Sunt compusi organici macromoleculari rezultati prin
policondensarea alfa aminoacizilor. In macromolecula unei proteine unitatile de aminoacid sunt unite prin legaturi peptidice sau amidice, legatura simpla CO-NH STRUCTURA
La formarea proteinelor naturale participa numai 20 de
alfa aminoacizi, nu beta!! Nr mare de aminoacizi precum si posibilitatile multiple in care acestia se pot condesa in macromoleculele proteice conduc la o diversitate mare de proteine. Fiecare individ isi sintetizeaza proteinele specific lui in functie de informatia genetica continuta in ADN Aspecte importante: Identificarea si succesiunea in care aminoacizii exista in proteina Orientarea in spatiu a macromoleculei proteice si natura actiunii care stabilizeaza aceste aranjamente Aceste actiuni poti fi: Legaturi de hIdrogen Legaturi ionice Legaturi covalente Proteinele sunt compusi organcii care contin toate elementele organogene ( C,H,O,N,S,P) Pentru a fi proteina o structura trebuie sa contina intre 50 si 10.000 de aminoacizi In functie de componente proteinele se clasifica in: Proteine simple= prin hidroliza dau numai aminoacizi.ex albumina Proteine conjugate =proteide=heteroproteine =prin hidroliza dau si alti compusi pe langa aminoacizi Molecula unei proteide include o parte proteica si una prostetica (resturi fara structura de aminoacid) Aminoacizii liberi nu pot fi grupe prostetice. Proteidele intra si in compozitia enzimelor si a virusurilor. Proteinele provenite din virusuri se numesc antigeni. Dupa solubilitate proteinele se impart in : Protein solubile: apar in celule in stare dizolvata sau sub forma de geluri hidratate si au functii fiziologice importante Ex :albuminele (formeaza cu apa solutii coloidale solubile in solutii de electroliti (acizi,baze,saruri)); globulinele sunt solubile numai in solutii de electroliti
Alte exemple de protein solubile
Albumina din sange Fibrinogenul din sange Gluteina din grau Zeina din porumb Caseina din lapte Albumina din ou Insulina din pancreas Vasopresina din ganda hipofiza
Proteinele insolubile sau scleroproteine sunt proteine de
structura, rezistente, practice insolubile in apa si in solutii de electroliti =protein fibroase Fibrina din sange Fibroina din matase Keratina din par si unghii Collagen din piele si tendoane si oase Elastina din par Miozina si actina din proteinele musculare Proteinele fibroase sunt formate din lanturi polipeptidice legate prin numeroase legaturi de hidrogen cu filamente lungi ce i confera o structura fibrilara. Nu sunt hidrolizate de enzimele digestive si de aceea nu au valoare nutritive pentru om dar ii confera rezistenta mecanica. Una dintre cele mai utilizate proprietati ale aminoacizilor o constituie denaturarea. Denaturarea reprezinta modificare aanranjamentului spatial cand au loc scindari ale lagaturilor care stabilizeaza acest aranjament. De cele mai multe ori este ireversibila. Denaturarea este determinata de agenti chimici:acizi tari ,baze tari, saruri ale metalelor grele, formaldehida; sau de factori fizici :caldura, radiatii uv, ultrasunete Prin dentaturare are loc pierderea functiei fiziologice sau biolochimice a proteinei .albusul din ou se denatureaza ireversibil la caldura.el se coaguleaza. Definitoriu pentru proteine sunt structurile primara, secundara,tertiara si cuaternara: Structura primara se refera la identitatea aminoacizilor ,nr lor si modul in care acestia se succed in molecula. Structura secundara:orientarea in spatiu a macromoleculei proteice, cauzele si consecintele acestei orientari Unele pot adopta un aranjament elicoidal (spirala) stabilind legaturi de h intramoleculare Structura de elice alfa reprezinta structura secundara Globulina=este o proteina din hemoglobina cu 75% structura secundara alfa Structura secundara alfa se intalneste la proteinele globulare. Alte proteina adopta structura pliata de panglica ondulata ce permite asocierea mai multor macromolecule proteice . acest aranjament se numeste structura secundara beta si este adoptat de proteinele fibroase. Fibroina si keratina au structura secundara beta. Structura tertiara: plierea, dispunerea in spatiu a unei macromolecule proteice cu o anumita structurea secundara Structura cuaternara: asocierea mai multor molecule care au o structura primara,secundara, tertiara bine determinate cu un anumit rol biologic. Denaturarea proteinelor duce la modificarea structurii tertiare si cuaternare Reactii de identificare a proteinelor: Reactia biuretului (reactia cu Cu (II) La tratarea unei solutii de protein cu CuSo4 se formeaza o coloratie albastru violet, nu precipitat Reactia xantoproteica :la tratarea proteinelor cu HNO3 conc se formeaza o coloratie galbena Rolurile proteinelor: Material constitutive al organismului Trasportori pentru hemoglobina Biocatalizatori: imunitate (globulinele) Rezerva energetica Controlul greutatii corporale :hormoni de crestere Organismul nu stocheaza proteine ci lipide In timpul digestiei are loc hidroliza proteinelor in etape succesive, fiecare etapa fiind catalizata de cate o enzima (peptidaze). Peptidele si aminoacizii formati sunt utilizati pentru a forma proteinele necesare cresterii refaceri testurilor si sintezei de enzime si hormoni. Enzimele sunt catalizatori ai reactiilor chimice ce maresc viteza de reactie.Sunt constituite dintr-o parte proteica numita apoenzima si o parte neproteica numita coenzima. Pentru ca o reactie enzimatica sa aiba substratul organic trebuie sa se fixeze pe suprafata enizmei care poarta numele de centru activ. Enzimele se caracterizeaza printr- o specificitate deosebita: enzima lactat dehidrogenaza transforma acidul piruvic in acid lactic; ribonucleaza =enzima care hidrolizeaza acidul ribonucleic secretat de pancreas. Anhidraza carbonica catalizeaza transformarea co2 in h2co3 Maltaza hidrolizeaza maltoza Lipaza hidrolizeaza lipidele Reactiile enzimatice se desfasoara in conditii relativ blande: Ph neutru, slab acid sau alcalin Presiune obisnuita Datorita structurii proteice enzimele imbatranesc si sunt sensibile la variatii de temperature Intr-un organism mai au loc in mod constant degradarea si biosinteza enzimelor .
Exista 6 tipuri diferite de clase de enzime
Oxidoreductaze catalizeaza reactiile de oxido- reducere Transferazele catalizeaza reactiile de transfer Hidrolaze catalizeaza reactiile de hidroliza Liaze catalizeaza reactiile de scandare a legaturilor Izomeraze catalizeaza reactiile de izomerizare Ligaze catalizeaza reactiile de formare a noilor legaturi Hormonii sunt mesageri ce duc informatia de la celulele senzoriale care percep modificarile din mediu la celulele tinta ce raspund la modificari. Sunt secretati direct in sange de celulele specializate. Pot fi clasificati : Dupa structura chimica -cu structura polipeptidica =insulina -derivati din acizii grasi-prostaglandine -steroizi=cortisol=glande suprarenale =derivati din aminoacizi=adrenalina
Insulina este principalul hormon pancreatic ce regleaza
catabolismul glucidic Secretia hormonala poate fi perturbata in sensul producerii unei cantitiati mai mari=hipersecretie sau unei cantitati mi amici=hiposecretie Tirosina este un aminoacid important cu rol in stocarea iodului din organism.