii digitale a supereroilor
din litertura populară europeană, citind și descoperind lumi fabuloase.
Vei învăța să îmbini creativ literatura cu Ştiința, Tehnologia,
Ingineria, Artele frumoase şi Matematica jucându-te! Chiar și roboței
Ozobts!
Nu vei singur, ci te vor însoți colegii tăi, profesorul, caietul virtual,
numeroase app-uri și instrumente web 2.0, cu ajutorul cărora îți vei
păstra însemnările, amintirile, impresiile, întrebările, descoperirile!
Succes!
7
Competențe generale și specifice, conform programei școlare pentru disciplina opțională integrată Superputeri
pentru supereroi, clasa a VIII-a, aprobată de…………………………………… nr…………………………
COMPETENȚE GENERALE
I. Utilizarea instrumentelor web 2.0 și a internetului pentru rezolvarea problemelor din domeniul
propriu de activitate.
I.1. Conștientizarea rolului instrumentelor web 2.0 și internetului în viața de zi cu zi
I.2. Cunoașterea normelor specifice din punct de vedere social și legislativ. GDPR
II. Dezvoltarea abilităților de comunicare și cooperare în contexte interactive
II.1. Îmbinând cultura generală cu cunoștințele strict specializate într-un mod creativ
II.2. Aplicarea gândirii critice în situații de comunicare și cooperare
UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
UNITATEA 1 MIRACULOASA LUME A BASMELOR POPULARE ROMÂNEȘTI
UNITATEA 2 EU, CREATORUL DE JOCURI EDUCAȚIONALE
UNITATEA 3 MITOLOGIE GREACĂ
UNITATEA 4 PERSONAJE REMARCABILE DIN LITERATURA POPULARĂ EUROPEANĂ
8
Prin intermediul acestui opțional, vei învăța:

*să înțelegi pentru ca apoi să explici stereotipurile culturale;
*să explorezi diversitatea, non-discriminarea și incluziunea socială;
*să colaborezi în vederea explorării diversității și a incluziunii sociale;
*să susții unui discurs motivațional despre diversitate, nediscriminare și incluziune socială;
*să-ți exprimi opiniile personale motivat;
*să reflectezi asupra propriilor rezultate;
*să înveți într-un context virtual multicultural;
* să participi active la discuțiile din cadrul unei mese rotunde;
*să redactezi texte argumentative și explicative în funcție de propriul univers afectiv pentru a reflecta
modul tău de a primi și înțelege informațiile;
* să utilizezi în siguranță internetul în activitățile din viața de zi cu zi și în școală;
*să folosești corect tabletele / telefonul/laptopul/PC în activitățile școlare zilnice;
* să utilizezi noi instrumente web 2.0 în învățare și aplicații noi;
*să creeze reviste de benzi desenate/ cărți electronice folosind instrumente web 2.0;
* să cauți informații despre GDPR și siguranța online;
* să creezi postere pe tema siguranței on-line;
*să creezi și să aplici chestionare;
*să participi activ la crearea si prezentarea portofoliilor/ proiectelor in grup;
*să creezi jocuri educaționale folosind roboții Ozobots;
*să creezi materiale interactive pentru utilizarea în clasă pe care să le împărtășești cu colegii.
9
LECȚIA 1
Prezentarea disciplinei optionale
Cititul este un mod de cunoaștere și autocunoaștere. Explorând mai multe opere literare din domenii diferite
și din culturi diferite, cititorii învață să creeze conexiuni, să asocieze mesaje pentru a înțelege diferite perspective
asupra realității. IT asigură îmbinarea culturii generale cu cunoștințe strict specializate și conturează dimensiunile
practice ale cunoștințelor.
Această programă integrată opțională este propusă pentru implementare pe parcursul unui an școlar pentru a
completa cunoștințele elevilor în domeniile disciplinelor din ariile curriculare TIC, „Limbă și comunicare”, „Arte
și tehnologii”, „Om și societate”. La baza acestuia se află proiectul parteneriatului școlar strategic în domeniul
educației școlare, proiect de schimb interșcolar KA 229, „ALEGEȚI-VĂ PERSONAJUL, PURTAȚI MASCA”.
„SUPERPUTERI PENTRU SUPEREROI” este conceput pentru a fi predat integrat având în vedere grupul
țintă, și anume generația Alpha. Este destinat elevilor care au o pasiune deosebită pentru lectură,competențe de
bază IT, instrumente web 2.0 și aplicații on-line. Fiecare elev va fi implicat în această activitate de cunoaștere
prin descoperire, prin investigare, învățare bazată pe dezvoltarea de proiecte. Familiarizarea cu noi instrumente
web 2.0 și codarea roboților Ozobots le va oferi elevilor posibilitatea de a-și prezenta practic munca, eseurile,
cărțile virtuale, etc. Metodele participative vor contribui la dezvoltarea capacitatii de a comunica, de a manifesta
un spirit critic, tolerant, deschis si creativ. Toți vor participa la propria învățare și la dezvoltarea abilităților de
viață necesare pentru o viață sigură.
Flexibilitatea conţinuturilor acestei discipline opționale permite adaptarea la condiţii concrete, formarea
valorilor şi atitudinilor esenţiale în formarea personalităţii. Conținuturile respectă particularitățile de vârstă ale
elevilor. Inovația constă în metodele de învățare descoperite în timpul mobilităților: IBL (Inquiry Based
Learning), GBL (Game Based Learning), PBL (Project Based Learning) și TBL (Topic Based Learning), BL
(Blended Learning), Hybrid Learning, Învățământ la distanță. Aceste metode inovatoare vor asigura formarea
deprinderilor și abilităților transferabile în cadrul acestei programe special create în acest scop pentru elevii de
clasa a VIII-a. Instrumentele web 2.0 utilizate la cursuri vor fi, de asemenea, inovatoare. Inovatoare va fi
abordarea incluziunii sociale prin digitalizare și povești. Această curricula integrată contribuie la dezvoltarea
abilităților secolului XXI: responsabilitate și adaptabilitate, abilități de comunicare, creativitate și curiozitate
intelectuală, gândire critică și gândire sistemică, informații și abilități media, abilități de colaborare și
interpersonale, identificare, formulare și rezolvare de probleme, autoeducare , responsabilitate socială.
10
Bibliografie orientativă:
Aydin, A.- Choose your Character.Wear your Mask , Bucharest, 2021, Ed. Moroșanu
Beroul- Romanul lui Tristan, Bucharest, ed. Polirom, 2014
Buxton, R.G.A.- The Complete World of Greek Mythology, Ed. Thames and Hudson Ltd, 2014
Călinescu, G.- Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Ed. Minerva, 1984
Green, R.L.- Regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde, București, Ed. Curtea Veche, 2021
Ispirescu, P.-Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, București, Ed. Litera, 2021
Ispirescu, P.- Greuceanu, București, București, Ed. Hoffman, 2017
Mitru,Al.- Legendele Olimpului- Zeii. Eroii, București, Ed. VOX, 2012
Maskill, L.- Legends & Folklore Cornwall, Ed. Bradwell Books, 2018
Sheldon, M.- Once There Was, Twice There Wasn’t: Fifty Turkish Folktales of Nasreddin Hodja, Ed. Hey Nonny
Nonny Press, 2014
*** Pilde, parabole si povestiri nemuritoare cu Nastrating Hogea, ed. Aramis, Bucuresti, 2012
... și multe website-uri, multe materiale video și jocuri educative pe care ți le vom dezvălui treptat!
11
CAIETUL MEU VIRTUAL DE LUCRU
EXPLOREAZĂ!
Click aici
Live Worksheets - My interactive workbooks
SAU
Tastează www.liveworksheets.com în bara de adrese

a unui browser.
Vei primi intrucțiunile de folosire de la profesorul tău.

Urmează-le cu atenție!
WEBOGRAFIE. Iată câteva linkuri utile!

https://mythologica.ro/
https://liceunet.ro/petre-ispirescu/greuceanu/text
https://www.povestipentrucopii.com/povesti/tinerete-fara-batranete-si-viata-fara-de-moarte-petre-ispirescu/
(2) Showcase: Timeless tales of 'Karagoz and Hacivat' - YouTube
(2) Love Story: Tristan and Isolde - YouTube
(2) Cormoran the Cornish Giant - YouTube
https://www.greekmythology.com/
Cornwall Myths, Legends and Folklore | Cornwall Guide (cornwalls.co.uk)
www.legeagdpr.ro https://sigurantapenet.ro/
https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/siguranta-pe-internet
12
Legea GDPR în România. Protecția datelor cu caracter personal.
Tastează www.legeagdpr.ro în bara de adrese a unui browser. Ascultă în lectura profesorului tău pasajele
relevante! Discută în grup cu colegii tăi, apoi realizați împreună pe coală de hărtie A3 o hartă mentală. Iată aici
un exemplu de hartă mentală!
Preferi o aplicație? Excelent! Poți folosi împreună

cu colegii tăi unul dintre aceste acest intrumente
web 2.0:
http://thinkbuzan.com/
http://mindmapfree.com/
http://www.edrawsoft.com/freemind.php
https://www.mindmup.com
Ți-ar prinde bine un tutorial? Click aici

http://thinkbuzan.com/how-to-mind-map/
aici
http://www.youtube.com/watch?v=0UCXalYcoko
sau aici https://vimeo.com/learningmanager
(Harta mentală- Cum o desenez)
13
NOTA BENE!
O hartă mentală este o schemă de aranjare a ideilor în mintea noastră cu ajutorul culorilor, imaginilor,
cuvintelor sau numerelor, pentru a reprezenta grafic gândurile noastre ordonate în jurul unei idei centrale. Pot
fi dezvoltate toate ideile care ne vin la un moment dat în minte şi putem vedea dacă acestea sunt viabile înainte
de a decide pe care să o folosim pentru a ne atinge scopul urmărit.
O harta mentală este o reprezentare a unui subiect, idee sau concept, aşezat pe hârtie prin desene simple,
cuvinte „simbol”, folosind culori, cifre şi săgeţi, astfel încât ideea principală va fi în centrul diagramei iar cele
secundare vor porni din centru, asemănătoare cu ramurile unui copac. O hartă mentală conectează reţeaua de
idei identificate la o idee principală.
Hărţile mentale pot fi folosite în:

 luarea deciziilor
 clasificare
 predare-invăţare
 reprezentarea unor imagini
 a unor situaţii
 management
 orientarea carierei.
TEMĂ PENTRU ACASĂ:
1. Realizează o listă cu alte instrumente

web 2.0 pe care ai dori ca profesorul tău
să le folosească la acest opțional.
Argumentează-ți opțiunile în 30-50 de
cuvinte!
2. Ce alte linkuri ai include în webografie?
14
LECȚIA 2
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte- basm popular
Pentru început
1. Lucraţi în perechi. Priviți imaginile de mai jos și asociați-le cu două dintre următoarele cuvinte: timpul
ireversibil, aspiraţie, fantezie, neputință, vitejie, eroism. Justificați-vă alegerile!
2. Numește câte două sentimente pe care le asociezi fiecărei imagini.
3. Ascultă textul de mai jos în lectura profesorului sau click aici

http://www.povesti-audio.ro/tinerete-fara-batranete-si-viata-fara-de-moarte-pt1-povesti-audio/
Petre Ispirescu (n. ianuarie 1830, București — d. 21 noiembrie,

sau 27 noiembrie după alte surse, 1887) a fost un editor, folclorist,
povestitor, scriitor și tipograf român.
Este cunoscut mai ales datorită activitații sale de culegător
de basme populare românești pe care le-a repovestit cu un har
remarcabil, printre acestea numărându-se și Tinerețe fără bătrânețe
și viață fără de moarte.
Basmul a fost publicat pentru prima dată în anul 1882, în București, în volumul "Legende sau basmele
românilor, adunate din gura poporului".
Sursa acestei povești:,,…povestit de tata, șezător în București, mahala Udricani, între anii 1838 și 1844",
publicat pentru prima dată în anul 1862 în Tăranul român, numarul 11.
15
TEXT DE BAZĂ
TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE
- Basm popular cules de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai

povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita
micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când
se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrăţindu-
se; de când se potcovea puricele la un picior cu
nouăzeci şi nouă de oca de fier şi s-arunca în slava
cerului de ne aducea poveşti;
Imaginea aparține editurii NEMIRA De când se scria musca pe părete,

Ilustrator:Bianca Spatariu
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odată un împărat mare şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, şi, voind să aibă copii, a făcut de
mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta; a îmblat pe la vraci şi filosofi, ca să caute la stele şi să le
ghicească daca or să facă copii; dar în zadar. în sfârşit, auzind împăratul că este la un sat, aproape, un unchiaş
dibaci, a trimis să-l cheme; dar el răspunse trimişilor că: cine are trebuinţă, să vie la dânsul. S-au sculat deci
împăratul şi împărăteasa şi, luând cu dânşii vro câţiva boieri mari, ostaşi şi slujitori, s-au dus la unchiaş acasă.
Unchiaşul, cum i-a văzut de departe, a ieşit să-i întâmpine şi totodată le-a zis:
– Bine aţi venit sănătoşi; dar ce îmbli, împărate, să afli? Dorinţa ce ai o să-ţi aducă întristare.
– Eu nu am venit să te întreb asta, zise împăratul, ci, daca ai ceva leacuri care să ne facă să avem copii, să-
mi dai.
16
– Am, răspunse unchiaşul; dar numai un copil o să faceţi. El o să fie Făt-Frumos şi drăgăstos, şi parte n-o să
aveţi de el. Luând împăratul şi împărăteasa leacurile, s-au întors veseli la palat şi peste câteva zile împărăteasa
s-a simţit însărcinată. Toată împărăţia şi toată curtea şi toţi slujitorii s-au veselit de această întâmplare.
Mai-nainte de a veni ceasul naşterii, copilul se puse pe un plâns, de n-a putut nici un vraci să-l împace.
Atunci împăratul a început să-i făgăduiască toate bunurile din lume, dar nici aşa n-a fost cu putinţă să-l facă să
tacă.
– Taci, dragul tatei, zice împăratul, că ţi-oi da împărăţia cutare sau cutare; taci, fiule, că ţi-oi da soţie pe
cutare sau cutare fată de împărat, şi alte multe d-alde astea; în sfârşit, dacă văzu şi văzu că nu tace, îi mai zise:
taci, fătul meu, că ţi-oi da Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.
Atunci, copilul tăcu şi se născu; iar slujitorii deteră în timpine şi în surle şi în toată împărăţia se ţinu veselie
mare o săptămână întreagă.
De ce creştea copilul, d-aceea se făcea mai isteţ şi mai îndrăzneţ. îl deteră pe la şcoli şi filosofi, şi toate
învăţăturile pe care alţi copii le învăţa într-un an, el le învăţa într-o lună, astfel încât împăratul murea şi învia
de bucurie. Toată împărăţia se fălea că o să aibă un împărat înţelept şi procopsit ca Solomon împărat. De la o
vreme încoace însă, nu ştiu ce avea, că era tot galeş, trist şi dus pe gânduri. Iar când fuse într-o zi, tocmai când
copilul împlinea cincisprezece ani şi împăratul se afla la masă cu toţi boierii şi slujbaşii împărăţiei şi se
chefuiau, se sculă Făt-Frumos şi zise:
– Tată, a venit vremea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit la naştere.
Auzind aceasta, împăratul s-a întristat foarte şi i-a zis:
– Dar bine, fiule, de unde pot eu să-ţi dau un astfel de lucru nemaiauzit? şi dacă ţi-am făgăduit atunci, a fost
numai ca să te împac.
– Daca tu, tată, nu poţi să-mi dai, apoi sunt nevoit să cutreier toată lumea până ce voi găsi făgăduinţa pentru
care m-am născut.
Atunci toţi boierii şi împăratul deteră în genuchi, cu rugăciune să nu părăsească împărăţia; fiindcă, ziceau
boierii:
– Tatăl tău de aci înainte e bătrân, şi o să te ridicăm pe tine în scaun, şi avem să-ţi aducem cea mai frumoasă
împărăteasă de sub soare de soţie.
Dar n-a fost putinţă să-l întoarcă din hotărârea sa, rămânând statornic ca o piatră în vorbele lui; iar tată-
său, dacă văzu şi văzu, îi dete voie şi puse la cale să-i gătească de drum merinde şi tot ce-i trebuia.
Apoi, Făt-Frumos se duse în grajdurile împărăteşti unde erau cei mai frumoşi armăsari din toată împărăţia,
ca să-şi aleagă unul; dar, cum punea mâna şi apuca pe câte unul de coadă, îl trântea, şi astfel toţi caii căzură. în
17
sfârşit, tocmai când era să iasă, îşi mai aruncă ochii o dată prin grajd şi, zărind într-un colţ un cal răpciugos şi
bubos şi slab, se duse şi la dânsul; iar când puse mâna pe coada lui, el îşi întoarse capul şi zise:
– Ce porunceşti, stăpâne? Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a ajutat

