Sunteți pe pagina 1din 120

DON MIGUEL RUIZ

CELE PATRU LEG MINTE


CARTEA ÎN ELEPCIUNII TOLTECE

Traducere si adaptare:
Svetlana Sauciuc
EDITURAMIX
BRA OV
DON MIGUEL RUIZ 2

Dedic aceast carte Cercului de Foc;


Celor care au plecat dintre noi,
Celor care sunt prezen#i printre noi,
$i celor care urmeaz s se nasc
3 CELE PATRU LEGAMINTE

CUPRINS

TOLTECII 4

INTRODUCERE 6

OGLINDA PR FUIT 6

CIVILIZAREA PLANETEI I VISUL PLANETAR 11

PRIMUL LEG MÂNT FII IMPECABIL ÎN TOT CEEA CE SPUI 31

AL DOILEA LEG MÂMT NU CONSIDERA NIMIC CA FIIND PERSONAL 49

AL TREILEA LEG MÂNT S NU FACI PRESUPUNERI INUTILE 59

AL PATRULEA LEG MÂNT F ÎNTOTDEAUNA TOT CE Î I ST ÎN PUTERI 68

CALEA TOLTEC A LIBERT II ÎNC LCAREA VECHILOR LEG MINTE 83

RAIUL PE PAMÂNT 108

RUG CIUNI 114


DON MIGUEL RUIZ 4

TOLTECII

Cu mii de ani în urm , toltecii erau cunoscu"i în


partea de sud a Mexicului ca un popor de „femei 'i
b rba"i ai în"elepciunii”. Antropologii vorbesc
despre tolteci ca despre o na"iune, ca despre o ras ,
dar, de fapt, toltecii erau oameni de 'tiin" 'i arti'ti
care au format o societate ce studia 'i p stra
cunoa'terea spiritual 'i practicile str mo'ilor lor. Ei
locuiau împreun - mae'tri (naguali) 'i discipoli - la
Teotihuacan, vechiul ora' al piramidelor situat în
afara ora'ului Mexico City, loc str vechi în care
„Omul devenea Zeu”.
De-a lungul mileniilor, nagualii au fost for"a"i
s ascund vechea în"elepciune 'i s -i men"in
existen"a în obscuritate. Cucerirea european ,
împreun cu folosirea gre'it a puterii personale a
unora dintre adep"i, a f cut necesar ascunderea
cunoa'terii fa" de cei care nu erau preg ti"i s o
foloseasc cu în"elepciune sau care inten"ionau s o
foloseasc în scopuri personale.
Din fericire, cunoa'terea ezoteric toltec a fost
p strat 'i a trecut de la o genera"ie la alta prin
diferite linii de naguali. Datorit acestora a r mas
"inut în secret timp de sute de ani, iar vechile
profe"ii vor fi dezv luite în momentul în care va fi
necesar ca în"elepciunea s se întoarc la oameni.
5 CELE PATRU LEGAMINTE

Acum, don Miguel Ruiz, un nagual din linia


Cavalerilor Vulturului, a fost îndrumat s ne
împ rt 'easc puterea înv " turilor toltecilor.
Cunoa'terea toltec provine din aceea'i unitate
esen"ial a adev rului ca 'i celelalte tradi"ii sacre
ezoterice de pe glob. Ea nu reprezint o religie, dar
corespunde înv " turii tuturor mae'trilor care au
existat pe p mânt. De'i este o tradi"ie spiritual , ea
reprezint totodat modul corect de via" , o cale
simpl 'i eficace de a ajunge la fericire 'i iubire.
INTRODUCERE

OGLINDA PR FUIT

Cu trei mii de ani m urm , exista un om la fel ca


noi to"i care tr ia în apropierea unui ora' înconjurat
de mun"i. Omul a studiat pentru a deveni doctor, dar
nu era complet de acord cu tot ceea ce înv "a. In
inima sa sim"ea c trebuie s existe ceva mai mult
decât era scris în acele c r"i.
Într-o zi, când a adormit într-o pe'ter , el a visat
c 'i-a v zut propriul corp adormit. A ie'it din
pe'ter în noaptea cu lun nou . Cerul era senin, iar
el putea vedea milioane de stele. Apoi ceva s-a
petrecut în interiorul s u, ceva care i-a transformat
via"a pentru totdeauna. El 'i-a privit mâinile, 'i-a
sim"it corpul, iar apoi 'i-a auzit propria voce
spunând: „Sunt f cut din lumin ; sunt f cut din
stele”.
A privit din nou la stele 'i a realizat c nu stelele
sunt cele care creeaz lumina, ci lumina creeaz
7 CELE PATRU LEGAMINTE

stelele. „Totul este f cut din lumin ; eu sunt f cut


din stele, a spus el, 0i spa#iul dintre ele nu este gol”.
i a 'tiut c tot ceea ce exist este o fiin" vie, iar
lumina este mesagerul vie"ii, deoarece este vie 'i
con"ine în ea toate informa"iile.
Apoi a con'tientizat c 'i el era f cut din stele,
de'i nu p rea una cu acele stele. „Sunt în stele 'i
între ele”, a gândit el. Atunci, el s-a numit tonal, iar
lumina dintre stele nagual, 'i a 'tiut c tot ceea ce
creeaz armonia 'i spa"iul dintre cele dou este Via#a
sau Inten#ia. F r Via" , tonal-ul 'i nagual-ul nu ar
putea exista. Via"a este for"a Absolutului, a
Supremului, a Celui care a creat totul.
Iat deci ce a descoperit el: totul în existen"
este o manifestare a fiin"ei vii pe care o numim
Dumnezeu. Totul este Dumnezeu. i a ajuns la
concluzia c percep"ia uman este doar lumina ce
percepe lumina. El a v zut c materia este o oglind
- totul este o oglind care reflect lumina 'i creeaz
imaginile acelei lumini - dând na'tere lumii iluziei,
Visul, care seam n cu un fum ce nu ne permite s
vedem cine suntem cu adev rat. „Noi, cei adev ra#i,
suntem iubire pur , lumin pur ”, a spus el.
Aceast realizare i-a transformat via"a. Dintr-o
dat , el a 'tiut cine este cu adev rat, s-a uitat în jur la
ceilal"i oameni 'i la restul naturii 'i a r mas uimit de
ceea ce a v zut. El s-a reg sit pe el însu'i în tot ceea
ce exista - în fiecare fiin" uman , în fiecare animal,
DON MIGUEL RUIZ 8

în fiecare pom, în ap , în ploaie, în nori, în p mânt.


i a v zut c via"a amestec tonal-ul cu nagual-ul în
diferite moduri pentru a crea miriade de manifest ri
ale Vie"ii.
În acele câteva momente el a în"eles totul. Era
foarte emo"ionat 'i inima sa era plin de pace. Cu
greu putea s a'tepte pentru a le spune 'i prietenilor
s i ceea ce descoperise. Dar cum ar fi putut explica
toate acestea în cuvinte? A încercat s le spun ce a
descoperit 'i celorlal"i, dar ei nu-1 puteau în"elege.
Ei puteau vedea doar c se transformase, c din
vocea 'i din ochii s i radia ceva extraordinar. Au
observat c el nu mai judeca pe nimeni 'i nimic. El
devenise altfel.
Putea în"elege pe oricine foarte bine, dar nimeni
nu-1 putea în"elege pe el. Ei credeau c el era o
încarnare a lui Dumnezeu, dar el zâmbea când auzea
aceasta 'i apoi spunea: „Este adev rat. Eu sunt
Dumnezeu. Dar 0i voi sunte#i Dumnezeu. Suntem la
fel, voi 0i cu mine. Suntem imagini ale luminii.
Suntem una cu Dumnezeu”. Dar nici a'a oamenii nu-
1 în"elegeau.
El a descoperit c el era o oglind pentru restul
persoanelor, o oglind în care el se putea vedea pe
sine. „Oricine este o oglind ”, a spus el. El s-a v zut
în ceilal"i, dar nimeni nu 1-a v zut pe el. i astfel, a
con'tientizat c toat lumea visa, dar f r a fi
con'tient de acest lucru, f r a 'ti cine sunt ei cu
9 CELE PATRU LEGAMINTE

adev rat. Ei nu-1 puteau vedea pe el în ei în'i'i


deoarece exista un perete de cea" sau de fum între
oglinzi. i peretele de cea" era creat de interpretarea
imaginilor luminii - Visul oamenilor.
Apoi, a 'tiut c va uita curând tot ceea ce
înv "ase. Dorind s -'i aminteasc de-a pururi
viziunea pe care a avut-o, s-a decis s -'i spun
Oglinda Fumurie, astfel încât întotdeauna s 'tie c
materia este o oglind , iar fumul este cel care ne
împiedic s 'tim cine suntem cu adev rat. El a
spus: „Sunt o Oglind Fumurie, deoarece m v d pe
mine în fiecare dintre voi, dar noi nu ne
recunoa0tem unul pe cel lalt din cauza fumului
dintre noi. Acel fum este Visul, iar oglinda e0ti tu,
vis torul”.
DON MIGUEL RUIZ 10

Este u0or s tr ie0ti cu ochii închi0i,


F r s în#elegi ceva din ceea ce vezi....
John Lennon
11 CELE PATRU LEGAMINTE

CIVILIZAREA PLANETEI

I VISUL PLANETAR

Ceea ce vedem 'i auzim în aceast clip este


doar un vis. Noi vis m chiar acum, de'i creierul
nostru este trezit.
Visul este principala func"ie a min"ii, astfel încât
putem spune c mintea viseaz 24 de ore pe zi. Ea
viseaz nu doar atunci când creierul doarme, dar 'i
atunci când acesta este trezit. Diferen"a între cele
dou st ri (de vis 'i de veghe) const în faptul c
atunci când creierul se afl în stare de veghe, noi
experiment m un cadru material, care ne face s
percepem lucrurile într-o manier liniar . în starea
de somn cadrul material rigid dispare, iar visul are
tendin"a de a se schimba în mod constant.
Oamenii viseaz tot timpul. înainte ca noi s ne
fi n scut, oamenii dinaintea noastr au creat un mare
vis exterior care a devenit visul societ "ii sau visul
DON MIGUEL RUIZ 12

planetar. Visul planetar este un vis colectiv alc tuit


din miliarde de vise personale mai mici, care creeaz
împreun vise ale familiilor, vise ale comunit "ii,
vise ale ora'elor, vise ale " rilor, iar în final visul
întregii umanit "i. Visul planetar include toate
regulile sociale, toate credin"ele, toate legile, toate
religiile, diferitele civiliza"ii 'i modalit "i de
manifestare, guvernele, 'colile, evenimentele sociale
'i vacan"ele.
Noi ne na'tem cu capacitatea de a înv "a cum s
vis m, iar oamenii care au tr it înaintea noastr ne-
au înv "at cum s vis m visul societ "ii. Visul
exterior are atâtea reguli încât atunci când se na'te
un om nou, visul îi capteaz aten"ia 'i introduce
toate aceste reguli în mintea copilului. Visul exterior
se folose'te de p rin"i, de 'coal 'i de religie, pentru
a ne înv "a cum s vis m.
Aten#ia este capacitatea noastr de discriminare,
prin care ne focaliz m numai asupra lucrurilor pe
care dorim s le percepem. Noi putem percepe
milioane de lucruri simultan, dar prin folosirea
aten"iei, nu p str m pe ecranul min"ii noastre decât
ceea ce dorim s percepem. Pe când eram copii,
adul"ii din jurul nostru ne-au captat aten"ia 'i ne-au
inoculat în minte informa"ii, prin repeti"ie. Acesta
este modul în care înv " m tot ceea ce 'tim.
Folosindu-ne de mecanismul aten"iei, am înv "at
o întreag realitate, un întreg vis. Am înv "at cum s
13 CELE PATRU LEGAMINTE

ne comport m în societate; ce s credem 'i ce s nu


credem; ce este acceptabil 'i ce nu este acceptabil;
ce este bine 'i ce este r u; ce este frumos 'i ce este
urât; ce este corect 'i ce nu. Toate aceste cuno'tin"e,
toate aceste reguli 'i concepte despre modul în care
trebuie s ne comport m, erau deja prezente în
aceast lume atunci când ne-am n scut noi.
Când am ajuns la 'coal , ne-au a'ezat într-o
banc 'i ne-au for"at s ne focaliz m aten"ia pentru a
asimila ceea ce dorea s ne înve"e profesorul. La
biseric , ne-au silit s ascult m cu aten"ie cuvintele
preotului. La fel au stat lucrurile cu mama 'i cu tata,
cu fra"ii 'i surorile noastre: cu to"ii au încercat s ne
capteze aten"ia. La rândul nostru, am înv "at s
capt m 'i noi aten"ia altor oameni, dar ne-am creat
totodat o nevoie de aten"ie care poate deveni foarte
competitiv . Copiii se afl în competi"ie pentru a le
atrage aten"ia p rin"ilor lor, profesorilor lor,
prietenilor lor: „Uit -te la mine! Uit -te la ceea ce
fac! Hei, sunt aici”. La adul"i, nevoia de aten"ie
devine foarte puternic 'i continu .
Visul exterior ne capteaz aten"ia 'i ne înva" ce
trebuie s credem, începând cu limba pe care o
vorbim. Limbajul este codul prin care oamenii se
în"eleg 'i comunic între ei. Fiecare liter , fiecare
cuvânt din fiecare limb este o conven"ie, pe care o
putem asem na cu o pagin de carte; cuvântul
pagin este o conven"ie pe care noi o în"elegem.
DON MIGUEL RUIZ 14

Odat ce am în"eles codul, aten"ia noastr este


captat 'i energia este transferat de la o persoan la
alta.
Nu noi am fost cei care au optat pentru limba
englez . Nimeni nu î'i alege religia 'i valorile
morale - ele erau deja aici înainte ca noi s ne fi
n scut. Noi nu avem niciodat ocazia de a alege ce-
s credem sau ce s nu credem. Nu alegem niciodat
nici chiar cea mai mic din aceste conven"ii. Nu ne
alegem nici m car numele.
Ca 'i copii, nu am avut ocazia s ne alegem
credin"ele, dar am fost de acord cu informa"iile care
ne-au fost transmise de visul planetar prin
intermediul altor oameni. Singura modalitate de a
înmagazina informa"iile este acceptarea lor. Visul
exterior ne poate capta aten"ia, dar dac nu suntem
de acord cu el, nu vom înmagazina informa"ia. în
momentul în care suntem de acord cu el, noi credem
în el, iar acest lucru se nume'te credin" . A avea
credin" înseamn a crede necondi"ionat.
Acesta este procedeul prin care înva" copiii.
Copiii cred tot ceea ce spun adul"ii. Ei sunt de acord
cu ei, iar credin"a lor este atât de puternic încât
sistemul de credin"e ajunge s controleze întregul vis
al vie"ii. Noi nu ne alegem aceste credin"e; ne-am
putea revolta împotriva lor, îns nu suntem suficient
de puternici pentru a câ'tiga aceast lupt .
Rezultatul este acceptarea necondi"ionat a acestor
15 CELE PATRU LEGAMINTE

credin"e prin liberul nostru accept.


Am numit acest proces: civilizarea oamenilor.
Prin acest proces de civilizare noi înv " m cum s
tr im 'i cum s vis m. în procesul de civilizare a
omului, informa"ia visului exterior este convertit în
visul interior, creând întregul nostru sistem de
credin"e. Mai întâi, copilul este înv "at numele
lucrurilor: mama, tata, lapte, sticl . Zi de zi, acas , la
'coal , la biseric , prin televiziune, noi suntem
înv "a"i cum s tr im, ce tip de comportament este
acceptabil. Visul exterior ne înva" cum trebuie s se
comporte un om. C p t m astfel o întreag viziune
despre ceea ce este o „femeie” 'i despre ceea ce este
un „b rbat”. Mai mult, suntem înv "a"i s judec m:
ne judec m pe noi, îi judec m pe ceilal"i oameni, ne
judec m vecinii.
Copiii sunt civiliza"i la fel cum sunt domesticite
animalele. Pentru a înv "a un câine, noi îl pedepsim
'i îi oferim recompense. Exact la fel ne antren m
copiii, ca pe oricare alt animal domesticit: cu un
sistem de pedepse 'i de recompense. îi spunem:
„E'ti un b iat bun (sau: e'ti o fat bun ) atunci când
faci ceea ce mama 'i tata vor ca tu s faci”. Când
copilul nu ascult îns , îi spunem: „E'ti un b iat r u
(sau o feti" rea)”.
Atunci când copilul ac"ioneaz împotriva
regulilor el este pedepsit; când ac"ioneaz conform
regulilor el este r spl tit. Pe când eram copii, am
DON MIGUEL RUIZ 16

fost pedepsi"i de multe ori pe zi, dar am fost 'i


recompensa"i de multe ori pe zi. Foarte repede am
înv "at s ne fie fric de pedeaps 'i de faptul c nu
ne vom primi recompensa. Recompensa este aten"ia
pe care o primim de la p rin"ii no'tri sau de la
ceilal"i oameni, cum ar fi înv " torii, profesorii 'i
prietenii. Ne-am creat astfel necesitatea de a capta
aten"ia altor oameni pentru a primi recompensa
dorit .
Recompensele ne fac s ne sim"im bine, 'i noi
continu m s facem ceea ce doresc ceilal"i de la noi,
pentru a ob"ine recompensa. Cu teama de a fi
pedepsi"i 'i cu frica de a nu fi recompensa"i,
începem s pretindem c suntem ceea ce nu suntem,
doar pentru a le face pl cere celorlal"i, doar pentru a
fi suficient de buni pentru cei din jur. încerc m s le
facem pl cere mamei 'i tat lui, încerc m s le facem
pl cere profesorilor la 'coal , încerc m s le facem
pl cere celor de la biseric , 'i astfel începem s
juc m un adev rat teatru.
Ne prefacem c suntem ceea ce nu suntem
deoarece ne este team c vom fi respin'i. Frica de a
fi respins devine frica de a nu fi suficient de bun. în
cele din urm , ne transform m în cineva care nu
suntem noi în'ine. Accept m convingerile mamei 'i
devenim copia ei, accept m convingerile tat lui, ale
societ "ii 'i ale dogmelor religioase.
Toate tendin"ele noastre normale se pierd în
17 CELE PATRU LEGAMINTE

procesul de educa"ie. Când mai cre'tem, iar mintea


noastr începe s în"eleag , noi înv " m s spunem
nu. Adul"ii ne spun: „Nu fa asta”. Noi ne revolt m 'i
spunem: „Nu!”. Ne revolt m deoarece ne ap r m
libertatea. Vrem s fim noi în'ine, dar suntem prea
mici, iar adul"ii sunt mari 'i puternici. Dup o
perioad de timp ni se face fric , deoarece 'tim c de
fiecare dat când vom face ceva gre'it vom fi
pedepsi"i.
Sistemul de îndoctrinare este atât de puternic
încât la un anumit punct din via"a noastr nu mai
avem nevoie de nimeni pentru a ne educa. Nu mai
avem nevoie de mam sau de tat , de 'coal sau de
biseric , pentru a fi dresa"i. Am fost preg ti"i atât de
bine încât am devenit propriii no'tri dresori. Suntem
ni'te animale autodomesticite. Putem continua s ne
îndoctrin m singuri, în concordan" cu acela'i sistem
de convingeri care ne-au fost oferite, folosind acela'i
sistem de pedepse 'i de recompense. Ne pedepsim
pe noi în'ine ori de câte ori nu urm m regulile care
corespund sistemului nostru de credin"e; ne
recompens m atunci când suntem „un b iat bun” sau
„o fat bun ”.
Sistemul de convingeri este precum o Carte a
Legii care ne conduce mintea. F r s ne mai punem
întreb ri, tot ce exist în aceast Carte a Legii
reprezint adev rul nostru. Ne baz m toate
ra"ionamentele pe Cartea Legii, chiar dac aceste
DON MIGUEL RUIZ 18

ra"ionamente se împotrivesc naturii noastre


interioare. Chiar 'i legile morale precum Cele Zece
Porunci sunt programate m mintea noastr prin
procesul de îndoctrinare. Una câte una, toate aceste
condi"ion ri sunt scrise m Cartea Legii, 'i ele sunt
cele care ne guverneaz visul.
Exist în min"ile noastre cineva care judec pe
toat lumea, inclusiv vremea, c "elul, pisica, totul.
Judec torul interior folose'te ceea ce este în Cartea
Legii noastre pentru a judeca tot ceea ce facem 'i tot
ceea ce nu facem, tot ceea ce gândim 'i tot ceea ce
nu gândim, tot ceea ce sim"im 'i tot ceea ce nu
sim"im. Nimic nu scap tiranici acestui Judec tor.
De fiecare dat când facem ceva care contravine
C r"ii Legii, Judec torul spune c suntem vinova"i,
c trebuie s fim pedepsi"i, c trebuie s ne fie
ru'ine. Acest lucru se petrece practic continuu, zi
dup zi, pe întreg parcursul vie"ii noastre.
Exist m noi 'i o alt parte, care prime'te
sentin"ele, iar aceast parte este numit Victima.
Victima suport toate jignirile, sentimentele de
vinov "ie 'i ru'inea. Ea este acea parte integrant din
fiin"a noastr care spune: „Bietul de mine, nu sunt
suficient de bun, nu sunt suficient de inteligent, nu
sunt suficient de atractiv, nu sunt suficient de plin de
iubire... Bietul de mine”. Marele Judec tor este de
acord 'i spune: „Da, nu e'ti suficient de bun”. i
toate acestea sunt bazate pe un sistem de convingeri
19 CELE PATRU LEGAMINTE

