STRUCTURI DIN LEMN / ANALIZA STRUCTURALĂ

(1) Structural Timber Design to Eurocod 5

ANALIZA STRUCTURALĂ ÎN GENERAL
2.2.16
EC0 zice:
* nu specifică ce metode de analiză structurală să se folosească în proiectare
* specifică ca modelul structural ales să fie corespunzător cu starea limită considerată, fiind
capabil să prezică comportarea structurii cu o acuratețe acceptabilă, și să fie bazată pe o
teorie și practică inginerească stabilită deja ca fiind una adecvată.
Î: când este acceptabilă acuratețea unui model de calcul ? care sunt condițiile ? cum mă
orientez ?
Î: cum o teorie inginerească este stabilită a fi adecvată ?
..........
Cînd analizăm o strucutră avem posibilitatea de a folosim mai multe metode alternative
cum ar fi:
1. Analiza liniar elastică
1a. Analiza liniară de ordin I fără redistribuirea eforturilor = se face pe geometria inițială
(nedeformată) a structurii și a elementelor structurale fără a ajusta eforturile datorită
considerării unei redistribuiri a acestora.

1b. Analiza liniară de ordin I cu redistribuirea eforturilor = se face pe geometria inițială

(nedeformată) a structurii dar eforturile sunt ajustate fără a face calcule suplimentare
pentru a ajusta deasemenea rotirile și a verifica capacitatea de rotire.
1c. Analiza liniară de ordin II = se face pe geometria deforamtă a structurii (deci trebuie să
urmărească cum se deformează structura și să refacă calculul pe structura deformată).
STRUCTURI DIN LEMN / ANALIZA STRUCTURALĂ

2. Analiza neliniară
2a. Analiza neliniară de ordin I = se face pe geometria inițială a structurii (adică
deformațiile asupra structurii rezultate din aplicarea încărcărilor nu se iau în considerare)
2b. Analia neliniară de ordin II = se face pe geometria deformată a structurii
Analiza neliniară ce incorporează comportarea plastică a materialului
a. Analiza elastică – perfect plastică = descrie o comportare liniară elastică a materialului
urmată după ce se atinge punctul de curgere de o comportare perfect plastică

b. Analiza elasto – plastică = descrie o comportare liniară elastică a materialului urmată

după ce se atinge punctul de curgere de o comportare plastică ce incorporează și
fenomenul de strain hardening

c. Analiza rigid – plastică = până se atinge limita de curgere

materialul se consideră indeformabil (perfect rigid) după care se induce o comportare
perfect plastică. Se folosește naliza la stare limită pentru evaluarea încărcării ultime
De ex: analiza nodurilor formate prin cepuri metalice (metal dowel type fastetner) în cazul
structurilor din lemn
STRUCTURI DIN LEMN / ANALIZA STRUCTURALĂ

ANALIZA STRUCTURALĂ A STRUCTURILOR DIN LEMN / PRODUSELOR DIN LEMN

Secțiunea 5 - EC5
Datorită naturii casante a lemnului supus la întindere, analiza plastică nu trebuie folosită în
analizarea structurilor din lemn
EC5 cere ca eforturile din elemente să fie determinate în urma unei analize liniar elastice.
Efectele (geometrice) devierii de la liniaritate a elemen telor trebuie luate în considerare
iar acest lucru se face prin verificarea rezistenței elementelor folosind regulile date în EC5.
Concluzie: Imperfecțiunile geometrice ale elementelor din lemn sunt luate în covsiderare în
metodologia (regulilor de proiectare) conform EC5 de verificare a elementelor
(secțiunilor).
.........
Totuși, unde se consideră că o analiză de ordin II liniară este necesară când avem de-a face
cu cadre plane sau arce plane, această analiză trebuie să se facă ținând cond de prevederile
date în EC5 – 5.4.4 (Î: Care sunt aceste prevederi)
.........
Considerarea unei comportări semi – rigide a nodurilor (îmbinărilor)
Deși toate îmbinările din lemn vor dezvolta o comportare semirigidă până la un moment
dat (to varying degree) – (în cazul în care) unde deformația de rotire va avea un efect
neglijabil asupra distribuției eforturilor în structură, EC5 zice ca îmbinările se pot
considera rigide, iar unde nu este cazul, îmbinările se pot idealiza ca fiind articulate (nu
împiedică rotirea). – clauza 5.4.2(7) – EC5.
.........
Deși acest lucru nu este un principiu din EC5, unde se consideră că efectul unei comportări
semi – rigide a îmbinării ar trebui luat în considerare în analiză, cu condiția că se poate
considera o comportare liniară și cu ductilitate adecvată (Î: ce înseamnă comportare liniară
/ ductilitate adecvată, adică cum stabilesc, prin ce criteriu aceste lucruri?), prin
încovporarea comportării (de rigidate) a îmbinării în modelul structural, se paote face o
analiză liniar elastică a structurii semi- rigide.
..........
Proiectarea nodurilor formate din cepuri metalice (metal dowel type fasteners)
Când se proiectează astfel de îmbinări ecuația de rezistență din EC5, presupune că, cedarea
din nod va fi conform principiilor teoriei plastice.
În astfel de situații eforturile din noduri sunt derivate dintr-o analiză elastică a structurii la
în condițiile SLU iar rezistențele asociate nodurilor deteminate conform ecuațiilor de
rezistență conrespunzătoare conform EC5, care sunt derivate în principal conform ipotezei
că în cazul lor se aplică o comportăre rigid plastice.
STRUCTURI DIN LEMN / ANALIZA STRUCTURALĂ

Aceasta este una din anomaliile aparente dintre modelare pentru determinare efectelor
acțiunilor (analiza globală) și modelarea pentru verificarea rezistenței (unde se paote
presupune un model diferit)
.........