să ajung ca să mai puie mâna pe mine un voinic. şi înţepenindu-şi
picioarele, rămase drept ca lumânarea. Atunci Făt-Frumos îi
spuse ce avea de gând să facă şi calul îi zise:
– Ca să ajungi la dorinţa ta, trebuie să ceri de la tată-tău paloşul,
suliţa, arcul, tolba cu săgeţile şi hainele ce le purta el când era
flăcău; iar pe mine să mă îngrijeşti cu însuţi mâna ta şase
săptămâni şi orzul să mi-l dai fiert în lapte.
Cerând împăratului lucrurile ce-l povăţuise calul, el a chemat pre vătaful curţii şi i-a dat poruncă ca să-i
deschiză toate tronurile cu haine spre a-şi alege fiul său pe acelea care îi va plăcea. Făt-Frumos, după ce
răscoli trei zile şi trei nopţi, găsi în sfârşit, în fundul unui tron vechi, armele şi hainele tatâne-său de când era
flăcău, dar foarte ruginite. Se apucă însuşi cu mâna lui să le cureţe de rugină şi, după şase săptămâni, izbuti a
face să lucească armele ca oglinda. Totodată îngriji şi de cal, precum îi zisese el. Destulă muncă avu; dar fie, că
izbuti.
Când auzi calul de la Făt-Frumos că hainele şi armele sunt bine curăţate şi pregătite, odată se scutură şi el,
şi toate bubele şi răpciugă căzură de pe dânsul şi rămase întocmai cum îl fătase mă-sa, un cal gras, trupeş şi cu
patru aripi; văzându-l Făt-Frumos astfel, îi zise:
– De azi în trei zile plecăm.
– Să trăieşti, stăpâne; sunt gata chiar azi, de porunceşti, îi răspunse calul.
A treia zi de dimineaţă, toată curtea şi toată împărăţia era plină de jale. Făt-Frumos, îmbrăcat ca un viteaz,
cu paloşul în mână, călare pe calul ce-şi alesese, îşi luă ziua bună de la împăratul, de la împărăteasa, de la toţi
boierii cei mari şi cei mici, de la ostaşi şi de la toţi slujitorii curţii, carii, cu lacrămile în ochi, îl rugau să se lase
de a face călătoria aceasta, ca nu care cumva să meargă la pieirea capului său; dar el, dând pinteni calului, ieşi
pe poartă ca vântul, şi după dânsul carăle cu merinde, cu bani şi vreo două sute de ostaşi, pe care-i orânduise
împăratul ca să-l însoţească.
După ce trecu afară de împărăţia tatălui său şi ajunse în pustietate, Făt-Frumos îşi împărţi toată avuţia pe la
ostaşi şi, luându-şi ziua bună, îi trimise înapoi, oprindu-şi pentru dânsul merinde numai cât a putut duce calul. şi
18
apucând calea către răsărit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile şi trei nopţi, până ce ajunse la o câmpie întinsă,
unde era o mulţime de oase de oameni.
Stând să se odihnească, îi zise calul:

– Să ştii, stăpâne, că aici suntem pe moşia unei
Gheonoaie, care e atât de rea, încât nimeni nu calcă
pe moşia ei, fără să fie omorât. A fost şi ea femeie ca
toate femeile, dar blestemul părinţilor pe care nu-i
asculta, ci îi tot necăjea, a făcut-o să fie Gheonoaie;
în clipa aceasta este cu copiii ei, dar mâine, în
pădurea ce o vezi, o s-o întâlnim venind să te
prăpădească; e grozavă de mare; dară să nu te sperii,
ci să fii gata cu arcul ca să o săgetezi, iar paloşul şi
suliţa să le ţii la îndemână, ca să te slujeşti cu dânsele
când va fi de trebuinţă.
Se deteră spre odihnă; dar pândea când unul,
Sursa imaginii: când altul.
https://ro.pinterest.com/pin/551902129341604701/
A doua zi, când se revărsa ziorile, ei se pregăteau să treacă pădurea. Făt-Frumos înşelă şi înfrâna calul, şi
chinga o strânse mai mult decât altă dată, şi porni; când, auzi o ciocănitură groaznică. Atunci calul îi zise:
– Ţine-te, stăpâne, gata, că iată se apropie Gheonoaia. şi când venea ea, nene, dobora copacii: aşa de iute
mergea; iar calul se urcă ca vântul până cam deasupra ei şi Făt-Frumos îi luă un picior cu săgeata şi, când era
gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea:
– Stai, Făt-Frumos, că nu-ţi fac nimic! şi văzând că nu o crede, îi dete înscris cu sângele său.
– Să-ţi trăiască calul, Făt-Frumos, îi mai zise ea, ca un năzdrăvan ce este, căci de nu era el, te mâneam fript;
acum însă m-ai mâncat tu pe mine; să ştii că până azi nici un muritor n-a cutezat să calce hotarele mele până
aicea; câţiva nebuni carii s-au încumes a o face d-abia au ajuns până în câmpia unde ai văzut oasele cele multe.
Se duseră acasă la dânsa, unde Gheonoaia ospăta pe Făt-Frumos şi-l omeni ca pe un călător. Dar pe când se
aflau la masă şi se chefuiau, iară Gheonoaia gemea de durere, deodată el îi scoase piciorul pe care îl păstra în
traistă, i-l puse la loc şi îndată se vindecă. Gheonoaia, de bucurie, ţinu masă trei zile d-a rândul şi rugă pe Făt-
19
Frumos să-şi aleagă de soţie pe una din cele trei fete ce avea, frumoase ca nişte zâne; el însă nu voi, ci îi spuse
curat ce căuta; atunci ea îi zise:
– Cu calul care îl ai şi cu vitejia ta, crez că ai să izbuteşti.
După trei zile, se pregătiră de drum şi porni. Merse Făt-Frumos, merse şi iar merse, cale lungă şi mai lungă;
dară când fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o câmpie frumoasă, pe de o parte cu iarba înflorită, iar
pe de altă parte pârlită. Atunci el întrebă pe cal:
– De ce este iarba pârlită? şi calul îi răspunse:
– Aici suntem pe moşia unei Scorpii, soră cu Gheonoaia; de rele ce sunt, nu pot să trăiască la un loc;
blestemul părinţilor le-a ajuns, şi d-aia s-au făcut lighioi, aşa precum le vezi; vrăjmăşia lor e groaznică, nevoie
de cap, vor să-şi răpească una de la alta pământ; când Scorpia este necăjită rău, varsă foc şi smoală; se vede că
a avut vreo ceartă cu soră-sa şi, viind s-o gonească de pe tărâmul ei, a pârlit iarba pe unde a trecut; ea este mai
rea decât soră-sa şi are trei capete. Să ne odihnim puţin, stăpâne, şi mâine dis-de-dimineaţă să fim gata.
A doua zi se pregătiră, ca şi când ajunsese la Gheonoaia, şi porniră. Când, auziră un urlet şi o vâjietură, cum
nu mai auziseră ei până atunci!
– Fii gata, stăpâne, că iată se apropie zgripsoroaica de Scorpie.
Scorpia, cu o falcă în cer şi cu alta în pământ şi vărsând
flăcări, se apropia ca vântul de iute; iară calul se urcă
repede ca săgeata până cam deasupra şi se lăsă asupra ei
cam pe deoparte. Făt-Frumos o săgeta şi îi zbură un cap;
când era să-i mai ia un cap, Scorpia se rugă cu lacrămi ca să
o ierte, că nu-i face nimic şi, ca să-l încredinţeze, îi dete
înscris cu sângele ei. Scorpia ospăta pe Făt-Frumos şi mai şi
decât Gheonoaia; iară el îi dete şi dânsei înapoi capul ce i-l
Sursa luase cu săgeata, carele se lipi îndată cum îl puse la loc, şi

https://ro.pinterest.com/pin/46936021091042947/ după trei zile plecară mai departe.
Trecând şi peste hotarele Scorpiei, se duseră, se duseră şi iară se mai duseră, până ce ajunseră la un câmp
numai de flori şi unde era numai primăvară; fiecare floare era cu deosebire de mândră şi cu un miros dulce, de
te îmbăta; trăgea un vântişor care abia adia. Aicea statură ei să se odihnească, iară calul îi zise:
– Trecurăm cum trecurăm până aci, stăpâne; mai avem un hop: avem să dăm peste o primejdie mare; şi daca
ne-o ajuta Dumnezeu să scăpăm şi de dânsa, apoi suntem voinici. Mai-nainte de aci este palatul unde locuieşte
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Această casă este încongiurată cu o pădure deasă şi înaltă, unde
20
stau toate fiarele cele mai sălbatice din lume; ziua şi noaptea păzesc cu neadormire şi sunt multe foarte; cu
dânsele nu este chip de a te bate; şi ca să trecem prin pădure e peste poate; noi însă să ne silim, dac-om putea,
să sărim pe dasupra.
După ce se odihniră vreo două zile, se pregătiră iarăşi; atunci calul, ţinându-şi răsuflarea, zise:
– Stăpâne, strânge chinga cât poţi de mult, şi încălecând, să te ţii bine şi în scări, şi de coama mea; picioarele
să le ţii lipite pe lângă supţioara mea, ca să nu mă zăticneşti în zborul meu.
Se urcă, făcu probă, şi într-un minut fu aproape de pădure.
– Stăpâne, mai zise calul, acum e timpul când se dă de mâncare fiarălor pădurei şi sunt adunte toate în curte;
să trecem.
– Să trecem, răspunse Făt-Frumos, şi Dumnezeu să se îndure de noi.
Se urcară în sus şi văzură palatul strălucind astfel, de la

soare te puteai uita, dar la dânsul ba. Trecură pe dasupra
pădurii şi, tocmai când erau să se lase în jos la scara
palatului, d-abia, d-abia atinse cu piciorul vârful unui
copaci şi dodată toată pădurea se puse în mişcare; urlau
dobitoacele, de ţi se făcea părul măciucă pe cap.
Se grăbiră de se lăsară în jos; şi de nu era doamna palatului afară, dând de mâncare puilor ei (căci aşa
numea ea lighionile din pădure), îi prăpădea negreşit.
Mai mult de bucurie că au venit, îi scăpă ea; căci nu mai văzuse până atunci suflet de om pe la dânsa. Opri
pe dobitoace, le îmblânzi şi le trimise la locul lor. Stăpâna era o zână naltă, supţirică şi drăgălaşă şi frumoasă,
nevoie mare! Cum o văzu Făt-Frumos, rămase încremenit. Dară ea, uitându-se cu milă la dânsul, îi zise:
– Bine ai venit, Făt-Frumos! Ce cauţi pe aici?
– Căutăm, zise el, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.
– Dacă căutaţi ceea ce ziseşi, aci este.
Atunci descălică şi intră în palat. Acolo găsi încă două femei, una ca alta de tinere; erau surorile cele mai
mari. El începu să mulţumească zânei pentru că l-a scăpat de primejdie; iară ele, de bucurie, gătiră o cină
plăcută şi numai în vase de aur. Calului îi dete drumul să pască pe unde va voi dânsul; pe urmă îi
făcurăcunoscuţi tuturor lighioanelor, de puteau îmbla în tihnă prin pădure.
Femeile îl rugară să locuiască de aci înainte cu dânsele, căci ziceau că li se urase, şezând tot singurele; iară
el nu aşteptă să-i mai zică o dată, ci priimi cu toată mulţumirea, ca unul ce aceea şi căuta.
21
încet, încet, se deprinseră unii cu alţii, îşi spuse istoria şi ce păţi până să ajungă la dânsele, şi nu după multă
vreme se şi însoţi cu fata cea mai mică. La însoţirea lor, stăpânele casei îi deteră voie să meargă prin toate
locurile de primprejur, pe unde va voi; numai pe o vale, pe care i-o şi arătară, îi ziseră să nu meargă, căci nu va
vi bine de el; şi-i şi spuseră că acea vale se numea Valea Plângerii.
Petrecu acolo vreme uitată, fără a prinde de veste, fiindcă rămăsese tot aşa de tânăr, ca şi când venise.
Trecea prin pădure, fără să-l doară măcar capul. Se desfăta în palaturile cele aurite, trăia în pace şi în linişte cu
soţia şi cumnatele sale, se bucura de frumuseţea florilor şi de dulceaţa şi curăţenia aerului, ca un fericit. Ieşea
adesea la vânătoare; dar, într-o zi, se luă după un iepure, dete o săgeată, dete două şi nu-l nimeri; supărat,
alergă după el şi dete şi cu a treia săgeată, cu care îl nemeri; dară nefericitul, în învălmăşeală, nu băgase de
seamă că, alergând după iepure, trecuse în Valea Plângerii.
Luând iepurile, se întorcea acasă; când, ce să vezi d-ta? deodată