în care nu am ales niciodat ce trebuie s credem 'i


ce nu. Aceste convingeri sunt atât de puternice încât
chiar mul"i ani mai târziu, când avem acces la noi
concep"ii 'i urm rim s lu m propriile noastre
decizii, descoperim c aceste convingeri inoculate în
copil rie înc ne mai controleaz via"a.
Tot ceea ce este împotriva C r"ii Legii ne face
s sim"im o senza"ie stranie în plexul nostru solar,
care se nume'te fric . Înc lcarea sistemului de
convingeri din Cartea Legii ne deschide r nile
emo"ionale, iar reac"ia noastr imediat este de a
crea o emo"ie otr vit . Tot ceea ce este cuprins în
Cartea Legii trebuie s fie adev rat, de aceea orice
lucru care pare s zdruncine acest sistem de
convingeri ne face s ne sim"im nesiguri. Chiar dac
ceea ce exist în Cartea Legii este gre'it, sistemul
nostru de valori ne face s ne sim#im în siguran# .
De aceea, avem nevoie de mult curaj pentru a
zdruncina sistemul nostru de valori. Chiar dac 'tim
c nu noi am ales acest sistem de valori, nu este mai
pu"in adev rat c am fost în întregime de acord cu el.
Condi"ionarea este atât de puternic încât chiar dac
în"elegem c ceea ce credem noi nu este adev rat,
dac ne împotrivim convingerilor noastre, ne sim"im
vinova"i 'i ru'ina"i.
La fel cum guvernele au c r"i ale legii cu care
conduc visul societ "ii, sistemul nostru de convingeri
este Cartea Legii care guverneaz visul nostru
DON MIGUEL RUIZ 20

personal. Toate aceste legi exist m mintea noastr ,


noi credem în ele, iar Judec torul din interiorul
nostru ac"ioneaz conform acestor reguli.
Judec torul d sentin"e, iar Victima sufer din cauza
vinov "iei 'i a pedepsei. Dar cine spune c exist
justi"ie în acest vis? Adev rata justi"ie înseamn s
pl te'ti pentru fiecare gre'eal pe care o faci.
Adev rata injusti"ie înseamn s pl te'ti de mai
multe ori pentru fiecare gre'eal .
De câte ori pl tim noi pentru o gre'eal ?
R spunsul este: de mii de ori. Omul este singurul
animal de pe p mânt care pl te'te de mii de ori
pentru aceea'i gre'eal . Restul animalelor pl tesc o
dat pentru fiecare gre'eal . Dar nu 'i oamenii. Noi
avem o memorie puternic . Facem o gre'eal , ne
judec m, ne g sim vinova"i 'i ne pedepsim. Dac ar
exista o justi"ie, acest lucru ar fi suficient; noi nu am
mai repeta pedeapsa. Dar de fiecare dat când ne
aducem aminte, noi ne judec m pe noi în'ine, ne
g sim din nou vinova"i 'i ne pedepsim din nou, 'i
din nou, 'i din nou. Dac avem o so"ie sau un so",
ace'tia ne reamintesc gre'elile noastre, astfel încât
ne putem judeca pe noi în'ine din nou, ne pedepsim
din nou 'i ne g sim vinova"i din nou. Este acest
lucru corect?
De câte ori nu i-am f cut pe so"ia noastr , pe
copiii no'tri sau pe p rin"ii no'tri s pl teasc pentru
aceea'i gre'eal ? De fiecare dat când ne amintim
21 CELE PATRU LEGAMINTE

gre'eala, noi îi acuz m din nou 'i le trimitem toat


otrava noastr emo"ional , con'tien"i c am fost
nedrept "i"i, f cându-i astfel s pl teasc din nou
pentru gre'eala comis . Este aceasta dreptate?
Judec torul din mintea noastr gre'e'te tocmai
pentru c sistemul de convingeri - Cartea Legii - este
gre'it. 95% din convingerile care au fost
înmagazinate în mintea noastr nu sunt altceva decât
minciuni, iar noi suferim din cauza faptului c
trebuie s credem în toate aceste minciuni.
Visul planetei este de a'a manier încât
oamenilor li se pare normal s sufere, s tr iasc în
fric 'i s creeze drame emo"ionale. Visul exterior
nu este un vis frumos; este un vis al violen"ei, al
fricii, al r zboiului, al nedrept "ii. Visele personale
ale oamenilor variaz de la unul la altul, dar la
modul global el este aproape un co'mar. Dac ne
uit m la societatea uman , vedem c este atât de
greu de tr it tocmai pentru c ea este guvernat de
fric . în toat lumea vedem oameni suferind,
nervo'i, furio'i, r zbun tori, violen"i pe strad , 'i
pretutindeni vedem | nedrept "i de neimaginat.
Injusti"ia exist pe diferite nivele 'i în " ri diferite de
pe glob, dar frica este cea care ne controleaz visul
exterior.
Dac vom compara visul societ "ii umane cu
descrierea iadului din religiile ce au fost promulgate
pe p mânt, vom descoperi c exist o identitate
DON MIGUEL RUIZ 22

perfect . Religiile spun c iadul este un loc al


pedepsei, un loc al fricii, al durerii 'i al suferin"ei, un
loc în care focul te arde. Focul este generat de
emo"iile care provin din fric . De fiecare dat când
sim"im emo"ii precum mânia, furia, gelozia, invidia
sau ura, noi experiment m un foc care arde în noi.
De aceea, putem spune c tr im într-un vis al
iadului.
Dac privim iadul ca pe o stare mental , atunci
nu este greu s ne d m seama c el este în jurul
nostru. Degeaba ne mai amenin" ceilal"i c dac nu
vom face ceea ce spun ei c trebuie s facem, vom
ajunge în iad. Ce s spunem, ce veste proast ! Noi
suntem deja în iad, dar tot acolo sunt 'i cei care ne
amenin" . Nici o fiin" uman nu o poate condamna
pe cealalt s ajung în iad deoarece noi suntem deja
acolo. Ceilal"i ne pot împinge într-un iad mai adânc,
este adev rat. Dar acest lucru este valabil numai
pentru c noi le permitem.
Fiecare om are visul s u personal, dar la fel ca 'i
visul societ "ii, acesta este guvernat de fric . Noi
înv " m s vis m iadul în via"a noastr , în visul
nostru personal. Evident, aceast fric se manifest
diferit pentru fiecare în parte, dar cu to"ii
experiment m aceea'i mânie, gelozie, ur , invidie 'i
alte emo"ii negative. Visul nostru personal poate
deveni un co'mar în care suferim 'i tr im într-o
continu stare de fric . Dar noi nu trebuie s vis m
23 CELE PATRU LEGAMINTE

un co'mar. Este la fel de posibil s ne bucur m de


un vis pl cut.
întreaga umanitate caut adev rul, dreptatea 'i
frumuse"ea. Suntem cu to"ii într-o etern c utare a
adev rului numai pentru c noi credem doar în
minciunile pe care le-am înmagazinat în mintea
noastr . Suntem în c utarea drept "ii din cauz c în
sistemul nostru de convingeri nu g sim nic ieri
dreptatea. Suntem în c utarea frumuse"ii deoarece
indiferent cât de frumoas ar fi o persoan , ea nu
crede c este frumoas cu adev rat. C ut m 'i
c ut m, dar totul se afl deja în noi. Nu exist un alt
adev r care trebuie g sit. Oriunde ne întoarcem
capul, tot ceea ce vedem este adev rat, dar din cauza
credin"elor 'i a condi"ion rilor pe care le-am
înmagazinat în mintea noastr , noi nu avem ochi
pentru acest adev r.
Noi nu vedem adev rul pentru c suntem orbi.
Ceea ce ne orbe'te sunt acele false credin"e pe care
le avem în mintea noastr . Sim"im nevoia s 'tim c
noi avem dreptate, iar to"i ceilal"i gre'esc. Credem în
convingerile noastre, dar tocmai ele ne preg tesc
pentru suferin" . Este ca 'i cum am tr i în mijlocul
unei ce"i atât de dese încât nu ne las s vedem
dincolo de vârful nasului. Tr im într-o cea" care
nici m car nu este real . Cea"a este un vis, visul
nostru personal, care include tot ceea ce credem,
toate concep"iile pe care le avem despre ceea ce
DON MIGUEL RUIZ 24

suntem cu adev rat, toate compromisurile f cute cu


ceilal"i, cu noi în'ine 'i chiar cu Dumnezeu.
Mintea noastr nu este altceva decât o cea" pe
care toltecii au numit-o mitote. Mintea noastr este
un vis în care mii de oameni vorbesc în acela'i timp,
dar nici unul nu-1 în"elege pe cel lalt. Aceasta este
starea min"ii umane - un mare mitote, care ne
împiedic s vedem cine suntem cu adev rat.
Indienii numesc acest mitote: maya, ceea ce
înseamn iluzie. Este credin"a personalit "ii c : „Eu
sunt”. Tot ceea ce credem despre noi 'i despre lume,
toate concep"iile 'i program rile pe care le avem în
minte, toate sunt mitote. Noi nu putem vedea cine
suntem cu adev rat; nu putem vedea c nu suntem
liberi.
A'a se explic de ce oamenii se împotrivesc
vie"ii. De nimic nu se tem mai mult oamenii decât de
a fi vii. Moartea nu este cea mai mare fric a
noastr ; cea mai mare fric pe care o avem este s ne
asum m riscul de a tr i, riscul de a fi vii 'i de a
exprima ceea ce suntem cu adev rat. A fi noi în'ine
este cea mai mare fric a noastr , a oamenilor. Noi
am înv "at s ne tr im via"a încercând s le
satisfacem celorlal"i cererile. Am înv "at s tr im în
func"ie de viziunea celor din jur, din cauza fricii de a
nu fi accepta"i 'i de a nu fi suficient de buni pentru
ei.
În timpul procesului de îndoctrinare, noi ne-am
25 CELE PATRU LEGAMINTE

format o imagine despre ceea ce este perfec"iunea, în


dorin"a noastr de a fi suficient de buni. Ne-am creat
astfel o imagine despre cum ar trebui s fim pentru a
fi accepta"i de toat lumea. Am încercat mai ales s
le facem pl cere celor care ne iubesc, mama 'i tata,
fra"ii 'i surorile mai mari, preo"ii 'i profesorii.
Încercând s fim suficient de buni pentru ei, ne-
am creat o imagine despre perfec"iune, dar noi nu ne
potrivim cu aceast imagine, sau aceasta nu ni se
potrive'te întotdeauna. Noi am creat o imagine, dar
imaginea nu este real . Nu vom fi niciodat perfec"i
din acest punct de vedere. Niciodat !
Datorit faptului c nu suntem perfec"i, am
ajuns s ne respingem propria persoan . Iar nivelul
de autorespingere depinde de cât de eficien"i au fost
adul"ii în distrugerea identit "ii noastre reale. Dup
încheierea procesului de îndoctrinare, a fi suficient
de bun pentru cei din jur nu mai este suficient. Noi
nu mai suntem suficient de buni pentru noi în'ine,
deoarece am ajuns s nu mai corespundem, s nu ne
mai încadr m în propria noastr imagine despre
perfec"iune. Noi nu ne putem ierta deoarece nu
suntem ceea ce am dori s fim, sau mai bine zis, nu
suntem una cu ceea ce credem c ar trebui s fim.
Nu ne putem ierta pentru c nu suntem perfec"i.
Noi 'tim c nu suntem ceea ce credem c
trebuie s fim 'i ne sim"im fal'i, frustra"i 'i
nesinceri. încerc m s ne ascundem 'i pretindem c
DON MIGUEL RUIZ 26

suntem ceea ce nu suntem. Rezultatul este c nu ne


sim"im autentici 'i purt m m 'ti sociale pentru a nu-
i l sa pe ceilal"i s observe acest lucru. Ne este atât
de fric de faptul c altcineva va observa c nu
suntem ceea ce pretindem a fi. îi judec m pe ceilal"i
în concordan" cu imaginea noastr despre
perfec"iune, dar ei nu se vor ridica niciodat la
nivelul a'tept rilor noastre.
De multe ori, ajungem chiar s ne facem r u,
doar pentru a face pl cere altor oameni. Ne r nim
trupul fizic, doar pentru a fi accepta"i de ceilal"i. Câ"i
adolescen"i nu iau droguri doar pentru a evita s fie
respin'i de c tre ceilal"i adolescen"i. Ei nu î'i dau
seama c adev rata lor problem este c nu se
accept singuri pe ei în'i'i, c se autoresping
deoarece nu sunt ceea ce pretind c sunt. Ei doresc
s fie într-un anumit mod, dar nu sunt, 'i din aceast
cauz sufer de vinov "ie 'i ru'ine. Oamenii se
pedepsesc la nesfâr'it deoarece nu sunt ceea ce cred
ei c ar trebui s fie. Ei devin foarte abuzivi fa" de
propria persoan 'i îi folosesc 'i pe ceilal"i pentru a
abuza de ei.
Nimeni nu abuzeaz îns de noi mai mult decât
noi în'ine, iar aici apar Judec torul, Victima 'i
sistemul de convingeri care ne fac s proced m în
acest fel. Sunt oameni care spun c so"ia lor sau
so"ul lor, ori mama sau tata, au abuzat de ei, dar este
evident c ei î'i fac r u singuri. Modul în care ne
27 CELE PATRU LEGAMINTE

judec m este cea mai cumplit judecat din câte


exist . Dac facem o gre'eal în fa"a oamenilor, noi
încerc m s neg m gre'eala 'i s o acoperim. Dar
atunci când suntem singuri, Judec torul preia
comanda, vinov "ia devine atât de puternic , iar noi
ne sim"im atât de pro'ti, sau atât de r i, sau atât de
pu"in merituo'i…în întreaga noastr via" , nimeni nu
a abuzat de noi mai mult decât am abuzat noi în'ine.
Iar limita acestor autoabuzuri este exact limita pe
care o toler m din partea celor din jur. Dac cineva
abuzeaz de noi doar un pic mai mult decât o facem
noi în'ine, probabil c vom fugi de acea persoan .
Dar dac cineva abuzeaz de noi mai pu"in decât o
facem noi în mod obi'nuit, vom p stra probabil
rela"ia 'i o vom tolera la nesfâr'it.
Dac noi abuz m foarte mult de noi în'ine,
putem tolera ca altcineva s ne bat , s ne umileasc
'i s ne trateze ca pe un gunoi. De ce? Deoarece
sistemul nostru de convingeri afirm : „Merit acest
lucru. Aceast persoan îmi face de fapt o favoare,
c ci este al turi de mine. Nu merit dragostea 'i
respectul ei. Nu sunt suficient de bun”.
Noi avem nevoie s fim accepta"i 'i iubi"i de
ceilal"i, dar nu ne putem accepta 'i iubi pe noi
în'ine. Cu cât ne iubim mai mult pe noi în'ine, cu
atât experiment m mai pu"ine abuzuri în via"a
noastr . Autoabuzul provine din autorespingere, iar
autorespingerea se na'te din faptul c avem o
DON MIGUEL RUIZ 28

imagine a perfec"iunii 'i nu ne ridic m niciodat la


în l"imea acestui ideal. Imaginea noastr despre
perfec"iune este motivul pentru care ne respingem
singuri; este motivul pentru care nu ne accept m a'a
cum suntem bazate pe fric 'i s ne proclam m
propria putere 'i pentru care nu-i accept m pe
ceilal"i a'a cum sunt, personal . Compromisurile
n scute din fric incumb o mare pierdere de energie
din partea noastr , dar leg mintele care se nasc din
dragoste ne ajut s ne conserv m energia 'i chiar s
câ'tig m mai mult energie. Exist mii de
compromisuri pe care le-am f cut. Fiecare dintre
noi este n scut cu o anumit cu noi în'ine, cu ceilal"i
oameni, cu visul nostru cantitate de putere personal
pe care o recap t în despre via" , cu Dumnezeu, cu
societatea, cu p rin"ii, fiecare zi, dup ce se
odihne'te. Din p cate, noi cu so"ia, cu copiii. Dar
cele mai importante cheltuim o mare parte din
puterea noastr personal compromisuri sunt cele pe
care le facem cu noi mai întâi pentru a face acele
compromisuri, iar apoi în'ine. Aceste compromisuri
ne spun cine suntem cu pentru a le respecta. Puterea
noastr personal este adev rat, ce trebuie s sim"im,
ce trebuie s credem disipat de toate
compromisurile pe care le-am creat, 'i cum trebuie
s ne comport m. Rezultatul este ceea iar rezultatul
este c ne sim"im f r putere. Tot ce ne ce noi
numim personalitatea noastr . Aceste mai r mâne
29 CELE PATRU LEGAMINTE

este doar atâta putere cât s supravie"uim


compromisuri afirm : „Acesta sunt eu. Aceasta este
în fiecare zi, c ci risipim cea mai mare parte din ea
ceea ce cred eu. Pot face anumite lucruri, iar alte
pentru a p stra compromisurile care ne "in lega"i de
lucruri nu le pot face. Aceasta este realitate, iar visul
planetar. Cum am putea transforma întregul vis
aceasta este fantezie; acest lucru este posibil,
cel lalt|al vie"ii noastre când nu avem puterea de a
schimba este imposibil”.
Un singur compromis nu ar fi o problem , dar în
cazul în care con'tientiz m compromisurile exist
multe asemenea compromisuri care ne fac s care ne
guverneaz via"a 'i constat m c visul vie"ii suferim,
s c dem, s gre'im în via" . Dac dorim s noastre
nu ne place, este necesar s ne schimb m tr im o
via" plin de bucurie 'i împlinire, trebuie s
leg mintele. Dac suntem dispu'i s facem acest
avem curajul s rupem aceste compromisuri care
sunt lucru, exist patru leg minte foarte puternice
care ne vor ajuta s elimin m din via"a noastr
compromisurile 'i condi"ion rile n scute din fric 'i
care ne golesc de energie.
Atunci când rupem un compromis, când
dep 'im o condi"ionare, toat puterea pe care o
folosim pentru a le crea se întoarce la noi. Dac vom
adopta aceste patru noi leg minte, ele vor genera
suficient putere personal pentru a ne ajuta s ne
DON MIGUEL RUIZ 30

schimb m întregul sistem al vechilor noastre


conven"ii.
Pentru a adopta Cele patru leg minte este nevoi
de mult voin" , dar dac vom începe s respect m
aceste leg minte, transformarea care se va produce
în| via"a noastr va fi incredibil . Drama iadului va
disp rea curând din fa"a ochilor no'tri. În loc s
tr im într-un vis al iadului, vom putea s ne cre m
un nou vis, visul nostru personal al raiului.
31 CELE PATRU LEGAMINTE

PRIMUL LEG MÂNT

FII IMPECABIL ÎN TOT CEEA CE SPUI

Primul leg mânt este cel mai important dintre


toate, 'i totodat cel mai greu de respectat. Este atât
de important, încât doar prin respectare a acestui
prim leg mânt vom putea deveni capabili s trecem
pe nivelul existen"ial pe care eu 1-am numit raiul pe
p mânt.
Primul Leg mânt este urm torul: fii impecabil
în 'tot ceea ce spui. Sun foarte simplu, dar este o
lege extrem de puternic .
De ce pornim de la cuvinte? Cuvântul este
puterea prin care noi cre m. Cuvântul este darul care
vine direct de la Dumnezeu. în Evanghelia dup Ioan
din Biblie se spune, referitor la crearea universului:
„La început a fost cuvântul 'i cuvântul era la
Dumnezeu, 'i Dumnezeu era cuvântul”. Prin cuvânt,
DON MIGUEL RUIZ 32

noi ne exprim m puterea creatoare. Prin cuvânt


putem manifesta totul. Indiferent de limba pe care o
vorbim, inten"ia noastr se manifest prin cuvânt.
Tot ceea ce vis m, tot ceea ce sim"im 'i ceea ce
suntem cu adev rat - toate acestea se manifest doar
prin puterea cuvântului.
Cuvântul nu este doar un sunet sau un simbol
scris. Cuvântul este o for" ; este puterea pe care o
avem de a ne exprima 'i de a comunica, de a gândi 'i
de a crea evenimentele din via"a noastr . Singur
omul poate vorbi. Ce alt animal de pe planet poate
vorbi? Cuvântul este cea mai puternic unealt pe
care o are omul; este unealta magiei. Dar, la fel ca 'i
o spad cu dou t i'uri, cuvântul nostru poate crea
cel mai frumos vis, dar poate 'i s distrug tot ce
exist în jurul nostru. Un t i' al s biei îl constituie
a'adar folosirea gre'it a cuvântului, cea care
creeaz iadul pe p mânt. Cel lalt t i' îl constituie
impecabilitatea cuvântului, care creeaz doar
frumuse"e, iubire 'i raiul pe p mânt. în func"ie de
modul în care este folosit, cuvântul ne poate elibera,
sau ne poate înl n"ui mai mult decât ne închipuim.
întreaga magie de care dispunem se bazeaz pe
cuvintele noastre.
Cuvântul nostru este magie pur , iar folosirea
lui gre'it este magie neagr .
Cuvântul este atât de puternic încât un simplu
cuvânt poate schimba o via" sau poate distruge
33 CELE PATRU LEGAMINTE

vie"ile a milioane de oameni. Cu câ"iva ani în urm


un om din Germania a manipulat prin folosirea
cuvântului unul dintre cele mai inteligente popoare
din lume. El i-a condus pe germani în iadul
r zboiului prin simpla folosire a cuvântului. I-a
convins s comit cele mai atroce acte de violen" . A
activat frica oamenilor doar prin puterea cuvântului,
iar rezultatul au fost crimele 'i un r zboi mondial.
Oamenii din întreaga lume au început s îi distrug
pe ceilal"i oameni deoarece le era fric unul de
cel lalt. Cuvântul lui Hitler, bazat pe convingeri 'i
compromisuri generatoare de fric , va r mâne pentru
totdeauna în istorie.
Mintea uman este ca un sol fertil în care sunt
plantate continuu semin"e. Semin"ele sunt p reri,
idei 'i concepte. Plantezi o s mân" , un gând, 'i
acesta rode'te. Cuvântul este ca o s mân" , iar
mintea uman este atât de fertil ! Drama este c
oamenii folosesc prea des aceast fertilitate pentru a
planta semin"ele fricii. Fiecare minte uman este
fertil , dar numai pentru acele semin"e pentru care
este preg tit . Este important s observ m pentru ce
fel de semin"e este fertil mintea noastr , preg tind-
o apoi pentru semin"ele iubirii.
S lu m de pild exemplul lui Hitler: acesta a
trimis în exterior toate acele semin"e ale fricii, iar ele
au crescut foarte puternice, producând distrugeri
masive. Con'tientizând for"a cuvântului, putem
DON MIGUEL RUIZ 34

în"elege ce putere se poate manifesta prin cuvântul


nostru. O temere sau o îndoial plantat în mintea
noastr poate crea o dram f r sfâr'it. Un cuvânt
este ca un blestem, iar oamenii folosesc cuvântul la
fel ca magicienii negri, blestemându-se incon'tient
unii pe ceilal"i.
Fiecare om este un magician 'i poate s
blesteme pe cineva prin cuvântul s u, la fel cum
poate elibera pe cineva de un blestem. Noi îi
blestem m adeseori pe al"ii prin p rerile pe care le
avem. Un exemplu: vedem un prieten 'i îi spunem o
p rere care tocmai ne-a trecut prin minte. îi spunem:
„Mm! V d pe fa"a ta acea paloare pe care o au doar
oamenii bolnavi de cancer”. Dac el va asculta
aceste cuvinte 'i va fi de acord cu ele, el se va
îmboln vi de cancer în mai pu"in de un an. Aceasta
este puterea cuvântului.
În timpul îndoctrin rii noastre, p rin"ii 'i
profesorii no'tri ne-au silit s le asimil m p rerile
chiar f r s se gândeasc la aceasta. în acest fel, nu
am crezut în aceste p reri 'i am tr it cu frica pe care
au generat-o în noi, spre exemplu: c nu suntem buni
la înot, la sport, sau la scris. Cineva î'i d cu p rerea
'i spune: „Uite, aceast fat este urât !” Fata ascult ,
crede c este urât 'i cre'te cu ideea c este urât .
Nu are importan" cât de frumoas este; atât timp cât
ea 'i-a asumat aceast prejudecat , aceast
condi"ionare interioar , ea va crede c este urât .
35 CELE PATRU LEGAMINTE

Acesta este blestemul sub influen"a c ruia se afl .


