Tema: Informația din bazele deschise poate duce la anchete de răsunet

Bazele de date deschise reprezintă o sursă de documentare pentru jurnaliștii de investigație,

motiv pentru care în baza informațiilor care sunt disponibile într-o bază de date publică, pot fi
realizate investigații de răsunet. De fapt, pentru jurnalismul de investigație, existent unei baze de
date deschise ușurează munca jurnalistului și poate da răspuns la multe întrebări. În funcție de
subiectul investigației, jurnalistul selectează bazele de date din care se va documenta: site-ul oficial
al Comisiei Electorale Centrale, Achiziții.md, tender.gov, aaij.justice.md, site-ul oficial al
Procuraturii Generale, site-ul oficial al Procuraturii Anticorupție, Autoritatea națională de
integritate, Inspectoratul Fiscal, Agenția Națională de Reglementare în Energetică, Biroul Național
de Statistică, și multe alte baze de date deschise care contribuie la realizarea investigațiilor
jurnalistice.
În luna iulie a anului current, Ziarul de Gardă a publicat o investigație cu titlul: „Stăpânii
benzinăriilor: acorduri de cartel pe o piață fără concurență”. La baza acestei investigații au stat mai
multe baze de date deschise: ANRE, Autoritatea Națională de Integritate, Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, rapoarte DIICOT, aaij.justice.md, Procuratura Generală, Avere.md, Curtea
Supremă de Justiție, LinkedIn. Această investigație a analizat dezmățul celor mai mari companii
petroliere și a scos la iveală încălcările și abaterile de la lege. Datorită utilizării acestor baze de date,
jurnaliștii au verificat declarațiile de avere și veniturile șefilor companiilor petroliere și în ce măsură
nu corespund cifrele cu realitatea. Intervievând sursa, aceasta nu va oferi niciodată detalii picante
care ar duce la o investigație jurnalistică, însă datorită rapoartelor DIICOT și portalului instanțelor
judecătorești, jurnaliștii au aflat că giganții petroliști sunt implicate în dosare de spălare de bani.
Totodată, a fost posibilă analiza prețului la combustibil stabilit de companiile petroliere în raport cu
prețul șablon stabilit de ANRE, informații disponibile pe pagina acestora.
O altă investigație de răsunet care a folosit bazele de date deschise este „ „Săracii” procurori
cu apartamente, case și zeci de mii de euro donate de părinți și rude”, realizată de Anticorupție.md.
Pentru aceasta s-au folosit informații din: Autoritatea Națională de Integritate și Cadastru.md.
Datorită acestor baze de date, a ieșit la iveală faptul că procurorii se pretind săraci și pentru că nu
știu cu să declare banii obținuți ilegal, îi înregistrează drept donații. Din motiv că în declarația de
avere nu sunt declarate casele impunătoare în care locuiesc procurorii, jurnaliștii au apelat la baza de
date cadastru.md pentru a identifica imobilul, ce număr cadastral are și dacă corespunde cu imobilul
în care locuiește un procurer anume. Anticorupție.md a mai realizat o investigație, cea cu privire la
furtul miliardului: „Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii statului”. Bazele de date
deschise care au fost documentate sunt: Banca Națională a Moldovei, Centrul de Investigații
Jurnalistice, site-ul oficial al Guvernului Republicii Moldova, e-licitație.md, raportul Kroll,
aaij.justice.md. Datorită acestor baze de date, au fost făcute publice informații privind spălările de
bani la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Analizând raportul Kroll jurnaliștii au putut
analiza cine au fost beneficiarii furtului miliardului și care este legătura acestora cu băncile furate.
De asemenea, jurnaliștii au putut verifica integritatea acestor beneficiari pe portalul instanțelor
judecătorești.
O altă investigație privind îmbogățirile ilicite ale deputaților este cea despre „Milioanele
democraților”. Jurnaliștii au s-au documentat în baza următoarelor baze de date: CEC, Autoritatea
Națională de Integritate, Ziarul de Gardă, aaij.justice.md, Agenția Achiziții Publice, Tender.gov.
Datorită acestor baze de date folosite pentru investigație, jurnaliștii au anaizat veniturile și
declarațiile de avere, care este sursa acestor averi și în ce măsură sunt sponsorizați de simpatizanții
partidului din care fac parte.
Despre traficul de influență au fost realizate numeroase anchete, una din cele mai recente este
despre: „Schema imobiliară care poate lăsa statul fără 100 milioane de lei”. Bazele de date folosite
au fost: cadastru.md, Consiliul municipal Chișinău, Agenția Servicii Publice, Agenția Proprietăți
Publice, Registrul monumentelor R. Moldova, Newsmaker, publicația Gazeta Sporturilor.
Spălările de bani nu mai sunt un secret pentru cetățeni. O investigație despre spălare de bani
a realizat Ziarul de Gardă și are ca titlu: „Cum au dispărut 14 milioane de lei alocați din bugetul de
stat pentru o casă de cultură”. Jurnaliștii au consultat următoarele baze de date: Achiziții.md,
Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Agenția pentru Supraveghere Tehnică.
Datorită acestor baze de date, jurnaliștii au putut analiza cât valorau contractile de achiziție pentru
lucrările de reparație a casei de cultură din comuna Gotești și câți bani au fost alocați pentru
reparație. Totodată, firma care a câștigat contractile a fost verificată dacă nu e implicate în dosare,
fapt care s-a confirmat.
O altă investigație jurnalistică care a folosit bazele de date deschise a fost despre „Chișinău-Gaz”
SRL și milioanele subterane din conductele de gaz. Prin urmare, s-au folosit următoarele baze de
date: Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică; Agenția de administrare a instanțelor
judecătorești; Infodebit.md; Autoriatea Națională de Integritate; Achiziții.md; Tender.gov.md;
Procuratura Generală. În urma acestei investigații, s-a aflat că prin intermediul „Chișinău-Gaz” SRL
se spală sume impunătoare de bani care nu sunt declarați în declarațiile de avere. Totodată, s-a scos
în evidență faptul că s-a sesizat Procuratura Generală însă nici un rezultat.
 În concluzie, observăm că jurnalismul de investigație se bazează pe bazele de date deschise
care conțin informații prețioase pentru presă. Din motiv că este dificil să realizezi o investigație
jurnalistică, bazele de date deschise servesc drept colac de salvare pentru jurnaliști: analizează
declarații de avere și rapoarte de venit, analizează transparența vinovatului și dacă acesta nu este
implicat în dosare penale, consultă informații cadastrale referitoare la imobile, analizează contracte
de achiziții publice și stabilește legături între vinovat și alte persoane aferente. Ca să conchid, pot
spune doar că munca cu bazele de date deschise ușurează munca jurnalistului de investigație și îl
ajută să prezinte publicului informații grăitoare.