îl apucă un dor de tată-său şi de mumă-sa. Nu cuteză să spuie
femeilor măiestre; dară ele îl cunoscură după întristarea şi
neodihna ce vedea într-însul.
– Ai trecut, nefericitule, în Valea Plângerii! îi ziseră ele, cu totul
speriate.
– Am trecut, dragele mele, fără ca să fi voit să fac astă neghiobie;
şi acum mă topesc d-a-n picioarele de dorul părinţilor mei, însă şi
de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. Sunt de mai multe zile cu voi
şi n-am să mă plâng de nici o mâhnire. Mă voi duce dară să-mi mai
văz o dată părinţii şi apoi m-oi întoarce, ca să nu mă mai duc ARTIST: bishounenhunter
niciodată. https://www.deviantart.com/bishounenhunter
– Nu ne părăsi, iubitule; părinţii tăi nu mai trăiesc de sute de ani, şi chiar tu, ducându-te, ne temem că nu te
vei mai întoarce; rămâi cu noi; căci ne zice gândul că vei pieri
Toate rugăciunile celor trei femei, precum şi ale calului, n-a fost în stare să-i potolească dorul părinţilor,
care-l usca pe d-a-ntregul. În cele mai de pe urmă, calul îi zise:
– Daca nu vrei să mă asculţi, stăpâne, orice ţi se va întâmpla, să ştii că numai tu eşti de vină. Am să-ţi spui o
vorbă, şi daca vei priimi tocmeala mea, te duc înapoi.
– Primesc, zise el cu toată mulţumirea, spune-o!
22
– Cum vom ajunge la palatul tatălui tău, să te las jos şi eu să mă întorc, de vei voi să rămâi măcar un ceas.
–Aşa să fie, zise el.
Se pregătiră de plecare, se îmbrăţişară cu femeiele şi, după ce-şi luară ziua bună unul de la altul, porni,
lăsându-le suspinând şi cu lacrămile în ochi. Ajunseră în locurile unde era moşia Scorpiei; acolo găsiră oraşe;
pădurile se schimbaseră în câmpii; întrebă pre unii şi pre alţii despre Scorpie şi locuinţa ei; dar îi răspunseră că
bunii lor auziseră de la străbunii lor povestindu-se de asemenea fleacuri.
– Cum se poate una ca asta? le zicea Făt-Frumos, mai alaltăieri am trecut pe aici; şi spunea tot ce ştia.
Locuitorii râdea de dânsul, ca de unul ce aiurează sau visează deştept, iară el, supărat, plecă înainte, fără a
băga de seamă că barba şi părul îi albise.
Ajungând la moşia Gheonoaiei, făcu întrebări ca şi la moşia Scorpiei, şi primi asemenea răspunsuri. Nu se
putea domiri el: cum de în câteva zile s-au schimbat astfel locurile? şi iarăşi supărat, plecă cu barba albă până
la brâu, simţind că îi cam tremurau picioarele, şi ajunse la împărăţia tătâne-său. Aici alţi oameni, alte oraşe, şi
cele vechi erau schimbate de nu le mai cunoştea. în cele mai de pe urmă, ajunse la palaturile în cari se născuse.
Cum se dete jos, calul îi sărută mâna şi îi zise:
– Rămâi sănătos, că eu mă întorc de unde am plecat. Daca pofteşti să mergi şi d-ta, încalecă îndată şi aidem!
– Du-te sănătos, că şi eu nădăjduiesc să mă întorc peste curând.
Calul plecă ca săgeata de iute.
Văzând palaturile dărâmate şi cu buruieni crescute pe dânsele, ofta şi,
cu lacrămi în ochi, căta să-şi aducă aminte cât era odată de luminate
aste palaturi şi cum şi-a petrecut copilăria în ele; ocoli de vreo două-tei
ori, cercetând fiecare cămară, fiecare colţuleţ ce-i aducea aminte cele
trecute; grajdul în care găsise calul; se pogorî apoi în pivniţă, gârliciul
căreia se astupase de dărâmăturile căzute.
Căutând într-o parte şi în alta, cu barba albă până la genunchi,
ridicându-şi pleoapele ochilor cu mâinile şi abia umblând, nu găsi decât
un tron odorogit; îl deschise, dară în el nimic nu găsi; ridică capacul
chichiţei, şi un glas slăbănogit îi zise:
Imaginea aparține editurii PRUT – Bine ai venit, că de mai întârziai, şi eu mă prăpădeam.
O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiţă, şi căzu mort, şi îndată se şi făcu
ţărână.
Iar eu încălecai p-o şea şi vă spusei dumneavoastră aşa.
23
Impresii după prima lectură

1. Completează, în caiet, tabelul de mai jos cu două situaţii din text care te‐au impresionat și menţionează
emoţiile pe care ţi le‐a provocat fiecare dintre acestea.
SITUAȚII EMOȚII
2. Între emoţiile identificate de tine sunt și unele contradictorii? Precizează-le.
TEMă PENTRU ACASĂ
Ce crezi tu că simbolizează Valea

Plângerii? Motivează în 30-50 de
cuvinte!
24
LECȚIA 3- TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE
DISCUȚII
1. Provocare:
Cât de bine cunoști conținutul basmului popular ,, Tinerețe fără bătrânețe și viată fără
de moarte”?. Deschide aplicația kahoot și urmează înstrucțiunile profesorului tău!
2. Completează fișa din caietul virtual de lucru împreună cu colegul tău de bancă.
3. Lucraţi în perechi. Discutaţi despre alte modalități în care:
 ar fi putut să reacționeze zâna în momentul în care și-a dat seama că Făt-Frumos a fost în Valea
Plăngerii;
 ar fi putut să reacționeze Făt-Frmos văzând ruinele palatului în care a copilărit.
Voi cum ați fi procedat?
4. Ilustrează prin desen un moment din această opera literară.
5. Compără destinul personajului principal din această opera literară cu destinul altui erou din basmele
populare românești, numind o asemănare și o deosebire. Exemplifică-le cu secvențe semnificative!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Creează un final fericit pentru această operă

literară în minim 70 de cuvinte
25
LECȚIA 4- SPAȚIUL COLABORATIV DE LUCRU
https://miro.com
1. Ce înseamnă a colabora?
COLABORÁ, colaborez, vb. I. Intranz.

1. A participa alături de alții la
realizarea unei acțiuni sau a unei
opere care se efectuează în comun. 2.
A publica o lucrare într-un periodic
sau într-o culegere. – Din fr.
collaborer.
2. Ce crezi că este un spațiu colaborativ virtual de lucru? La ce folosește?
Haideți să descoperim Miro!
Tastează www.miro.com în bara de adrese a unui browser sau click pe link.
Urmează instrucțiunile date de profesorul tău! Succes!
Profesorul tău îți va

da linkul. Click pe
link! Succes!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Explorează miro.com!
26
LECȚIA 5 - RECAPITULARE
1. Demonstrează că știi!

da linkul. Click pe
link! Succes!
2. Lucrează în grup! Realizează împreună cu colegii tăi de echipă un proiect cu titlul

MIRACULOASA LUME A BASMELOR POPULARE ROMÂNEȘTI folosind instrumentul web 2.0
. Click aici www.prezi.com
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Contribuie la definitivarea
proiectului echipei tale!
27
LECȚIA 6- EVALUAREA UNITĂȚII
1. Prezintă proiectul vostru de grup! Succes!

2. Aplică- ți această grilă de evaluare criterială!
Grila de evaluare criterială – colaborare
Criteriile 4 3 2 1
Am contribuit,
Am contribuit, inconsistent, la
consistent si discutiile de Am ales sa
activ, la Am contribuit la grup nu particip
discutiile de discutiile de Finalizez Nu finalizez
grup grup sarcinile primite, sarcinile
Accept si Finalizez daca sunt primite
indeplinesc toate sarcinile primite incurajat Intarzii
sarcinile pe care Contribui la Contribui procesul de
mi le asum stabilirea sporadic la stabilirea a
Ajut grupul sa obiectivelor stabilirea obiectivelor
stabileasca noastre obiectivelor Intarzii
Contributia obiective Contribui la noastre grupul in
la Ajut direct atingerea Am probleme cu procesul de
activitatea grupul pentru ne obiectivelor atingerea atingere a
grupului stabili obiective noastre obiectivelor obiectivelor
Nu-mi place
Pun in discutie Pun in discutie sa pun in
multe idei si idei, ocazional, discutie
contribui cu cand sunt ideile mele
informatii incurajat Nu contribui
relevante Pun in discutie Permit la discutiile
Ii incurajez pe idei, cand sunt majoritatii de grup
ceilalti membri incurajat membrilor Ii intrerup pe
ai grupului, sa Permit tuturor grupului sa puna ceilalti, cand
puna in discutie membrilor in discutie ideile isi pun in
ideile lor grupului sa puna lor discutie
Realizez un in discutie ideile Pot sa-i ascult, ideile
echilibru intre lor uneori, pe Nu-i ascult
cat ascult si cat Pot sa-i ascult pe ceilalti pe ceilalti
vorbesc ceilalti Iau in Nu iau in
Sunt Arat simpatie consideratie, consideratie
preocupat(a) de fata de uneori, sentimentele
Cooperarea sentimentele si sentimentele si sentimentele si si ideile
in grup ideile celorlalti ideile celorlalti ideile celorlalti celorlalti
28
Grila de evaluare criterială generală – gândirea critică
4 3 2 1
Pot spune care sunt Uneori, identific
cele mai importante ideile importante,
parti ale informatiei De obicei, pot spune dar amestecate cu De obicei, nu
studiate. ce este cel mai informatii pot spune
Imi folosesc propriile important despre o neimportante. diferenta
cunostinte pentru a informatie. Ajutat fac deductii, dintre ceea ce
face deductii si a trage Folosesc ce stiu dar uneori, nu am este important
concluzii, verificand si pentru a face motive bune pentru si ceea ce nu
daca am dreptate. deductii si a trage acestea. este
concluzii verificand, important.
Fac tot ceea ce este de obicei, si daca Daca cineva imi Am dificultati
necesar pentru a am dreptate. reaminteste, invat in a face
invata, mai mult, mai mult, despre deductii.
despre idei si concepte Fac un efort pentru idei si concepte care
care sunt noi pentru a invata, mai mult, sunt noi pentru De obicei,
mine. despre idei si mine. sunt fericit(a)
concepte care sunt cu ceea ce stiu
Pot sa explic pe larg si noi pentru mine. Pot sa explic, de deja si nu ma
cu claritate, oral sau in obicei, opinia mea deranjez sa
scris, opinia mea Pot sa explic opinia dar nu dau aflu mai mult.
asupra unui subiect si mea si sa dau un intotdeauna
sa dau argumente argument, bun, argumente bune Nu-mi pot
pentru asta. pentru asta. pentru asta. explica op
29
UNITATEA 2- EU, CREATORUL DE JOCURI EDUCAȚIONALE
LECȚIA 1 Eroi din basmele populare românești. GREUCEANU
Pentru început
1. Adu-ți aminte de câțiva eroi pe care îi admiri. Cine sunt aceștia? Justifică-ți alegerile!
2. Numește două sentimente pe care le asociezi acestor eroi.
3. Ascultă textul de mai jos în lectura profesorului sau click aici!
AUDIO BOOK
http://povesticopii.com/greuceanu.html
TEXT INTEGRAL
https://www.bibliotecapemobil.ro/content/scoala/pdf/Petre%20Ispirescu%20-
%20Greuceanu.pdf
SURSA IMAGINII: https://www.ookee.ro/
A fost odată ca niciodată.
Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele
și luna de pe cer.
Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea de știre tuturor că oricine se va găsi să
scoață soarele și luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevastă și încă jumătate din împărăția lui, iară cine
va umbla și nu va izbândi nimic, acela să știe că i se va tăia capul.
Mulți voinici se potricăliseră semețindu-se cu ușurință că va scoate la capăt o asemenea însărcinare; și

când la treabă, hâț în sus, hâț în jos, da din colț în colț și nu știa de unde s-o înceapă și unde s-o sfârșească, vezi
că nu toate muștele fac miere. Împăratul însă se ținu de cuvânt.
Pe vremea aceea, se afla un viteaz pe nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se

gândi, ce se răzgândi, că numai își luă inima în dinți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa,
și plecă și el la împăratul să se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împărătești
30
îi ducea la împăratul ca să-i taie, pentru că fugiseră de la o bătălie ce o avusese împăratul acesta cu niște
gadine. Ei erau triști, bieții oameni, dară Greuceanu îi mângâie cu niște vorbe așa de dulci, încât le mai veni
nițică inimă, că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru.
El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: „îmi voi încerca norocul. De voi izbuti să înduplec pe
împăratul a ierta pe acești oameni de la moarte, mă voi încumeta să mă însărcinez și cu cealaltă treabă; iară de
nu, sănătate bună! Mă voi duce de unde am venit. Asta să fie în norocul meu; niciodată nu strică cineva să facă
o încercare”.
Și astfel, poftorindu-și unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea împărătească.
Înfățișându-se la împăratul, atâtea îi povesti, așa cuvinte bune și dulci scoase și atâta meșteșug puse în
vorbirea sa, încât și împăratul crezu că pe nedrept ar fi să omoare pe acei oameni; că mai de folos i-ar fi lui să
aibă doi supuși mai mult, și că mai mare va fi vaza lui în lume de s-ar arăta milostiv către popor.
Nu mai putură oamenii de bucurie când auziră că Greuceanu a măglisit pe împăratul până într-atâta, încât
l-a făcut să-i ierte. Mulțumiră lui Greuceanu din toată inima și îi făgăduiră că toată viața lor se vor ruga lui
Dumnezeu pentru dânsul ca să meargă din izbândă în izbândă, ceea ce și făcură.
Această izbândă o luă drept semn bun, și Greuceanu, mergând a doua oară la împăratul, grăi cu cuvintele
lui mieroase cele următoare:
– Mărite doamne, să trăiești întru mulți ani pe