Prin fixarea aten"iei, cuvântul poate intra în
mintea noastr 'i poate schimba un întreg sistem de
convingeri în bine sau în râu. Un alt exemplu: putem
crede c suntem ni'te pro'ti; eventual, putem crede
acest lucru de când ne 'tim. Aceast condi"ionare
interioar poate fi foarte în'el toare, silindu-ne s
facem o gr mad de prostii numai pentru a ne
asigura c suntem pro'ti. De pild , facem ceva 'i
gândim:
„Cât mi-a' dori s fiu inteligent, dar trebuie s
fiu tare prost de vreme ce am f cut acest lucru”.
Mintea alearg în sute de direc"ii diferite, iar noi
putem petrece zile întregi sub hipnoza credin"ei în
propria noastr prostie.
i totul pân într-o zi când altcineva ne capteaz
aten"ia 'i ne spune c nu suntem pro'ti deloc. Noi
credem ce spune aceast persoan 'i facem un nou
leg mânt. în consecin" , nu ne mai sim"im 'i nu mai
ac"ion m ca ni'te pro'ti. Întregul blestem s-a
destr mat, doar prin puterea cuvântului. Invers, în
cazul în care credem c suntem ni'te pro'ti 'i cineva
ne capteaz aten"ia spunându-ne: „Da, e'ti cu
adev rat cea mai proast persoan pe care am
întâlnit-o”, convingerea interioar va fi înt rit 'i va
deveni chiar mai puternic .
Haide"i s vedem acum ce înseamn cuvântul
impecabilitate. Impecabilitate înseamn „f r de
DON MIGUEL RUIZ 36

p cat”. Impecabil vine din latinescul pecatus, care


înseamn „p cat”. Prefixul im de la impecabil
înseamn „f r ”, a'a c impecabil înseamn „f r de
p cat”. Religiile vorbesc despre p cat 'i p c to'i,
dar haide"i s în"elegem ce înseamn cu adev rat a
p c tui. Un p cat este orice faci împotriva ta. Tot
ceea ce sim"i sau crezi împotriva ta este un p cat.
E'ti împotriva ta atunci când te judeci sau când te
critici f r motiv. Când e'ti impecabil, tu e'ti
responsabil pentru ac"iunile tale, dar nu te judeci 'i
nu te blamezi.
Din acest punct de vedere, întregul concept de
p cat se schimb , transformându-se din ceva moral
sau religios într-un aspect de bun sim". P catul
începe cu respingerea propriei persoane.
Autorespingerea este cel mai mare p cat pe care-1
po"i comite. In termeni religio'i, autorespingerea
(respingerea de sine) este un „p cat mortal”, care
conduce la moarte. Impecabilitatea, pe de alt parte,
conduce la via" .
A fi impecabil în ceea ce spui înseamn a nu
folosi cuvintele împotriva ta. Dac te v d pe strad
'i î"i spun c e'ti prost, acest lucru poate ap rea ca o
folosire gre'it a cuvântului împotriva ta. Dar, de
fapt, eu folosesc cuvântul împotriva mea, deoarece
tu m vei urî pentru aceasta, iar ura ta nu este bun
pentru mine. De aceea, dac m sup r 'i prin
cuvintele mele î"i trimit toat otrava mea emo"ional
37 CELE PATRU LEGAMINTE

"ie, eu folosesc cuvântul împotriva mea.


Dac m iubesc pe mine însumi, eu îmi voi
exprima aceast iubire în interac"iunea cu tine,
având grij s fiu impecabil în ceea ce spun,
deoarece aceast ac"iune a mea va produce, la rândul
ei, o reac"ie. Dac te iubesc, tu m vei iubi la rândul
t u pe mine. Dac te insult, 'i tu m vei insulta.
Dac -"i sunt recunosc tor, 'i tu îmi vei fi
recunosc tor. Dac sunt egoist, 'i tu vei fi egoist cu
mine. Dac folosesc cuvântul 'i te voi blestema, m
vei blestema la rândul t u.
A fi impecabil cu cuvântul t u înseamn a-"i
folosi corect energia; înseamn a-"i folosi energia în
direc"ia adev rului 'i a iubirii fa" de tine însu"i.
Dac faci un leg mânt cu tine însu"i, acela de a fi
impecabil în ceea ce spui, aceast simpl inten"ie
este suficient pentru ca adev rul s se manifeste
prin tine 'i s cure"e toat otrava emo"ional care
exist în fiin"a ta. Dar a face acest leg mânt este
dificil, deoarece noi am înv "at s facem exact
opusul. Comunicarea cu ceilal"i ne-a înv "at s
min"im, iar apoi am preluat aceast obi'nuin" ,
min"indu-ne chiar pe noi în'ine. Noi nu suntem
impecabili în ceea ce spunem.
În iad, puterea cuvântului este folosit complet
gre'it. Noi folosim cuvântul pentru a jigni, pentru a
blama, pentru a g si vinova"i, pentru a distruge.
Bineîn"eles, îl folosim 'i a'a cum trebuie, dar nu
DON MIGUEL RUIZ 38

prea des. Cel mai adesea folosim cuvântul pentru a


împr 'tia emo"iile noastre otr vite, pentru a exprima
furia, gelozia, invidia 'i ura. Cuvântul este pur
magie, cel mai pre"ios 'i mai puternic dar pe care-1
are umanitatea, dar noi îl folosim împotriva noastr .
Pl nuim r zbun ri. Cre m haos prin cuvintele
noastre. Folosim cuvântul pentru a crea ur între
diferite rase, între diferi"i oameni, între diferite
familii, între na"iuni. Atât de des folosim cuvântul în
mod gre'it, încât aceast folosire gre'it a devenit
chiar modul în care cre m 'i perpetu m visul
iadului. Folosirea gre'it a cuvântului este modul în
care noi ne împingem unii pe ceilal"i în jos,
men"inându-ne reciproc cu capul la fund, într-o stare
de fric 'i de îndoial . Deoarece cuvântul este
bagheta magic pe care o posed omul, folosirea
gre'it a cuvântului înseamn magie neagr , iar noi
folosim magia neagr tot timpul, f r m car s ne
d m seama de acest lucru.
De pild , am cunoscut o femeie care era
inteligent 'i avea un suflet foarte bun. Ea avea o
fiic pe care o iubea cu adev rat foarte mult. într-o
noapte, ea a venit acas dup o zi de munc foarte
dificil , obosit , plin de tensiuni emo"ionale 'i cu o
durere de cap teribil . Tot ce î'i dorea în acea clip
era o stare de lini'te 'i mult pace, dar fata ei cânta
'i s rea fericit prin cas . Fiica ei nu era con'tient
de modul în care se sim"ea mama ei; ea era în lumea
39 CELE PATRU LEGAMINTE

ei, a'a c s rea 'i cânta din ce în ce mai tare,


exprimându-'i bucuria 'i dragostea. Ea cânta atât de
tare încât a f cut ca durerea de cap a mamei sale s
se înte"easc , iar la un moment dat mama ei 'i-a
pierdut controlul. Sup rat , ea s-a uitat la frumoasa
sa feti" 'i i-a spus: „Taci! Ai o voce urât . Nu po"i
s taci odat din gur ?”
Adev rul este c la acea or , mama sa nu ar fi
suportat nici un fel de zgomot - nicidecum faptul c
vocea fetei era urât . Dar fata a crezut ceea ce i-a
spus mama ei 'i în acel moment ea a luat o hot râre
fa" de ea îns 'i. Dup aceasta nu a mai cântat
niciodat , convins c vocea ei era urât 'i c va
deranja pe oricine o va auzi. Ea a devenit ru'inoas
la 'coal , iar dac era rugat s cânte, refuza
întotdeauna. Chiar 'i discu"iile cu ceilal"i au devenit
dificile pentru ea. Totul s-a schimbat pentru feti"
din cauza acestui nou leg mânt pe care 1-a f cut, din
cauza acestei noi condi"ion ri: ea credea c trebuie
s -'i reprime emo"iile pentru a fi acceptat 'i iubit .
De fiecare dat când auzim o p rere pe care o
accept m 'i o credem, noi facem un nou leg mânt,
iar acesta devine o parte a sistemului nostru de
valori. Aceast feti" a crescut, 'i de'i mai târziu a
realizat c avea o voce frumoas , ea nu a mai cântat
niciodat . Mai mult, 'i-a creat un întreg complex din
cauza blestemului. Acest blestem a fost aruncat
asupra ei de c tre una din persoanele pe care le iubea
DON MIGUEL RUIZ 40

cel mai mult: mama sa. Mama sa nu a observat ceea


ce a f cut prin cuvintele sale. Ea nu a observat c
f cuse un act de magie neagr 'i c a pus un blestem
asupra propriei sale fiice. Ea nu era con'tient de
for"a cuvântului s u 'i de aceea nu trebuie acuzat .
Ea a f cut ceea ce-i f cuser 'i ei cândva mama ei,
tat l ei 'i to"i ceilal"i de atâtea ori. Ea a folosit gre'it
cuvântul.
De câte ori nu facem 'i noi aceste lucruri cu
copiii no'tri? Le oferim tot felul de sugestii, iar
copiii no'tri poart aceast magie neagr asupra lor
ani 'i ani de zile. Oamenii care ne iubesc realizeaz
acte de magie neagr asupra noastr , f r m car s
fie con'tien"i c fac acest lucru. De aceea, noi
trebuie s -i iert m; ei nu 'tiu ce fac.
Un alt exemplu: s spunem c te treze'ti într-o
diminea" 'i te sim"i foarte fericit . Te sim"i minunat
'i r mâi o or sau dou în fa"a oglinzii pentru a te
face frumoas . Tocmai atunci, una dintre prietenele
tale cele mai bune spune: „Ce "i s-a întâmplat? Ar "i
atât de urât. Uit -te la rochia pe care o por"i; e'ti
ridicol ”. Aceste cuvinte sunt suficiente pentru a te
trânti la p mânt, pentru a te împinge în iad. Poate
aceast prieten "i-a spus ce "i-a spus doar pentru a te
r ni. i a reu'it. Ea "i-a oferit o p rere care era
înc rcat cu toat for"a cuvântului s u. Dac tu îi
accep"i p rerea, ea va deveni un nou leg mânt, pe
care îl vei înc rca cu o parte din puterea ta. Aceast
41 CELE PATRU LEGAMINTE

p rere va deveni un act de magie neagr Aceste


tipuri de blesteme sunt dificil de dep 'it. Singura
cale care poate rupe un blestem const în a face noi
leg minte bazate pe realitate. Adev rul este cea mai
important parte a unei fiin"e impecabile în cuvintele
sale. De o parte a sabiei sunt minciunile, care
creeaz magia neagr , iar de cealalt parte a sabiei
este adev rul, care are puterea de a rupe blestemul
magiei negre. Doar adev rul v va elibera!
Dac privim felul în care interac"ion m unii cu
al"ii în fiecare zi, putem constata cu u'urin" de câte
ori arunc m blesteme unul asupra altuia doar prin
ni'te simple cuvinte. De-a lungul timpului, aceast
interac"iune a devenit cea mai rea dintre toate
formele de magie 'i a fost numit bârfa.
Bârfa este un act de magie neagr 'i este foarte
rea deoarece este otrav pur . Cu to"ii am înv "at
cum s bârfim acceptând bârfa altora. Când eram
copii, îi auzeam pe adul"ii din jurul nostru bârfind tot
timpul, exprimându-'i p rerea m mod deschis despre
alte persoane. Ei exprimau p reri chiar 'i despre
persoanele pe care nu le cuno'teau. Otrava
emo"ional era transferat odat cu acele p reri, iar
noi am înv "at c aceasta este modalitatea normal
de comunicare.
Bârfa a devenit principala form de comunicare
în societatea uman . A devenit modalitatea de a ne
sim"i aproape unul de cel lalt, deoarece ne face s ne
DON MIGUEL RUIZ 42

sim"im mai bine v zând c altcineva se simte la fel


de r u precum ne sim"im 'i noi. Exist un vechi
proverb care spune: „Suferin"ei nu-i place s fie
singur ”, iar oamenii care sufer în iad nu vor s fie
singuri. Frica 'i suferin"a sunt o parte important din
visul planetar; ele sunt modalitatea prin care visul
planetar ne men"ine pe un nivel cât mai jos posibil.
Folosind analogia 'i asimilând mintea uman cu
un computer, bârfa poate fi comparat cu virusul
unui computer. Virusul unui computer este o parte a
limbajului calculatorului, scris în acela'i limbaj cu
celelalte coduri, dar cu o inten"ie rea, d un toare.
Acest cod este introdus în programul computerului
t u când te a'tep"i mai pu"in 'i de cele mai multe ori
când nici nu e'ti con'tient de asta. Dup ce acest cod
a fost introdus, computerul t u nu mai lucreaz
corect, sau nu mai func"ioneaz deloc, deoarece
codurile con"in în ele atât de multe mesaje
conflictuale, încât acestea blocheaz efectuarea
opera"iilor corecte.
Bârfa uman func"ioneaz exact m acela'i mod.
De exemplu, începi o nou materie cu un nou
profesor 'i vrei s urmezi acea materie pentru o
perioad mai îndelungat . în prima zi în care
participi la acel curs, te love'ti de cineva care a
urmat acel curs 'i care-"i spune: „Oh, acel profesor
este un ignorant care nu 'tie despre ce vorbe'te; în
plus, mai este 'i un tic los, a'a c fii atent!”
43 CELE PATRU LEGAMINTE

Tu e'ti imediat marcat de cuvinte 'i de codul


emo"ional al persoanei respective, dar nu e'ti
con'tient de motiva"ia pe care a avut-o atunci când
"i-a spus aceste lucruri. Aceast persoan poate fi
furioas deoarece nu a promovat în anul urm tor,
sau face simple presupuneri bazate pe team 'i
prejudec "i, dar întrucât tu ai înv "at s accep"i
informa"ia la fel ca un copil mic, o parte din tine
crede acea bârfa. Ajungi apoi la cursul respectiv.
Ori de câte ori profesorul vorbe'te, tu sim"i cum
otrava iese din interiorul t u, dar nu realizezi c -1
vezi pe profesori: prin ochii persoanei care "i-a
furnizat respectiva bârfa. Apoi începi s vorbe'ti 'i
cu ceilal"i colegi de clas despre acest lucru, iar ei
încep sâ-1 priveasc pe profesor în acela'i mod: ca
pe un ignorant 'i un tic los. Ajungi chiar s ur 'ti
aceast materie, iar în curând te decizi s renun"i
definitiv la acest curs. Î"i blamezi profesorul, dar
unicul lucru pe care ar trebui s -1 blamezi este bârfa.
i singura cauz care provoac aceast
neîn"elegere este un mic virus în calculator. O mic
informa"ie gre'it 'i comunicarea dintre oameni
poate fi distrus , infectând fiecare persoan care este
atins de el, 'i care devine apoi o fiin" contagioas
inclusiv pentru ceilal"i. Imagina"i-v c de fiecare
dat când ceilal"i v bârfesc, ei introduc un virus de
computer în mintea dumneavoastr , producând o
mic'orare a clarit "ii dumneavoastr mentale. Apoi
DON MIGUEL RUIZ 44

imagina"i-v c în încercarea de a v cur "a 'i de a


elimina confuziile, îndep rtând o parte din otrav ,
dumneavoastr bârfi"i 'i împr 'tia"i aceast otrav la
cei din jur.
Imagina"i-v în continuare c aceast propagare
merge la nesfâr'it, într-un lan" care une'te între ele
toate fiin"ele de pe acest p mânt. Rezultatul va fi o
lume plin de oameni care pot citi informa"ia prin
circuite care sunt afectate de un virus otr vitor 'i
contagios. înc o dat , acest virus este ceea ce
toltecii au numit mitote, haosul miilor de voci care
încearc s vorbeasc simultan în cadrul aceleia'i
min"i.
Chiar mai r i sunt magicienii negri sau hackerii
de computere care împr 'tie virusul în mod
inten"ionat. Gândi"i-v la o perioad în care era"i
sup rat pe cineva 'i dorea"i s v r zbuna"i pe acea
persoan . Pentru a v r zbuna pe ea, a"i spus ceva
despre persoana respectiv cu inten"ia de a împr 'tia
otrav 'i a o face s sufere. Am f cut cu to"ii
asemenea lucruri când eram copii, adeseori în mod
incon'tient, dar ca adul"i am devenit mai calcula"i în
eforturile noastre de a-i distruge pe ceilal"i. Apoi am
înv "at s ne min"im singuri, spunându-ne c
persoana a primit o pedeaps dreapt pentru gre'elile
sale.
Atunci când vedem lumea prin virusul unui
computer este u'or s ne justific m chiar 'i cele mai
45 CELE PATRU LEGAMINTE

crude comportamente. Ceea ce nu vedem este


folosirea gre'it a cuvintelor noastre care ne împinge
tot mai adânc în iad.
Timp de ani de zile am primit bârfe 'i blesteme
de la ceilal"i, dar acest lucru a fost posibil inclusiv
datorit modului în care noi am folosit cuvintele. In
mintea noastr exist un dialog interior constant, 'i
de cele mai multe ori ne spunem singuri lucruri
precum: „Vai, sunt gras, sunt urât. îmb trânesc, îmi
cade p rul. Sunt prost, nu am în"eles niciodat nimic.
Nu voi fi niciodat perfect”. Vede"i cum folosim
cuvintele împotriva noastr ? De aceea, este
important s în"elegem ce este cuvântul 'i ce poate
face el. Dac accep"i primul leg mânt 'i devii
impecabil cu cuvintele tale, începi s vezi toate
schimb rile 'i transform rile care pot ap rea în via"a
ta. Apar mai întâi schimb ri în felul în care te
în"elegi pe tine, iar mai târziu schimb ri în modul în
care interac"ionezi cu ceilal"i oameni, mai ales cu cei
pe care-i iube'ti cel mai mult.
Gândi"i-v de câte ori a"i bârfit cu cei pe care îi
iubi"i cel mai mult doar pentru a le dovedi juste"ea
punctului dumneavoastr de vedere. De câte ori nu
a"i captat aten"ia celorlal"i oameni 'i a"i împr 'tiat
otrav despre persoana pe care o iubi"i, doar pentru a
v justifica p rerea? P rerea noastr nu este altceva
decât punctul nostru de vedere. Ea nu este neap rat
'i adev rat . P rerea noastr se na'te din credin"ele
DON MIGUEL RUIZ 46

noastre, din ego-ul nostru 'i din visul nostru. Noi


cre m toat otrava 'i o v rs m asupra celorlal"i doar
pentru ca s ne sim"im bine în ceea ce prive'te
punctul nostru de vedere.
Dac adopt m primul leg mânt 'i devenim
impecabili cu cuvintele noastre, orice otrav
emo"ional va fi cur "at din mintea noastr 'i din
modul nostru de comunicare interpersonal , lucru
valabil inclusiv în ceea ce prive'te comunicarea
noastr cu o pisic sau cu un câine.
Impecabilitatea cuvântului ne va conferi
imunitate fa" de blestemele altora, fa" de oricine
gânde'te ceva urât despre noi. Nimeni nu poate
recepta o idee negativ decât dac mintea sa este un
sol fertil pentru acea idee. Atunci când devii
impecabil în ceea ce spui, mintea ta nu mai este un
sol fertil pentru cuvintele ce provin din magia
neagr . Ea se deschide îns (devine fertil ) pentru
cuvintele care se nasc din dragoste. Noi putem
m sura impecabilitatea cuvântului nostru prin
nivelul iubirii de sine. Iubirea de sine 'i bun starea
interioar sunt direct propor"ionale cu calitatea 'i
integritatea cuvântului nostru. Atunci când e'ti
impecabil în ceea ce spui, te sim"i bine; te sim"i
fericit 'i împ cat.
Noi nu vom putea transcende visul iadului decât
luând decizia de a fi impecabili în ceea ce spunem.
Eu plantez acum o s mân" în mintea
47 CELE PATRU LEGAMINTE

dumneavoastr . Dac s mân"a va cre'te sau nu


depinde de cât de fertil este mintea dumneavoastr
la semin"ele de iubire. Depinde de dumneavoastr
dac ve"i face acest leg mânt cu dumneavoastr
în'iv : sunt impecabil în tot ceea ce spun. Hr ni"i
aceast s mân" , 'i pe m sur ce va cre'te în mintea
dumneavoastr , ea va genera mai multe semin"e de
iubire care vor înlocui semin"ele fricii. Primul
leg mânt va schimba tipul semin"elor fa" de care
este fertil mintea dumneavoastr .
Fi"i impecabil cu cuvântul dumneavoastr .
Acesta este primul leg mânt pe care trebuie s -1
face"i dac dori"i s fi"i liber, dac dori"i s fi"i
fericit, dac dori"i s transcende"i nivelul existen"ial
al iadului. Acest nivel este foarte puternic. El 'tie s
se foloseasc de cuvânt. De aceea, folosi"i cuvântul
pentru a împ rt 'i iubirea dumneavoastr . Folosi"i
magia alb , începând chiar cu dumneavoastr în'iv .
Repeta"i-v cât sunte"i de minunat, cât de
excep"ional sunte"i. Spune"i-v cât de mult v iubi"i.
Folosi"i cuvântul pentru a rupe toate acele mici
leg minte care v fac s suferi"i.
Acest lucru este posibil. Este posibil deoarece
eu am f cut acest lucru, iar eu nu sunt mai bun ca
dumneavoastr . Noi, oamenii, suntem cu to"ii la fel.
Avem acela'i tip de creier, acela'i tip de corp;
suntem oameni. Dac eu am fost capabil s mp toate
vechile leg minte 'i s creez altele noi, atunci pute"i
DON MIGUEL RUIZ 48

face la fel. Dac eu pot fi impecabil în ceea ce spun,


atunci de ce nu a"i fi 'i dumneavoastr impecabili în
ceea ce spune"i? Acest simplu leg mânt este
suficient pentru a v transforma via"a.
Impecabilitatea cuvântului v poate conduce c tre
fericirea personal , c tre un mare succes 'i o mare
abunden" ; v poate înl tura temerile 'i le poate
transforma în bucurie 'i iubire.
Tot ce ave"i de f cut este s v imagina"i ce ve"i
putea crea prin impecabilitatea cuvântului.
Impecabilitatea cuvântului este suficient pentru a
transcende visul fricii 'i pentru a tr i o via" diferit .
Pute"i tr i în rai în mijlocul a mii de oameni care
tr iesc în iad, deoarece a"i devenit imun la tot acel
râu. Pute"i atinge împ r "ia lui Dumnezeu doar prin
intermediul acestui prim leg mânt: fii impecabil în
tot ceea ce spui.
49 CELE PATRU LEGAMINTE

AL DOILEA LEG MÂMT

NU CONSIDERA NIMIC CA FIIND PERSONAL

Urm toarele trei leg minte deriv din primul. Al


doilea leg mânt este: nu considera nimic ca fiind
personal.
Orice s-ar petrece în jurul dumneavoastr , nu
considera"i c este ceva personal. Folosind un
exemplu anterior, dac eu v d pe cineva pe strad 'i
îi spun: „E'ti un prost”, f r s -1 cunosc, asta nu
înseamn c este ceva în neregul cu el, ci cu mine.
Dac el va lua cuvintele mele în serios, atunci
probabil c va crede c este într-adev r un prost.
Poate c va gândi: „Cum de 'tie? O fi un clarv z tor,
sau chiar poate vedea toat lumea cât de prost
sunt?”.
Noi nu ne-am implica personal dac nu am fi de
acord cu ceea ce ni se spune. Imediat ce ai fost de
acord, otrava se r spânde'te în interiorul t u 'i tu te
la'i prins în visul iadului. Premisa acestei capcane
DON MIGUEL RUIZ 50

este ceea ce numim importan#a de sine. Importan"a


de sine, sau faptul c lu m lucrurile la modul
personal, este expresia suprem a egoismului,
deoarece noi facem presupunerea c tot ce se petrece
în jur are leg tur cu noi. Noi înv " m s devenim
subiectivi (s interpret m totul la modul personal) în
timpul educa"iei noastre, al îndoctrin rii noastre,
când ajungem s credem c suntem responsabili
pentru tot. Eu, eu, eu, întotdeauna eu!
Nimic din ceea ce fac ceilal"i oameni nu este din
cauza noastr . Este din cauza lor. To"i oamenii
tr iesc în propriul lor vis, în mintea lor; ei se afl
într-o lume complet diferit de cea în care tr im noi.
Atunci când interpret m personal realitatea, noi
pornim de la premisa c lumea noastr este
cunoscut de ceilal"i 'i încerc m s domin m lumea
lor cu lumea noastr .
Chiar atunci când o situa"ie pare cu adev rat
personal , chiar dac ceilal"i ne insult direct, acest
lucru nu are de-a face cu noi. Ceea ce spun ei, ceea
ce fac ei 'i opiniile pe care le au sunt într-o leg tur
direct cu leg mintele pe care le-au f cut în min"ile
lor, cu propriile lor dogme. Punctul lor de vedere s-a
n scut din toate program rile pe care le-au primit pe
parcursul îndoctrin rii lor.
Dac cineva î'i d cu p rerea despre
dumneavoastr 'i spune: „Vai, e'ti cam gras”, nu
trebuie s lua"i acest lucru la modul personal,
51 CELE PATRU LEGAMINTE

deoarece adev rul este c acea persoan se confrunt


cu propriile sale sentimente, convingeri 'i p reri.
Acea persoan încearc s v trimit o otrav , dar nu
poate reu'i acest lucru decât dac ve"i considera
p rerea ei drept un afront personal, caz în care
prelua"i acea otrav , care devine parte integrant din
fiin"a dumneavoastr . Dând lucrurilor o interpretare
personal deveni"i o prad u'oar pentru acele
animale de prad care sunt magicienii negri. Ace'tia
v pot vr ji u'or cu o mic p rere, inoculându-v
astfel orice otrav doresc; acordând p rerii lor o
interpretare personal , dumneavoastr înghi"i"i
otrava.
V hr ni"i astfel cu gunoiul lor emo"ional, care
devine în acest fel gunoiul dumneavoastr . în cazul
în care nu acorda"i îns acestor lucruri o interpretare
personal , ve"i r mâne imun în mijlocul iadului.
Imunitatea la otrava din mijlocul iadului este darul
acestui leg mânt.
Felul în care privim acest film depinde direct de
leg mintele pe care le-am f cut cu via"a. Punctul
nostru de vedere este ceva foarte personal. El nu
reprezint decât adev rul nostru, nu 'i al altcuiva.
Astfel, dac cineva se sup r pe mine, eu 'tiu c
acest lucru îl prive'te. Eu sunt pretextul pentru ca el
s se enerveze. i el se enerveaz deoarece îi este
fric , deoarece se confrunt cu frica. Dac nu i-ar fi
fric , atunci nu ar avea de ce s se enerveze pe mine.
DON MIGUEL RUIZ 52

Dac nu i-ar fi fric nu ar avea de ce s m urasc .


Dac nu i-ar fi fric nu ar avea de ce s fie gelos sau
sup rat.
Dac tr ie'ti f r fric , dac iube'ti, în sufletul
t u nu mai exist nici un loc pentru astfel de emo"ii,
fiind evident faptul c te sim"i bine. Când te sim"i
bine, totul în jurul t u este bine. Când totul în jurul
t u este excelent, totul te face fericit. Iube'ti totul în
jurul t u, deoarece te iube'ti pe tine, deoarece î"i
place modul în care e'ti, deoarece e'ti mul"umit cu
tine însu"i, deoarece e'ti fericit cu via"a ta, deoarece
e'ti fericit cu filmul pe care-1 produci, deoarece e'ti
fericit cu leg mintele pe care le-ai f cut fa" de
via" . E'ti împ cat 'i e'ti fericit. Tr ie'ti într-o stare
de beatitudine m care totul este minunat. în starea de
beatitudine tu faci dragoste tot timpul cu ceea ce
percepi.
Orice ar face oamenii, orice ar gândi sau ar
spune ei, nu lua"i aceste lucruri la modul personal.
Dac ei v spun c sunte"i minunat, ei nu spun acest
lucru din cauza dumneavoastr , ci numai pentru a v
face pl cere. Tu 'tii c e'ti minunat, oricum. Nu este
necesar s -i crezi pe ceilal"i oameni care-ti spun c
e'ti minunat. Nu lua"i nimic la modul personal.
Chiar dac cineva ia o arm 'i v împu'c în cap, nu
a fost ceva personal. A fost doar o ac"iune extrem .
Nici chiar p rerile pe care le avem despre noi
în'ine nu sunt în mod necesar adev rate; de aceea,
53 CELE PATRU LEGAMINTE

noi nu ar trebui s lu m la modul personal nici chiar


ceea ce gândim noi. Mintea are capacitatea de a
vorbi cu ea îns 'i, dar are 'i capacitatea de a ob"ine
informa"ii din alte lumi subtile. Se întâmpl uneori
s auzim în minte o voce 'i s ne întreb m de unde
vine ea. Aceast voce poate veni dintr-o alt
realitate, m care exist fiin"e similare cu mintea
uman . Toltecii au numit aceste fiin"e Alia"i. În
Europa, Africa 'i India, ele au fost numite Zei.
Mintea noastr exist inclusiv pe nivelul Zeilor.
Ea tr ie'te inclusiv în acea realitate 'i poate percepe
acea realitate. Mintea vede cu ochii 'i percepe
trezirea acestei realit "i. Dar, la fel de bine, ea poate
vedea 'i percepe f r ajutorul ochilor; de aceea ne
este atât de greu s devenim con'tien"i de aceast
percep"ie. Mintea tr ie'te în mai multe dimensiuni.
In anumite momente noi putem avea idei care nu
apar"in min"ii noastre, dar pe care le percepem cu
mintea. Orice om are dreptul s cread sau s nu
cread în aceste voci, 'i dreptul de a "ine cont sau de
a nu lua în considera"ie ceea ce spun ele. Noi avem
dreptul de a alege între a crede sau nu vocile pe care
le auzim în min"ile noastre, tot a'a cum putem alege
între a crede 'i a accepta sau nu visul planetar.
Uneori, mintea poate s vorbeasc 'i s se
asculte pe ea îns 'i. Ea este divizat , la fel cum 'i
corpul nostru este divizat. Tot a'a cum putem spune:
„Am o mân pe care o pot atinge cu cealalt mân ”,
DON MIGUEL RUIZ 54

mintea poate vorbi cu ea îns 'i. O parte din minte


vorbe'te 'i cealalt parte ascult . Adev rata
problem apare atunci când o mie de p r"i ale min"ii
vorbesc în acela'i timp. A'a cum spuneam, toltecii
au numit acest fenomen mitote.
Mitote poate fi comparat cu o pia" foarte marc,
în care mii de oameni vorbesc 'i se târguiesc în
acela'i timp. Fiecare dintre ei are gânduri 'i
sentimente diferite; fiecare are un punct de vedere
diferit. în programarea mental , toate leg mintele pe
care le-am f cut, toate condi"ion rile pe care le
avem, nu sunt neap rat compatibile unele cu altele.
Fiecare leg mânt, fiecare condi"ionare este ca o
fiin" vie separat ; are propria sa personalitate 'i
propria sa voce. Exist leg minte conflictuale care
se îndreapt împotriva altor leg minte, 'i astfel în
mintea noastr începe un adev rat r zboi. Mitote
este motivul pentru care omul realizeaz cu greu
ceea ce dore'te, sau atunci când dore'te. Omul nu
este de acord cu el însu'i deoarece sunt p r"i din
mintea sa care doresc un anumit lucru, 'i alte p r"i
care vor exact opusul.
O parte din mintea noastr are obiec"ii fa" de
anumite gânduri 'i ac"iuni, iar o alt parte sprijin
ac"iunile gândurilor opuse. Toate aceste mici fiin"e
vii creeaz un conflict interior, tocmai din cauz c
sunt vii 'i fiecare dintre ele are o voce. Noi nu vom
putea aplana conflictele din minte 'i nu vom reu'i s
55 CELE PATRU LEGAMINTE

facem ordine în acest haos numit mitote decât f când


un inventar al condi"ion rilor noastre.
Nu considera#i nimic la modul personal, c ci
atunci când lua"i lucrurile la modul personal v
expune"i la suferin" pentru nimic. Oamenii sunt
dependen"i de suferin" pe diferite nivele 'i la
diferite intensit "i, dar noi ne sprijinim unii pe al"ii
în men"inerea acestor dependen"e. Oamenii sunt de
acord s se ajute unii pe al"ii pentru ca s sufere.
Dac sim"i nevoia ca altcineva s abuzeze de tine,
vei g si imediat pe cineva dispus s fac acest lucru.
De exemplu, dac te afli în compania unor oameni
care simt nevoia s sufere, ceva din tine te face s
abuzezi de ei. Este ca 'i cum ei ar avea un afi' pe
spate pe care scrie: „V rog s m lovi"i”. Ei cer
justific ri pentru suferin"a lor. Dependen"a lor de
suferin" nu este altceva decât un leg mânt pe care-1
înt resc m fiecare zi.
Oriunde am merge vom g si oameni care ne
mint, iar pe m sur ce devenim mai con'tien"i,
observ m cum ne min"im singuri. De aceea, nu ar
trebui s ne a'tept m ca oamenii s ne spun
adev rul, deoarece ei se mint pe ei în'i'i. Cel mai
bine este s avem încredere în sine 'i s opt m
singuri între ceea ce dorim s credem sau s nu
credem, atunci când ni se spun diferite lucruri.
Atunci când îi prive'ti pe ceilal"i oameni exact
a'a cum sunt, f r a interpreta nimic la modul
DON MIGUEL RUIZ 56

personal, este imposibil s fii r nit de ceea ce spun


sau fac ei. Chiar dac ceilal"i te mint, acest lucru nu
te poate deranja. Ei te mint deoarece le este fric . Le
este team c tu vei descoperi c nu sunt perfec"i.
Renun"area la masca social este întotdeauna un
proces dureros. Dac oamenii spun una, dar fac alta,
cel mai bine este s te iei dup faptele lor; în caz
contrar, nu faci altceva decât te min"i singur. Dac
e'ti sincer cu tine însu"i, po"i s scute'ti multe dureri
emo"ionale. Recunoa'terea adev rului poate fi
dureroas , dar noi nu ar trebui s fim ata'a"i de
durere. Vindecarea se va produce oricum, 'i nu este
decât o chestiune de timp pân când lucrurile se vor
îndrepta de la sine.
Dac cineva nu ne trateaz cu dragoste 'i
respect, îndep rtarea lui de lâng noi apare ca o
binefacere. Dac acea persoan nu pleac de lâng
noi, atunci vom îndura, cu siguran" , mul"i ani de
suferin" al turi de el sau de ea. îndep rtarea poate
s doar pentru o perioad de timp, dar inima
noastr se va vindeca. Numai apoi vom putea alege
ceea ce dorim cu adev rat. Vom descoperi astfel c
nu trebuie s avem tot atâta încredere în ceilal"i cât
în noi în'ine pentru a face ceea ce trebuie.
Dac ne vom face un obicei din a nu lua
lucrurile la modul personal, vom evita multe
sup r ri în via" . Sup rarea, gelozia 'i invidia vor
disp rea, chiar 'i triste"ea.
57 CELE PATRU LEGAMINTE

Dac ne vom face din al doilea leg mânt o


obi'nuin" , vom descoperi c nimic nu ne mai poate
aduce în iad. Apare astfel o stare de mare libertate
interioar . Noi devenim imuni la magicienii negri 'i
nici un blestem nu ne mai poate afecta, oricât de
puternic ar fi. întreaga lume poate s bârfeasc în
leg tur cu noi, dar dac noi nu punem la suflet,
vom deveni imuni la bârfe. Dac cineva ne trimite în
mod inten"ionat o emo"ie otr vit , dar noi nu o lu m
la modul personal, ea nu ne va afecta. Când omul nu
accept emo"ia otr vit , aceasta se întoarce asupra
celui care a trimis-o, pe care îl afecteaz direct.
Ne d m astfel seama cât de important este acest
leg mânt. Deta'area 'i non-implicarea personal ne
ajut s rupem multe obiceiuri 'i rutine care ne
men"in în visul iadului 'i ne produc suferin" inutil .
Simpla practicare a acestui al doilea leg mânt ne
poate permite eliberarea de zeci de alte condi"ion ri
mai mici care ne produc suferin" . Iar dac vom
practica simultan primele dou leg minte, ne vom
elibera de 75% din aceste condi"ion ri m runte care
ne men"in în iad.
De aceea, nota"i acest leg mânt pe o bucat de
hârtie 'i lipi"i-o de frigider, pentru a v reaminti din
când în când: nu interpreta nimic la modul personal,
Dac ne vom face un obicei din a nu considera
nimic ca fiind personal, noi nu vom mai depinde de
ceea ce fac sau spun ceilal"i. Nu vom mai depinde
DON MIGUEL RUIZ 58

decât de noi în'ine 'i de responsabilitatea propriilor


noastre alegeri. Nimeni nu este vreodat responsabil
pentru ac"iunile celorlal"i; orice om este responsabil
doar pentru el însu'i. Cine în"elege cu adev rat acest
lucru, refuzând s interpreteze realitatea într-o
manier personal , cu greu mai poate fi r nit de
c tre ac"iunile sau comentariile jignitoare ale
celorlal"i.
Dac ve"i respecta acest leg mânt, ve"i putea
c l tori în jurul lumii cu inima complet deschis 'i
nimeni nu v va putea r ni. Ve"i putea spune: „Te
iubesc” f r frica de a fi ridiculizat sau respins. Ve"i
putea cerc ceea ce ave"i nevoie. Ve"i putea spune da
sau nu, orice ve"i dori, f r s sim"i"i vreo vin sau
vreo tendin" de autojudecare. Ve"i putea opta pentru
a v urma inima întotdeauna. In acest fel, chiar dac
v ve"i afla în mijlocul iadului, ve"i avea starea
interioar de pace 'i de fericire. V ve"i putea
men"ine în starea dumneavoastr de beatitudine, iar
iadul nu v va mai afecta deloc
59 CELE PATRU LEGAMINTE

AL TREILEA LEG MÂNT

S NU FACI PRESUPUNERI INUTILE

A treia promisiune este urm toarea: s nu faci


presupuneri inutile.
Noi avem tendin#a de a face presupuneri asupra
oric rui lucru. Necazul este c ajungem s credem c
ele chiar sunt adev rate, c sunt realit "i. Noi facem
presupuneri asupra a ceea ce fac sau gândesc ceilal"i,
interpret m propriile noastre prezum"ii la modul
personal, dup care îi blam m pe ceilal"i 'i
reac"ion m negativ, transmi"ându-le emo"iile noastre
otr vite 'i r nindu-i prin cuvintele noastre. Ve'nicele
scenarii pe care le cre m nu înseamn altceva decât
noi probleme. Noi facem presupuneri, în"elegem
gre'it, interpret m totul la modul personal 'i sfâr'im
prin a crea o mare dram pentru absolut nimic.
Toate sup r rile 'i dramele pe care le-am tr it în
via"a noastr î'i au r d cinile în faptul c am f cut
scenarii 'i le-am dat o interpretare personal .
Gândi"i-v m car o clip la adev rul acestei
DON MIGUEL RUIZ 60

afirma"ii. Tot acest autocontrol al oamenilor, lipsa de


încredere reciproc în rela"iile dintre ei, au la baz
simple presupuneri 'i interpret ri personale. Întregul
vis al iadului se bazeaz pe aceast premis .
Noi cre m foarte mult otrav emo"ional prin
simplul fapt c facem presupuneri 'i le d m o
interpretare personal , l sându-ne afecta"i de ele,
c ci de cele mai multe ori noi începem s bârfim
chiar în leg tur cu propriile noastre presupuneri. S
ne aducem aminte: modul în care oamenii comunic
unul cu cel lalt în visul r ului, transferându-'i otrava
de la unul la cel lalt, este bârfa. Din cauz c ne este
fric s întreb m pentru a ne l muri, noi facem
presupuneri 'i credem c avem dreptate în leg tur
cu presupunerile noastre; apoi ne ap r m presu-
punerile 'i încerc m s facem pe altcineva
r spunz tor. Este întotdeauna mai bine s nu facem
presupuneri, întrucât presupunerile pe care le facem
ne produc suferin" .
Marea mitote din mintea uman creeaz un haos
complet, care ne face s interpret m totul 'i s
în"elegem gre'it totul. Noi nu vedem decât ceea ce
dorim s vedem 'i nu auzim decât ceea ce dorim s
auzim. Noi nu percepem lucrurile a'a cum sunt ele
cu adev rat. Avem obiceiul de a visa f r nici o baz
real . De fapt, noi cre m o întreag "es tur în
imagina"ia noastr . Atunci când nu în"elegem ceva,
facem presupuneri despre semnifica"ia sa, iar când
61 CELE PATRU LEGAMINTE

adev rul iese la iveal , balonul de spum din visele


noastre se sparge 'i noi descoperim c nu era deloc
ceea ce crezuser m noi.
S lu m un exemplu: s spunem c mergem la
magazin 'i vedem o persoan care ne place. Ea se
întoarce c tre noi, ne zâmbe'te 'i pleac mai
departe. Putem face o mul"ime de presupuneri
asupra acestei experien"e. Folosindu-ne de
prezum"ii, putem crea o întreag fantezie. Apoi,
dorim cu adev rat s credem în aceast fantezie 'i s
o facem s devin realitate. i astfel, un întreg vis
începe s se formeze: „Oh, persoana respectiv m
simpatizeaz ”. în mintea noastr începe s se
închege o întreag fantezie, un fel de Disneyland.
Poate chiar ne vom c s tori cu persoana în cauz ...
Dar fantezia s l 'luie'te în mintea noastr , în visul
nostru personal.
în rela"iile de cuplu, prezum"iile nu pot aduce
altceva decât probleme. De multe ori, noi facem
presupunerea c partenerii no'tri de cuplu 'tiu la ce
ne gândim 'i c nu mai trebuie s le spunem ce
dorim. Noi pornim de la premisa c ei vor face ceea
ce a'tept m de la ei, pentru c ne cunosc atât de
bine. Dac nu fac ceea ce credem noi c ar trebui s
fac , ne sim"im r ni"i 'i le spunem: „Ar fi trebuit s
'tii...”.
S lu m un alt exemplu: decidem s ne
c s torim 'i pornim de la premisa c partenerul sau
DON MIGUEL RUIZ 62

partenera noastr de cuplu vede c snicia în acela'i


fel ca 'i noi. Dup ce tr im o vreme împreun ,
descoperim c acest lucru nu este adev rat. Se
creeaz astfel un conflict foarte tensionat, dar nici
unul din cei doi parteneri nu încearc s clarifice
lucrurile. So"ul vine acas 'i î'i g se'te so"ia
disperat , f r s în"eleag de ce. Poate c ea a f cut
o presupunere, iar el nu a corespuns. Ea nu-i spune
ce dore'te de la el, pornind de la premisa c - oricum
- o cunoa'te atât de bine, c 'tie ce a'teapt de la el,
ca 'i cum el i-ar putea citi gândurile. Se sup r apoi
pe el tocmai pentru c nu i-a împlinit a'tept rile.
Aceste presupuneri m rela"iile de cuplu conduc la
numeroase conflicte, certuri 'i neîn"elegeri, cu
oamenii pe care se presupune c îi iubim cel mai
mult.
Indiferent de tipul rela"iei, noi pornim de la
premisa c ceilal"i 'tiu ce dorim de la ei, a'a c nu
mai trebuie s le spunem deschis. Ei vor face ce
dorim pentru c ne cunosc atât de bine. Dac nu fac
ceea ce am presupus noi c vor face, ne sim"im r ni"i
'i ne gândim: „Cum a putut s nu-'i dea seama? Ar
fi trebuit s 'tie...”. Dar 'i aceasta este o alt
presupunere. Noi cre m astfel întregi drame, din
cauza fanteziilor în care tr im 'i a ipotezelor pe care
le emitem, care conduc apoi la alte ipoteze, într-un
'ir nesfâr'it.
Este foarte interesant s studiem felul în care
63 CELE PATRU LEGAMINTE

opereaz mintea uman . Noi sim"im nevoia s


justific m totul, s explic m 'i s în"elegem totul,
c ci numai a'a ne putem sim"i în siguran" . Avem
milioane de întreb ri la care trebuie s r spundem,
deoarece sunt multe lucruri pe care nu ni le putem
explica cu mintea ra"ional . Nu este important dac
r spunsul este corect; simplul fapt c g sim un
r spuns ne face s ne sim"im în siguran" . A'a se
explic de ce facem aceste presupuneri.
Dac ceilal"i ne spun ceva, noi emitem o serie
de presupuneri, iar dac ei nu ne spun nimic, facem
acela'i lucru, pentru a ne împlini nevoia de
cunoa'tere 'i pentru a înlocui nevoia de comunicare.
Atunci când auzim ceva 'i nu în"elegem despre ce
este vorba, noi ne d m cu p rerea, dup care
ajungem s transform m. Apare apoi o ceart , iar
unul din noi este r nit suflete'te. Curând,
descoperim ceea ce nu am dorit s vedem înainte,
dar acum defectul respectiv este amplificat de
emo"iile noastre otr vite. Sim"im acum nevoia s ne
justific m durerea emo"ional 'i s -1 blam m pe
cel lalt pentru propria noastr alegere.
Nici un om nu ar trebui s -'i justifice iubirea; ea
exist sau nu exist . Adev rata iubire este acceptarea
total a celeilalte persoane, exact a'a cum este
aceasta, f r a urm ri neap rat s o transform m.
Atunci când urm rim s -i transform m pe ceilal"i,
aceasta înseamn c nu ne plac cu adev rat.
DON MIGUEL RUIZ 64