luminatul scaunul acestei împărății. Mulți voinici s-au
legat către măria ta să scoată de la zmei soarele și
luna pe care le-a hrăpit de pe cer, și știu că cu moarte
au murit, fiindcă n-au putut să-și îndeplinească
legămintele ce au făcut către măria ta. Și eu, mărite
doamne, cuget a mă duce întru căutarea acestor
tâlhari de zmei, și mi-ar fi voia să-mi încerc și eu
norocul, doar-doar va da Dumnezeu să ajungem a
putea pedepsi pe acei blestemați de zmei, pentru
nesocotita lor îndrăzneală. Dar fii-mi milostiv și mână
SURSA
https://il3.picdn.net/shutterstock/videos/10039331/thumb/1.jpg de ajutor.
31
– Dragul meu Greucene, răspunse împăratul, nu pot să schimb nici o iotă, nici o cirtă din hotărârea mea. Și
aceasta nu pentru altceva, ci numai și numai pentru că voiesc să fiu drept. Poruncile mele voi să fie una pentru
toată împărăția mea; la mine părtinire nu este scris.
Văzând statornica hotărâre a împăratului și dreptatea celor vorovite de dânsul, Greuceanu cuvântă cu glas
voinicesc:
– Fie, mărite împărate, chiar de aș ști că voi pieri, tot nu mă voi lăsa până nu voi duce la capăt bun sarcina
ce îmi iau de bună-voia mea.
Se învoiră, și peste câteva zile și plecă, după ce puse la cale tot ce găsi că e bine să facă, ca să scape cu fața
curată din această întreprindere.
Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la
Faurul-pământului, cu care era frate de cruce. Acest faur, fiind cel mai mare meșter de pe pământ, era și
năzdrăvan. Aici se opriră și poposiră. Trei zile și trei nopți au stat închiși într-o cămară Greuceanu cu Faurul-
pământului și se sfătuiră.
Și, după ce se odihniră câteva zile și mai plănuiră ceea ce era de făcut, Greuceanu și frate-său o luară la
drum.
Îndată după plecarea Greuceanului, Faurul-pământului se apucă și făcu chipul lui Greuceanu numai și
numai din fier, apoi porunci să arză cușnița ziua și noaptea și să țină chipul acesta fără curmare în foc.
Iară Greuceanu și frate-său merseră cale lungă, și mai lungă, până ce li se făcu calea cruci; aici se opriră,
se așezară pe iarbă și făcură o gustărică din merindele ce mai aveau, și apoi se despărțiră, după ce se
îmbrățișară, și plânseră ca niște copii.
Mai nainte d-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând: „Atunci când basmalele vor fi
rupte pe margini, să mai tragă nădejde unul de altul că se vor mai întâlni; iară când basmalele vor fi rupte în
mijloc, să se știe că unul din ei este pierit”. Mai înfipse și un cuțit în pământ și ziseră: „Acela din noi, care s-ar
întoarce mai întâi și va găsi cuțitul ruginit să nu mai aștepte pe cellalt, fiindcă aceasta însemnează că a murit”.
Apoi Greuceanu apucă la dreapta și frate-său la stânga.
Fratele Greuceanului, umblând mai multă vreme în sec, se întoarse la locul de despărțire și, găsind cuțitul
curat, se puse a-l aștepta acolo cu bucurie, că văzuse soarele și luna la locul lor pe cer.
32
Iară Greuceanu se duse, se duse pe o potecă care-l scoase tocmai la casele zmeilor,
așezate unde-și înțărcase dracul copiii. Dacă ajunse aici, Greuceanu se dete de trei ori
peste cap și se făcu un porumbel. Vezi că el ascultase năzdrăvăniile ce-l învățase Faurul-
pământului. Făcându-se porumbel, Greuceanu zbură și se puse pe un pom care era tocmai
în fața caselor.
Atunci, ieșind fata de zmeu cea mare și, uitându-se, se întoarse repede și chemă pe mumă-sa și pe soră-sa
cea mică, ca să vină să vază minunea.
Fata cea mică zise:
– Măiculiță și surioară, pasărea asta gingașă nu mi se pare ogurlie pentru casa noastră. Ochii ei nu
seamănă a de pasăre, ci mai mult seamănă a fi ochii lui Greuceanu cel de aur. Până acuma ne-a fost și nouă! D-
aici înainte numai Dumnezeu să-și facă milă de noi și d-ai noștri.
Pasămite aveau zmeii cunoștință de vitejia lui Greuceanu.
Apoi intrară câteștrele zmeoaicele în casă și se puseră la sfat.
Greuceanu numaidecât se dete iarăși de trei ori preste cap și se făcu o muscă și intră în cămara zmeilor.
Acolo se ascunse într-o crăpătură de grindă de la tavanul casei și ascultă la sfatul lor. După ce luă în cap tot ce
auzi, ieși afară și se duse pe drumul ce ducea la Codru Verde și acolo se ascunse subt un pod.
Cum se vede treaba, din cele ce auzise, știa acum că zmeii se duseseră la vânat în Codru Verde și aveau să
se întoarcă unul de cu seară, altul la miezul nopții și tartorul cel mare despre ziuă.
Așteptând Greuceanu acolo, iată măre, că zmeul cel mai mic se întorcea și, ajungând calul la marginea
podului, unde sforăi o dată și sări înapoi de șapte pași. Dară zmeul, mâniindu-se, zise:
– Ah, mânca-o-ar lupii carnea calului! Pe lumea asta nu mi-e frică de nimeni, numai de Greuceanu de Aur;
dar și pe acela c-o lovitură îl voi culca la pământ.
Greuceanu, auzind, ieși pe pod și strigă:
– Vino, zmeule viteaz, în săbii să ne tăiem, sau în luptă să ne luptăm.
– Ba în luptă, că e mai dreaptă.
Se apropiară unul de altul și se luară la trântă.
33
Aduse zmeul pe Greuceanu și-l băgă în pământ până în genuchi. Aduse și Greuceanu pe zmeu și-l băgă în
pământ până în gât și-i tăie capul. Apoi, după ce aruncă leșul zmeului și al calului sub pod, se puse să se
odihnească.
Când, în puterea nopții, veni și fratele cel mare al zmeului, și calul lui sări de șaptesprezece pași înapoi. El
zise ca și frate-său, iară Greuceanu îi răspunse și lui ca și celui dintâi.
Ieșind de sub pod, se luă la trântă și cu acest zmeu.
Și unde mi-aduse, nene, zmeul pe Greuceanu și-l băgă în pământ până la brâu. Dară Greuceanu, sărind
repede, unde mi-aduse și el pe zmeu o dată, mi-l trânti și-l băgă în pământ până în gât și-i tăie capul cu paloșul.
Aruncându-i și mortăciunea acestuia și a calului său sub pod, se puse iarăși de se odihni.
Când despre zori, unde venea, măre, venea tat-al zmeilor, ca un tartor, [de] cătrănit ce era, și când ajunse
la capul podului, sări calul lui șaptezeci și șapte de pași înapoi. Se necăji zmeul de această întâmplare cât un
lucru mare, și unde răcni:
– Ah, mâncare-ar lupii carnea calului; că pe lumea asta nu mi-e frică de nimenea, doară de Greuceanu de
Aur; și încă și pe acesta numai să-l iau la ochi cu săgeata și îl voi culca la pământ.
Atunci, ieșind și Greuceanu de sub pod, îi zise:
– Deh! zmeule viteaz, vino să ne batem, în săbii să ne tăiem, în suliți să ne lovim, ori în luptă să ne luptăm.
Sosi zmeul și se luară la bătaie: în săbii se bătură ce se bătură și se rupseră săbiile; în suliți se loviră ce se
loviră și se rupseră sulițile; apoi se luară la luptă: se zguduiau unul pre altul de se cutremura pământul; și
strânse zmeul pe Greuceanu o dată, dară acesta, băgând de seamă ce are de gând zmeul, se umflă și se încordă
în vine și nu păți nimic, apoi Greuceanu strânse o dată pe zmeu, tocmai când el nu se aștepta, de-i pârâi oasele.
Așa luptă nici că s-a mai văzut. Și se luptară, și se luptară, până ce ajunse vremea la
nămiezi, și osteniră. Atunci trecu pe dasupra lor un corb carele se legăna prin văzduh și căuta
la lupta lor.
Și văzându-l, zmeul îi zise:

– Corbule, corbule, pasăre cernită, adu-mi tu mie un cioc de apă și-ți voi da de mâncare un voinic cu calul lui
cu tot.
34
Zise și Greuceanu:
– Corbule, corbule, mie să-mi aduci un cioc de apă dulce, căci eu ți-oi da de mâncare trei leșuri de zmeu și
trei de cal.
Auzind corbul aceste cuvinte, aduse lui Greuceanu un cioc de apă dulce și îi astâmpără setea; căci
însetoșaseră, nevoie mare. Atunci Greuceanu mai prinse la suflet, și, împuternicindu-se, unde ridică, nene, o
dată pe zmeu, și trântindu-mi-l îl băgă în pământ până în gât și-i puse piciorul pe cap, ținându-l așa. Apoi îi
zise:
– Spune-mi, zmeule spurcat, unde ai ascuns tu soarele și luna, căci azi nu mai ai scăpare din mâna mea.
Se codea zmeul, îngâna verzi și uscate, dară Greuceanu îi mai zise:
– Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi găsi, și încă și capul reteza-ți-l-voi.
Atunci zmeul, tot mai nădăjduindu-se a scăpa cu viață daca îi va spune, zise:
– În Codru Verde este o culă. Acolo înăuntru sunt închise. Cheia este degetul meu cel mic de la mâna
dreaptă.
Cum auzi Greuceanu unele ca acestea, îi reteză capul, apoi îi tăie degetul și-l luă la sine.
Dete corbului, după făgăduială, toate stârvurile, și, ducându-se Greuceanu la cula din Codru Verde,
deschise ușa cu degetul zmeului și găsi acolo soarele și luna. Luă în mâna dreaptă soarele și în cea stângă luna,
le aruncă pe cer și se bucură cu bucurie mare.
Oamenii, când văzură iarăși soarele și luna pe cer, se veseliră și lăudară pe Dumnezeu că a dat atâta tărie
lui Greuceanu de a izbândit împotriva împielițaților vrăjmași ai omenirii.
Iară el, mulțumit că a scos la bun capăt slujba, o luă la drum, întorcându-se înapoi.
Găsind pe frate-său la semnul de întrolocare, se îmbrățișară și, cumpărând doi cai ce mergeau ca săgeata
de iute, întinseră pasul la drum ca să se întoarcă la împăratul.
35
În cale, dete peste un păr plin de pere de

aur. Fratele Greuceanului zise că ar fi
bine să mai poposească puțin la umbra
acestui păr, ca să mai răsufle și caii, iară
până una, alta să culeagă și câteva pere,
spre a-și mai momi foamea. Greuceanu,
care auzise pe zmeoaice ce plănuiseră, se
învoi a se odihni; dară nu lăsă pe frate-
său să culeagă pere, ci zise că le va culege
SURSA el. Atunci trase paloșul și lovi părul la

https://i.pinimg.com/736x/1a/08/4f/1a084fc328ac97250270b1b1137a8e65.jpg rădăcină. Când, ce să vezi d-ta?
Unde începu a curge niște sânge și venin scârbos și un glas se auzi din pom, zicând:
– Mă mâncași friptă, Greucene, precum ai mâncat și pre bărbatul meu.
Și nimic nu mai rămase din acel păr, decât praf și cenușe; iară frate-său încremeni de mirare, neștiind ce
sunt toate acestea.
După ce plecară și merseră ce merseră, deteră preste o grădină foarte frumoasă cu flori și cu fluturei și cu
apă limpede și rece.
Fratele Greuceanului zise:
– Să ne oprim aici nițel, ca să ne mai odihnim căișorii. Iar noi să bem nițică apă rece și să culegem flori.
– Așa să facem, frate, răspunse Greuceanu, dacă această grădină va fi sădită de mâini omenești și dacă acel
izvor va fi lăsat de Dumnezeu.
Apoi, trăgând paloșul, lovi în tulpina unei flori care se părea mai frumoasă și o culcă la pământ; după
aceea împunse și în fundul fântânei și a marginilor ei, dară în loc de apă începu a clocoti un sânge mohorât, ca
și din tulpina florii, și umplu văzduhul de un miros grețos. Praf și țărână rămase și din fata cea mai mare de
zmeu, căci ea se făcuse grădină și izvor ca să învenineze pe Greuceanu și să-l omoare.
Și scăpând și d-această pacoste, încălecară și plecară la drum, repede ca vântul; când ce să vezi d-ta? Unde
se luase după dânșii scorpia de mumă a zmeoaicelor cu o falcă în cer și cu alta în pământ ca să înghiță pe
36
Greuceanu și mai multe nu; și avea de ce să fie cătrănită și amărâtă: căc nu mai avea nici soț, nici fete, nici
gineri.
Greuceanu simțind că s-a luat după dânșii zmeoaica cea bătrână, zise frățină-său:
– Ia te uită, frate, înapoi și spune-mi ce vezi.
– Ce să văz, frate, îi răspunse el, iată un nor vine după noi ca un vârtej.
Atunci dete bice cailor cari mergeau repede ca vântul și lin ca gândul; dară Greuceanu mai zise o dată
fratelui său să se uite în urmă. Acesta îi spuse că se apropie norul ca o flăcăraie; apoi, mai făcând un vânt
cailor, ajunseră la Faurul-pământului.
Aci, cum descălecară, se închise în făuriște. Pe urma lor iaca și zmeoaica. De-i ajungea, îi prăpădea! Nici
oscior nu mai rămânea din ei. Acum însă n-avea ce le mai face.
O întoarse însă la șiretlic: rugă pe Greuceanu să facă o gaură în părete ca măcar să-l vază în față.
Greuceanu se prefăcu că se înduplecă și făcu o gaură în părete. Dară Faurul-pământului se aținea cu chipul lui
Greuceanu cel de fier, ce arsese în foc de sărea scântei din el. Când zmeoaica puse gura la spărtură ca să
soarbă pe Greuceanu, Faurul-pământului îi băgă în gură chipul de fier roșu ca focul și i-l vârî pe gât. Ea,
înghiorț! înghiți și pe loc și crăpă. Nu trecu mult și stârvul zmeoaicei se prefăcu într-un munte de fier și astfel
scăpară și de dânsa.
Faurul-pământului deschise ușa făuriștei, ieși