Bineîn"eles, dac decizi s tr ie'ti cu cineva, este


bine s iei aceast hot râre al turi de cineva care
este exact în modul în care tu dore'ti s fie. S
g se'ti pe cineva pe care s nu trebuiasc s -1
transformi deloc. Este mai u'or s g se'ti pe cineva
care este a'a cum dore'ti tu s fie, decât s încerci
s -1 transformi. La fel, acea persoan trebuie s te
iubeasc a'a cum e'ti, deci s nu încerce nici ea s te
transforme. Dac cineva simte c trebuie s te
transforme, înseamn c nu te iube'te a'a cum e'ti.
De ce s stai atunci al turi de cineva care nu este
mul"umit de modul în care te manife'ti, de felul t u
de a fi?
Noi trebuie s ne manifest m exact a'a cum
suntem, nu trebuie s prezent m o imagine fals .
Dac m iube'ti a'a cum sunt, „Foarte bine, hai s
st m împreun ”. Dac nu m iube'ti a'a cum sunt,
„Foarte bine, la revedere. Voi g si pe altcineva”.
Poate s sune cinic, dar acest tip de comunicare
înseamn c rela"iile noastre cu ceilal"i sunt clare 'i
impecabile.
Imagina"i-v ziua în care ve"i înceta s mai
face"i presupuneri în leg tur cu iubitul sau cu iubita
voastr , 'i în cele din urm 'i cu celelalte persoane
din via"a dumneavoastr . Modul dumneavoastr de
comunicare se va transforma complet, iar rela"iile
dumneavoastr nu vor mai suferi conflicte create de
presupuneri gre'ite.
65 CELE PATRU LEGAMINTE

Calea de a înceta s mai facem presupuneri


const în a pune întreb ri, în a comunica. Noi trebuie
s fim siguri c felul în care comunic m este clar.
Dac nu în"elege"i ceva, întreba"i. Ave"i curajul s
pune"i întreb ri pân când v clarifica"i complet, iar
ulterior nu presupune"i c 'ti"i totul despre o anumit
situa"ie dat . Odat ce auzi"i r spunsul, nu va mai
trebui s face"i presupuneri, deoarece ve"i 'ti
adev rul.
De asemenea, nu ezita"i s cere"i în cuvinte ceea
ce dori"i sau s întreba"i deschis ceea ce dori"i s
afla"i. La fel, oricine are dreptul s v întrebe, iar
dumneavoastr ave"i dreptul de a r spunde prin da
sau nu.
Dac nu în"elege"i ceva, este mai bine pentru
dumneavoastr s întreba"i 'i s ob"ine"i un r spuns
clar decât s face"i o presupunere. în ziua în care ve"i
înceta s mai face"i presupuneri ve"i începe s
comunica"i limpede 'i clar, eliberându-v astfel de
multe emo"ii otr vite. F r presupuneri, lumea
dumneavoastr va deveni impecabil .
Printr-o comunicare clar , toate rela"iile
dumneavoastr se vor transforma, nu doar cele cu
iubitul sau cu iubita dumneavoastr , ci cu toat
lumea. Nu va mai trebui s face"i presupuneri,
deoarece totul va deveni foarte clar: iat ce doresc
eu; iat ce dore'ti tu. Dac vom comunica astfel, în
cuvinte impecabile, nu vor mai exista r zboaie, nu
DON MIGUEL RUIZ 66

va mai exista violen" , nu vor mai exista


neîn"elegeri. Toate problemele umane s-ar rezolva
dac ar exista o comunicare clar 'i complet .
Acesta este a'adar cel de-al Treilea Leg mânt:
nu face#i presupuneri. Aceast afirma"ie pare simpl ,
dar în"elegerea sa real , 'i mai ales punerea sa în
practic este mult mai dificil . Este dificil deoarece
de cele mai multe ori noi facem exact opusul. Cu
to"ii avem aceste obi'nuin"e de care nici m car nu
suntem con'tien"i. Con'tientizarea acestor obiceiuri
'i în"elegerea importan"ei acestui leg mânt este
primul pas pe care trebuie s -1 facem. Simpla
în"elegere este important , dar nu 'i suficient .
Informa"ia sau ideea este doar un gr unte ce a fost
îns mân"at m mintea noastr . Cea care confer
adev rata eficien" este ac"iunea. Ac"ionând mereu
v ve"i înt ri voin"a, ve"i hr ni aceste semin"e 'i ve"i
stabili un fundament solid pentru ca noua obi'nuin"
s creasc . Practicând suficient de des acest
leg mânt el va deveni a doua dumneavoastr natur
'i ve"i vedea cum magia cuvintelor dumneavoastr
v va transforma dintr-un magician negru într-un
magician alb.
Un magician alb folose'te cuvântul pentru
crea"ie, d ruire, împ rt 'ire 'i iubire. Punerea în
practic a acestui leg mânt v va transforma radical
întreaga via" .
Prin transformarea întregului vis interior, magia
67 CELE PATRU LEGAMINTE

p trunde m via"a noastr . Tot ceea ce ne este cu


adev rat necesar se realizeaz incredibil de repede,
deoarece spiritul se mi'c liber prin fiin"a noastr .
Aceasta este m iestria inten"iei, a spiritului, a
iubirii, a recuno'tin"ei, arta de a tr i. Acesta este
scopul unui toltec. Aceasta este calea c tre libertatea
personal .
DON MIGUEL RUIZ 68

AL PATRULEA LEG MÂNT

F ÎNTOTDEAUNA TOT CE Î I ST ÎN PUTERI


(AC IONEAZ IMPECABIL)

Acesta este ultimul leg mânt, dar el este cel care


le permite celorlalte trei s se transforme în
obi'nuin"e adânc înr d cinate. Al patrulea leg mânt
este a'adar: fa întotdeauna tot ce î#i st în puteri.
Indiferent de circumstan"e, face"i întotdeauna tot
ce v st în puteri, nici mai mult nici mai pu"in. Nu
trebuie s uita"i îns c randamentul nu poate fi
întotdeauna acela'i. Tot ce exist în jurul nostru este
viu 'i se transform tot timpul; la fel, randamentul
nostru maxim poate fi uneori la cote foarte înalte, iar
alteori nu va fi cel a'teptat. Atunci când ne trezim
proasp t 'i energizat diminea"a, randamentul nostru
va fi superior celui de seara, când suntem obosi"i.
Maximul nostru va fi diferit atunci când suntem
s n to'i de cel când suntem bolnavi, sau atunci când
suntem treji de cel când suntem be"i. Randamentul
69 CELE PATRU LEGAMINTE

maxim depinde de starea noastr , de felul în care ne


sim"im, ferici"i sau sup ra"i, nervo'i sau gelo'i.
În via"a de zi cu zi noi trecem de la o stare la
alta, ceea ce face ca 'i randamentul nostru maxim s
se schimbe de la un moment la altul. La fel,
randamentul maxim se schimb de-a lungul
timpului. Cert este c atât timp cât ve"i aplica cele
patru leg minte, f când din ele ni'te obi'nuin"e,
randamentul dumneavoastr maxim se va îmbun t "i
fa" de cel din momentul prezent.
Indiferent de calitatea faptelor dumneavoastr ,
urm ri"i s face"i tot ce v st în puteri. Dac ve"i
face eforturi prea mari, v ve"i risipi inutil energia,
iar în cele din urm rezultatul nu se va ridica la
în l"imea eficien"ei dorite. Cel care exagereaz cu
faptele sale, dep 'indu-'i puterile fire'ti, î'i
suprasolicit corpul 'i ac"ioneaz astfel împotriva sa;
de altfel, acest gen de ac"iune nu îl ajut cu nimic s
î'i ating scopul. Dac face"i îns mai pu"in decât v
st în puteri, v ve"i supune astfel frustr rilor,
incrimin rii interioare, vinov "iei 'i regretelor.
De aceea, face"i tot ce v st în puteri - în toate
împrejur rile vie"ii. Nu conteaz dac sunte"i bolnav
sau obosit, dac ve"i face întotdeauna ceea ce v st
în puteri nu va mai exista nici o modalitate prin care
s v sim"i"i vinovat. i dac nu v ve"i sim"i
vinovat, nu va mai exista nici o modalitate de a
suferi de remu'c ri 'i autopedepsire. F când
DON MIGUEL RUIZ 70

întotdeauna tot ce v st în puteri, ve"i ridica astfel


unul din marile blesteme care planeaz asupra
dumneavoastr .
Se spune c era odat un om care dorea s -'i
transceand starea de suferin" , a'a c a mers la un
templu budist pentru a g si un maestru care s -1
ajute. El a mers la maestru 'i 1-a întrebat:
„înv " torule, dac voi medita patru ore pe zi, cât de
mult îmi va lua pentru a reu'i s îmi transcend
suferin"a?”.
Maestrul 1-a privit 'i a spus: „Dac vei medita
patru ore pe zi, probabil c vei ajunge la starea de
transcenden" în zece ani”.
Convins c ar putea face mai mult, omul a
întrebat: „Oh, înv " torule, 'i dac a' medita opt ore
pe zi, cât timp îmi va fi necesar pentru a ajunge la
starea de transcenden" ?”.
Maestrul 1-a privit 'i a spus: „Dac vei medita
opt ore pe zi, probabil c vei ajunge la starea de
transcenden" în 20 de ani”.
„Dar de ce îmi va lua mai mult dac voi medita
mai mult?” a întrebat omul.
Maestrul i-a r spuns: „Tu nu te afli aici pentru
a-"i sacrifica bucuria vie"ii. Te afli aici pentru a tr i,
pentru a fi fericit 'i pentru a iubi. Dac nu po"i s dai
un randament maxim în dou ore de medita"ie, ci ai
nevoie de opt ore pentru acest lucru, vei obosi, te vei
îndep rta de scop 'i nu te vei mai bucura de via" .
71 CELE PATRU LEGAMINTE

Ac"ioneaz cu eficien" 'i vei ajunge s -"i dai seama


c indiferent de timpul alocat medita"iei, po"i tr i,
po"i iubi, po"i fi fericit”.
Ac"ionând cu randament maxim î"i vei tr i via"a
foarte intens. Vei fi productiv, vei fi bun cu tine
însu"i, deoarece te vei d rui familiei, comunit "ii,
întregii manifest ri. Iar ac"iunea are darul de a te
face extrem de fericit. Atunci când e'ti obi'nuit s
ac"ionezi cu eficien" maxim , e'ti predispus c tre
ac"iune, pentru simplul motiv c iube'ti ac"iunea, nu
pentru c a'tep"i o recompens . Cei mai mul"i
oameni fac exact opusul: ei ac"ioneaz , ce-i drept,
dar numai pentru c a'teapt o recompens , 'i de
aceea nu se bucur de ac"iune. i acesta este motivul
pentru care nu dau un randament maxim.
De exemplu, cei mai mul"i oameni merg la
serviciu în fiecare zi doar pentru c se gândesc la
ziua de salariu, iar banii pe care-i vor lua pentru
serviciul pe care îl presteaz sunt tot ceea ce-i
intereseaz . Ei a'teapt cu ner bdare ziua de vineri
sau de sâmb t , sau orice alt zi în care î'i vor primi
salariul 'i vor putea s -'i ia liber. Ei muncesc pentru
recompens , 'i drept urmare, ei se împotrivesc de
fapt muncii. Ei încearc s evite ac"iunea, 'i în mod
firesc, aceasta devine din ce în ce mai dificil , iar ei
nu mai ac"ioneaz la randamentul maxim.
Ei muncesc din greu pe parcursul s pt mânii,
sunt dispu'i s presteze anumite servicii, s
DON MIGUEL RUIZ 72

ac"ioneze, dar nu pentru c le place ce fac, ci pentru


c a'a consider ei c trebuie. Ei 'tiu c trebuie s
munceasc pentru c trebuie s -'i pl teasc chiria,
pentru c trebuie s -'i între"in familia. Sunt plini de
frustr ri, iar dac nu-'i primesc banii, sunt neferici"i.
Au dou zile de odihn pentru a face ceea ce doresc,
dar ce-'i doresc cu adev rat? Singurul lucru pe care-
1 încearc este s evadeze. Mul"i beau 'i se îmbat ,
deoarece nu sunt mul"umi"i de ei în'i'i. Nu le place
via"a lor. Sunt atâtea moduri în care ne putem r ni
atunci când nu ne place ceea ce suntem.
Pe de alt parte, dac ac"iona"i doar din pl cerea
ac"iunii, f r a a'tepta vreo recompens , ve"i
descoperi c v pute"i bucura de orice ac"iune ve"i
face. Recompensa va veni, dar nu ve"i mai fi ata'a"i
de ea. Este posibil chiar s primi"i mai mult decât v-
a"i fi imaginat singur c ar putea fi recompensa.
Dac ne place ceea ce facem, dac ac"ion m
întotdeauna dând tot ce este mai bun în noi, atunci
înseamn c ne bucur m cu adev rat de via" . Ne
distr m, nu ne plictisim, nu suntem frustra"i.
Atunci când faci tot ce î"i st în puteri, nu îi dai
Judec torului l untric ocazia de a te g si vinovat sau
a te condamna. Dac dai tot ce este mai bun în tine,
iar Judec torul încearc s te judece în concordan"
cu Cartea Legii, îi po"i oferi r spunsul: „Am f cut
tot ce mi-a stat în puteri”. Nu vor exista regrete. A'a
se petrec întotdeauna lucrurile atunci când ac"ionezi
73 CELE PATRU LEGAMINTE

la randamentul maxim. Nu este un leg mânt u'or de


respectat, dar este un leg mânt care te elibereaz cu
adev rat.
Atunci când ac"ionezi la maximum, înve"i s te
accep"i pe tine însu"i. Dar trebuie s fii con'tient 'i
s înve"i din gre'elile tale. A înv "a din gre'eli
înseamn a practica, a privi cu sinceritate rezultatele,
dar mai ales a ac"iona neîncetat. Acest gen de
ac"iune amplific continuu gradul de con'tientizare.
Ac"iunea f cut cu pasiune nu este resim"it ca
o munc , deoarece te bucuri de orice ai face. Când
'tim c ac"ion m conform capacit "ii noastre
maxime? Atunci când ne bucur m de ac"iune sau
când nu apar nici un fel de repercusiuni negative
asupra noastr . Noi ac"ion m cu eficien" maxim
deoarece dorim s proced m astfel, 'i nu pentru c
ne propunem s sc p m de condamnarea
Judec torului, nici pentru c dorim s le facem pe
plac altor oameni.
Dac ac"ion m pentru c a'a trebuie (din
necesitate), nici într-un caz nu vom ac"iona cu
eficien" maxim . într-un asemenea caz, cel mai bine
ar fi s nu ac"ion m deloc. Singur ac"iunea deta'at ,
din pur pl cere, ne face s ne sim"im ferici"i. Atunci
când ac"ion m cu eficien" maxim din pur pl cere,
noi facem acest lucru deoarece ne bucur m de ceea
ce facem.
Ac"iunea înseamn s tr ie'ti plenar.
DON MIGUEL RUIZ 74

Inactivitatea este practic o contestare a vie"ii.


Inactivitatea înseamn s stai în fa"a televizorului în
fiecare zi, ani 'i ani la rând, deoarece te temi s fii
viu 'i s -"i asumi riscul de a exprima ceea ce e'ti cu
adev rat. Exprimarea de sine înseamn a ac"iona.
Po"i avea multe idei fantastice în capul t u, dar
singura care conteaz este ac"iunea. F r ac"iune,
orice idee va r mâne abstract 'i nu va exista nici o
manifestare, nici un rezultat 'i nici o recompens .
Un bun exemplu pentru a ilustra acest lucru este
povestea lui Forrest Gump. Acest personaj ciudat nu
a avut idei m re"e, dar a ac"ionat în permanen" . A
fost tot timpul fericit deoarece a ac"ionat întotdeauna
cu d ruire, indiferent de ce f cea. A 'i fost
recompensat din plin, dar tocmai pentru c nu a
a'teptat s fie recompensat deloc. A ac"iona
înseamn s fii viu. înseamn s te manife'ti în
exterior 'i s -"i exprimi visul. Aceasta nu înseamn
s -"i impui visul t u în fa"a altcuiva, c ci orice om
are dreptul de a-'i exprima visele în egal m sur .
A ac"iona cu maximum de intensitate este o
obi'nuin" pe care orice om ar trebui s-o cultive. Eu
ac"ionez cu eficien" maxim în tot ceea ce fac 'i în
tot ceea ce simt. Ac"iunea d ruit a devenit un ritual
în via"a mea, tocmai pentru c am f cut aceast
alegere. Este o credin" la fel ca oricare alt credin"
pentru care am optat. Am f cut din orice ac"iune un
ritual 'i întotdeauna îmi consacru toate puterile
75 CELE PATRU LEGAMINTE

ac"iunilor mele. Un simplu du' este un ritual pentru


mine, c ci prin aceast ac"iune îi spun corpului meu
cât de mult îl iubesc. Simt 'i m bucur de apa care
curge pe corpul meu. Fac tot ceea ce pot pentru a
împlini necesit "ile corpului meu. R spund cu
d ruire necesit "ilor corpului meu, 'i de aceea
primesc cu bucurie tot ceea ce îmi ofer acesta.
În India se practic un ritual numit puja. în acest
ritual, indienii iau idolii care-1 reprezint pe
Dumnezeu în diferitele sale forme 'i îi îmb iaz , îi
hr nesc 'i le ofer toat iubirea lor. Ei incanteaz
chiar mantra-e acestor idoli. Idolii m sine nu sunt
importan"i. Ceea ce este important este ceea ce fac ei
pe parcursul acestui ritual, felul în care spun: „Te
iubesc, Doamne”.
Dumnezeu este via" . Dumnezeu este via"a în
manifestare, deci este ac"iune. Cea mai bun
modalitate de a spune „Te iubesc, Doamne” const
în a renun"a s mai tr im în trecut, începând s tr im
în prezent, în fiecare moment, în fiecare clip . Dac
via"a v r pe'te ceva, renun"a"i cu drag inim la
acel ceva. Când v abandona"i 'i renun"a"i la trecut,
v permite"i s fi"i cu adev rat viu în acest moment.
A te deta'a de trecut înseamn s te po"i bucura de
visul care se petrece chiar acum.
Dac tr ie'ti într-un vis din trecut, nu te vei
bucura de ceea ce se petrece în via"a ta chiar în
aceast clip , c ci mereu vei dori ca prezentul s fi
DON MIGUEL RUIZ 76

altfel decât este. Atâta timp cât e'ti viu, este absurd
s regre"i ceva sau pe cineva care nu mai este, c ci
nu ai timp pentru a'a ceva. A nu te bucura de ceea ce
se petrece în clipa de fa" înseamn a tr i în trecut 'i
a fi doar pe jum tate viu. Acest proces conduce la
autocomp timire, la suferin" 'i la lacrimi.
Noi am fost n scu"i s fim ferici"i. Ne-am n scut
cu dreptul la dragoste, de a ne bucura 'i de a ne
împ rt 'i dragostea. E'ti viu, a'a c bucur -te de
via"a ta, tr ind-o plenar. Nu te opune vie"ii 'i nu o
l sa s treac pe lâng tine, c ci în acest fel îl la'i pe
Dumnezeu s treac pe lâng tine. Singura dovad a
existen"ei lui Dumnezeu este propria ta existen" . Ea
este cea care dovede'te existen"a vie"ii 'i a energiei.
Nu este necesar s 'tim sau s dovedim nimic.
Este suficient s exist m, s ne asum m riscul 'i s
ne bucur m de via"a noastr ; aceasta este tot ceea ce
conteaz . S spui nu când vrei s spui nu, 'i da când
vrei s spui da. Ai dreptul s fii tu însu"i. Po"i fi tu
doar atunci când ac"ionezi dând tot ce este mai bun
în tine. Aceasta este s mân"a pe care trebuie s o
hr nim în mintea noastr . Pentru aceasta nu este
nevoie de mult cunoa'tere sau de mari viziuni
filozofice. Nu este nevoie nici de acceptarea
celorlal"i. Este o expresie a lui Dumnezeu s spui:
„Hei, te iubesc”.
Primele trei leg minte vor lucra pentru voi doar
dac ve"i ac"iona dând tot ce este mai bun în voi. Nu
77 CELE PATRU LEGAMINTE