afară și se veseliră trei zile și trei nopți de așa mare
izbândă. El mai cu seamă era nebun de bucurie
pentru muntele de fier. Atunci porunci călfilor să
facă lui Greuceanu o căruță cu trei cai cu totul și cu
totul de fier. După ce fură gata, suflă asupra lor și le
dete duh de viață.
Luându-și ziua bună de la frate-său de cruce,
Faurul-pământului, Greuceanu se urcă în trăsură cu
frate-său cel bun și porni la Roșu-împărat ca să-și
SURSA https://ro.pinterest.com/sandrajmckenzie/trail-of-
primească răsplata.
painted-ponies/
37
Merse, merse, până ce li se înfurci calea. Aci se opriră și poposiră. Apoi, Greuceanu desprinse de la căruță
un cal și-l dete fratelui său, ca să ducă împăratului Roșu vestea cea bună a sosirii lui Greuceanu cu izbânda
săvârșită; iară el rămase mai în urmă. Înaintând el alene, răsturnat în căruță, trecu pre lângă un diavol șchiop
carele ținea calea drumeților ca să le facă neajunsuri. Acestuia îi fu frică să dea piept cu Greuceanu, dară, ca să
nu scape nici el neatins de răutatea lui cea drăcească, îi scoase cuiul din capul osiei de dindărăt și-l aruncă
departe în urmă.
Apoi tot el zise Greuceanului:
– Măi, vericule, ți-ai pierdut cuiul, du-te de ți-l caută.
Greuceanu sărind din căruță, își uită acolo paloșul, din greșeală. Iară
când el își căuta cuiul, diavolul îi fură paloșul, apoi, așezându-se în
marginea drumului, se dete de trei ori peste cap și se schimbă într-o stană
de piatră.
Puse Greuceanu cuiul la capul osiei, îl înțepeni bine, se urcă în căruță, și
pe ici ți-e drumul! Nu băgă însă de seamă că paloșul îi lipsește.
Ascultați acum și vă minunați, boieri d-voastră, de pățania bietului Greuceanu. Un mangosit de sfetnic d-ai
împăratului Roșu se fagăduise diavolului, dacă îl va face să ia el pe fata împăratului. Ba încă și rodul căsătoriei
sale îl închinase acestui necurat. Împielițatul știa că Greuceanu, fără paloș, era și el om ca toți oamenii. Puterea
lui în paloș era; fără paloș era necunoscut. Îi fură paloșul și-l dete becisnicului de sfetnic.
Acesta se înfățișă la împăratul și îi ceru fata, zicând că el este cel cu izbânda cea mare.
Împăratul îl crezu, văzându-i și paloșul, și începuseră a pune la cale cele spre cununie. Pe când se pregătea
la curte, pentru nuntirea fiicei împăratului cu voinicul cel mincinos ce zicea că a scos soarele și luna de la zmei,
vine și fratele Greuceanului cu vestea că Greuceanu are să sosească în curând.
Sfetnicul cel palavatic, cum auzi de una ca aceasta, merse la împăratul și zise că acela este un amăgitor și
trebuie pus la închisoare. Împăratul îl ascultă. Iară sfetnicul umbla d-a-ncâtelea, zorind să se facă mai curând
nunta, cu gând că, dacă se va cununa odată cu fata împăratului, apoi poate să vină o sută de Greuceni, că n-are
ce-i mai face, lucru fiind sfârșit.
Împăratului însă nu-i prea plăcu zorul ce da sfetnicul pentru nuntă, și mai tărăgăi lucrurile.
38
Nu trecu mult și iată că sosește și Greuceanu și, înfățișându-se la împăratul, acesta nu știa între care să
aleagă.
Credea că acesta să fie Greuceanu, dară nu-și putea da seamă de cum paloșul lui Greuceanu se află în
mâna sfetnicului. Atunci băgă de seamă și Greuceanu că-i lipsește paloșul și tocmai acum îi veni în minte pentru
ce nu văzuse el stana de piatră decât după ce-și găsise cuiul de la osie și se întorcea la căruță cu dânsul. Pricepu
el că nu e lucru curat.
– Împărate prealuminate, zise el, toată lumea știe că ești om drept. Te rog să-mi faci și mie dreptate. Mult ai
așteptat, mai așteaptă, rogu-te încă puțin și vei vedea cu ochii adevărului.
Priimi împăratul a mai aștepta până ce să se întoarcă Greuceanu. Acesta se puse iarăși în căruța lui cu cai
cu tot de fier și într-un suflet merse, până ce ajunse la stana de piatră, acolo unde Necuratul îi scosese cuiul de
la căruță.
– Ființă netrebnică și păgubitoare omenirii, zise el, dă-mi paloșul ce mi-ai furat, căci de unde nu, praful nu
se alege de tine.
Piatra nici că se clinti din loc măcar.
Atunci Greuceanu se dete de trei ori peste cap, se făcu buzdugan cu totul și
cu totul de oțel, și unde începu, nene, a lovi în stană de se cutremura
pământul. De câte ori da, de atâtea ori cădea câte o zburătură din piatră. Și
lovi ce lovi până ce îi sfărâmă vârful. Apoi deodată începu stana de piatră a
tremura și a cere iertăciune. Iară buzduganul, de ce da, d-aia își întețea
loviturile, și dete, și dete, pănă o făcu pulbere.
Când nu mai fu în picioare nimic din stana de piatră, cătă prin pulberea ce mai rămăsese, și-și găsi
Greuceanu paloșul ce-i furase Satana.
Îl luă și, fără nici o clipă de odihnă, veni și se înfățișă iarăși la împăratul.
– Sunt gata, mărite împărate, zise el, s-arăt oricui ce poate osul lui Greuceanu. Să vină acel sfetnic
nerușinat care a voit să te amăgească, spre a ne înțelege la cuvinte.
Împăratul îl chemă.
Acesta, dacă veni și văzu pe Greuceanu cu sprinceana încruntată, începu să tremure și-și ceru iertăciune,
spunând cum căzuse în mâinile lui paloșul lui Greuceanu.
39
După rugăciunea lui Greuceanu, dobândi iertare și de la împăratul, dar acesta îi porunci să piară din
împărăția lui. Apoi scoase pe fratele Greuceanului de la închisoare și se făcu o nuntă d-alea împărăteștile, și se
încinse niște veselii care ținură trei săptămâni...
Și eu încălecai p-o șea, și vă povestii d-voastră așa.
Impresii după prima lectură
1. Completează, în caiet, tabelul de mai jos cu două situaţii din text care te‐au impresionat și
menţionează emoţiile pe care ţi le‐a provocat fiecare dintre acestea.
SITUAȚII EMOȚII
2. Între emoţiile identificate de tine sunt și unele contradictorii? Precizează-le.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Numește două superputeri pe care eroul

Greuceanu le are. În ce împrejurări le dovedește?
40
LECȚIA 2- GREUCEANU
DISCUȚII. CAII DE FIER. ROBOȚII
1. Provocare:
Cât de bine cunoști conținutul basmului popular Greuceanu? Deschide aplicația kahoot
și urmează înstrucțiunile profesorului tău!
2. Completează fișa din caietul virtual de lucru împreună cu colegul tău de bancă.
3. Lucraţi în perechi. Discutaţi despre alte modalități în care ar fi putut să reacționeze Greuceanu în
momentul în care și-a dat seama că fusese păcălit de sfetnic. Voi cum ați fi procedat?
4. Ilustrează prin desen un moment din această opera literară.
5. Compără destinul personajului principal din această opera literară cu destinul altui erou din basmele
populare românești, numind o asemănare și o deosebire. Exemplifică-le cu secvențe semnificative!
6. Exprimă-ți opinia în legătură cu superputerea Faurului-pământului de a crea cai de fier cărora apoi le-a dat
viață suflând peste ei.
7. Haideți pe Miro!
Tastează www.miro.com în bara de adrese a unui browser sau click pe link.

da linkul. Click pe
link! Succes!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Creează o scurtă narațiune în care să imagineză

cum s-au cunoscut și cum au devenit frați de cruce
Greuceanu și Faurul-pământului
41
LECȚIA 3- STEAM
Codarea Ozoboților prin codul culorilor. Drumul lui Greuceanu-proiect
1. Privește cu atenție imaginile de mai jos! Având în vedere informațiile furnizate de acestea, cum ai defini
tu noțiunea STEAM?
,,STEAM este o abordare educațională a învățării

care folosește Știința, Tehnologia, Ingineria, Arte și
Matematică ca puncte de acces pentru ghidarea
anchetei, dialogului și gândirii critice a elevilor.
Rezultatele finale sunt studenții care își asumă

riscuri, se implică în învățarea experiențială, persistă
în rezolvarea problemelor, îmbrățișează colaborarea
și lucrează prin procesul creativ.”
–Susan Riley, fondatoarea EducationCloset
SURSA IMAGINII STEAM https://ro.pinterest.com/pin/615937686521262926/
42
2. Asociază imaginile de mai jos cu denumirile corecte!

OZOCODES
OZOBOT
JOC EDUCATIV
Folosește aceste coduri pentru Ozobotul tău!
3. Realizează un cod simplu (minim 2 combinații) pentru Ozobotul tău sub îndrumarea profesorului.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Îmbunătățește-ți codarea adăugând minim 2

alte coduri penru Ozobotul tău !
43
LECTIA 4
Joc educativ SUPEREROUL NOSTRU
E timpul să faci parte dintr-o echipă. Închide ochii și ridică 1,2,3,4 sau 5 degete. Vei face parte din grupa
care a ridicat tot atâtea degete câte ai ridicat și tu. Împreună veți realiza jocul ,,Drumul lui Greuceanu,
Supereroul nostru”, numai că eroul va fi un roboțel Ozobot. Dă liber imaginației și dovediți-vă
creativitatea!
Ai nevoie de inspirație? Iată!
https://techcreate.ie/wp- http://dennisgrice.com/blog/wp-
content/uploads/2015/11/ozobotgames.jpg content/uploads/2017/10/Ozobot-TrickorTreat.png
SUCCES!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Colaborează cu echipa din care faci parte pentru

finalizarea jocului!
44
LECȚIA 5- RECAPITULARE
Prezentarea jocurilor educaționale

da linkul. Click pe
link! Succes!
2. Prezintă în grup jocul vostru cu Ozobot DRUMUL LUI GREUCEANU, SUPEREROUL

NOSTRU.
3. Joacă celelalte jocuri create de colegii tăi din celelalte grupe și dă-le o notă. Motivează-ți nota!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Notează în caietul tău virtual de lucru și alte

idei de jocuri educaționale pe care le ai !
45
surveymonkey.com
Urmează instrucțiunile date de profesorul tău!
Profesorul tău îți va da linkul.

Click pe link! Succes!
46
UNITATEA 3- MITOLOGIE GREACĂ
LECTIA 1- Mitologia greacă- prezentare generală. Influențe ale mitologiei grecești în literatura română.
INTRODUCERE
O poveste populară, o legendă sau un mit nu este nimic fără personajele care o
populează. Eroii, zeii, oamenii de rând, creaturile, fantomele, animalele etc. ne fac să
ne preocupăm de aventurile care se desfășoară pe fiecare pagină. Ei sunt cei care dau
suflare cuvântului scris - care ne duc împreună cu ei într-o călătorie fabuloasă. Nu
contează cine este: erou, răufăcător, om simplu.Toate aceste personaje ne oferă o
viziune asupra unei alte vieți într-o lume magică. Ei rămân cu noi mult timp după ce
povestea s-a încheiat, mult după ce copilăria noastră va fi fost doar în amintirile
noastre, șoptindu-ne în urechi, făcându-ne să visăm. Aceste personaje ne devin modele
de viată,trăind pentru totdeauna în imaginația noastră.
După cum se poate observa cu ușurință, de-a lungul Europei sunt personaje
asemănătoare, iar lectiile care vor urma nu sunt decât un început, o provocare pentru
voi, copii. Cercetati, astfel încât această comoară uimitoare, pe care o reprezintă
basmele,legendele si miturile, să nu fie uitată sau pierdută!
47
Mitologia greacă
Mitologia greacă a fascinat generații întregi, oferind modele comportamentale, eroi pe care să îi privim cu
admirație și să ne dorim să fim asemenea lor.
Haideți să o explorăm împreună!
1. Urmează instrucțiunile date de profesorul tău!
http://mythologica.ro/mitologia-greaca-si-zeii-greciei-antice/
2.
https://www.youtube.com/watch?v=phXxEb8ol1E&t=92s
https://www.youtube.com/watch?v=C8oBLv-EuQk
Vizionează materialele video: Cunoști vreo operă literară care că conțină elemente din cele două
mituri prezentate în materialele video vizionate mai devreme? Cum
se numesc aceste opere literare și de cine sunt scrise?
Realizează o hartă mentală cu titanii, zeii și

eroii pe care îi știi din mitologia greacă
48
DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT

MITURILE FUNDAMENTALE ALE LITERATURII ROMÂNE
George Călinescu (1899- 1965) a fost critic, istoric literar, scriitor,

publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și
literaturii române. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici
literari români din toate timpurile, alături de T. Maiorescu sau E.Lovinescu.
Criticul literar George Călinescu semnalează prezența, în cadrul literaturii române scrise, a patru mituri care
tind ,, …a deveni pilonii unei traditii autohtone”, și anume ,, Traian și Dochia smbolizează constituirea însăși a
poporului roman (…), Miorița, istoria ciobanului care voiește a fi înmormântat lângă oile sale, simbolizează
existența pastoralăa poporului roman și exprimă viziunea franciscan-panteistă a morții la individual roman (…),
Meșterul Manole… e mitul estetic, indicând concepția noastră despre creație, care e rod al suferinței(…),
Zburătorul e mitul erotic, personificarea invaziei instinctului puberal.” (G. Călinescu, Istoria literaturii române-
compendiu, EPL, București, 1963, p. 36-37)
MONĂSTIREA ARGEȘULUI
1. Citește mitul estetic, Monăstirea Argeșului, baladă populară culeasă și tipărită în anul 1852 de
Vasile Alecsandri.
Pe Argeş în jos, Pe unde-am trecut Meșterii grăbeau,

Pe un mal frumos, Un zid părăsit Sforile-ntindeau,
Negru-vodă trece Și neisprăvit. Locul măsurau,
Cu tovarăși zece, Câinii cum îl văd, Șanțuri largi săpau,
Nouă meșteri mari, La el se repăd Și mereu lucrau,
Calfe și zidari, Și latră-a pustiu Zidul ridicau,
Și Manole, zece, Și urlă-a morțiu." Dar orice lucra
Care-i și întrece. Cât îl auzea, Noaptea se surpa!
Merg cu toți pe cale Domnu-nveselea A doua zi iar,
Să aleagă-n vale Și curând pleca, A treia zi iar,
Loc de mănăstire Spre zid apuca A patra zi iar
Și de pomenire. Cu nouă zidari, Lucrau în zadar!
Iată, cum mergeau Nouă meșteri mari Domnul se mira
Că-n drum ajungeau Și Manole zece Ș-apoi îi mustra,
Pe-un biet ciobănaș Care-i și întrece. Ș-apoi se-ncrunta
Din fluier doinaș, "Iată zidul meu! Și-i amenința
49
Și cum îl vedea Aici aleg eu Să-i puie de vii

Domnul îi zicea: Loc de mănăstire Chiar în temelii!
"Mândre ciobănaș, Și de pomenire. Meșterii cei mari,
Din fluier doinaș! Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari,
Pe Argeș în sus Calfe și zidari, Tremurau lucrând,
Cu turma te-ai dus, Curând vă siliți Lucrau tremurând
Pe Argeș în jos Lucrul de-l porniți, Zi lungă de vară
Cu turma ai fost. Ca să-mi ridicați, Ziua pân-în seară,
Nu cumva-ai văzut Aici să-mi durați Iar Manole sta,
Pe unde-ai trecut Mănăstire naltă Nici că mai lucra,
Un zid părăsit Cum n-a mai fost altă, Ci mi se culca
Și neisprăvit Că v-oi da averi, Și un vis visa,
La loc de grindiș, V-oi face boieri, Apoi se scula
La verde-aluniș?" Iar de nu, apoi Ș-astfel cuvânta:
"Ba, doamne, am văzut V-oi zidi pe voi, "Nouă meșteri mari,
V-oi zidi de vii Calfe și zidari!
Chiar în temelii!" Știți ce am visat
De când m-am culcat?
O șoapta de sus Cât el o zărea, Domnul se-ndura,