v a'tepta"i s reu'i"i s fi"i întotdeauna impecabili


în afirma"iile voastre. Obiceiurile ruinelor zilnice
sunt foarte puternic 'i profund înr d cinate în mintea
voastr . Dar pute"i s ac"iona"i la maximum. Nu v
a'tepta"i s reu'i"i s v deta'a"i perfect de tot 'i de
toate, f r a lua nimic la modul personal; pute"i îns
s ac"iona"i cu eficien" maxim . Nu v a'tepta"i s
reu'i"i s nu mai face"i niciodat vreo presupunere,
dar pute"i s v implica"i în ceea ce întreprinde"i cu
toat fiin"a voastr .
Dac ve"i ac"iona în acest fel, f când tot ce v
st în puteri, obi'nuin"a de a nu v p stra
promisiunile, interpretarea realit "ii la modul
personal 'i emiterea de presupuneri se vor estompa
'i vor deveni mai pu"in frecvente în timp. Nu trebuie
s v judeca"i, s v sim"i"i vinovat sau s v
pedepsi"i dac nu pute"i "ine acest leg mânt. Dac
face"i - întotdeauna - tot ceea ce v st în puteri, vâ
ve"i sim"i împ cat chiar dac ve"i mai face înc
presupuneri, chiar dac ve"i continua s da"i din când
în când interpret ri personale lucrurilor, chiar dac
nu sunte"i înc impecabil în ceea ce afirma"i.
Dac v ve"i implica cu d ruire în ac"iunile
dumneavoastr , mereu 'i mereu, ve"i deveni un
adev rat maestru al transform rii. Maestrul se na'te
din practic . Ac"ionând întotdeauna la capacitatea
maxim pute"i deveni un maestru. Tot ceea ce a"i
înv "at vreodat , a"i înv "at prin repeti"ie. A"i înv "at
DON MIGUEL RUIZ 78

s scrie"i, s conduce"i, chiar 'i s merge"i - prin


repeti"ie. Un mare orator (sau scriitor) devine un
maestru al vorbirii în limba matern deoarece a
practicat foarte mult. Ac"iunea este singurul lucru
care conteaz .
Dac vei face tot ce-"i st în puteri pentru a-"i
descoperi libertatea personal , pentru a descoperi
iubirea de sine, vei realiza în curând c nu este decât
o chestiune de timp înainte de a descoperi ceea ce
cau"i. Nu este suficient îns s visezi cu ochii
deschi'i sau s stai ore întregi în medita"ie. Trebuie
s te ridici 'i s ac"ionezi, dovedind astfel c e'ti o
fiin" uman . Trebuie s onorezi femeia sau b rbatul
care e'ti tu.
Respect -"i corpul, bucur -te de el, iube'te-1,
hr -ne'te-1, cur " -1 'i vindec -1.
F exerci"ii fizice 'i tot ceea ce-i face pl cere
corpului t u. Aceasta este o puja pentru corpul t u, o
cale de comuniune între tine 'i Dumnezeu.
Nu este suficient s adori ni'te idoli, fie ei
Fecioara Maria, Iisus Christos sau Buddha. Po"i face
acest lucru dac dore'ti, iar dac te face s te sim"i
bine, este chiar recomandabil. Trebuie s în"elegi
îns c propriul t u timp este o manifestare a lui
Dumnezeu, iar dac î"i vei onora corpul totul se va
transforma pentru tine. Când faci tot posibilul s -i
oferi iubire fiec rei p r"i a corpului t u, tu plantezi
semin"ele iubirii în mintea ta, iar când acestea se vor
79 CELE PATRU LEGAMINTE

dezvolta, vei ajunge s -"i iube'ti, s -"i onorezi 'i s -


"i respec"i la maximum corpul.
Fiecare ac"iune a ta va deveni astfel un ritual
prin care tu îl sl ve'ti pe Dumnezeu. Dup aceasta,
urm torul pas este s -1 onorezi pe Dumnezeu cu
fiecare gând, cu fiecare emo"ie, cu fiecare
convingere, 'i chiar cu ceea ce este „bine” sau „r u”.
Fiecare gând devine o comuniune cu Dumnezeu, iar
tu vei tr i un vis în care nu vei mai judeca pe nimeni,
nu te vei mai autocondamn 'i te vei elibera de
nevoia de a te bârfi 'i a-"i face singur r u.
Dac p strezi aceste patru leg minte, iadul
dispare. Este imposibil s mai tr ie0ti în iad. Dac
e'ti impecabil în ceea ce spui, dac nu iei nimic
personal, dac nu faci presupuneri inutile, dac î"i
dai întotdeauna osteneala s faci tot ce î"i st în
puteri, atunci vei avea o via" frumoas . î"i vei putea
controla via"a în propor"ie de 100%.
Cele Patru Leg minte reprezint sinteza unei
arte a transform rii pe care am mo'tenit-o de la
mae'trii tolteci. Orice om care le respect poate
transforma iadul în rai. Visul planetar se va
transforma în propriul s u vis despre rai.
Cunoa'terea este aici; ea ne a'teapt s o folosim.
Cele Patru Leg minte sunt aici; trebuie doar s
adopt m aceste leg minte 'i s le respect m
semnifica"ia 'i puterea.
A'adar, tot ce ave"i de f cut este s respecta"i
DON MIGUEL RUIZ 80

cât pute"i de bine aceste leg minte. V pute"i lua


acest angajament chiar ast zi: aleg s respect cele
Patru Leg minte. Ele sunt atât de simple 'i de logice
încât chiar 'i un copil le poate în"elege. Este îns
nevoie de o voin" puternic pentru a p stra aceste
leg minte. De ce? Deoarece oriunde am merge vom
descoperi c în calea noastr avem o mul"ime de
obstacole. Cei din jur ne vor sabota decizia de a
respecta aceste noi leg minte. Iar totul în jurul
nostru este de asemenea natur încât ne îmbie s le
înc lc m. Problema este legat de celelalte
leg minte care fac parte din visul planetar. Ele sunt
vii 'i sunt foarte puternice.
De aceea, va trebui s deveni"i un mare vân tor,
un marc lupt tor, ca s ap ra"i aceste Patru
Leg minte cu via"a dumneavoastr . Fericirea
dumneavoastr , libertatea dumneavoastr , întregul
dumneavoastr mod de via" depinde de asta. Scopul
lupt torului este de a transcende aceast lume, de a
sc pa din acest iad 'i a nu se mai întoarce niciodat .
Dup cum sus"in înv " turile tradi"ionale toltece,
recompensa const în transcenderca experien"ei
umane a suferin"ei, devenind încarnarea lui
Dumnezeu. Aceasta este recompensa.
Pentru a reu'i s respect m aceste Patru
Leg minte va trebui s utiliz m fiecare pic tur de
putere pe care o avem. Personal, la început nu
credeam s pot face acest lucru. Am c zut de multe
81 CELE PATRU LEGAMINTE

ori, dar m-am ridicat 'i am continuat s merg mai


departe. Am c zut din nou, dar am continuat s merg
mai departe. Nu mi-a p rut r u pentru mine. Mi-am
spus mereu: „Nu conteaz c am c zut; sunt
suficient de puternic, sunt suficient de inteligent
pentru a reu'i!”. M-am ridicat 'i am continuat s
merg. Am c zut, dar am continuat s merg, 'i de
fiecare dat a devenit din ce în ce mai u'or, chiar
dac la început p rea atât de dificil.
De aceea, chiar dac ve"i c dea din când în
când, nu v judeca"i prea aspru. Nu-i oferi"i
Judec torului dumneavoastr satisfac"ia de a v
transforma din nou într-o victim . Nu fi"i prea aspru
cu dumneavoastr . Ridica"i-v 'i face"i din nou
leg mântul. „De acord, mi-am înc lcat leg mântul
de a fi impecabil în ceea ce spun, dar am s-o iau din
nou de la început. Ast zi îmi propun s respect cele
Patru Leg minte. Ast zi voi fi impecabil în ceea ce
spun, nu voi lua nimic la modul personal, nu voi mai
face presupuneri 'i voi urm ri s fac tot ceea ce pot
mai bine”.
Dac înc lca"i 'i acest leg mânt, reîncepe"i din
nou în ziua urm toare, 'i din nou în cea care
urmeaz . La început va fi greu, dar în fiecare zi va
deveni din ce în ce mai u'or, pân când, într-o bun
zi, ve"i descoperi c v ve"i conduce via"a în
conformitate cu cele Patru Leg minte. i ve"i fi
surprins de modul în care via"a dumneavoastr s-a
DON MIGUEL RUIZ 82

transformat.
Nu este important s fi"i un om religios sau s
merge"i la biseric în fiecare zi. Iubirea 'i respectul
de sine vor deveni din ce în ce mai mari. Acest lucru
este posibil. Dac eu am putut s fac acest lucru, la
fel pute"i face 'i dumneavoastr . Nu v face"i
probleme în leg tur cu viitorul; tr i"i ziua de ast zi
'i fi"i atent la clipa prezent . Pute"i tr i doar clipa
prezent . Face#i tot ce v st în puteri pentru a
respecta aceste leg minte 'i curând ve"i descoperi c
este foarte u'or.
Ast zi este începutul unui nou vis.
83 CELE PATRU LEGAMINTE

CALEA TOLTEC A LIBERT II

ÎNC LCAREA VECHILOR LEG MINTE

Toat lumea vorbe'te despre libertate. în toat


lumea, diferi"i oameni, diferite rase, diferite " ri se
lupt pentru libertate. Dar ce este libertatea? în
America se vorbe'te despre via"a într-o "ar liber .
Dar suntem noi cu adev rat liberi? Suntem noi liberi
s ne manifest m cu adev rat personalitatea?
R spunsul este nu, nu suntem liberi. Adev rata
libertate este legat de spiritul uman - este libertatea
de a fi cu adev rat.
Cine ne opre'te s fim liberi? Noi condamn m
guvernul, vremea, p rin"ii, religia, îl condamn m pe
Dumnezeu. Dar cine ne opre'te s fim liberi? Noi
suntem singurii care ne opunem acestei libert "i. Ce
înseamn s fii cu adev rat liber? Uneori ne
c s torim 'i spunem c ne-am pierdut libertatea,
apoi divor" m 'i tot nu suntem liberi. Ce ne opre'te?
De ce nu putem fi noi în'ine?
DON MIGUEL RUIZ 84

Orice om are amintiri îndep rtate despre o


perioad când eram liberi 'i când iubeam aceast
libertate, dar noi am uitat ce înseamn cu adev rat
libertatea.
Dac privim un copil de doi sau de trei ani, vom
constata c suntem în fa"a unei fiin"e umane cu
adev rat libere. De ce este copilul atât de viu?
Deoarece el face exact ceea ce dore'te s fac . El
este complet s lbatic. La fel ca o floare, un copac
sau un animal, care nu a fost înc domesticit, este
perfect natural! i dac observ m copiii care au doi
ani, descoperim c majoritatea au un zâmbet larg pe
fa" 'i se distreaz . Ei exploreaz lumea. Lor nu le
este fric s se joace. Le este fric atunci când se
r nesc, când le este foame, când unele din nevoile
lor nu sunt împlinite, dar nu le este team de trecut 'i
nici nu le pas de viitor; ei tr iesc doar clipa
prezent .
Copiilor mici nu le este team s exprime ceea
ce simt. Ei sunt atât de plini de iubire încât dac
percep dragostea, ei se topesc în ea. Lor nu le este
deloc team s iubeasc . Aceasta este, de fapt,
descrierea unei fiin"e umane normale. Atât timp cât
suntem copii, nou nu ne este fric de viitor 'i nici
nu ne este ru'ine de trecutul nostru. Singurele
noastre tendin"e sunt de a ne bucura de via" , de a ne
juca, de a explora, de a fi ferici"i 'i de a iubi.
Dar, ce se petrece cu omul care a devenit adult?
85 CELE PATRU LEGAMINTE

De ce este el atât de diferit? De ce nu mai este


natural? Dac privim lucrurile din perspectiva
Victimei, am putea spune c ni s-a petrecut ceva
foarte trist, dar dac le privim din perspectiva
Lupt torului, putem spune c tot ceea ce ni s-a
petrecut este normal. Ceea ce ni s-a petrecut este
faptul c am descoperit Cartea Legii, pe Marele
Judec tor 'i Victima care ne guverneaz via"a. Noi
nu mai suntem liberi deoarece Judec torul, Victima
'i sistemul de convingeri nu ne permit s ne
manifest m a'a cum suntem cu adev rat, s fim noi
în'ine. Dup ce min"ile noastre au fost îndoctrinate
cu toate aceste abera"ii, noi nu mai suntem ferici"i.
Acest lan" se transmite de la o fiin" uman la
alta, de la o genera"ie la alta, fiind perfect normal în
societatea uman . Nu trebuie s ne acuz m p rin"ii
pentru c ne-au înv "at s fim la fel ca ei. Ce puteau
s ne înve"e dac ei nu 'tiau decât acest lucruri? Ei
au f cut tot ceea ce au putut mai bine, iar dac au
avut uneori un comportament abuziv, acesta s-a
datorat educa"iei lor, temerilor lor, propriilor lor
convingeri. Ei nu au avut nici un control asupra
îndoctrin rii exterioare pe care au primit-o, astfel
încât ci nu ar fi putut s se comporte diferit.
Nu trebui s ne acuz m p rin"ii sau pe altcineva
care a avut fa" de noi o atitudine abuziv , nici chiar
pe noi în'ine. Dar este timpul s încet m cu aceste
abuzuri. Este timpul s ne eliber m de tirania
DON MIGUEL RUIZ 86

Judec torului prin schimbarea leg mintelor noastre.


Este timpul s ne eliber m de rolul Victimei.
Adev rata noastr fiin" este înc un copil care nu a
crescut niciodat . Uneori, acest copil iese la
suprafa" , atunci când ne distr m sau când ne juc m,
când suntem ferici"i, când pict m sau când scriem
poezii, ori când cânt m la pian, sau ne manifest m
cu adev rat fiin"a interioar . Acestea sunt cele mai
fericite momente ale vie"ii noastre - în care realitatea
iese la suprafa" , când nu ne mai pas de trecut 'i nu
ne facem griji în leg tur cu viitorul. Atunci suntem
exact ca un copil.
Aceasta este starea noastr natural . Dar ce
anume o face s dispar ? Ceea ce noi numim
responsabilit #i. Judec torul spune: „Hei, ce faci? Ai
ni'te responsabilit "i, ai multe lucruri de f cut,
trebuie s munce'ti, trebuie s mergi la 'coal ,
trebuie s câ'tigi bani pentru ca s tr ie'ti”. Toate
aceste responsabilit "i ne trec prin minte. Fa"a
noastr se schimb atunci instantaneu 'i devine din
nou serioas . Dac îi privi"i pe copii atunci când se
joac de-a adul"ii, ve"i constata c 'i expresia de pe
fe"ele lor se schimb 'i devine serioas . „Se zicem
c eu sunt un avocat”, 'i imediat expresia fe"ei sale
se schimb ; îi ia locul fa"a de adult. Dac mergem la
tribunal, acesta este genul de mimici pe care le
vedem, 'i ele ne reprezint . Suntem înc copii, dar
ne-am pierdut libertatea.
87 CELE PATRU LEGAMINTE

Libertatea pe care o c ut m este libertatea de a


fi noi în'ine, de a ne exprima liber. Dar dac ne
uit m la vie"ile noastre, vom vedea c în majoritatea
timpului ac"ion m doar pentru a le fi pe plac altora,
pentru a fi accepta"i de ceilal"i, în loc s ne tr im
via"a 'i s ne facem pe plac nou în'ine. Acela'i
lucru se petrece 'i cu libertatea noastr . i dup cum
putem vedea în societatea noastr 'i în toate
societ "ile din lume, dintr-o mie de oameni, 999 sunt
complet „civiliza"i”.
Cel mai r u este c marea majoritate a
oamenilor nu sunt con'tien"i de faptul c nu sunt
liberi. Exist în untrul fiec rui om ceva care îi
'opte'te c nu este liber, dar el nu în"elege despre ce
este vorba 'i de ce nu este liber.
Drama majorit "ii oamenilor este c ei î'i tr iesc
vie"ile 'i nu descoper niciodat c Judec torul 'i
Victima le conduc mintea, 'i de aceea nu au nici o
'ans de a fi liberi. Primul pas c tre libertatea
personal este luciditatea. Pentru a putea rezolva o
problem , este necesar s o con'tientiz m mai întâi.
Con'tientizarea este întotdeauna primul pas
deoarece dac nu e'ti con'tient, atunci nu po"i
transforma nimic. Dac nu e'ti con'tient c mintea ta
este plin de r ni 'i de emo"ii otr vite, nu po"i începe
s cure"i 'i sâ vindeci r nile 'i vei continua s suferi.
Noi nu avem nici un motiv pentru a suferi. Dac
am fi con'tien"i, ne-am putea revolta 'i am putea
DON MIGUEL RUIZ 88

spune: „Gata!”. Putem începe oricând s c ut m o


modalitate prin care s ne vindec m 'i s ne
transform m visul personal. Visul planetei este doar
un vis. Nici m car nu este real. Dac intri în vis 'i
începi s -"i pui la îndoial convingerile, vei
descoperi c majoritatea convingerilor care te
conduc c tre suferin" nici m car nu sunt adev rate.
Vei descoperi c ai suferit to"i ace'ti ani din cauza
unei drame care nici m car nu este real . De ce? Din
cauz c sistemul de convingeri care "i-a fost s dit în
minte se bazeaz pe minciuni.
De aceea, este important s devenim st pânul
propriului nostru vis; a'a se explic de ce toltecii au
devenit mae'tri ai viselor. Via"a ta este manifestarea
visului t u; este o oper de art . Dac nu-"i mai place
visul, po"i s -"i schimbi via"a oricând. Mae'trii
visului fac din via" o capodoper ; ei controleaz
visul f când alegeri con'tiente. Orice alegere are
consecin"e, 'i un maestru al visului este con'tient de
consecin"e.
A fi toltec este un mod de via" . Este modul de
via" în care nu exist conduc tori 'i supu'i, în care
fiecare î'i are propriul s u adev r 'i î'i tr ie'te
propria realitate. Un toltec devine în"elept, devine
natural 'i devine liber din nou.
Exist trei modalit "i prin care oamenii pot
deveni tolteci. Prima este de a fi un Maestru al
Con'tiin"ei. Aceasta înseamn s fii con'tient de
89 CELE PATRU LEGAMINTE

cine e'ti cu adev rat, cu toate posibilit "ile aferente.


A doua const în a fi un Maestru al Transform rii -
în a studia cum te po"i transforma, ce po"i face ca s
nu fii îmblânzit. A treia const în a fi un Maestru al
Inten"iei. Din perspectiva toltecilor, inten"ia este acel
aspect al vie"ii care face posibil transformarea
energiei; este acea fiin" vie care de"ine în ca
întreaga energie nediferen"iat a lumii, sau ceea ce
noi numim Dumnezeu. Inten"ia este chiar via"a; este
iubirea necondi"ionat . De aceea, Maestrul Inten"iei
este Maestrul Iubirii.
Atunci când vorbim despre calea toltec a
eliber rii, ne d m scama c exist o întreag hart
care ne ghideaz perfect c tre eliberarea de
„civiliza"ie”. Toltecii compar Judec torul, Victima
'i sistemul de convingeri cu un parazit care
invadeaz mintea uman . Din perspectiva toltecilor,
toate fiin"ele care s-au l sat îmblânzit sunt bolnave.
Ele sunt bolnave deoarece exist în ei un parazit care
le controleaz mintea 'i creierul. Hrana parazitului
sunt emo"iile negative care se nasc din fric .
Dac studiem felul în care este descris un
parazit, vom descoperi c acesta este o fiin" vie care
tr ie'te în alte fiin"e, sugându-le energia, dar care nu
le aduce în schimb nici un folos; mai mult, parazitul
î'i ucide gazda încetul cu încetul. Împreun ,
Judec torul, Victima 'i sistemul de convingeri se
potrivesc perfect descrierii anterioare. Ele reprezint
DON MIGUEL RUIZ 90

într-adev r o fiin" vie alc tuit din energia psihica


sau emo"ional , iar aceast energie este vie. Evident
c nu este o energie material , dar nici emo"iile nu
sunt o energie material . Nici visele noastre nu
reprezint o energie material , dar 'tim c ele exist .
Una din func"iile creierului nostru este aceea de
a transforma energia material în energie
emo"ional . Creierul nostru este o uzin de emo"ii.
i a'a cum am afirmat la început, principala func"ie
a min"ii noastre este aceea de a visa. Toltecii cred c
parazitul - Judec torul, Victima 'i sistemul de
convingeri - de"ine controlul asupra min"ii noastre;
el ne controleaz visele personale. Parazitul viseaz
prin intermediul min"ii noastre 'i î'i tr ie'te via"a
prin intermediul corpului nostru. El supravie"uie'te
datorit emo"iilor ce se nasc din fric 'i se hr ne'te
din drame 'i din suferin"e.
Libertatea pe care o c ut m înseamn s ne
folosim mintea 'i corpul pentru a ne tr i propria
via" , nu s tr im via"a unui sistem de convingeri.
Atunci când descoperim c mintea ne este controlat
de c tre Judec tor 'i de c tre Victim , iar „eu-1”
nostru real este pus la col", nu avem decât dou
posibilit "i. Una const în a continua s tr im în
modul în care ne-am obi'nuit, s -i sus"inem pe
Judec tor 'i pe Victim , s continu m s tr im în
visul planetar. Cea de-a doua const în a face ceea ce
f ceam atunci când eram copii, atunci când p rin"ii
91 CELE PATRU LEGAMINTE

încercau s ne educe (adic s ne îndoctrineze).