Aievea mi-a spus Inima-i sărea, Ruga-i asculta
Că orice-am lucra În genunchi cădea Și sufla un vânt
Noaptea s-a surpa Și plângând zicea: Un vânt pe pământ
Pân-om hotărî "Dă, Doamne, pe lume Paltini că-ndoia,
În zid de-a zidi O ploaie cu spume, Brazi că despoia,
Cea-ntâi soțioară, Să facă pâraie, Munții răsturna,
Cea-ntâi surioară Să curgă șiroaie, Iară pe Ana
Care s-a ivi Apele să crească, Nici c-o înturna!
Mâini în zori de zi Mândra să-mi oprească, Ea mereu venea,
Aducând bucate S-o oprească-n vale Pe drum șovăia
La soț ori la frate. S-o-ntoarcă din cale! Și s-apropia
Deci dacă vroiți Domnul se-ndura, Și amar de ea,
Ca să isprăviți Ruga-i asculta, Iată c-ajungea!
Sfânta mănăstire Norii aduna,
Pentru pomenire, Ceru-ntuneca Meșterii cei mari
Noi să ne-apucăm Și curgea deodată Calfe și zidari,
Cu toți să jurăm Ploaie spumegată Mult înveselea
Și să ne legăm Ce face pâraie Dacă o vedea,
Taina s-o păstrăm: Și umflă șiroaie. Iar Manea turba,
Ș-orice soțioară, Dar oricât cădea Mândra-și săruta,
Orice surioară Mândra n-o oprea, În brațe-o lua,
Mâini în zori de zi Ci ea tot venea, Pe schele-o urca,
Întâi s-a ivi, Și s-apropia. Pe zid o punea
Pe ea s-o jertfim Manea mi-o vedea, Și, glumind, zicea:
În zid s-o zidim!" Inima-i plângea, "Stai, mândruța mea,
Și iar se-nchina, Nu te speria,
Și iar se ruga: Că vrem să glumim
Și să te zidim!"
50
Iată-n zori de zi "Suflă, Doamne-un vânt Ana se-ncredea

Manea se trezi, Suflă-l pe pământ, Și vesel râdea.
Ș-apoi se sui Brazii să-i despoaie, Iar Manole ofta
Pe grad de nuiele Paltini să îndoaie, Și se apuca
Și mai sus, pe schele, Munții să răstoarne, Zidul de zidit,
Și-n câmp se uita, Mândra să-mi întoarne, Visul de-mplinit.
Drumul cerceta. Să mi-o-ntoarne-n cale, Zidul se suia
Când, vai! Ce zărea? S-o ducă de vale!" Și o cuprindea
Cine că venea? Pân' la gleznișoare,
Soțioara lui, Pân' la pulpișoare.
Floarea câmpului! Iar ea, vai de ea!
Ea s-apropia Nici că mai râdea,
Și îi aducea Ci mereu zicea:
Prânz de mâncătură, "Manole, Manole,
Vin de băutură. Meștere Manole!
Ajungă-ți de șagă, Falnică zidire, Meșterii gândeau

Că nu-i bună, dragă. Mănăstire naltă Și ei își făceau
Manole, Manole, Cum n-a mai fost altă. Aripi zburătoare
Meștere Manole! De șindrili ușoare,
Zidul rău mă strânge, Domnul o privea Apoi le-ntindeau
Trupușoru-mi frânge!" Și se-nveselea Și-n văzduh săreau
Iar Manea tăcea Și astfel grăia: Dar pe loc cădeau,
Și mereu zidea. "Voi, meșteri zidari, Și unde picau
Zidul se suia Zece meșteri mari! Trupu-și despicau.
Și o cuprindea Spuneți-mi cu drept, Iar bietul Manole,
Pân' la gleznișoare, Cu mâna la piept, Meșterul Manole,
Pân' la pulpișoare, De-aveți meșterie Când se încerca
Pân' la costișoare, Ca să-mi faceți mie De-a se arunca,
Pân' la țâțișoare. Altă mănăstire Iată c-auzea
Dar ea, vai de ea, Pentru pomenire Din zid că ieșea
Tot mereu plângea Mult mai luminoasă Un glas nădușit,
Și mereu zicea: Și mult mai frumoasă! Un glas mult iubit
"Manole, Manole Care greu gemea
Meștere Manole! Iar cei meșteri mari, Și mereu zicea:
Zidul rău mă strânge, Calfe și zidari, "Manole, Manole,
Țâțișoara-mi plânge, Cum sta pe grindiș, Meștere Manole!
Copilașu-mi frânge! Sus pe coperiș, Zidul rău mă strânge,
Manole turba Vesel se mândreau Țâțișoara-mi plânge,
Și mereu lucra. Ș-apoi răspundeau: Copilașu-mi frânge,
Zidul se suia "Ca noi, meșteri mari, Viața mi se stinge!"
Și o cuprindea Calfe și zidari, Cum o auzea,
Pân' la costișoare, Alții nici că sânt Manea se pierdea,
Pân' la țâțișoare, Pe acest pământ! Ochii-i se-nvelea,
Pân' la buzișoare, Află că noi știm Lumea se-ntorcea,
Pân' la ochișori, Oricând să zidim Norii se-nvârtea,
Încât, vai de ea, Altă mănăstire Și de pe grindiș,
Nu se mai vedea, Pentru pomenire, De pe coperiș,
Ci se auzea Mult mai luminoasă Mort bietul cădea!
51
Din zid că zicea: Și mult mai frumoasă. Iar unde cădea,

"Manole, Manole Domnu-i asculta Ce se mai făcea?
Meștere Manole! Și pe gânduri sta, O fântâna lină,
Zidul rău mă strânge, Apoi poruncea Cu apa puțină,
Viața mi se stinge!" Schelele să strice, Cu apă sărată
Scări să le ridice. Cu lacrimi udată!
Pe Argeș în jos, Iar pe cei zidari,
Pe un mal frumos, Zece meșteri mari,
Negru-vodă vine Să mi-i părăsească
Ca să se închine Ca să putrezească
La cea mănăstire, Colo pe grindiș,
Sus pe coperiș.
SURSA: SURSA:
https://www.secretul cunoașterii.ro https://www.youtube.com/watch?v=KjJ3xNWkYhI
52
LECȚIA 2 ZEII DIN MITOLOGIA GREACĂ
PENTRU ÎNCEPUT
1. Lucrați în grupe de câte patru elevi. Alegeți împreună un erou care să vă reprezinte pornind de la
eroul/eroina din istorie/ literature/film pe care îl/o preferați. Peste 5 minute de discuții, reprezentantul
grupei îl/o va prezenta fața clasei.
2. La istorie și la limba și literatura română ai învăţat despre Grecia Antică, despre zeii care trăiau în Olimp,
precum și despre semizei/eroi. Îi recunoști în imaginile de mai jos? Ce însemne îi fac uşor de identificat?
CREAT DE https://www.fanpop.com/clubs/greek- CREAT DE

BRIAN WILLIAMS mythology/images/ 35375801/title/athena-photo BRIAN WILLIAMS
3. CERCETARE ONLINE
Ești gata să devii cercetător pentru următorele 20 de minute? Colectează informații și

contribuie la crearea celor două mindmaps pe miro.com. Urmează instrucțiunile date de profesorul
tău!
Profesorul tău îți va da

linkul. Click pe link!
Succes!
53
4. Privește cu atenție imaginea de mai jos! Ce asemănări și ce deosebiri observi comparând cu ceea s-a
obținut pe spațiul colaborativ virtual de lucru miro.com?
Alexandru Mitru (1914- 1989) a fost un prozator român, autor de literatură pentru
copii și tineret. Legendele Olimpului [Zeii (vol. 1) și Eroii (vol. 2)], este un ciclu de
povestiri inspirate din miturile grecilor, au jucat un rol însemnat în apropierea
publicului tânăr din România de bazele gândirii și de istoria mitică a Greciei Antice.
Lucrarea poate fi pusă în corespondență cu Legendele și miturile Greciei Antice,
elaborată de către autorul rus N.A. Kun.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Citește primul volum, Zeii, până

săptămâna viitoare.
54
LECȚIA 3- ZEII
Crearea și prezentarea unui material PPT. Convertirea unui material PPT in video.
PENTRU ÎNCEPUT
https://www.youtube.com/watch?v=2svb44IA-Gg
(Titanomahia: lupta zeilor cu titanii in mitologia greaca)
Vizionează aceste materiale https://www.youtube.com/watch?v=MTnZWs45vc0
video: (TOP 10 ZEI ai Greciei Antice: mitologia greaca)
1 Ce zeitate din mitologie greacă ți s-a părut interesantă? De ce?
2 Creează o prezentare PPT/PPTx despre zeitatea ta preferată.

3 Compune o melodie potrivită prezentării tale folosind o aplicație la alegerea ta. Aplicațiile noastre
preferate sunt BandGarage for iOS și BandLab . Încarcă melodia obținută în

prezentarea ta PPT/PTTx.
4 Covertește prezentarea PTT/PTTx în material video urmând pașii: click FILE- click EXPORT-click
CREATE A VIDEO- click CREATE VIDEO și în 10 secunde e gata! Ura! Ai reușit!
5 Vizionează-ți materialul video. Dacă e cazul, fă ajustările care se impun! Încarcă-l pe caietul virtual!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Urmărește materialele video ale colegilor tăi și

oferă-le feed-back adăugând un comentariu.
55
LECȚIA 4 –ZEII GRECIEI ANTICE
1. Participă activ la Masă rotunda cu tema ZEII GRECIEI ANTICE.
2. Completează caietul virtual

TEMĂ PENTRU ACASĂ
Propune o fișă de lucru inedită pentru

colegii tăi!
56
LECȚIA 5- EROII DIN MITOLOGIA GREACĂ
1. Amintește-ți! Imaginea cărui erou din mitologia greacă este prezentă în acest manual? Mai cunoști și alti
eroi?
2. CERCETARE ONLINE
Ești gata să devii cercetător pentru următorele 30 de minute? Colectează informații și contribuie la
crearea celor două mindmaps pe miro.com. Urmează instrucțiunile date de profesorul tău!

TEMĂ PENTRU ACASĂ
Citește volumul al II-lea, Eroii, din Legendele

Olimpului, de Al. Mitru până săptămâna
viitoare.
57
LECȚIA 6- EROII
Muzică inspirațională: MuzicMaker App. GarageBand App, BandLAb App.
PENTRU ÎNCEPUT
1. Asociază imaginilor de mai jos emoții pe care tu le consideri potrivite.
2. Ascultă melodiile al căror link este inserat mai jos. Ce simți?

a. https://www.youtube.com/watch?v=rhdJ_58N1PA
b. https://www.youtube.com/watch?v=n9QNy1Gj2wo
c. https://www.youtube.com/watch?v=bjsq4pnvtDo
d. https://www.youtube.com/watch?v=m8bU-knzlP4
e. Super Sarba Moldoveneasca, MegaMix 2015 - YouTube
f. https://www.youtube.com/watch?v=LMQ8sSvqphg
3. Compune muzică inspirațională folosind aplicațiile GarageBand , MuzicMaker sau
BandLab
TEMĂ PENTRU ACASĂ

Interpretează versurile de mai jos în 70-100 de cuvinte:
Through an Action, a Man becomes a Hero.

Through Death, a Hero becomes Legend.
Through Time, a Legend becomes Myth.
Through hearing a Myth, a Man takes an Action...
(Herodot)
58
LECȚIA 7- EROII
Crearea și prezentarea unui material PPT. Convertirea unui material PPT in video.
PENTRU ÎNCEPUT
https://www.youtube.com/watch?v=nJennIzOKyc
Vizionează materialul video: CEI MAI MARI EROI SI SEMIZEI DIN MITOLOGIA GREACA
1 Ce erou din mitologie greacă ți s-a părut interesant? De ce?
2 Creează o prezentare PPT/PPTx despre eroul tău preferat.

3 Compune o melodie potrivită prezentării tale folosind o aplicație la alegerea ta. Aplicațiile noastre
preferate sunt BandGarage for iOS și BandLab . Încarcă melodia obținută în

prezentarea ta PPT/PTTx.
4 Covertește prezentarea PTT/PTTx în material video urmând pașii:click FILE- click EXPORT-click CREATE
A VIDEO- click CREATE VIDEO și în 10 secunde e gata! Ura! Ai reușit!
5 Vizionează-ți materialul video. Dacă e cazul, fă ajustările care se impun! Încarcă-l pe caietul virtual!
Încearcă și PowerDirector App!
TEMĂ PENTRU ACASĂ

Urmărește materialele video ale colegilor tăi și
oferă-le feed-back adăugând un comentariu.
59
LECȚIA 8 –EROII GRECIEI ANTICE
1. Participă activ la Masă rotunda cu tema ZEII GRECIEI ANTICE.
2. Completează caietul virtual

TEMĂ PENTRU ACASĂ
Propune o fișă de lucru inedită pentru colegii tăi!
60
LECȚIA 9 - MITOLOGIE GREACĂ- BENZI DESENATE. Instrumentul web 2.0 bookcreator
1. Privește cu atenție imaginea de mai jos! Ce reprezintă?
SURSA
https://angelasanxiouslife.blogspot.com/2013/12/olympians-zeus-king-of-
gods-by-george.html
Adu-ți aminte
părțile
componente
ale unei astfel
de pagini
de bandă
desenată!
*viniete
*bule
*recitative
2. Accesează linkul https://bookcreator.com/

3. Urmează instrucțiunile profesorului tău pentru a învăța cum să folosești acest nou instrument! Succes!
TEMA PENTRU ACASĂ
Scrie în caietul tău virtual un ESEU DE 5 MINUTE!
61
LECȚIA 10- MITOLOGIE GREACĂ- BENZI DESENATE. Instrumentul web 2.0 bookcreator
1. Accesează linkul https://bookcreator.com/

2. Urmează instrucțiunile profesorului tău! Succes în crearea propriei reviste de benzi desenate intitulate
SUPERPUTERI PENTRU SUPEREROI!
3. Încarcă pe spațiul virtual colaborativ de lucru linkul către revista ta de benzi desenate.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Vizualizează revistele de benzi desenate ale

colegilor tăi și lasă-le un comentariu!

da linkul. Click pe
link! Succes!
 Creează pentru colegii tăi un kahoot!