Putem s ne revolt m 'i s spunem „Nu!”. Putem
declara r zboi împotriva parazitului, împotriva
Judec torului 'i Victimei, un r zboi pentru
independen" , un r zboi pentru dreptul de a ne
utiliza mintea 'i creierul a'a cum credem noi.
A'a se explic de ce în toate tradi"iile 'amane
din America, din Canada pân în Argentina, oamenii
se numesc lupt tori, deoarece ei se afl în r zboi
împotriva parazi"ilor. Acesta este adev ratul în"eles
al conceptului de lupt tor. Lupt tor este acela care se
revolt împotriva invaziilor parazitului. Lupt torul
se revolt 'i declar r zboi. Dar a fi un lupt tor nu
înseamn c întotdeauna câ'tig m r zboiul; noi
putem învinge sau putem pierde, dar dac facem tot
ce putem, avem cel pu"in 'ansa de a fi liberi din nou.
Alegând acest drum, ne ar t m cel pu"in demnitatea
de a ne revolta, demonstrând c nu suntem ni'te
biete victime în fa"a emo"iilor noastre negative sau
care reac"ion m la emo"iile otr vite ale celorlal"i.
Chiar dac ne vom num ra printre victimele
inamicului nostru, parazitul, cel pu"in nu vom fi
printre victimele care nu au reac"ionat.
Transformarea noastr într-un lupt tor ne d
'ansa de a transcende visul planetar 'i de a ne
schimba visul personal într-un vis pe care îl putem
numi paradis. La fel ca 'i iadul, paradisul este un loc
care exist în interiorul min"ii noastre. Este un loc al
DON MIGUEL RUIZ 92

bucuriei, un loc în care suntem ferici"i, în care


suntem liberi s iubim 'i s fim cei ce suntem cu
adev rat. Putem atinge paradisul chiar în aceast
via" ; nu trebuie s a'tept m pân murim.
Dumnezeu este prezent pretutindeni, iar paradisul
exist peste tot, dar înainte de toate trebuie s avem
ochi 'i urechi pentru a vedea 'i pentru a auzi acest
adev r. Trebuie s ne eliber m de parazit.
Parazitul poate fi comparat cu un monstru cu o
mie de capete. Fiecare cap al parazitului este una din
temerile pe care le avem. Dac dorim s fim liberi,
va trebui s distrugem parazitul. O solu"ie este de a
ataca fiecare cap al parazitului, ceea ce înseamn s
ne înfrângem fiecare team , una câte una. Acesta
este un proces lent, dar func"ioneaz . De fiecare dat
când ne înfrângem o temere suntem pu"in mai liberi.
O a doua modalitate de abordare ar fi s încet m
s hr nim parazitul. Dac nu-i mai oferim
parazitului nici un fel de hran , îl vom ucide prin
înfometare. Pentru a face acest lucru trebuie s ne
control m emo"iile, astfel încât s nu mai gener m
emo"ii care sunt stârnite de fric . U'or de zis, dar
foarte greu de f cut. Este dificil deoarece
Judec torul 'i Victima ne controleaz mintea.
O a treia solu"ie este a'a-numita ini"iere prin
moarte. Ini"ierea prin moarte se reg se'te în
numeroase tradi"ii 'i 'coli ezoterice din lume. 0
reg sim în Egipt, India, Grecia 'i America. Aceasta
93 CELE PATRU LEGAMINTE

este moartea simbolic care omoar parazitul f r a


produce nici un r u corpului nostru fizic. Când
corpul fizic „moare” simbolic, parazitul trebuie de
asemenea s moar . Aceast solu"ie este mai rapid
decât celelalte dou solu"ii, dar 'i mai dificil decât
ele. Este necesar s avem un mare curaj pentru a
întâmpina îngerul mor"ii. Trebuie s fim foarte
puternici.
Haide"i s privim mai îndeaproape fiecare dintre
aceste solu"ii.

ARTA TRANSFORMARII:
VISUL CELEI DE-A DOUA ATEM II

Pân acum, am înv "at c visul pe care-1 tr im


este rezultatul unui vis exterior care ne capteaz
aten"ia 'i ne hr ne'te toate convingerile. Procesul de
civilizare poate fi numit visul primei aten#ii,
deoarece se refer la modul în care ne-a fost folosit
aten"ia pentru prima dat pentru a crea acest prim vis
din via"a voastr .
Una din c ile prin care ne putem schimba
convingerile const în a ne focaliza aten"ia asupra
acestor dogme 'i convingeri, transformând
leg mintele pe care le-am f cut cu noi în'ine. Altfel
spus, noi ne putem folosi de aten"ie pentru a doua
oar , creând astfel visul celei de-a doua aten"ii, sau
DON MIGUEL RUIZ 94

un nou vis.
Diferen"a const în faptul c acum nu mai
suntem inocen"i. Când eram copii, acest lucru nu era
adev rat; atunci nu aveam alt alternativ . Dar acum
nu mai suntem copii. Acum depinde numai de noi ce
credem sau ce nu credem. Putem fi liberi pentru
orice fel de credin" , inclusiv pentru credin"a în noi
în'ine.
Primul pas const în a deveni con'tien"i de cea"a
care este în mintea noastr . Trebuie s devenim
con'tien"i c vis m tot timpul. Aceasta este singura
cale prin care ne putem transforma visul. Dac
suntem con'tien"i c întreaga dram a vie"ii noastre
este rezultatul convingerilor noastre, iar ceea ce
credem nu este real, atunci putem începe s
transform m ceva. Mai departe, pentru a ne
transforma convingerile este necesar s ne focaliz m
aten"ia asupra a ceea ce dorim s transform m.
Trebuie s 'tim exact la ce condi"ion ri dorim s
renun" m 'i ce anume dorim s transform m în fiin"a
noastr .
A'adar, urm torul pas const în a deveni din ce
în ce mai con'tien"i de limit rile noastre, de temerile
bazate pe convingeri personale care ne fac neferici"i.
Putem face un inventar al tuturor convingerilor
noastre, al tuturor leg mintelor pe care le-am f cut
cândva, 'i prin acest proces putem începe
transforma-rea. Toltecii numeau acest proces Arta
95 CELE PATRU LEGAMINTE

Transform rii 'i considerau c st pânirea acestei arte


necesit o mare m iestrie. Orice om poate atinge
m iestria transform rii prin înlocuirea leg mintelor
bazate pe fric , ce produc suferin" , 'i asta doar prin
reprogramarea min"ii. Una din c ile de atingere a
acestei m iestrii const m explorarea 'i adoptarea
unor convingeri alternative, cum ar fi spre exemplu
Cele Patru Leg minte.
Decizia de a adopta Cele Patru Leg minte este o
declara"ie de r zboi pentru a v recâ'tiga libertatea 'i
a v elibera de parazit. Cele Patru Leg minte v
ofer posibilitatea de a pune cap t durerii
emo"ionale, deschizând astfel o poart nou prin
care poate s p trund bucuria 'i începând astfel un
nou vis. Depinde numai de dumneavoastr cum ve"i
explora posibilit "ile visului dumneavoastr
personal, dac sunte"i interesat, în mod real, de
aceasta. Cele Patru Leg minte au fost create pentru a
v ajuta în Arta Transform rii, pentru a v ajuta s
dep 'i"i leg mintele ce v limiteaz , pentru a câ'tiga
mai mult putere personal 'i a deveni mai puternici.
Cu cât ve"i fi mai puternici, cu atât mai multe
condi"ion ri ve"i putea rupe, pân când ve"i putea
p trunde chiar în miezul tuturor condi"ion rilor.
P trunderea m miezul tuturor condi"ion rilor
(leg mintelor) este un proces pe care 1-am numit
simbolic p trunderea în de0ert. Atunci când p trunzi
în de'ert, î"i po"i întâlni demonii fa" în fa" . La
DON MIGUEL RUIZ 96

ie'irea din de'ert, to"i ace'ti demoni devin îngeri.


Practica celor Patru Leg minte noi reprezint un
mare act de putere. Renun"area la vraja magiei negre
din mintea noastr necesit o mare putere personal .
De fiecare dat când rupi unul dintre vechile
leg minte, câ'tigi o putere suplimentar . Ve"i putea
începe prin ruperea unor condi"ion ri mai mici, mai
pu"in importante, 'i care necesit o putere mai mic .
Dup ruperea acestor condi"ion ri m runte, puterea
dumneavoastr personal va cre'te pân la punctul
în care ve"i ajunge s v confrunta"i cu marele
demon din mintea voastr .
De exemplu, feti"a c reia mama ei i-a spus s nu
cânte, are acum 20 de ani 'i continu s nu cânte. O
modalitate ca ea s -'i dep 'easc aceast convingere
c vocea ei este urât este de a spune: „Bine, îmi
propun s cânt, chiar dac nu cânt atât de bine”.
Apoi, ea poate pretinde c este aplaudat de oameni
care îi spun: „Oh! Ce frumos a fost”. Acest lucru ar
putea-o face s -'i dep 'easc condi"ionarea într-o
m sur foarte mic , dar aceasta nu va disp rea în
nici un caz. Ins acum ea are ceva mai mult putere
'i curaj pentru a încerca din nou 'i din nou, pân
când va rupe complet aceast condi"ionare.
Aceasta este o modalitate de a ie'i din visul
iadului. Dar fiecare condi"ionare care v face s
suferi"i 'i pe care o dep 'i"i va trebui s fie înlocuit
cu un nou leg mânt care s v fac ferici"i. Numai
97 CELE PATRU LEGAMINTE

astfel ve"i putea împiedica vechile condi"ion ri s


revin . Dac ve"i ocupa acela'i spa"iu cu un nou
leg mânt, atunci vechea condi"ionare va disp rea
pentru totdeauna, iar în locul ei va ap rea un
leg mânt nou de credin" .
În mintea noastr exist atât de multe credin"e
puternice încât acest proces poate p rea complet
lipsit de speran" . De aceea, trebuie s o lu m gradat
'i s avem r bdare cu noi în'ine, pentru c acesta
este un proces lent. Ceea ce tr im acum este
rezultatul multor ani de civilizare. Nu ne putem
a'tepta s rupem lan"urile civiliza"iei într-o singur
zi. Ruperea condi"ion rilor este foarte dificil , c ci
noi ne-am înt rit fiecare leg mânt pe care 1-am f cut
vreodat prin puterea cuvântului nostru (care este
puterea voin"ei).
De aceea, puterea de a dep 'i o condi"ionare, de
a dezlega un leg mânt, trebuie s fie cel pu"in
comparabil . Nimeni nu poate schimba un leg mânt
cu o putere mai mic decât cea investit în acel
leg mânt, iar aproape toat puterea noastr personal
este investit în p strarea leg mintelor pe care le-am
f cut cu noi în'ine. Acest lucru se datoreaz faptului
c noi suntem puternic dependen"i de leg mintele
noastre. Ne-am condi"ionat singuri s fim ceea ce
suntem. Ne-am condi"ionat s fim gelo'i, furio'i 'i
s ne fie mil de noi în'ine. Ne-am condi"ionat s
credem în convingeri care ne spun: „Nu sunt
DON MIGUEL RUIZ 98

suficient de bun, nu sunt suficient de inteligent. Ce


rost are s mai încerc? Se vor g si întotdeauna al"ii
care vor face acest luci-u mai bine decât mine...”.
Toate aceste vechi leg minte care ne conduc
visul vie"ii sunt rezultatul faptului c le-am repetat la
nesfâr'it. De aceea, pentru a adopta Cele Patru
Leg minte, este necesar s aplic m acela'i principiu
al repeti"iei. Punerea în practic a noilor leg minte
va face ca via"a dumneavoastr s se îmbun t "easc
sim"itor. Repeti"ia este cea care creeaz m iestria.

DISCIPLINA LUPT TORULUI:


CONTROLUL PROPRIULUI COMPORTAMENT

Imagina"i-v c într-o diminea" v trezi"i


devreme 'i sunte"i plin de entuziasm pentru ziua care
urmeaz . V sim"i"i bine. Sunte"i fericit 'i plin de
energie, gata s face"i fa" zilei ce va urma. Apoi, la
micul dejun v certa"i foarte tare cu so"ia, 'i sunte"i
inundat de emo"ii negative. V enerva"i 'i în aceste
emo"ii ale furiei pierde"i foarte mult din puterea
personal . Dup ceart , sunte"i epuizat 'i dori"i doar
s pleca"i 'i s plânge"i. De fapt, v sim"i"i atât de
obosit încât merge"i în camera dumneavoastr , v
sim"i"i distrus 'i încerca"i s v reveni"i. Petrece"i
apoi tot restul zilei cufundat în aceste emo"ii
negative. Nu mai ave"i energie pentru a continua 'i
nu dori"i decât s fugi"i de tot 'i de toate.
99 CELE PATRU LEGAMINTE

În fiecare zi, noi ne trezim cu o anumit


cantitate de energie mental , emo"ional 'i psihic
pe care o cheltuim pe parcursul zilei. Dac permitem
emo"iilor noastre s ne fure energia, nu vom mai
avea energie pentru a ne transforma via"a sau pentru
a o d rui celorlal"i.
Modul în care percepem lumea depinde de
emo"iile pe care le sim"im. Atunci când suntem
sup ra"i, totul în jurul nostru pare gre'it, nimic nu
este bine. Pân 'i vremea trebuie condamnat ;
indiferent dac plou sau dac soarele str luce'te,
nimic nu ne mul"ume'te. Atunci când suntem
sup ra"i, totul în jurul nostru pare trist 'i ne face s
plângem. Vedem copacii 'i ne sim"im sup ra"i;
vedem ploaia 'i totul pare atât de trist. Uneori, ne
sim"im vulnerabili 'i sim"im nevoia s ne protej m,
deoarece nu 'tim momentul în care cineva va dori s
ne atace. Nu avem încredere în nimeni 'i nimic din
jurul nostru. i totul deoarece privim lumea prin
ochii fricii!
Imagina"i-v c mintea uman este la fel ca
pielea. Dac ve"i atinge o piele s n toas , v ve"i
sim"i minunat. Pielea este f cut pentru a percepe
minunata senza"ie a atingerii. Acum imagina"i-v c
sunte"i r nit, pielea este t iat 'i se infecteaz . Daca
atinge"i pielea infectat , aceasta v va produce o
senza"ie de durere, a'a c ve"i urm ri s v acoperi"i
'i s v proteja"i pielea. Atingerea nu v va face nici
DON MIGUEL RUIZ 100

o pl cere, deoarece acum doare.


În continuare, imagina"i-v c to"i oamenii
sufer de boli de piele. Nici unul nu-1 poate atinge
pe cel lalt f r s -1 doar . Toat lumea are r ni pe
piele, astfel încât infec"ia pare a fi ceva normal,
durerea fiind considerat , de asemenea, normal ; a'a
cred oamenii c trebuie s stea lucrurile!
V pute"i imagina cum ne-am comporta unii cu
ceilal"i dac to"i oamenii din lume ar avea boli de
piele? Evident c nu ne-am mai îmbr "i'a unii cu
ceilal"i, deoarece ar fi dureros. Altfel spus, ar fi
necesar s punem o distan" destul de marc între noi.
Mintea uman este exact ca aceast descriere a
pielii infectate. Fiecare om are un corp emo"ional
complet infectat de r ni. Fiecare ran este infectat
cu emo"ii otr vite - cu otrava tuturor emo"iilor care
ne-au f cut s suferim, precum ura, furia, invidia 'i
sup rarea. O ac"iune nedreapt deschide o ran în
minte 'i noi reac"ion m cu o emo"ie otr vit din
cauza conceptelor 'i credin"elor pe care le avem
despre ceea ce este drept 'i ce nu. Mintea este r nit
'i plin de otrav din cauza procesului de civilizare
'i pentru c toatâ lumea descrie mintea r nit ca
fiind ceva normal. Acest lucru este considerat
normal, dar eu v pot spune c nu este a'a.
Visul nostru planetar este gre'it, iar oamenii
sunt bolnavi mental de o boal care se nume'te fric .
Simptomele acestei boli sunt toate emo"iile care îi
101 CELE PATRU LEGAMINTE

fac pe oameni s sufere: furia, ura, sup rarea, invidia


'i tr darea. Când frica este prea mare, mintea
ra"ional cedeaz , iar noi numim acest proces boal
psihic . Comportamentul psihotic apare atunci când
mintea este atât de însp imântat 'i r nile sunt atât
de dureroase, încât mintea prefer s rup contactul
cu lumea exterioar .
Dac ne-am contempla mintea 'i am observa c
este bolnav , am putea descoperi c exist un
tratament. Suferin"a nu este necesar . Mai întâi, este
necesar sa ne deschidem r nile emo"ionale prin
intermediul adev rului, dup care vom putea scoate
otrava 'i ne vom putea vindeca r nile complet. Cum
putem face acest lucru? Simplu: trebuie s -i iert m
pe cei care au gre'it fa" de noi, nu neap rat pentru
c merit s fie ierta"i, ci pentru c noi ne iubim pe
noi în'ine atât de mult încât nu dorim s mai pl tim
pentru nedreptatea comis de al"ii.
Iertarea este singura modalitate de vindecare.
Noi putem opta pentru iertare pentru c sim"im
compasiune pentru noi în'ine. Putem l sa de-o parte
resentimentele 'i putem spune: „Gata! Nu voi mai fi
marele Judec tor 'i nu voi mai lupta împotriva mea.
Nu voi mai abuza de mine 'i nu m voi mai trata cu
violen" . Nu voi mai fi Victima”.
Va trebui s începem prin a ne ierta p rin"ii,
fra"ii, surorile, prietenii 'i pe Dumnezeu. Cine îl iart
pe Dumnezeu se poate ierta 'i pe sine. Cine se iart
DON MIGUEL RUIZ 102

pe sine renun" practic la autorespingerea din mintea


sa. Începe astfel un proces de autoacceptare 'i de
iubire de sine, care va cre'te atât de mult încât în
final omul ajunge s se accepte exact a'a cum este.
Acesta este începutul vie"ii de om liber. Iertarea este
cheia.
Dar cum putem 'ti când am iertat pe cineva?
Atunci când constat m c nici el nici noi nu mai
avem nici o reac"ie emo"ional . Auzi numele
persoanei 'i nu ai nici o reac"ie emo"ional . Când
cineva poate atinge ceea ce era cândva o ran f r a
mai sim"i nici o durere, atunci poate fi sigur c a
iertat cu adev rat 'i definitiv.
Adev rul este la fel ca un bisturiu. El este
dureros, deoarece deschide toate r nile care sunt
acoperite de minciuni, 'i astfel ne putem vindeca.
Aceste minciuni alc tuiesc ceea ce eu numesc
sistemul neg rii. Acest sistem al neg rii nu este în
sine ceva r u, deoarece ne permite s ne acoperim
r nile 'i s func"ion m în continuare. Dar dac r nile
sau otrava dispar, noi nu mai trebuie s min"im. în
acest fel, nu mai avem nevoie nici de sistemul
neg rii, c ci o minte s n toas este la fel cu o piele
s n toas . Este pl cut s o atingi.
Necazul cu cei mai mul"i dintre oameni este c
î'i pierd controlul emo"iilor. Emo"iile sunt cele care
controleaz comportamentul uman, nu omul este cel
care controleaz emo"iile. Atunci când ne pierdem
103 CELE PATRU LEGAMINTE

controlul, noi spunem lucruri pe care nu am fi dorit


s le spunem 'i facem lucruri pe care nu am fi vrut
s le facem. De aceea este atât de important s
devenim impecabili în gândire 'i în vorbire,
transformându-ne astfel într-un lupt tor spiritual.
Noi trebuie s înv " m s ne control m emo"iile
astfel încât s avem suficient putere personal
pentru a ne transforma leg mintele bazate pe fric ,
pentru a sc pa din iad 'i pentru a ne crea raiul nostru
personal.
Dar cum putem deveni un lupt tor spiritual?
Exist anumite tr s turi ale lupt torului spiritual
care sunt aproximativ la fel în întreaga lume. înainte
de toate, lupt torul spiritual este con'tient. Acest
lucru este foarte important. Suntem con'tien"i c
mergem la r zboi, 'i în r zboi mintea noastr
necesit disciplin . Nu disciplina unui soldat, ci
disciplina unui lupt tor. Nu o disciplin exterioar
care s ne spun ce s facem 'i ce s nu facem, ci
disciplina de a fi noi în'ine, indiferent de ceea ce se
petrece.
Lupt torul spiritual de"ine controlul. Nu
controlul asupra unei alte fiin"e umane, ci controlul
asupra propriilor sale emo"ii, controlul asupra
propriei sale persoane. Emo"iile sunt reprimate prin
pierderea controlului, nu prin controlul lor. Marea
diferen" dintre lupt tor 'i victim const în faptul c
victima î'i reprim emo"iile, în timp ce lupt torul 'i
DON MIGUEL RUIZ 104

le domin . Victima î'i reprim emo"iile deoarece îi


este fric s 'i le arate, deoarece se teme de ceea ce
va spune. A controla nu este acela'i lucru cu a
reprima. A controla înseamn a-"i re"ine emo"iile 'i a
le exprima la momentul oportun, nici mai devreme,
nici mai târziu. A'a se explic de ce lupt torii se
consider impecabili. Ei au un control complet
asupra propriilor lor emo"ii, 'i implicit asupra
întregului lor comportament.