 Printează-ți și leagă-ți revista de benzi
desenate!
62
LECȚIA 12 – EVALUARE
EXPOZIȚIE
DE REVISTE
DE BENZI DESENATE
1. Prezintă în fața clasei forma finală revistei tale de benzi desenate! Răspunde tuturor întrebărilor!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Scrie în caietul tău virtual un mesaj pentru

profesorul tău referitor la acest eveniment
(expoziția de reviste debenzi desenate)
63
LECIA 13 REFLECȚIE
Oră la dispoziția profesorului
Ce înseamnă un supererou?
Scrie un text argumentativ, de cel puțin

150 de cuvinte, în care să susții răspunsul
la întrebarea de mai sus, valorificând
secvențele narative semnificative din
Legendele Olimpului, de Al. Mitru și o
experiență personal.
În scrierea textului, vei avea în vedere:
- formularea unei opinii;
- prezentarea a două argumente înspțite de
exemple relevante care să susțină opinia
formulată;
- enunțarea unei concluzii;
- utilizarea corectă a conectorilor în
argumentare,
- respectarea normelor de ortografie și de
punctuație.
SURSA IMAGINII: https://ro.pinterest.com/pin/793900240541647656/
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Prezintă un erou din altă mitologie decât

cea greacă folosind orice mijloc dorești!
Încarcă materialul pe caietul tău virtual!
64
UNITATEA 4 PERSONAJE REMARCABILE DIN LITERATURA POPULARĂ EUROPEANĂ
LECȚIA 1- LEGENDE CELTICE. URIAȘII DIN CORWALL.
Folclorul englezesc, zona Corwall- prezentare generală.
PENTRU ÎNCEPUT
Observă cu atenție imaginea din stânga, apoi

răspunde celor două întrebări de mai jos:
1. De unde și cum a fost obținută această imagine?
2. Ce țară se află în centrul imaginii?
3. Caută pe Google Maps https://www.google.com/maps/ CORNWALL, UK.
4. Fă un printscreen asemănător celui de mai sus, apoi încarcă-l pe caietul tău virtual
Cornwall este un comitat istoric și un comitat ceremonial din sud-vestul Angliei. Este recunoscut
ca una dintre națiunile celtice și este patria poporului Cornish. Cornwall este mărginit la nord și la
vest de Oceanul Atlantic, la sud de Canalul Mânecii și la est de comitatul Devon, râul Tamar fiind
granița între ele. Cornwall formează partea cea mai vestică a Peninsulei de Sud-Vest a insulei
Marii Britanii. Cel mai sudic punct este Land's End și cel mai sudic Lizard Point. Cornwall are o
populație de 568.210 și o suprafață de 3.563 km². Județul este administrat din 2009 de către
autoritatea unitară, Consiliul Cornwall. Comitatul ceremonial Cornwall include și Insulele Scilly,
care sunt administrate separat. Centrul administrativ al Cornwallului este Truro, singurul său
oraș.
65
E timpul să investigăm împreună legendele și miturile celtice!
https://www.cornwalls.co.uk/myths-legends
URIAȘII DIN CORWALL
Uriașul Cormoran
Se spune că Muntele St.Michael a fost construit ca o casă de uriașul Cormoran și de soția sa,
Cormelian, despre care se crede că ar fi trăit în pădurea acum scufundată sub Golful Munților. Au scos
granitul din care este formată insula și Cormelian a fost forțată de soțul ei să ducă pietrele în șorț. Când
a adormit, ea a decis să care numai piatra verde mai deschisă, care era mai ușoară, dar el s-a trezit și a
prins-o. A lovit-o cu piciorul, snururile șorțului i s-au rupt și ea a scăpat piatra verde. O bucată din piatră
încă mai este în zilele noastre pe drumul care duce la munte. Cormoran a fost în cele din urmă ucis de
Jack, ucigașul uriaș, care a săpat o groapă adâncă pe munte într-o noapte pe care a acoperit-o cu bețe și
paie. El a suflat din corn pentru a-l trezi pe uriaș. Cormoran s-a repezit către Jack , însă a căzut în groapă.
Prins in capcană, Cormoran a fost decapitat de Jack.
Uriașul Bolster
Bolster s-a îndrăgostit de Sfânta Agnes, un misionar.

Ea l-a disprețuit, deoarece era deja căsătorit și s-a săturat de atenția lui constantă. Ea a decis să scape
de el și i-a spus că își poate dovedi dragostea umplând o gaură în pământ aflată la Chapel Porth cu
sângele său. Bolster a fost bucuros să facă asta, deoarece era o gaură mică și el era un uriaș mare, atât
de mare încât putea sta cu un picior pe St Agnes Beacon și cu celălalt pe Carn Brea. Cu toate acestea,
nu știa că respectiva gaura ducea direct în mare, așa că a deschis o venă și a lăsat sângele să curgă;
curgea, curgea fară să umple gaura. În cele din urmă, uriașul s-a prăbușit și a murit.
Gaura este încă acolo și se spune că o pată roșie pe pietre este locul în care sângele lui Bolster a curs.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Caută pe internet informații despre uriașii din

folclorul literar românesc!
66
LECȚIA 2- TRISTAN ȘI ISOLDA
 SPOILERE
Iată câteva cuvinte- cheie:
Cavalerii
Mesei dragon Ce simbolizează?
Rotunde
Tristan și Isolda dragoste cavaler
rege călătorie Ce simbolizează?
 PREDICȚII.
Pe baza cuvintelor-cheie de mai sus, ce crezi că se va întâmpla în această opera literară? De ce crezi asta?
Una dintre legendele romantice ale Evului Mediu, care mai trezeste înca pasiuni in inimile cititorilor din
toata lumea, este Tristan și Isolda, două nume ce nu se pot rosti separate. Cuplul reprezintă mitul iubirii
invincibile. Vechea lor poveste celtică, despre Tristan cel trist şi blonda Isolda este o poveste de iubire
magică, dar aparent imposibilă.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Citește opera literară populară

Tristan și Isolda.
67
LECȚIA 3- TRISTAN ȘI ISOLDA
1. Observă pictura din imaginea de mai jos, apoi discută cu colegii tăi, sub coordonarea profesorului,
predicțiile făcute ora anterioară.
VERIFICAREA PREDICȚIILOR
Ce s-a întâmplat, de fapt?
Tristan și Isolda, pictură de Herbert Draper
2. Completează împreună cu colegul tău de bancă fișa de lectură din caietul tău virtual de lucru.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Scrie în 70-100 de cuvinte un final fericit

pentru opera literară Tristan și Isolda.
DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT
Citește Legenda Mării Egee scrisă de Gabriela Amzulescu- Zidaru, creație literară inspirată
de mitologia greacă https://confluente.org/gabriela_zidaru_1447355634.html
Referinţă Bibliografică: LEGENDA MĂRII EGEE / Gabriela Zidaru : Confluenţe Literare,
ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1777, Anul V, 12 noiembrie 2015.
Vizionează materialele video

https://www.youtube.com/watch?v=TEVGLXVhhns
https://www.youtube.com/watch?v=2jZPSUEt5FI
68
LECȚIA 4- CAMELOT. LEGENDA REGELUI ARTHUR. CAVALERII MESEI ROTUNDE
PENTRU ÎNCEPUT
1. La ce te duce cu gândul colecția de imagini de mai jos?
Gustave Doré's Camelot- Idylls of the King (1867) SURSA: gamereactor.pl SURSA: legendofsafety.com
Cine au fost Regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde?
Cavalerii arthurieni, care stăteau alături de regele Arthur în jurul unei mese circulare, au devenit
punctul focal al frăției dintre cavaleri. Unii dintre ei sunt celebri ca eroi și campioni ai dreptății. În
teorie, erau frați de cruce; cu toate acestea, gelozia, invidia și ura i-au afectat. Iubirea dintre
Lancelot și regina, soția regelui Arthur, dușmănia lui Gawain și trădarea lui Mordred au dus în cele
din urmă la căderea regatului lui Arthur.
TEXT DE BAZĂ furnizat de editura Libris https://cdn4.libris.ro/userdocspdf/439/Povestea-Regelui-Arthur_5p.pdf
PARTEA INTÂI
CUM ŞI-A CÂŞTIGAT TITLUL DE REGE
CAPITOLUL 1 Cum a luptat Sir Kay la Londra, cum şi-a rupt sabia şi a
primit una nouă din partea lui Arthur
,,Printre mulţii oameni de vază care au venit la Londra ca să participe la

întrecere, s-a numărat şi nobilul cavaler Sir Ector din Bonmaison. Sir Ector
şi-a adus cu el şi cei doi fii. Sir Kay, fiul cel mare, se dovedise deja a fi un
69
cavaler curajos şi de mare viitor. Fiul cel mic, Arthur, nu era decât un tânăr de optsprezece ani şi se afla
în slujba fratelui său, Sir Kay, ca scutier şi purtător de arme. Adică era un fel de slujitor al cavalerului.
Sir Ector şi cei doi fii ai săi veniseră însoţiţi de un întreg alai. Aveau nişte corturi mari şi frumoase, din
mătase verde, împodobite cu blazonul familiei. Ajungând pe câmpul unde se adunau competitorii, au văzut
că nu erau nici pe departe singuri: au găsit acolo regi şi duci, fiecare cu alaiurile lor, şi nici mai mult, nici
mai puţin de douăzeci de mii de lorzi şi doamne. Atâtea steaguri şi stindarde fluturau, încât acopereau cerul
întreg cu faldurile lor. Privindu-i pe toţi, Arhiepiscopul de Canterbury zâmbea. Urma să fie un eveniment de
neuitat. Bărbaţii aceia nu veniseră numai ca să se întreacă în ziua de Crăciun şi să smulgă sa bia din fierul
nicovalei. În cele trei zile dinaintea întrecerii, el însuşi plănuise o altă competiţie armată şi-i poftise pe toţi
cavalerii din regat, care se considerau îndreptăţiţi prin naştere, prin starea materială şi prin calităţile de
luptători, să se înfrunte. Sir Kay, de bună seamă, s-a numărat printre cei mai potriviţi şi a intrat în competiţie.
Tânărul Arthur se simţea foarte mândru de ratele său. Se bucura să-i poarte lui Kay stindardul şi să-i
deschidă calea pe câmpul de luptă. Când a sosit, în fine, ziua turnirului, privitorii stăteau atât de înghesuiţi
unii într-alţii, încât locul înfruntării părea de-a dreptul împrej muit de un zid masiv de suflete omeneşti. La
un semn al Arhiepiscopului, un crainic a venit în faţa tuturor şi a suflat în goarnă din toate puterile. La
celălalt capăt al câmpului de luptă, s-au deschis porţile şi primele două echipe de cavaleri şi-au făcut
intrarea.
Întregul câmp s-a umplut parcă de strălucire, de la câte armuri şi podoabe
aveau cu toţii. La cel de-al doilea sunet de goarnă al crainicului, cavalerii s-au
năpustit unii către alţii, cu lăncile coborâte. S-ar fi zis că tot pământul gemea de
tropăitul cailor de luptă ai cavalerilor şi de trosnete de lănci care se izbeau de
armuri şi se rupeau. După ce s-a sfârşit prima bătălie şi cavalerii s-au retras,
câmpul rămăsese presărat cu bucăţi de metal încovoiate. Oamenii, dându-şi
seama că şi-au ţinut respiraţia câtă vreme luptătorii se înfruntaseră, au dat drumul
aerului dintr-o mulţime de gâtlejuri deodată.
Câmpul a fost curăţat astfel pentru cea de-a doua rundă. Sir Kay se descurcase foarte bine în acea
primă rundă. La un moment dat, respinsese doi adversari în acelaşi timp. Fie şi numai pentru asta, era
convins că nu-i mai trebuie nimic altceva pentru a lua parte la runda a doua, în care lupta urma să fie purtată
cu sabia, în loc de lance. Crainicul a suflat iarăşi în goarnă şi cavalerii s-au şi năpustit. Sir Kay şi-a dovedit
măiestria chiar din prima clipă. De astă-dată, au fost cinci adversari cărora le-a ţinut piept în acelaşi timp. Se
prea poate, însă, ca Sir Kay să se fi arătat prea încrezător în sine. Când un cavaler puternic şi înalt cât un
uriaş, pe nume Balamorgineas, a venit către el şi l-a provocat la luptă, Sir Kay cel puternic a izbucnit în râs
70
şi a primit provocarea fără să clipească. Jurându-şi că avea să-l învingă şi pe Balamorgineas cum o făcuse şi
cu ceilalţi, şi-a izbit rivalul cu sabia în cap.”
Jurnalul cu dublă intrare

1. Accesează-ți caietul virtual de lucru!
2. Împarte pagina de caiet în două:
 în partea stângă notează fragmentul care te-a impresionat mai mult;
 în partea dreaptă argumentează alegerea făcută, scrie un scurt comentariu
sau notează o idee principal.
3. Împărtășește colegilor propriile notițe.
4. Exprimă-ți oral opinia asupra ideilor emise din perspectiva motivaţiei şi trăirilor
variate induse de acelaşi text.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Citește pănâ săptămâna viitoare
Regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde,
de R.L.Green
Legendele bravilor Cavaleri ai Mesei Rotunde reflectă lupta dintre Bine și Rău, dintre puritatea
sufletească și tentația de a-ți încălca jurământul, uneori chiar în numele iubirii. Cavaleri neînfricați,
domnițe la ananghie, închise în castele bântuite și bătute de furtuni, vrăjitoare cu inima împietrită,
animale fabuloase și magie- acestea sunt elementele care au încântat de secole omenirea. Esența
mesajului transmis de aceste legende constă în alegerile morale care ne pot schimba viața și pot
hotărî soarta celor din jur, și mai ales căutarea acelui lucru care îi dă existenței adevăratul ei sens –
numit aici Sfântul Graal.
71
LECȚIA 5- CAMELOT. LEGENDA REGELUI ARTHUR. CAVALERII MESEI ROTUNDE
1. Observă imaginea de mai jos.
SURSA https://www.mindmeister.com/802690160/king-arthur
2. Notează pe marginea semne cu următoarele semnificaţii:

√ dacă ceva din ce ai observat confirmă ceea ce ştiai sau credeai că ştii;.
– dacă o anumită informaţie pe care ai citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiai sau credeai că ştii;
+ dacă o informaţie pe care ai întâlnit-o este nouă pentru tine;
? dacă găseşti informaţii care ți se par confuze sau dacă doreşti să ştii mai mult despre un anumit
lucru.
72
3. Accesează-ți caietul virtual de lucru!

4. Inserează pe o pagină nouă un tabel pentru a categoriza informaţiile, asemănător
celui de mai jos:
√ - + ?
5. Discută cu colegul tău de bancă ideile din textul mutimodal pe care l-ai parcurs.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Inventează cel puțin două ghicitori, al căror

răspuns să fie un personaj din textul
multimodal.
73
LECȚIA 6- NASTRATIN HOGEA ÎN LITERATURA POPULARĂ TURCĂ. PILDE.
PENTRU ÎNCEPUT
Literatura populară europeană abundă în personaje memorabile, de la Făt-Frumos, înțelepți, la creaturi mitice,
creaturi pietrificate, creaturi marine, uriași etc. Nasreddin Hodja este prezent în basmele populare din Grecia,
România și Turcia de sute de ani.
Nastratin Hogea (ro.)-Nasreddin Hoca (tr.)- νασρεντίν χόγκα (gr.)
Unul dintre cei mai faimoși cercetători ai acestui personaj este prof. Mikail Bayram (Universitatea din
Ankara), care a aflat lucruri interesante despre acest înțelept.
Conform izvoarelor istorice, numele real complet este Nasir ud-din Mahmood al-Khoyi, titlul său Ahi Evran
(ca lider al organizației ahi). Nasreddin s-a născut în orașul Khoy, Iran. El a fost trimis în Anatolia de către
Khalif la Bagdad pentru a organiza rezistența și răscoala împotriva invaziei mongole. A fost judecător islamic
și ombudsman în Kayseri. A devenit vizir la curtea lui Kaykaus II.
Acest personaj a fost îmbrățișat de diferite națiuni și culturi, precum Turcia, Grecia și România.
74
Potrivit Wikipedia (https:// en.wikipedia.org/wiki/Nasreddin), „Nasreddin sau Nasreddin Hodja sau Mullah
Nasreddin Hooja (/næsˈrɛdɪn/) sau Mullah Nasruddin (1208-1285) a fost un satiric selgiuk, născut în satul Hortu
în Sivrihisar, provincia Eskișehir, Turcia actuală. Înțeleptul a murit în secolul al XIII-lea în Akșehir, lângă
Konya, Turcia.”
Anual, între 05 și 10 iulie, se sărbătorește la Sivrihisar Festivalul Internațional Nasreddin Hodja.
75
Nasreddin Hodja este considerat un om

înțelept, amintit pentru poveștile și anecdotele
sale amuzante, cu un umor subtil și o natură
pedagogică. Poveștile oferă o înțelepciune
populară concisă care triumfă peste toate
încercările și necazurile.
Cel mai vechi manuscris al lui Nasreddin
datează din 1571.
1. Deschide broswerul tău favorit și caută înformații despre Nastratin Hogea.
2. Accesează platforma padlet dând click pe linkul furnizat de profesorul tău.
Profesorul tău îți

va da linkul.
3. Încarcă pe post-it-uri diferite informațiile găsite despre Nastratin Hogea.