INI IEREA PRIN MOARTE:


ÎMBRA I AREA ÎNGERULUI MOR II

Modalitatea suprem de a atinge libertatea


const în a ne preg ti pentru ini"ierea mor"ii, m a
considera moartea ca fiind profesorul nostru. îngerul
mor"ii ne poate înv "a cum s fim cu adev rat vii.
Nimeni nu 'tie când va muri. De regul , oamenii au
ciudata idee c mai au mul"i ani de tr it în viitor. Dar
oare chiar mai avem?
Dac mergem la spital 'i doctorul ne spune c
mai avem o s pt mân de tr it, ce vom face atunci?
A'a cum am spus mai devreme, avem dou alegeri
de f cut. Una este s suferim deoarece vom muri 'i
s le spunem tuturor: „Bietul de mine, voi muri”, iar
cealalt este s folosim fiecare moment care ne-a
mai r mas pentru a fi fericit, pentru a face ceea ce ne
place cu adev rat s facem în via" . Dac mai avem
105 CELE PATRU LEGAMINTE

doar dou s pt mâni de tr it, hai s ne bucur m de


via" . Hai s tr im. Putem spune: „De acum înainte
voi fi eu însumi. Nu voi mai încerca s tr iesc doar
pentru a le face pe plac altora. Nu-mi va mai fi fric
de ceea ce gândesc ei despre mine. i ce dac voi
muri într-o s pt mân ? în aceast s pt mân voi fi
eu însumi”.
Îngerul mor"ii ne poate înv "a cum s tr im în
fiecare zi ca 'i cum ar fi ultima zi a vie"ii noastre, ca
'i cum s-ar putea s nu mai existe un mâine. Putem
începe fiecare zi prin a ne spune: „Sunt treaz, v d
soarele. Îmi voi ar ta recuno'tin"a fa" de soare, fa"
de to"i 'i de toate. Mai am înc o zi pentru a fi eu
însumi”.
Aceasta este modalitatea corect de a privi via"a,
este ceea ce m-a înv "at îngerul mor"ii pe mine - s
fiu complet deschis, s 'tiu c nu exist nimic de
care s î"i fie fric . Mai mult, am înv "at s îi tratez
pe oamenii pe care-i iubesc cu mult dragoste,
deoarece aceasta s-ar putea s fie ultima zi în care s
le pot spune cât de mult îi iubesc. Nu 'tiu dac te voi
mai vedea, a'a câ nu vreau s m lupt cu tine. Dac
m voi certa îngrozitor cu tine 'i îmi voi rev rsa
asupra ta emo"iile otr vite pe care le am împotriva
ta, 'i tu vei muri mâine? Niciodat ! 0, Doamne,
Judec torul m va judeca atât de aspru 'i m voi
sim"i atât de vinovat pentru tot ceea ce "i-am spus.
M voi sim"i 'i mai vinovat pentru c nu "i-am spus
DON MIGUEL RUIZ 106

cât de mult te iubesc. Dragostea care m face fericit


este dragostea pe care o pot împ rt 'i cu tine. De ce
s neg c te iubesc? Nu este important dac tu m
iube'ti la rândul t u. S-ar putea s mor mâine sau s-
ar putea ca tu s mori mâine. Ceea ce m face fericit
acum este s -"i spun cât de mult te iubesc.
Cu to"ii ne putem tr i via"a în acest fel,
preg tindu-ne pentru ini"ierea mor"ii. Ce se petrece
în procesul de ini"iere a mor"ii? Visul vechi pe care-
1 aveai m mintea ta moare pentru totdeauna. Vechile
amintiri parazite, ale Judec torului, ale Victimei 'i
ale fostelor tale convingeri nu dispar, dar parazitul
va fi mort.
lat a'adar cine moare în procesul de ini"iere a
mor"ii: parazitul. Nu este u'or s accep"i ini"ierea
mor"ii, deoarece Judec torul 'i Victima se vor lupta
din toate puterile lor. Ei nu vor dori s moar . Vom
sim"i atunci c noi suntem cei ce urmeaz s moar
'i ne va fi fric de aceast moarte.
Atunci când tr im în visul planetar noi suntem
ca 'i cum am fi mor"i. Oricine supravie"uie'te
ini"ierii mor"ii prime'te cel mai minunat dar dintre
toate: învierea. Pentru a primi învierea este necesar
s te ridici din moarte, s fii viu, s fii tu însu"i din
nou. învierea înseamn s fii ca un copil, s fii
s lbatic 'i liber, dar cu o singur diferen" . Diferen"a
este c am devenit liberi prin în"elepciune, nu din
inocen" . Suntem capabili acum s distrugem
107 CELE PATRU LEGAMINTE

sistemul de civilizare, s devenim liberi din nou 'i s


ne vindec m mintea. Ne abandon m îngerului mor"ii
'tiind c parazitul va muri 'i noi voi fi înc în via" ,
cu o minte s n toas 'i cu un ra"ionament perfect.
Apoi vom fi liberi s ne folosim mintea 'i s ne
conducem via"a a'a cum dorim.
Aceasta este, în viziunea toltec , ceea ce ne
înva" îngerul mor"ii. îngerul mor"ii vine la noi 'i ne
spune: „Vezi tu, tot ceea ce exist aici este al meu;
nu este al t u. Casa ta, so"ia ta, copiii t i, ma'ina ta,
cariera ta, banii t i, totul este al meu 'i pot s -"i iau
totul oricând doresc, dar pentru moment le po"i
folosi”.
Dac ne abandon m îngerului mor"ii, vom fi
ferici"i odat pentru totdeauna. De ce? Deoarece
îngerul mor"ii ne ia trecutul pentru a face ca via"a s
continue. Pentru fiecare clip care a trecut, îngerul
mor"ii d deoparte ceea ce a murit 'i ne face s tr im
în prezent. Parazitul dore'te s ne ducem trecutul cu
noi, ceea ce face ca via"a s devin atât de dificil .
Dac nu încet m s tr im în trecut, cum putem s ne
bucur m de prezent? Dac vis m la viitor, de ce
trebuie s ducem cu noi greutatea trecutului? i
atunci, când vom mai tr i în prezent?
Ceea ce ne înva" îngerul mor"ii este s tr im în
prezent.
DON MIGUEL RUIZ 108

RAIUL PE PAMÂNT

Uita"i tot ceea ce a"i înv "at de-a lungul vie"ii.


Acesta este începutul unei noi în"elegeri, al unui nou
vis.
Visul în care tr im este crea"ia noastr . Este
percep"ia noastr asupra realit "ii pe care o putem
schimba oricând. Noi avem puterea de a crea iadul,
dar 'i puterea de a crea raiul. De ce nu am visa un
vis diferit ? De ce nu ne-am folosi mintea,
imagina"ia 'i emo"iile pentru a visa paradisul ?
Folosi"i-v imagina"ia 'i se vor petrece lucruri
extraordinare. Imagina"i-v c ave"i capacitatea de a
vedea lumea cu ochi diferi"i, oricând dori"i acest
lucru. De fiecare dat când deschide"i ochii, privi"i
lumea din jurul vostru într-un mod diferit.
închide"i ochii, iar apoi deschide"i-i 'i privi"i în
jur. Ceea ce vede"i este dragostea care vine din
copaci, dragostea care vine din cer, dragostea care
vine din lumin . Percepe"i dragostea care eman din
tot ceea ce v înconjoar . Aceasta este starea de
109 CELE PATRU LEGAMINTE

încântare, de armonie. Percepe"i direct dragostea ce


eman de pretutindeni, inclusiv cea care provine din
voi 'i din alte fiin"e umane. Chiar atunci când
oamenii sunt sup ra"i sau furio'i, în spatele acestor
sentimente pute"i vedea c ei emit 'i mult dragoste.
Folosindu-v imagina"ia 'i deschizându-v ochii
în fa"a noilor percep"ii, v ve"i putea vedea pe voi
tr ind o nou via" , un nou vis, o via" în care nu
trebuie s v justifica"i existen"a 'i în care sunte"i
liberi s fi"i exact a'a cum sunte"i.
Imagina"i-v c ave"i permisiunea s fi"i ferici"i
'i s v bucura"i cu adev rat de via" . Via"a voastr
este liber de orice conflict cu sine 'i cu ceilal"i.
Imagina"i-v c tr i"i f r frica de a v exprima
visele. ti"i ce dori"i, ce nu dori"i 'i când dori"i ceea
ce dori"i. Sunte"i liberi s v transforma"i via"a în
felul în care dori"i. Nu v este fric s cere"i ceea ce
ave"i nevoie, s spune"i da sau nu fa" de oricine sau
orice.
Imagina"i-v c tr i"i o via" f r frica de a fi
judecat de ceilal"i. înceta"i s v mai conduce"i via"a
în func"ie de ceea ce gândesc ceilal"i despre voi. Nu
mai sunte"i r spunz tori pentru p rerea nim nui. Nu
mai trebuie s controla"i pe nimeni 'i nimeni nu v
mai controleaz pe voi.
Imagina"i-v c tr i"i f r a-i judeca pe ceilal"i.
Pute"i s -i ierta"i u'or pe ceilal"i 'i pute"i s nu-i mai
judeca"i. Nu trebuie s ave"i dreptate 'i nu trebuie s
DON MIGUEL RUIZ 110

face"i pe altcineva s simt c a gre'it. V respecta"i


pe voi 'i pe cei din jur, iar ei v respect la rândul
lor.
Imagina"i-v c tr i"i f r frica de a iubi 'i de a
nu fi iubit. Nu v mai este fric de faptul c ve"i fi
respin'i 'i nu mai sim"i"i nevoia de a fi acceptat.
Pute"i spune: „Te iubesc” f r nici o ru'ine 'i f r
nici o justificare. Pute"i merge în lume cu inima
complet deschis 'i f r frica de a fi r nit.
Imagina"i-v c tr i"i via"a f r teama de a v
asuma riscuri 'i de a explora via"a cu adev rat. Nu
v fie fric de faptul c ve"i pierde ceva. Nu v fie
fric s fi"i vii în lume 'i nu v fie fric s muri"i.
Imagina"i-v c v iubi"i exact a'a cum sunte"i.
V iubi"i corpul exact a'a cum este 'i v iubi"i
emo"iile exact a'a cum sunt ele. Sunte"i con'tien"i c
sunte"i perfec"i exact a'a cum sunte"i.
Imagina"i-v aceste lucruri pentru c ele sunt
perfect posibile! Pute"i tr i visul raiului în starea de
gra"ie, în starea de beatitudine. Dar pentru a
experimenta acest vis, trebuie mai întâi s -1
în"elege"i.
Singur iubirea are capacitatea de a v face s
intra"i în starea de beatitudine. Starea de beatitudine
înseamn a fi îndr gostit. A fi îndr gostit înseamn a
tr i beatitudinea. Sim"i atunci c plute'ti printre nori.
Percepi dragostea oriunde te duci. Este în întregime
posibil s tr i"i în acest mod tot timpul. Este posibil
111 CELE PATRU LEGAMINTE

deoarece 'i al"ii au putut, iar ei nu sunt diferi"i de


voi. Ei tr iesc în beatitudine deoarece 'i-au schimbat
leg mintele 'i viseaz un alt vis.
Atunci când sim"i ce înseamn s tr ie'ti starea
de beatitudine, începi s o iube'ti. tii c raiul pe
p mânt este un adev r, c raiul exist cu adev rat.
Dup ce ai aflat c raiul exist , c este posibil s te
men"ii acolo, depinde doar de tine s faci efortul de a
te men"ine, de a r mâne acolo. Cu dou mii de ani în
urm , Iisus le-a vorbit oamenilor despre împ r "ia
lui Dumnezeu, despre împ r "ia iubirii, dar pu"ini 1-
au auzit, deoarece oamenii nu erau preg ti"i. Ei
spuneau: „Despre ce vorbe'ti ? Inima mea este
goal , nu simt iubirea despre care vorbe'ti; nu simt
pacea pe care tu o ai”. Nu face"i la fel. Imagina"i-v
c mesajul iubirii este posibil 'i c voi ve"i g si ceea
ce vi se cuvine.
Lumea este frumoas 'i minunat . Via"a poate
deveni foarte u'oar atunci când iubirea devine o
manier de a tr i. Iubirea este posibil tot timpul.
Este alegerea voastr . Chiar dac nu ave"i nici un
motiv s iubi"i, pute"i totu'i iubi, pentru c iubirea v
face ferici"i. Fericirea nu poate ap rea decât acolo
unde exist iubire în ac"iune. Iubirea este singura
care poate s v ofere pacea interioar . Ea va
transforma percep"ia voastr despre lume.
Pute"i privi întreaga lume prin ochii iubirii.
Pute"i fi con'tien"i c tot ceea ce v înconjoar este
DON MIGUEL RUIZ 112

iubire. Atunci când tr ie'ti astfel, cea"a din minte


dispare. Mitote a plecat într-o vacan" permanent .
Acesta este idealul pe care îl caut oamenii de sute
de ani. De mii de ani suntem în c utarea fericirii.
Fericirea este paradisul pierdut. Oamenii au muncit
atât de greu pentru a ajunge în acest punct, dar
numai evolu"ia min"ii îi poate conduce aici. Acesta
este viitorul umanit "ii.
Acest mod de via" este posibil 'i este în mâinile
voastre. Moise 1-a numit P mântul F g duin"ei,
Buddha 1-a numit Nirvana, Iisus 1-a numit Rai, iar
Toltecii 1-au numit Noul Vis. Din p cate, identitatea
voastr este amestecat cu visul planetei. Toate
credin"ele 'i leg mintele voastre sunt în cea" .
Sim"i"i prezen"a parazitului 'i v identifica"i cu el.
Acest lucru face ca renun"area la el, eliberarea de
parazit 'i crearea spa"iului în care este experimentat
iubirea, s fie dificile. Sunte"i ata'a"i de Judec tor 'i
de Victim . Suferin"a v face s v sim"i"i în
siguran" , c ci vai!, o cunoa'te"i atât de bine.
în realitate, nu exist nici un motiv pentru care
s suferi"i. Singurul motiv pentru care suferim este
propria noastr op"iune. Dac v ve"i uita la via"a
voastr , ve"i g si multe pretexte pentru a suferi, dar
nu ve"i g si nici un motiv adev rat. Acela'i lucru
este adev rat 'i în ceea ce prive'te fericirea. Singurul
motiv al fericirii este propria noastr op"iune.
Fericirea este o alegere, la fel ca 'i suferin"a.
113 CELE PATRU LEGAMINTE

Poate c nu putem sc pa de destinul de a fi


oameni, dar avem totu'i la dispozi"ie dou op"iuni:
de a ne bucura de destinul nostru sau de a suferi din
cauza lui. A suferi, sau a iubi 'i a fi fericit. A tr i în
iad sau a tr i în rai. Alegerea mea a fost de a tr i în
rai. Care este alegerea voastr ?
DON MIGUEL RUIZ 114

RUG CIUNI

Închide"i pentru o clip ochii, deschide"i-v


inima 'i sim"i"i iubirea ce vine din inima voastr .
Fuziona"i cu aceste rug ciuni în mintea 'i în
inima voastr , topi"i-v în iubire. împreun , vom
face o rug ciune foarte special pentru a
experimenta comuniunea cu Creatorul nostru.
Focaliza"i-v aten"ia asupra pl mânilor, ca 'i cum
nimic nu ar mai exista decât pl mânii. Sim"i"i
pl cerea atunci când pl mânii se expansioneaz
pentru a împlini cea mai mare necesitate a corpului
uman - respira"ia.
Respira"i adânc 'i sim"i"i aerul care v umple
pl mânii. Sim"i"i c aerul nu este altceva decât
iubire. Observa"i leg tura care exist între aer 'i
pl mâni, o leg tur de iubire. Umple"i-v pl mânii
cu aer pân când corpul vostru simte nevoia s
elimine acel aer. Apoi expira"i 'i sim"i"i din nou
pl cerea. Ori de câte ori împlinim o necesitate a
corpului uman, acest proces ne produce pl cere.
115 CELE PATRU LEGAMINTE

Atunci când respir m sim"im o mare pl cere. Simpla


respira"ie este suficient pentru noi pentru a putea fi
ferici"i, pentru a ne bucura de via" . Simplul fapt c
tr im este suficient. Sim"i"i a'adar pl cerea de a fi
viu, pl cerea de a sim"i iubirea...

RUGKCUNE PENTRU LIBERTATE


Creator al Universului, ne rug m "ie s vii
printre noi 'i s împ rt 'e'ti cu noi o puternic
comuniune de iubire. Noi 'tim c adev ratul t u
nume este iubire, c a fi în comuniune cu tine
înseamn a împ rt 'i aceea'i vibra"ie, aceea'i
frecven" care o ai tu, deoarece tu e'ti singurul lucru
care exist în univers.
Ast zi, ajut -ne s fim la fel ca tine, s iubim
via"a, s fim una cu ea, s fim iubire. Ajut -ne s
iubim la fel cum iube'ti tu, necondi"ionat, f r
a'tept ri, f r obliga"ii, f r judec "i. Ajut -ne s
iubim 'i s ne accept m pe noi în'ine f r a ne
judeca, deoarece dac ne judec m pe noi, ne vom
g si vinova"i 'i va trebui s fim pedepsi"i.
Ajut -ne s iubim tot ceea ce ai creat tu,
necondi"ionat, dar mai ales pe celelalte fiin"e umane,
îndeosebi pe cei care tr iesc al turi de noi, toate
rudele noastre 'i pe ceilal"i oameni pe care încerc m
atât de mult s -i iubim. Deoarece atunci când îi
respingem pe ei, noi ne respingem de fapt pe noi
în'ine, iar atunci când ne respingem pe noi,. te
DON MIGUEL RUIZ 116

respingem pe tine.
Ajut -ne s -i iubim pe ceilal"i a'a cum sunt ei,
necondi"ionat. Ajut -ne s -i accept m a'a cum sunt,
f r a-i judeca, deoarece dac -i judec m pe ei, îi
vom g si vinova"i 'i vom sim"i nevoia de a-i
pedepsi.
Ast zi, cur " -ne inimile de orice emo"ie
otr vit pe care o mai avem, elibereaz -ne mintea de
orice judecat , astfel încât s putem tr i în pace 'i
iubire.
Ast zi este o zi foarte special . Ast zi ne
deschidem inimile pentru a iubi din nou, a'a c ne
putem spune unul altuia: „Te iubesc”, f r nici o
fric , 'i când spun aceasta o spun din tot sufletul.
Vino la noi, folose'te vocile noastre, folose'te ochii
no'tri, folose'te mâinile noastre 'i folose'te-ne
inimile pentru a ne oferi celorlal"i într-o comuniune
de iubire cu toat lumea. Ast zi, Creatorule, ajut -ne
s fim la fel cum e'ti tu. î"i mul"umim pentru tot
ceea ce primim ast zi, dar mai ales pentru libertatea
de a fi cei care suntem cu adev rat. Amin.

RUGKCIUNE PEMTRU IUBIRE


Haide"i s tr im împreun un vis frumos - un vis
în care tu vei iubi tot timpul. în acest vis tu e'ti în
mijlocul unei zile frumoase 'i însorite de var . Auzi
p s rile, vântul 'i un pârâia'. Mergi c tre râu. Pe
malul râului st un b trân în medita"ie, iar tu vezi c
117 CELE PATRU LEGAMINTE

din capul s u eman raze de lumin de diferite


culori. î"i propui s nu-1 deranjezi, dar el î"i observ
prezen"a 'i deschide ochii. Are ochii plini de iubire
'i un zâmbet larg. îl întrebi cum de este capabil s
radieze o lumin atât de frumoas . îl întrebi dac te
poate înv "a 'i pe tine ceea ce face el. El î"i r spunde
c în urm cu mul"i, mul"i ani el i-a pus aceea'i
întrebare înv " torului s u.
B trânul începe s -"i povesteasc povestea vie"ii
sale: „înv " torul meu 'i-a deschis pieptul 'i 'i-a
scos inima, apoi a luat o flac r frumoas din inima
sa. În continuare, mi-a deschis pieptul, mi-a deschis
inima 'i a pus acea mic flac r în inima mea. Apoi
mi-a pus inima înapoi în piept 'i în curând în inima
mea a început s se manifeste o iubire foarte intens ,
deoarece flac ra pe care o pusese în inima mea era
chiar iubirea lui.
Flac ra a crescut în inima mea 'i a devenit un
foc mare, mare, un foc care nu arde, ci purific tot
ceea ce atinge. i acel foc a atins fiecare din celulele
corpului meu, iar celulele din corpul meu mi-au
trimis 'i ele iubirea lor. Am devenit una cu corpul
meu, dar iubirea mea a crescut mai mult decât
acesta. Acel foc a atins fiecare emo"ie a min"ii mele,
iar toate emo"iile s-au transformat într-o iubire
puternic 'i intens . i m-am iubit pe mine însumi
complet 'i necondi"ionat.
Dar focul continua s ard 'i eu sim"eam nevoia
DON MIGUEL RUIZ 118

s -mi împ rt 'esc iubirea. Am decis s pun câte o


f râm din iubirea mea în fiecare copac, iar copacii
mi-au r spuns 'i am devenit una cu copacii, dar
iubirea mea nu s-a oprit aici, ci a crescut 'i mai mult.
Am pus câte o f râm din iubirea mea în fiecare
floare, în iarb , în p mânt, 'i ele mi-au r spuns 'i
mi-au transmis iubirea lor 'i am devenit una cu ele.
Iar iubirea mea a crescut din ce în ce mai mult, pân
când a inclus în ea fiecare animal de pe glob. i
animalele au r spuns iubirii mele 'i am devenit una
cu ele. Dar iubirea mea a continuat s creasc 'i s
creasc .
Am pus o f râm din iubirea mea în fiecare
cristal, în fiecare piatr de pe p mânt, în praf, în
metale, 'i ele mi-au r spuns 'i am devenit una cu
p mântul. Apoi am decis s pun o f râm din iubirea
mea în ap , în oceane, în râuri, în ploaie, în z pad .
i ele mi-au r spuns 'i am devenit una cu ele. Dar
iubirea mea a crescut 'i mai mult 'i mai mult. Am
decis s ofer iubirea mea aerului, vântului. Am
sim"it o comuniune puternic cu p mântul, cu
vântul, cu oceanele, cu natura, 'i iubirea mea a
continuat s creasc .
Mi-am îndreptat capul c tre cer, c tre soare,
c tre stele, 'i am pus o f râm din iubirea mea în
fiecare stea, în lun , în soare, 'i ele mi-au r spuns. i
am devenit una cu luna, cu soarele 'i cu stelele, iar
iubirea mea a continuat s creasc 'i s creasc . i
119 CELE PATRU LEGAMINTE

am pus o f râm din iubirea mea în fiecare om 'i am


devenit una cu întreaga umanitate. Oriunde
mergeam, cu oricine m întâlneam, m vedeam pe
mine în ochii lor, deoarece eu sunt o parte a totului,
deoarece iubesc”.
Dup care, b trânul î'i deschide pieptul, î'i
scoate inima cu flac ra cea frumoas din ea 'i o
pune în inima ta. i acum, acea iubire cre'te în
interiorul t u. Acum tu e'ti una cu vântul, cu apa, cu
stelele, cu toat natura, cu toate animalele 'i cu toate
fiin"ele umane. Sim"i c ldura 'i lumina ce eman din
flac ra din inima ta. în jurul capului ai o aureol care
str luce'te în culori numeroase 'i foarte frumoase.
Radiezi de str lucirea iubirii 'i te rogi: î"i mul"umesc
"ie, Creator al Universului, pentru darul vie"ii pe care
mi 1-ai oferit. î"i mul"umesc pentru c mi-ai oferit
tot ceea ce am avut cu adev rat nevoie. î"i
mul"umesc pentru 'ansa de a tr i experien"a acestui
corp minunat 'i a acestei min"i minunate. î"i
mul"umesc pentru c tr ie'ti în fiin"a mea cu toat
iubirea ta, cu tot spiritul t u pur 'i nem rginit, cu
toat lumina ta cald 'i str lucitoare.
î"i mul"umesc pentru c îmi folose'ti cuvintele,
pentru c îmi folose'ti ochii, pentru c îmi folose'ti
inima pentru a-"i împr 'tia iubirea oriunde a' merge.
Te iubesc a'a cum e'ti, 'i pentru c eu sunt crea"ia
ta, m iubesc 'i pe mine a'a cum sunt. Ajut -m s
p strez iubirea 'i pacea în inima mea 'i s fac din
DON MIGUEL RUIZ 120

aceast iubire o nou via" , care s -mi permit s


tr iesc în iubire tot restul vie"ii mele. Amin.

S-ar putea să vă placă și