4. Discută cu colegii tăi informațiile găsite, sub coordonarea profesorului tău.
5. Numește un lucru pe care l-ai învățat azi.
6. Formulează o întrebare pentru profesorul tău referitoare la ce nu ai înțeles din lecția de azi pe linkul trimis
https://answergarden.ch/
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Ia un interviu audio/video unei persoane pe care tu

o consideri înțeleaptă (minim 3 întrebări).
Încarcă interviul pe caietul tău virtual de lucru.
76
LECȚIA 7- NASTRATIN HOGEA ÎN LITERATURA EUROPEANĂ
Iată câteva pilde din înțelepciunea populară, avându-l ca personaj central pe Nastratin Hogea:
TURKISH ENGLISH
NE KADAR HOW (FAR)
Hoca hızlı ve yüksek sesle bağırmaya çalışıyordu. Biri Hoca was shouting loudly. A man saw him and
onu gördü ve ona bir şey olduğunu sandı. Hemen thought that something had happened to him.
Nasrettin Hoca’nın yanına kadar koştu ve sordu: He immediately run to Nasrettin hoca and
asked him:
-Hocam ne oldu?
-What happened Hoca?
Nasrettin Hoca bağırmaya devam etti ve dedi ki,
Nasrettin hoca continued to shout and said:
-Ben, benim sesimin ne kadar uzağa gittiğini merak
ediyorum… -I’m curious how far my voice can reach…
ROMANIAN ENGLISH
GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA CONCERNS WITH CREDITORS MORE

DATORI, de Anton Pann THAN DEBTORS, by Anton Pann
Unul, întâlnind pe Hogea, s-a oprit a-l întreba One man, meeting Hogea, stopped to ask him
De ş-a plătit datoria. Iar el îi răspunse: Ba! If he paid his debt. And he said: Nope! "
- Dar ce umbli fără grijă, când te ştii că eşti dator? -But why are you worriless about when you
know you're in debt?"
- Grija – zise el – s-o poarte cel ce este creditor.
-The worries, he said, belong to the creditor."
77
GREEK ENGLISH
.Ένας γείτονας του Νασρεντίν Χότζας είχε μικρό σπίτι A neighbor of Nasreddin Hoca had a small
και πολύ μεγάλη οικογένεια. Συχνά παραπονιόταν στο house and a very large family.
Νασρεντίν για τη δυστυχία του αυτή και ζητούσε από το
σοφό μυαλό του Νασρεντίν κάποια λύση. Εν τέλει ο
Νασρεντίν αποφάσισε να τον βοηθήσει. He often complained to Nasreddin about this
misery and asked Nasreddin's wise mind for a
«Έχεις δύο κατσίκες», του είπε, «να τις βάλεις και αυτές
solution. In the end, Nasreddin decided to help
μες στο σπίτι».
him.
«Ζητάς τη βοήθειά μου», είπε ο Νασρεντίν, «θα μ’
"You have two goats," she told him, "put them
ακούσεις λοιπόν;»
in the house too."
«Θα σ’ ακούσω… αλλά… αυτό δεν είναι λύση…»
"You are asking for my help," said Nasreddin,
«Έχε μου εμπιστοσύνη», είπε ο Νασρεντίν. "will you hear me then?"
Ο γείτονας έκαμε όπως τον συμβούλεψε ο Νασρεντίν. "I will listen to you… but… this is not a
Έβαλε στο μικρό του σπίτι και τις γίδες. Η κατάσταση solution…" "Trust me," Nasreddin said.
έγινε πολύ δύσκολη. Όταν συναντήθηκαν ύστερα από
The neighbor did as Nasreddin advised. He put
δυό μέρες, ο Νασρεντίν ρώτησε το γείτονα πως τα πάει
the goats in his little house. The situation
τώρα με το στενό του σπίτι.
became very difficult. When they met two days
«Πολύ δύσκολα», είπε ο γείτονας. later, Nasreddin asked the neighbor how he was
doing now with his cramped house.
«Να βάλεις μέσα στο σπίτι και την αγελάδα σου τώρα»,
πρόσταξε ο Νασρεντίν. "Very difficult," said the neighbor.
Ο γείτονας υπάκουσε, έβαλε και την αγελάδα. Όταν "Put your cow in the house now," Nasreddin
συναντήθηκαν τρεις μέρες μετά ο Νασρεντίν ρώτησε: ordered.
«Πώς πάνε τα πράγματα γείτονα;»
The neighbor obeyed, and put the cow.
«Ασφυκτικά», απάντησε ο γείτονας.
When they met three days later, Nasreddin
«Βάλε ακόμα και το γαϊδούρι», πρόσταξε ο Νασρεντίν. asked, "How are things, neighbor?"
"Suffocating," replied the neighbor.
Έβαλε και το γαϊδούρι μέσα στο στενό του σπίτι ο
γείτονας. Τα πράγματα ήταν αφόρητα, όπως λένε, "Even put on the donkey," Nasreddin ordered.
78
τραγικά. Όταν μετά από δυό μέρες συναντήθηκαν, ο The neighbor also put the donkey in his narrow
γείτονας είπε στο Νασρεντίν. house. Things were unbearable, as they say,
tragic. When they met two days later, the
«Αμάν σοφέ Νασρεντίν, είναι πια μαρτύριο. Ποιά άλλη
neighbor told Nasreddin.
ποινή θα μου βάλεις;»
"Aman Sofe Nasreddin, it is now martyrdom.
«Να μένετε έτσι εκεί όλοι μαζί για τρεις μέρες ακόμα»,
What other punishment will you impose on
είπε ο Νασρεντίν.
me? " "Stay there like that for three more
Στις τρεις μέρες που συναντήθηκαν, ο γείτονας είπε: days," Nasreddin said.
«Είναι αβάσταχτο Νασρεντίν, κάμε κάτι, είναι
On the three days they met, the neighbor said:
απερίγραπτο».
"It is unbearable Nasreddin, do something, it is
«Να βγάλεις έξω το γαϊδούρι», πρόσταξε ο Νασρεντίν.
indescribable."
Έβγαλε ο γείτονας από το στενό του σπίτι το γαϊδούρι.
"Take the donkey out," Nasreddin ordered.
Ένιωσαν όλοι κάποια ανακούφιση. Σε λίγες μέρες που
ανταμώθηκαν είπε ο Νασρεντίν: «Βγάλε τώρα και την The neighbor took the donkey out of his narrow
αγελάδα». house. Everyone felt some relief.
Έβγαλε έξω και την αγελάδα ο γείτονας κι ένοιωσαν In the few days that met, Nasreddin said, "Take
όλοι μεγάλη ανακούφιση, το σπίτι άρχισε να γίνεται out the cow now." The neighbor took the cow
άνετο. Όταν ξανανταμώθηκαν είπε ο Νασρεντίν: out and everyone felt great relief, the house
«Βγάλε τώρα και τις κατσίκες». Ο άνθρωπος έβγαλε και began to become comfortable.
τις κατσίκες. Το σπίτι ξαφνικά ήταν τόσο άνετο που ο
When they reunited, Nasreddin said, "Take the
γείτονας και τα παιδιά του ήταν ευτυχισμένοι.
goats out now." The man also took out the
goats. The house was suddenly so comfortable
that the neighbor and his children were happy.
Όταν ξανασυναντήθηκαν, ρώτησε ο Νασρεντίν πως τα
πάει ο γείτονας με το μικρό του σπίτι. When they met again, Nasreddin asked how the
neighbor was doing with his small house.
«Πολύ άνεση, είμαστε τόσο καλά, σ’ ευχαριστώ πολύ
Νασρεντίν, το σπίτι μου είναι πια μεγάλο κι άνετο κι "Very comfortable, we are so well, thank you
αυτό το χρωστάω σε σένα», είπε ο γείτονας. very much Nasreddin, my house is now big and
comfortable and I owe that to you," said the
neighbor.
79
PROIECT DE GRUP
Realizați în grup o cercetare în care să evidențiați asemănări și
deosebiri intre pildele din diverse țări în care apare personajul literar
Nastratin Hogea. Insistați pe valorile pe care aceste pilde le transmit.
Notați datele voastre pe o planșă A3, iar la final afișați-o pe peretele

clasei. Participați activ la Turul Galeriei, lipind post-it-uri cu
comentariile voastre pe planșele celorlalți. Discutați –le la nivelul
clasei. Ascultați cu atenție feed-back-ul profesorului!
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Creează pe caietul tău virtual de lucru un rebus

pe care să îl prezinți data viitoare colegilor tăi.
80

da linkul. Click pe
link! Succes!
 Creează pentru colegii tăi un kahoot!
 Sugestie de probă scrisă:

Imaginează-ți că ai fost selectat să participi la o dezbatere națională și televizată (online) cu tema
,,Superputeri pentru supereroi”. Redactează o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să
prezinți temele discutate, emoțiile și momentele, trăite în timpul desfășurării evenimentului menționat.
În cadrul compunerii, vei prezenta o secvență narativă, una descriptivă și una argumentativă.
Data redactării jurnalului este 15 iunie 2022.
SUCCES!
81
LECȚIA 10- RECAPITULARE FINALĂ. REFLECȚIE
Prezentarea caietelor virtuale de lucru și a

spațiului virtual de lucru miro. Feed-back.
Sesiune Q&A
Decernarea Certificatelor de absolvire a

disciplinei opționale integrate
Notițele mele
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
82
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
DISCLAIMER
Toate informațiile reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect a Școlii Gimnaziale nr.1
Brănești, jud. Ilfov, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru conţinutul acestor informaţii.
83
DISCLAIMER
Toate informațiile reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect a Școlii Gimnaziale nr.1
Brănești, jud. Ilfov, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru conţinutul acestor informaţii.
84

IT Integrated Curricula "Superpowers For Superheros" For 8th Grade, Teacher's Book and Pupil's Workbook

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IT Integrated Curricula "Superpowers For Superheros" For 8th Grade, Teacher's Book and Pupil's Workbook

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPERPUTERI PENTRU SUPEREROI

Această diciplina opționala integrată a fost aprobată de …………………….. , numar de înregistrare

Inspectoratul școlar ..................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

la primire la predare la primire la predare

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

SUPERPUTERI PENTRU SUPEREROI- Manualul elevului

Anișoara Aydin, Nikos Athanasiou, Paula Blackburn, Aysun Erdemil

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

SUPERPOWERS FOR SUPERHEROES- IT INTEGRATED OPTIONAL CURRICULA

București: Moroșan, 2021

MIRACULOASA LUME A BASMELOR POPULARE ROMÂNEȘTI

TITLUL LECȚIEI PAGINA

EU, CREATORUL DE JOCURI EDUCAȚIONALE

COMPETENȚE SPECIFICE I.1, II.1, II.2

TITLUL LECȚIEI PAGINA

UNITATEA Lecția 1 Heroes from Romania folk tales. Greuceanu- lectură 30

Lecția 3 STEAM. Codarea Ozoboților prin codul culorilor. Drumul lui 42

Lecția 4 STEAM. ,, Supereroul nostru”-Jocuri educaționale create de copii 44

Lecția 5 RECAPITULARE. Prezentarea jocurilor educaționale 45

Lecția 6 EVALUAREA UNITĂȚII- surveymonkey.com 46

Lecția 7 REFLECȚIE – oră la dispoziția profesorului 46

COMPETENȚE SPECIFICE I.1, II.1, II.2

TITLUL LECȚIEI PAGINA

UNITATEA Lecția 1 Mitologia greacă- prezentare generală. Influențe ale mitologiei 47

Lecția 3 Zeii- crearea și prezentarea unui material PPT. Convertirea unui 55

Lecția 4 Zeii- Completarea fiselor din caietul virtual de lucru 56

Lecția 6 Eroii. Muzică inspirațională: MuzicMaker App. GarageBand App. 58

Lecția 8 Eroii- Completarea fiselor din caietul virtual de lucru 60

Lecția 12 EVALUARE prezentarea proiectelor 63

Lecția 13 REFLECȚIE – oră la dispoziția profesorului 64

PERSONAJE REMARCABILE DIN LITERATURA POPULARĂ EUROPEANĂ

COMPETENȚE SPECIFICE I.1, II.1, II.2

TITLUL LECȚIEI PAGINA

UNITATEA Lecția 1 Folclorul englezesc, zona Corwall- prezentare generală. 65

Lecția 3 Tristan si Isolda- discuții. Completarea caietului virtual de lucru. 68

Lecția 4 Camelot. Legenda Regelui Arthur. Cavalerii mesei rotunde- lectură 69

Lecția 5 Camelot. Legenda Regelui Arthur-discuții. Completarea caietului 72

Lecția 6 Nastratin Hogea în literatura populară turcă. Pilde. 74

Lecția 7 Nastratin Hogea în literatura europeană- cercetare. Asemănări și 77

Lecția 8 Recapitulare- kahoot.it 81

Toate acestea au obiectivul de a aduce un plus de valoare cognitivă.

Dragul nostru elev,

I.1. Conștientizarea rolului instrumentelor web 2.0 și internetului în viața de zi cu zi

II. Dezvoltarea abilităților de comunicare și cooperare în contexte interactive

II.2. Aplicarea gândirii critice în situații de comunicare și cooperare

UNITATEA 1 MIRACULOASA LUME A BASMELOR POPULARE ROMÂNEȘTI

UNITATEA 2 EU, CREATORUL DE JOCURI EDUCAȚIONALE

UNITATEA 3 MITOLOGIE GREACĂ

UNITATEA 4 PERSONAJE REMARCABILE DIN LITERATURA POPULARĂ EUROPEANĂ

Prin intermediul acestui opțional, vei învăța:

Prezentarea disciplinei optionale

CAIETUL MEU VIRTUAL DE LUCRU

Tastează www.liveworksheets.com în bara de adrese

Vei primi intrucțiunile de folosire de la profesorul tău.

WEBOGRAFIE. Iată câteva linkuri utile!

Legea GDPR în România. Protecția datelor cu caracter personal.

Preferi o aplicație? Excelent! Poți folosi împreună

Ți-ar prinde bine un tutorial? Click aici

Hărţile mentale pot fi folosite în:

1. Realizează o listă cu alte instrumente

2. Ce alte linkuri ai include în webografie?

2. Numește câte două sentimente pe care le asociezi fiecărei imagini.